P. 1
Revista Taranul Roman - Mai 2011

Revista Taranul Roman - Mai 2011

|Views: 299|Likes:
Published by Taranul Roman

More info:

Published by: Taranul Roman on May 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

Delictul de proprietate

Magiunul de Topoloveni
Agricultura românească văzută de Comisarul
European
Creúterea Chinchilei
Cactusul Nopal úi proprietăĠile sale
Obcinile Bucovinei
Amenajarea grădinilor
ğăranul Roman - Mai 2011
2
CUPRINS:
Editorial: România în 2011 . . pag. 3
Editorial: Delictul de proprietate . . pag. 4
Activitatea noastră sindicală: Musca la arat. Ce Iac Ġăranii
între două crâúme . . pag. 5
Interviul lunii: Magiunul de Topoloveni . . pag. 6
Agricultura românească văzută de Comisarul European ... ...
7
Idei de aIaceri: Creúterea Chinchilei . . pag. 8
LegislaĠie românească . . pag. 9
LegislaĠie europeană: Atestarea. înregistrarea úi protecĠia
produselor agro-alimentare româneúti . . pag. 10
ConsultanĠă contabilă: ModiIicările aduse legii contabilităĠii
pe scurt ... ... pag. 11
Fonduri europene: Etapele procesului de obĠinere a
Iondurilor europene nerambursabile ... ... pag. 12-13
SIatul medicului veterinar: Bolile parazitare ale albinelor .
. pag. 14
Plantele medicinale úi sănătatea Cactusul Nopal úi
proprietăĠile sale . . pag. 15-17
Agricultura ecologică . . pag. 18-19
Bucătărie românească: CartoIi Ġărăneúti . pag. 20
Obiceiuri úi tradiĠii: Sculptura .pag. 21
Turism: Obcinile Bucovinei . . pag. 22
Amenajarea grădinilor . . pag. 23-26
Realizatorii revistei:
Manole Silviu Redactor ùeI;
Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara;
OiĠă Simona;
Raicu Marius;
Felecan Valerica;
Manole Benieamin;
Felecan Sorina;
Voevod Mihai;
Tiberiu Socaciu
Voluntar pentru o cauză nobilă.
Vino în echipa noastră Iormată din specialiúti în
cele mai variate domenii. dedicati satului românesc.
Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni caută
voluntari pentru realizarea revistei online ğăranul Român.
pe următoarele domenii:
Persoanele interesate sunt rugate să iúi trimită articolele úi
un mini CJ la adresa de mail inaccdr(vahoo.com
Activitatea de jurnalism:
2.1 1urnalism: redactarea de articole pentru revista ğăranul
Roman pe urmatoarele domenii:
2.1.1 editorial;
2.1.2 interviul lunii;
2.1.3 popularizarea activităĠii SCDR-INAC;
a. Politică:
2.1.4 popularizarea agriculturii româneúti.
b. Economie:
2.1.5 idei de aIaceri;
2.1.6 inIormaĠii privind sprijinirea agricultorilor în
organizarea pe plan local;
2.1.7 legislaĠie românească;
2.1.8 legislatie europeana;
2.1.9 Iiscalitate (taxe úi impozite);
2.1.10 consultanĠă juridică;
2.1.11 consultanĠă contabilă;
2.1.12 IinanĠări europene;
c. Agricultură:
2.1.13 útiri cu caracter agricol;
2.1.14 sIaturi practice în activitatea agricolă pe
domenii:
cereale.
legume.
Iructe.
creúterea animalelor.
plante energetice.
medicină veterinară.
Iloricultură.
medicină naturistă.
2.1.15 agricultură
ecologică;
2.1.16 articole
privind alte domenii
ale agriculturii;
d. Timp liber:
2.1.17 poveúti din
satul românesc;
2.1.18 reĠete de
bucătărie;
2.1.19 obiceiuri úi
tradiĠii;
2.1.20 turism;
2.1.21 pagina
cititorul
ğăranul Roman - Mai 2011 Editorial
3
Agricultura. la Iel ca úi celelalte sectoare. are nevoie de reguli úi de inovaĠii. de
inIrastructuri moderne. de transporturi. de inIormatică. de reducerea costurilor de producĠie de
la cele privind taxele úi impozitele la energie úi carburanĠi. de servicii eIiciente de la cele
Iinanciare până la cele de asigurări. Are nevoie de cercetare. experimentare. inIormare úi
asistenĠă tehnică. are nevoie de pământ. apă. mijloace de producĠie suIiciente. eIiciente úi
ieItine. de o administraĠie publică eIicientă úi modernă pentru a reduce costurile birocraĠiei. a
simpliIica procedurile. pentru a Iace mai sigure úi mai rapide autorizările úi aprobările
proiectelor ca úi intervenĠiile normative úi Iinanciare. Trebuie să gândim úi să operăm mereu în
termeni de sistem. să ieúim din logica sectorială úi de Iilieră. Din această convingere rezultă
necesitatea unei acĠiuni concertate între organizaĠiile care reprezintă agricultorii úi a altor
sectoare în conIruntarea cu guvernul naĠional úi administraĠiile locale pe teme de interes
comun.
Agricultura. pentru a se dezvolta. trebuie să devină atractivă pentru tineri úi Iemei care vor să se implice în acest sector
úi asta este posibil numai garantând noi drepturi sociale. sanitare úi civile; servicii úi oportunităĠi pentru zonele rurale
comparabile cu cele de la oraúe; condiĠii de siguranĠă împotriva acĠiunilor de criminalitate organizaĠională împotriva bunurilor.
culturilor úi proceselor productive. condiĠii de viaĠă demne pentru agricultorii bătrâni ca o dovadă de recunoútinĠă pentru aportul
lor la acoperirea nevoilor alimentare úi în multe cazuri. salvând pământul. mediul. bunurile peisagistice úi culturale.
Agricultura românească poate Ii competitivă. are nevoie de implicarea agricultorilor pentru a produce de calitate.
diversiIicând producĠia. garantând produse sănătoase consumatorilor. să dezvolte activităĠi productive valoriIicând resursele
teritoriale. ambientale úi culturale existente în Ġara noastră.
O implicare deci în plan economic dar cu mari valori etice pentru care agricultorii úi marile exploataĠii agricole sunt
pregătiĠi să accepte provocările pe care le implică globalizarea úi aderarea României la Uniunea Europeană. Agricultorii pot
Iace toate acestea cu condiĠia să Iie mai apreciaĠi în societate úi în economie garantându-le venituri adecvate úi un viitor cu mai
puĠine necunoscute úi spaime.
Este nevoie de o clasă politică responsabilă. capabilă să garanteze reguli. drepturi úi condiĠii mai Iavorabile pentru
realizarea úi valoriIicarea producĠiei agricole. pe pieĠele interne úi internaĠionale. Din păcate clasa politică din România ultimilor
20 de ani a avut ca obiectiv unic doar îmbogăĠirea úi umIlarea propriilor conturi bancare. Pentru cei 3.5 milioane de agricultori
rămâne doar speranĠa că în viitor vor apărea alte partide úi o altă clasă politică dedicată Ġării úi poporului căruia îi aparĠin aúa
cum este UDMR.
Manole Benieamin
Preúedintele sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România
Acum este rândul tău
De mai bine de 6 ani. tragem un semnal de alarmă privind distrugerea satului
romanesc.
În urmă cu 5 ani. în ianuarie 2006. am înIiinĠat un sindicat al agricultorilor.
Cultivatorii DirecĠi din România.
În urmă cu 5 ani. tot în ianuarie. a apărut primul număr al revistei noastre.
ğăranul Român.
În urmă cu 3 ani. în martie2008 a Iost înregistrată organizaĠia non-proIit.
Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni.
Încercăm prin activitatea noastră. să îl ajutăm pe micul agricultor să nu îúi abandoneze meseria. casa părintească úi obiceiurile úi
să plece în Ġări străine. Am organizat întruniri cu agricultorii. am distribuit Iluturaúi împreună cu revista noastră.
Până acum am încercat singuri să apărăm interesele micului agricultor. Am tipărit reviste. pliante úi am organizat întruniri pentru
a Ii mereu aproape de Ġăranii români.
Acum este rândul vostru: dacă dumneavoastră consideraĠi ca activitatea noastră trebuie să continue. vă rugăm să donaĠi 1LEU în
contul Institutului NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni. pentru a ne putea continua activitatea sau redirecĠionează2° din
impozitul plătit anul trecut către organizaĠia noastră. Nu va cerem mai mult. Doar atât. Până acum nu am cerut nimănui nimic.
Am crezut că dacă rezultatele vor începe să Iie vizibile atunci vor apărea úi susĠinători ai acĠiunii noastre. măcar moral daca nu úi
Iinanciar. Institutul NaĠional de Asistenta pentru CetăĠeni
Cont în lei deschis la RaiIIeisen BANK AgenĠia Tecuci RO02 RZBR 0000 0600 1029 4094.
Cont în euro deschis la RaiIIeisen BANK AgenĠia Tecuci RO48 RZBR 0000 0600 1344 2759. COD SWIFT RZBRROBU
Ajută-ne să ne continuăm activitatea.
Doar împreună cu vom putem salva satul romanesc úi tradiĠiile sale. Vă mulĠumim că sunteĠi alături de noi úi sperăm că
împreună ceea ce Iacem noi să conteze. Sprijinul dumneavoastră este conIirmarea ca ceea ce Iacem noi. corespunde unei
necesităĠi sociale úi sperăm că împreună să putem schimba ceva în România.
ğăranul Roman - Mai 2011 Editorial
4
Delictul de proprietate
A fost o dată ca niciodată, că de nu ar fi, nu s-ar mai povesti. ùi se va povesti peste ani úi ani, că doar nu putem fi decât
contraexemplu în Europa. Dacă în perioada modernizării României am adus ingineri italieni să ne facă drumurile, asta e de
înĠeles, că doar ăútia au moútenit o Ġâră de tehnicitate în construirea de drumuri, drumuri care au fost úi sunt durabile úi care,
chiar úi în A.D. 2011 mai sunt folosite, iar drumarii le folosesc aúa cum sunt ca fundaĠie pentru noile drumuri, apoi în ziua de azi
apelăm la tot felul de ieniceri úi spahii, care în spatele unui blazon americănesc vor să ne înveĠe cum e cu drumăritul. Să zicem
că asta nu e problema noastră, deúi noi suntem cei care plătim tâmpeniile acestui contract girat mai mult sau mai puĠin de 3
premieri (Năstase, Popescu-Tăriceanu, Boc), cu cele peste 10 de guverne pe care le-au girat (Năstase, Popescu-Tăriceanu I cu
pedelei, Popescu-Tăriceanu II fără pedelei, Boc I cu pesedei, Boc II fără pesedei, Boc III după remaniere ú.a.m.d.).
Dar să revenim la povestea noastră. ùi există în poveste o Ġară frumoasă-foc, păcat doar că era locuită. Căci locuitorii ei,
pe lângă că erau proúti úi ignoranĠi (defecte promovate în etapele aferente creării “omului nou” de guvernele cominterniste úi
naĠional-comuniste de după 1945), mai úi dădeau girul diverúilor politicieni de mucava pe la elecĠiuni. Care cum te minĠea mai
frumos, cum primea votul! Cu poveútile vânătoreúti de tipul “ungurii vor să ne fure Ardealul!” (úi implicit tezaurul pomicol de
pruni, precum úi reĠetele secrete de pălincă de prune) hop s-a úi înfiinĠat SRI pe osatura mai vechii DSS (pentru intimi, “Secu”
sau “Securitatea”). Cu poveútile de tipul “legionarii au atacat Televiziunea” úi “Ġărăniútii au armament, muniĠie úi tiparniĠe de
bani” au fost chemaĠi minierii-cei-iubiti să vină la plantat panseluĠe în PiaĠa UniversităĠii, iar studenĠii-cei-răi-de-la-Universitate
corijaĠi puĠin prin metode mecanice, căci nu prea se omorau cu învăĠatul! Tâmpenii au mai fost, nu stau să vi le amintesc. Vreau
doar ca pe lângă clasicul “Nu ne vindem Ġara!” să amintesc de “vin moúierii”, care a legitimat clasicul “proprietatea este un
moft”. Cum să nu fie moft, când comunismul cu faĠa umană din tovărăúeii ce au preluat puterea la lovitura de stat din decembrie
1989 (să nu începeĠi cu “revoluĠie”, că aia nu a fost revoluĠie, căci nu a avut “program”, fiind un fel de “revoltă”; la fel cum nici
“revoluĠia” de la 1848 din Transilvania, condusă de Aram Iancu a fost de fapt o “contrarevoluĠie”, căci s-a aliat cu puterea
imperială, apărând-o!), au început să pună beĠe în roate lui “restitution in integrum” (ce naiba o mai fi úi asta, că noi nu pricepem
altceva decât vlaha nord-dunăreană! Aaa, era în Latină, limba strămoúilor noútri? De ce nu spui aúa? iar acolo pe unde s-a putut,
AghiuĠă cel Roúu úi-a mai băgat coada cu recursuri în anulare úi indicaĠii precise date instanĠelor, care erau, evident,
independente. Măcar AghiuĠă cel Portocaliu, cel de azi, lasă instanĠele independente, doar că le dă în cap hotărârilor
judecătoreúti definitive úi irevocabile de executare imediată úi necondiĠionată a statului pentru recuperarea
debitelor+penalităĠilor úi transformă semantica lui “imediat” în “intervalul 2012-2014, după cum sunt sau nu bani”.
ùi cum ziceam, frumoasa Ġară a trecut de la mofturile socialisto-comuniste la delictele populisto-fasciste. Adică, nu, nu e
moft că ai. E mai rău. E un delict. Care trebuie amendat (taxat) úi descurajat! Cum adică îĠi permiĠi să ai? Primul pas a fost
mega-extra-ultra-supra-impozitarea imobilelor care sunt considerate de către fasciútii noútri mult iubiĠi ca fiind “spaĠiu
excedentar”. Că parcă nu erau ele impozitate deja pe grilă specială, din “solidaritate socială” cu cei care sunt prea amărâĠi.
Acum, aflu că onor guvernul doreúte să ne penalizeze pentru că Ġinem terenurile nelucrate. Păi ce treabă are el cu faptul că
terenurile sunt nelucrate? Hai să le luam pe rând: 1) s-ar putea ca lucrând terenul să ies în pierdere, dacă calculez suma
costurilor úi o scad din venitul obĠinut din vânzarea produselor agricole. Cine, în afară de un guvern socialistoid ar Ġine în viaĠă
un mort viu? Să ne amintim că iubitorii destinelor patriei s-au despărĠit cu greu de combinatele energofage care pierdeau un
milion de euro pe zi…; 2) s-ar putea ca eu să fi cumpărat terenul pentru a controla o resursă. Peste tot în lume, în societăĠile
capitaliste, controlul resurselor este esenĠial. Văd că deunăzi o fabrică de bere a fost închisă după ce a fost cumpărată de o altă
fabrică de bere. Aha, adică punem mâna pe resursă úi o scoatem din circuit. Nu cred că Ġăranul simplu nu îúi lucrează pământul
doar ca preĠul roúiei să nu pice la bursa de tomate. Dar sunt convins că marile interese agricole care au cumpărat cu sutele úi cu
miile hectare de pământ la câmpie au aceste interese! E ilegal?; 3) s-ar putea ca unii să fi cumpărat terenul pentru a face speculă
(din păcate, în limba română acest cuvânt are o semantică negativă, specula fiind ceva foarte onorabil, fiind o sumă de acte
licite). Când preĠurile creúteau úi se plimbau terenuri (inclusiv agricole aflate în zona unor poli de dezvoltare) de la un proprietar
la altul, statul era fericit căci îúi încasa impozitele úi diversele taxe. Acum, că preĠul scade úi nu mai încasează, brusc nu îi mai
place jocul. Măi să fie!; 4) Aud tembeli guvernamentali povestind despre crâúma satului unde întâlneúti de dimineaĠa devreme
până seara târziu populaĠia masculină, aptă de bătut neveste. Nu zic că nu sunt cazuri sau că sunt puĠine cazurile (úi chiar nu
vreau să zic de crâúma celebră cu băutorii aferenĠi, din satul inundat, care privesc la jandarmi úi pompieri; poza a făcut
înconjurul lumii, iar lumea mai civilizată ne judecă). Dar să te apuci de explicat necesitatea amendării cu 100 euro la hectar doar
pentru că s-ar putea ca bălăriile să “infecteze” pe alĠii… Dacă tot te-a apucat grija de sănătate, încearcă să nu dai banii de
subvenĠie, sau cu 200 euro mai puĠini, celor care nu îúi întreĠin terenurile, nu tuturor! Sau, dacă ai probleme cu Sănătatea, nu mai
desfiinĠa spitalele úi amendează cu 100 euro pe toĠi cei care umblă cu răceală, gripă, viroză etc. pe stradă! Ah, să nu mă uiĠi: pe
mine primul că am dus pneumonia pe picioare!
ùi după cum ziceam, trăim vremuri ciudate. Trăim vremuri în care susul devine jos, iar josul devine sus: numai aúa
explicăm cum o semialfabetizată este europarlamentar al circumscripĠiei România sau cum un chelner devine úeful Electrica
Transilvania Nord. Nici nu vreau să mă gândesc la gaúca de dulgheri úi tinichigii arădeni, care sigur sunt pe placul iubitorilor de
“Ġigănci împuĠite” úi de “găozari” (că tot a fost pe 3 mai ziua presei libere!) în timp ce fac experienĠe de tangaj cu aisbergul din
paharele cu uiscan, înainte, evident!, de a urca la volanul Dusterului cu culoare unicat. Si uite aúa, am încălecat pe o úa etc. etc.
Tiberiu Socaciu
Analist-comentator
ğăranul Roman - Mai 2011 Editorial
5
Musca la arat
Cine răspunde unei nevoi sociale: Guvernul sau Ġăranii?
Există o mare conIuzie úi o mare derută.
Îi rog pe toĠi românii cu scaun la cap să se gândească: tot ce au ei
acum se datorează Guvernului sau muncii proprii? De multe ori
chiar eludând hotărârile absurde / anti-economice ale
Guvernului? ùi toate planurile de dezvoltare viitoare ale
agricultorilor depind de Guvern sau doar de munca lor ca Ġărani
úi a dumneavoastră? În aIară de a impune taxe úi impozite
altceva ce mai útie să Iacă Guvernul?
Ce credeĠi că se va întâmpla cu România dacă Guvernul ar Ii
suspendat pentru 3 / 6 / 9 luni? Oare Ġăranii îúi vor lăsa animalele
să moară de Ioame úi grădinile nelucrate doar pentru că nu mai exista un Minister al Agriculturii?
Singurii care ar putea simĠi lipsa Guvernului ar Ii doar cei din mass-media deoarece nu ar mai avea zilnic subiecte de corupĠie
despre care să vorbească úi atunci ar Ii nevoiĠi să trateze úi subiecte care ne interesează cu adevărat pe noi romanii.
Ce fac Ġăranii între două crâúme
După opinia lui Băsescu úi preluată de ministrul agriculturii Valeriu Tabără. Ġăranii stau
numai prin crâúme în loc să producă pentru Ġară. Domnule ministru. vedeĠi că úi de data asta
v-aĠi înúelat. Alături sunt niúte IotograIii care demonstrează că habar nu aveĠi ce se întâmplă
în România úi probabil că dumneata ai Iost cel care a spus prostia asta între două baruri. Iar
ca să nu spuneĠi că pozele au Iost trucate... nu aveĠi decât să IaceĠi o mică excursie prin Ġară.
ùi ce supărat mai este Tabără pe Ġărani !!! Pai dacă Ġăranii stau în crâúmă úi nu se duc să sape
gradina maică-sii or Ii având motivele lor. Iar Ġărani care sa stea în crâúme toata ziua eu nu
am văzut deúi sunt vreo 4 baruri úi magazine în satul meu. De aici nu reiese decât un
singur lucru: CĂ SUNTEM ÎN CRIZĂ ALIMENTARĂ NU ESTE GUVERNUL DE VINĂ CI ğĂRANUL care nu vrea sa
muncească. He he domnule ministru úi când s-or (ră-)scula Ġăranii úi vă vor arăta de ce sunteĠi dumneavoastră de vină... Dacă
Tabără a repetat vorbele altcuiva. prost sIat a primit. Dacă le-a scos din capul lui... prost cap mai are. Dar úi într-un caz úi în altul
trebuie să îúi ceară scuze. Trebuie să îúi ceară scuze pentru că în Ielul asta prin sintagma "Ġărani" loveúte în 43° din populaĠia
României care locuieúte în mediul rural úi sunt deci Ġărani. I-am trimis ministrului o somaĠie prin care să îúi ceară scuze pentru
cuvintele jignitoare aduse Ġăranului roman. AltIel va suporta consecinĠele. ùi să vă fie ruúine!!!
Scrisoare deschisă domnului Ministru Valeriu Tabără
Priponeúti. GalaĠi 19.04.2011
Scrisoare deschisă
Domnule Ministru Valeriu Tabără. pe situl http://www.antena3.ro a
apărut un articol în care dumneavoastră acuzaĠi că în România se rabdă de
Ioame din cauza celor din mediul rural care stau în crâúme de la ora 8
dimineaĠa úi până la 10 seara. în loc să muncească.
Vă rugăm să precizaĠi public exact la ce categorie de oameni din
mediul rural v-aĠi reIerit când aĠi Iăcut această aIirmaĠie pentru că din
declaraĠia dumneavoastră reiese că toĠi locuitorii mediului rural. adică 43°
din populaĠia României. stau doar în crâúme úi nu se mai ocupă nimeni de
agricultură.
Tot în acelaúi interviu. aĠi declarat că productivitatea muncii în
agricultură este prea mică din cauza programului de muncă care este de
luni la prânz până joi după-amiază.
Vă rugăm să ne spuneĠi la ce culturi vegetale aĠi Iăcut reIerire úi
dacă acelaúi program se aplică úi crescătorilor de animale.
Aúteptăm cu interes explicaĠiile dumneavoastră.
Manole Silviu
Secretarul sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România
ğăranul Roman - Mai 2011 Interviul lunii
6
Magiunul de Topoloveni
De vorbă cu doamna Bibiana Stanciulov. director al SC Sonimpex Serv Com SRL. producătorul magiunului natural de
prune Topoloveni
În urmă cu doi ani am întâlnit pe cineva Ioarte suparat că nu mai găsea Magiun de Topoloveni într-un supermarket.
Când l-am întrebat ce este atât de deosebit la acest produs. mi-a spus că este .ca la mama acasă¨. Anul acesta. Magiunul de
Topoloveni a primit recunoaúterea europeană binemeritată.
Reporterul: Doamna Bibiana Stanciulov. ce înseamnă
pentru România .Magiunul de Topoloveni¨?
Bibiana Stanciulov: Magiunul de prune Topoloveni este
o .identitate naĠionala¨. din punct de vedere cultural;
gastronomia este parte a culturii în globalizarea actuală.
Reporterul: De câĠi ani vă desIăúuraĠi activitatea în acest
domeniu?
Bibiana Stanciulov: Din anul 2001. de când am cumpărat
.secĠia de Iructe úi legume deshidratate. rachiuri úi
magiun¨ a Iabricii de la Topoloveni.
Reporterul: Cum sunt privite produsele dumneavoastră în
Ġară?
Bibiana Stanciulov: Am cucerit Ioarte mulĠi consumatori.
produsul Iiind prezent în toate hiper / supermarketurile.
magazine de proIil. naturale úi ecologice.
Reporterul: Dar în străinătate?
Bibiana Stanciulov: În străinătate a Iost acceptat magiunul când îl vindeam la vrac Iără identitatea numelui. al producătorului úi
scriam numai în germană; acum avem cumpărători deja Iideli la târgurile internaĠionale la care participăm. un magazin on-line úi
multe discuĠii avansate pentru un export real în Europa.
Reporterul: Cum va promovaĠi produsele?
Bibiana Stanciulov: Promovarea am început-o prin prezenĠa în târgurile de proIil din România. acum 3 ani. prezentând cu
multă răbdare. Iiecărei persoane. posibil cumpărătoare. magiunul úi îndemnând-o să guste.
Reporterul: Cat de diIicilă a Iost procedura de înregistrare a produsului .MAGIUNUL DE TOPOLOVENI¨?
Bibiana Stanciulov: Foarte diIicilă : o problemă a prezentat-o investiĠia Ioarte mare în modernizarea clădirii úi utilajelor pentru
a corespunde normelor UE. în certiIicarea permanentă prin analize la diverse institute de cercetare úi a doua problemă a
reprezentat-o documentaĠia însăúi. În documentaĠie am demonstrat autenticitatea. unicitatea úi tradiĠionalitatea reĠetei de al
1914. inclusiv prin studierea arhivelor. a monograIiilor. Numai după ce am trecut de 2 perioade de opoziĠie .una în Ġară úi una.
de 6 luni. pe site-ul UE. am obĠinut IGP. DiIicultatea unui asemenea demers este demonstrată de însuúi numărul de produse
existente la nivel european cu protecĠie úi asigurarea pentru calitate.
Reporterul: Ce recomandaĠi producătorilor români care doresc să îúi înregistreze produsele pentru IndicaĠia GeograIică
Europeană?
Bibiana Stanciulov: Producătorii români sunt obligaĠi de conútiinĠa neamului nostru să respecte tradiĠia culinară sănătoasă a
noastră. a tuturor. Cu cât se înregistrează mai multe produse. cu atât mai mult ne vom identiIica originea în globalizarea actuală.
Reporterul: Care sunt proiectele dumneavoastră pentru viitorul apropiat?
Bibiana Stanciulov: În viitorul Ioarte apropiat lansăm gama produselor 100° naturale. topoloveana: dulceĠuri de Iructe Iără
zahăr adăugat. procesate după o reĠetă personală. înregistrată deja la OSIM úi zacusca de legume. produsă ca în bucătăria
proprie. Deviza noastră este că trebuie să ne hrănim. nu să ne îmbuibăm. să mâncăm puĠin. diversiIicat. conserve care să aibă o
calitate cât mai apropiată de starea lor naturală.
Reporterul: Ce premii aĠi obĠinut până acum?
Bibiana Stanciulov: Premii úi recunoaúteri : calitatea de Furnizor al Casei Regale a României (2010). Premiul pentru Gust úi
Calitate obĠinut de la Institutul InternaĠional de Gust úi Calitate. cu sediul la Bruxelles (pentru prima data în România. pentru un
aliment. obĠinut de o Iirmă româneasca. nu multinaĠională); diploma oIerita de BCRS "Made in Romania" (iun. 2010) ; "10
pentru România" (dec.2010); premiul pentru "Sustainable Business Practices. obĠinut de la Business Review (martie 2011);
certiIicarea pentru Cod Operator NATO (avem posibilitatea să vindem către trupele NATO. dar nu am reuúit încă); certiIicat
Kosher.
Reporterul: Vă mulĠumim pentru timpul acordat.
Bibiana Stanciulov: ùi noi vă mulĠumim pentru interes.
Manole Silviu
ğăranul Roman - Mai 2011 Agricultura românească
7
Agricultura românească văzută de Comisarul European
ùtim că dumneavoastră singur nu puteĠi rezolva toate problemele agriculturii româneúti. probleme istorice. acumulate în
multe zeci de ani úi că nu dumneavoastră aĠi negociat capitolul VII privind aderarea României la UE. Nu va reproúăm nimic în
calitate de Comisar European pentru Agricultură. Dimpotrivă. suntem mândri ca un român ocupă o IuncĠie atât de importantă.
Suntem conútienĠi că úi noi Ġăranii trebuie sa Iim mai activi. Trebuie să ne eliberam de Iantasma statului-tătuc. trebuie să ne
luam soarta în propriile mâini. trebuie sa ne asociem în organizaĠii proIesionale ale agricultorilor úi să ne apărăm drepturile.
Deoarece nouă ne lipseúte experienĠa în domeniu úi nu este de mirare după 40 de ani în care am útiut doar de IAS úi CAP. am
cerut úi am obĠinut sprijinul unor sindicate ale agricultorilor din Occident.
Domnule Cioloú. dar dacă nu suntem sprijiniĠi nici într-un Iel de către organizaĠiile abilitate. deúi de-a lungul anilor am
dat dovadă de o înaltă pregătire úi proIesionalism. ba dimpotrivă. ni se pun úi piedici. cum sIântul să mai putem Ii optimiúti?
Fragment dintr-o scrisoare trimisă de către Sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din Romania domnului Cioloú
pe 17 noiembrie 2010.
De ce merge prost agricultura românească? Iată opinia domnului Dacian Cioloú.
,Aú zice mai intai că ne-ar prinde bine o schimbare a atitudinii faĠă de beneficiari. úi nu doar una de
faĠadă sau de formă. Sigur. e nevoie de rigoare. e vorba de bani publici. dar beneficiarii au nevoie úi de
spriiin úi de o atitudine real constructivă din partea funcĠionarilor publici care se ocupă de gestiunea
fondurilor. Au nevoie de claritate. de proceduri simple. fără documentaĠie inutilă. De altfel. este in interesul
tuturor. autorităĠi publice úi beneficiari - cu cat o documentaĠie este mai clară. cu atat e mai puĠin loc de
greúeli.`
Procedurile Ioarte complicate în accesarea Iondurilor europene. cu zeci sau sute de condiĠii introduse
de oIicialii români úi care descurajează micii agricultori. Lipsa unei strategii a guvernului la nivel naĠional care ar putea
îmbunătăĠi Iolosirea eIicientă a potenĠialului agricol românesc.
Avem cea mai mică rata de absorbĠie a Iondurilor europene: .Noi suntem încă la 3-4°. România riscă să devină un
contribuitor net la bugetul Uniunii Europene úi asta nu din cauza altora. ci pentru că nu este în măsură să ia ce i se oIeră.¨
Lipsa de proIesionalism a organelor abilitate atunci când este vorba de depunerea dosarelor pentru Ionduri. modul cum
aceútia aplică procedurile de selecĠie. schimbarea condiĠiilor de eligibilitate. lipsa de clariIicări din partea oIiciilor judeĠene
APDRP. schimbarea punctajelor de evaluare. Iapte sesizate úi de noi în scrisoare mai sus menĠionată
România are cea mai scăzută rată de absorbĠie a Iondurilor structurale din Uniunea Europeană. doar 3-4°. .România
riscă să devină un contribuitor net la bugetul Uniunii Europene úi asta nu din cauza altora. ci pentru că nu este în măsură să ia ce
i se oIeră.¨
România are posibilitatea să Iolosească aceste Ionduri cât mai bine pentru obiectivele stabilite pe plan intern. dar cum
lipseúte strategia la nivel naĠional acestea rămân doar niúte cuvinte Irumoase.
Comisia europeană poate Iace recomandări. cu condiĠia să mai Iie úi cei care să le asculte úi care să le mai pună úi în
practică. .România a luat măsuri de întărire a IuncĠiei de coordonare a gestiunii Iondurilor structurale la nivelul primului
ministru. cu autoritatea de coordonare trecută în subordinea acestuia. Este un pas în direcĠia cea bună. Iiind nevoie de soluĠii
administrative orizontale pentru toate instituĠiile implicate în gestionarea Iondurilor. úi de susĠinere politică la nivel înalt pentru
punerea lor în practică.¨
ÎmbunătăĠirea cadrului legislativ privind procedurile de achiziĠii publice. .LegislaĠia în domeniu se schimbă des úi
devine greu de înĠeles. mai ales pentru autorităĠile locale din comunităĠile mici.¨
Cu cât România accesează mai puĠin bani. cu atât sunt úanse mai mari ca prin noua Politică Agricolă Comunitară care va
intra în vigoare în 2013. România să primească exact atât cât a reuúit să cheltuiască. Adică aproape nimic.
Accentul ar trebui pus pe monitorizarea úi analiza de risc úi mai puĠin pe controlul hârtiilor atunci când este vorba de
selectarea dosarelor pentru Ionduri europene. Ori la noi exact aici se duce războiul nervilor úi duce la abandonarea tentativei de
accesare a Iondurilor. de multe ori chiar din Iaza de idee.
Lipsa IuncĠionarilor specialiúti .care să aibă cunoútinĠe economice. de politică europeană. să cunoască metode de
implementare practice. deja Iolosite cu succes în alte state din Uniunea Europeană.¨
ùi contrar opiniei domnului ministru Valeriu Tabără. domnul Cioloú nu crede că viitorul agriculturii europene úi mai
ales al celei româneúti stă în produse ieItine cu orice preĠ. .Nu cred că organismele modiIicate genetic reprezintă soluĠia
salvatoare pentru agricultura europeană sau pentru agricultura din România. Acesta e punctul meu de vedere personal. si spun
asta nu pentru a intra în conIruntare cu cei care cred altIel. ci pentru ca eu aúa cred.¨
Ce ne rămane de făcut dacă Guvernul Romaniei nu este in stare să pună in practică Politica Agricolă Comunitară úi
recomandările domnului Comisar pentru Agricultură. Dacian Cioloú? Cea mai bună soluĠie pentru agricultorii romani rămane
doar ieúirea din Uniunea Europeană. Astfel. cele 1.1 miliarde de euro contribuĠia Romaniei la bugetul comunitar vor rămane in
Ġară.
Manole Silviu
ğăranul Roman - Mai 2011 Idei de afaceri
8
Creúterea Chinchilei
Chinchila Iace parte din Iamilia rozătoarelor úi este originară din Ġări cum ar Ii Argentina. Bolivia. Chile. Este un animal
acoperit cu blană trăind liber pe vârIurile munĠilor până la înălĠimii de aproape de 3000 m. Chinchila s-a adaptat bine la
diIerenĠe mari de temperatură. zi noapte. umiditate mică. ceea ce Iace ca ea să reziste o mare perioadă de timp Iără apă. Fiind
rozătoare ea se hrăneúte cu ierburi. seminĠe. rădăcini. tulpini. Irunze ale unor arbuúti. Chinchila poate Ii conIundată cu veveriĠa.
deoarece are coada lungă. membrele din IaĠă scurte prevăzute cu 5 degete. iar cele din spate lungi prevăzute cu 4 degete.
Membrele sunt Iolosite atât pentru deplasare cât úi pentru apucarea hranei. Chinchilele au greutăĠi variabile în IuncĠie de vârstă
úi de sex. AstIel masculii sunt mai uúori decât Iemelele ei având greutăĠi între 250 500 grame. De asemenea atât temperatura
corpului cât úi activitatea cardiacă úi respiratorie
depind de vârsta animalului.
Chinchila este valoroasă prin blana ei dar úi
prin carne. AstIel cine se hotărăúte să crească
chinchile. pe lângă blană. va avea un proIit ce nu este
de neglijat prin vânzarea cărnii cu care se hrănesc alte
animale cu blană cu o importanĠă deosebită la rândul
lor. Chinchila este un animal nocturn care se hrăneúte
numai cu nutreĠuri. Ea se adaptează Ioarte uúor
creúterii în captivitate neIiind deloc pretenĠioasă. Ea
este blândă úi cu ea se poate lucra Ioarte bine. Dacă
este prinsă ea nu muúcă. nu zgârie. nu se zbate. Îi
place să Iie mângâiată. Ġinută în braĠe. În cazul în care
este speriată. chinchila suIeră un Ienomen ciudat.
Rezultatul acestei acĠiuni îl constituie căderea părului
úi împrăútie un miros puternic de migdale. De
asemenea elimină un puternic miros de urină.
Din punct de vedere economic. acest lucru este negativ. deoarece blana se reIace Ioarte greu (după câteva luni) úi poate să
nu mai ajungă la calitatea dorită. De aceea trebuie să lucrăm prudent úi cu blândeĠe cu ele. Chinchila se hrăneúte numai noaptea.
Numele îi parvine de la indienii .chincha¨ pe care spaniolii i-au găsit în America de Sud. atunci când au ocupat-o în secolul al
VI-lea. Firul de chinchilă este Ioarte subĠire. de aproximativ de 200 ori mai subĠire decât la om. El Iiind Ioarte subĠire úi Ioarte
des blana nu Iace .cărări¨ atunci când trecem cu mâna prin ea.
Există trei specii de chinchila: chinchila laniger. chinchila brevicaudata. chinchila rex. Chinchila laniger este cea mai des
Iolosită în crescătorii. Seamănă cu veveriĠa. are o greutate medie de 400 g úi o lungime a corpului de 28 30 cm. Urechile sunt
lungi. acoperite de păr. are botul ascuĠit úi capul mic. Lungimea părului este de 2.5 cm. Coada este lungă úi are păr mai gros úi
mai lung. Culoarea este gri-deschis úi alb-murdar pe abdomen. Culoarea gri este dată de alternanĠa culorilor pe traiectul Iirelor
de păr. Chinchila brevicaudata este mai mare decât chinchila laniger lungimea Iiind de 32 cm sau puĠin mai mare. Are coada úi
urechile mai mici. Blana este alb-gălbuie pe abdomen úi gri-albăstrui pe spate. rezultând din îmbinarea mai multor zone de
culoare ce se găsesc în lungul Iirelor de păr
Chinchila rex este cea mai mare având lungimea corpului de 38 cm úi se aseamănă cu chinchila brevicaudata.
Blana animalului este una valoroasă. costul ei putând ajunge până la 10.000 euro. 1 cm
2
de blană este Ioarte valoros. Blana
poate atinge maturitatea la 8 9 luni.
După această primă perioadă de maturitate Iirele pot cădea. iar pielea îúi schimbă culoarea de la albă spre albastru deschis.
În această situaĠie blana a ajuns la supra maturitate. după care începe un nou ciclu ce durează 4 luni. Blana la animal apare din
perioada intrauterină. astIel că la naútere puiul are blană. Blana este Iormată din puI úi părul de direcĠie.
ApariĠia altor culori la blană. în locul celor enunĠate arată deIecte ale blănii. iar animalele ce le posedă nu se Ġin pentru
reproducere. ci se sacriIică.
PuIul chinchilei se dezvoltă pe părĠile laterale ale corpului úi pe spate. PuIul care se găseúte pe abdomen este în două culori
úi anume la rădăcină albastru închis iar la vârI albă. Părul de direcĠie este mai lung úi mai gros decât puIul. Blana de chinchila
este cu atât mai valoroasă cu cât sunt îndepliniĠi anumiĠi indici de calitate. Îi vom enumera mai jos pe cei mai importanĠi úi
implicaĠiile lor asupra calităĠii blănii de chinchila.
1. Dimensiunea blănii are importanĠă asupra calităĠii pentru valoriIicare. Dimensiunea optimă se atinge la maturitatea
animalului. Sunt preIerate pentru o blană de calitate acele exemplare ce au trunchiul cilindric úi nu IusiIorm cu umerii largi
úi gâtul scurt úi gros.
2. Luciul blănii este dat de structura stratului solzos de secreĠia glandelor sebacee. De regulă blana are un luciu mai pronunĠat în
perioada anotimpului rece. scăderea temperaturii având un eIect beneIic.
3. Textura blănii de chinchila este dată de starea Iirelor de păr. Acestea pot avea un aspect de blană Iină. elastică. deasă.
Manole Silviu
ğăranul Roman - Mai 2011 LegislaĠie românească
9
O. nr.73/01-04-2011 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru
modiIicarea úi completarea Normelor de aplicare a
programelor de restructurare/reconversie a plantaĠiilor
viticole. derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile
2008/2009-2013/2014. aprobate prin Ordinul ministrului
agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 247/2008
O. nr.74/01-04-2011 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru
modiIicarea Ordinului ministrului agriculturii úi dezvoltării
rurale nr. 762/2007 privind instituirea procedurii de
administrare specială la Societatea NaĠională "ÎmbunătăĠiri
Funciare" - S.A. Bucureúti
O. nr.44/1195/18-02.04-04-2011 (M.A.D.R.. M.M.P.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale úi al
ministrului mediului úi pădurilor pentru aprobarea Normelor
privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public
al statului în vederea practicării pescuitului comercial în
habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate
O. nr.10/52/56/212/19211/1277/22-02.07-03.22-03.25-
03.04-04.20-04-2011 (A.N.S.V.S.A.. M.A.D.R.. M.A.I..
M.Tr.I.. A.N.A.F.. M.M.P.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare
Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor. al ministrului
agriculturii úi dezvoltării rurale. al ministrului administraĠiei
úi internelor. al ministrului transporturilor úi inIrastructurii.
al vicepreúedintelui AgenĠiei NaĠionale de Administrare
Fiscală úi al ministrului mediului úi pădurilor privind
modiIicarea Ordinului preúedintelui AutorităĠii NaĠionale
Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor. al
ministrului administraĠiei úi internelor. al ministrului
mediului úi gospodăririi apelor. al ministrului transporturilor.
construcĠiilor úi turismului úi al ministrului agriculturii.
pădurilor úi dezvoltării rurale nr. 30/366/337/1.511/577/2004
pentru aprobarea Listei posturilor de inspecĠie la Irontieră în
care sunt organizate controale sanitar-veterinare úi pentru
siguranĠa alimentelor. a punctelor de intrare. a punctelor de
ieúire. a punctelor de intrare desemnate. precum úi a
programului de lucru al acestora
O. nr.78/07-04-2011 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru
modiIicarea úi completarea Ordinului ministrului agriculturii
úi dezvoltării rurale nr. 143/2010 privind componenĠa úi
IuncĠionarea Comitetului pentru OrganizaĠiile
InterproIesionale pentru Produsele Agroalimentare. precum
úi procedurile de recunoaútere. monitorizare úi control.
retragere a recunoaúterii. extindere a acordurilor
interproIesionale úi delegare de atribuĠii pentru organizaĠiile
interproIesionale pentru produsele agroalimentare
O. nr.84/13-04-2011 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale
privind aprobarea tariIelor pentru eIectuarea lucrărilor de
examinare a soiurilor pentru care se solicită înscrierea în
Catalogul oIicial naĠional al soiurilor de plante de cultură din
România úi în Lista recomandată a soiurilor. precum úi
pentru veriIicarea purităĠii varietale a soiurilor multiplicate
O. nr.85/13-04-2011 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale
privind aprobarea Suplimentului nr. 1 al Catalogului oIicial
al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul
2011. aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii úi
dezvoltării rurale nr. 18/2011
O. nr.87/18-04-2011 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale
privind recunoaúterea Acordului interproIesional pentru
sIecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2011/2012
O. nr.89/20-04-2011 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru
modiIicarea alin. (3) al art. 3 din Normele metodologice de
aplicare a mecanismului de compensare de către AgenĠia de
PlăĠi úi IntervenĠie pentru Agricultură a debitelor úi
creanĠelor beneIiciarilor Fondului european de garantare
agricolă úi ai Fondului european agricol de dezvoltare rurală.
precum úi ai Iondurilor de la bugetul de stat. aprobate prin
Ordinul ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr.
66/2011
O. nr.10/52/56/212/19211/1277/22-02.07-03.22-03.25-
03.04-04.20-04-2011 (A.N.S.V.S.A.. M.A.D.R.. M.A.I..
M.Tr.I.. A.N.A.F.. M.M.P.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare
Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor. al ministrului
agriculturii úi dezvoltării rurale. al ministrului administraĠiei
úi internelor. al ministrului transporturilor úi inIrastructurii.
al vicepreúedintelui AgenĠiei NaĠionale de Administrare
Fiscală úi al ministrului mediului úi pădurilor privind
modiIicarea Ordinului preúedintelui AutorităĠii NaĠionale
Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor. al
ministrului administraĠiei úi internelor. al ministrului
mediului úi gospodăririi apelor. al ministrului transporturilor.
construcĠiilor úi turismului úi al ministrului agriculturii.
pădurilor úi dezvoltării rurale nr. 30/366/337/1.511/577/2004
pentru aprobarea Listei posturilor de inspecĠie la Irontieră în
care sunt organizate controale sanitar-veterinare úi pentru
siguranĠa alimentelor. a punctelor de intrare. a punctelor de
ieúire. a punctelor de intrare desemnate. precum úi a
programului de lucru al acestora
O. nr.22/21-04-2011 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare
Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru
modiIicarea úi completarea Normei sanitare veterinare
privind Codul produselor medicinale veterinare. aprobată
prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare
Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 187/2007
O. nr.99/29-04-2011 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale
privind recunoaúterea OrganizaĠiei InterproIesionale pe
Produs "Cereale úi Produse Derivate" din România
O.I.P.C.P.D.R. ca organizaĠie interproIesională pe Iiliera
cereale
ğăranul Roman - Mai 2011 LegislaĠie europeană
10
ATESTAREA. ÎNREGISTRAREA ùI PROTECğIA PRODUSELOR
agro-alimentare ROMANEùTI
OIiciul NaĠional al Produselor TradiĠionale úi Ecologice Româneúti este
instituĠie publică. cu personalitate juridică în subordinea Ministerului
Agriculturii úi Dezvoltării Rurale. IinanĠată integral de la bugetul de stat.
În calitatea sa de instituĠie publică specializată. asigură: promovarea
conceptului 'Produs de calitate' precum úi a conceptului 'Produse
ecologice¨; asistenĠă tehnică producătorilor / procesatorilor în elaborarea
documentaĠiei conIorm legislaĠiei comunitare úi naĠionale pentru a solicita
protecĠia indicaĠiilor geograIice. denumirilor de origine úi specialităĠilor
tradiĠionale garantate ale produselor agricole sau alimentare româneúti. la
nivel naĠional úi comunitar ; asistenĠă tehnică în elaborarea de proiecte pentru
promovarea produselor tradiĠionale úi ecologice româneúti; promovarea
imaginii produselor tradiĠionale úi ecologice româneúti; organizează
seminarii. cursuri úi activităĠi de Iormare úi inIormare pentru grupuri de
producători sau procesatori.Iermieri.asociaĠii proIesionale.etc.
Pentru ca produsul să Iie atestat. trebuie: să Iie Iabricat din materii prime tradiĠionale; să prezinte o compoziĠie
tradiĠională sau un mod de producĠie úi/sau de prelucrare tradiĠional care reIlectă un tip de producĠie úi/sau de prelucrare
tradiĠional; să Iie tradiĠional în sine. sau să exprime tradiĠionalitatea; să Iie conIorm unui caiet de sarcini. TradiĠionalitatea să nu
Iie datorată: provenienĠei sau originii sale geograIice; aplicării unei inovaĠii tehnologice.
Produsul tradiĠional nu poate Ii înregistrat dacă: se reIeră doar la cerinĠe de ordin general utilizate pentru un ansamblu de
produse ori la cele prevăzute de o reglementare comunitară speciIică; este înúelător. cum este în special cel care se reIeră la o
caracteristică evidentă a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini ori speciIicaĠiei tehnice a produsului úi nici
aúteptărilor consumatorilor cu privire la caracteristicile tradiĠionale.
SCOPUL ATESTARII: Favorizează diversiIicarea producĠiei agricole; Aduce beneIicii considerabile economiei rurale.
în special în zonele mai puĠin Iavorizate sau îndepărtate; Sporirea veniturilor producătorilor agricoli; ReĠinerea populaĠiei rurale
în zonele respective; Asigură buna IuncĠionare a pieĠei interne în sectorul produselor alimentare; Creúterea valorii de piaĠă a
produselor alimentare; Garantarea corectitudinii tranzacĠiilor comerciale; Facilitează micilor producători comercializarea acestor
produse úi în aIara judeĠului în care are loc IabricaĠia ( Ordin ANSVSA nr. 34 / 2008-privind acordarea de derogări unităĠilor
care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiĠionale ); Consumatorii dispun de inIormaĠii clare úi succinte
privind originea produselor úi caracteristicile speciIice ale produselor tradiĠionale datorate zonelor geograIice. provenienĠa úi
metodele tradiĠionale de producĠie. istoricul. dându-le posibilitatea să Iacă cea mai bună alegere; Să asigure protecĠia
consumatorilor împotriva practicilor abuzive.
SCOPUL PROTECTIEI Promovarea produselor tradiĠionale cu caracteristici speciIice;
ProtecĠie împotriva: oricărei utilizări comerciale care ar permite exploatarea reputaĠiei produsului;
oricărei indicaĠii Ialse sau înúelătoare privind calităĠile speciIice ale produsului; oricărei alte
practici susceptibilă să inducă consumatorul în eroare cu privire la tradiĠionalitatea produsului.
Pentru a identiIica producătorii de produse tradiĠionale de acelaúi Iel úi a-i determina să se
grupeze în asociaĠii de producători. cu scopul de a obĠine protecĠia produselor ( Reg. CE 509
/2006 - art.7. aliniatul 1- ..numai un grup este abilitat să depună o cerere de înregistrare a unei
specialităĠi tradiĠionale ").
BENEFICIARII: Producător; Grup de producători (orice asociere indiIerent de Iorma sau
componenĠa sa juridică) care realizează acelaúi tip de produs alimentar.
DocumentaĠia va Ii depusă. în Iormat de hârtie. la DirecĠia pentru agricultură úi dezvoltare rurală a judeĠului în a cărui rază
teritorială se realizează produsul .
ReprezentanĠii împuterniciĠi ai MADR din cadrul DADR judeĠene. numiĠi prin ordin al ministrului agriculturii. pentru
acordarea licenĠelor de IabricaĠie. analizează dacă: cererea úi caietul de sarcini corespund Ordinului MAPDR 690 din
28.09.2004; comunică solicitantului dacă există neconIormităĠi. situaĠie în care acesta va depune o nouă cerere însoĠită de
documentaĠia completă; veriIică la IaĠa locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini; rezultatul veriIicărilor Iaptice se
înscrie într-un proces verbal care se semnează de reprezentantul împuternicit constatator úi de solicitant sau împuternicitul
acestuia; procesul verbal se redactează în două exemplare. din care un exemplar rămâne la solicitant úi unul la DirecĠia pentru
agricultură úi dezvoltare rurală judeĠeană; DADR judeĠeană va înainta la MADR copia procesului verbal úi a caietului de sarcini
în baza cărora produsul se înscrie în Registrul de atestare a produselor tradiĠionale; DADR veriIică úi controlează periodic
respectarea elementelor de tradiĠionalitate; Anual. MADR publică în Monitorul OIicial al României. Partea I. lista produselor
tradiĠionale înscrise în Registrul de atestare a produselor tradiĠionale.
Material publicat prin amabilitatea doamnei Mioara Sărăcinescu. consilier DA1 Braúov.
ğăranul Roman - Mai 2011 Contabilitate
11
Modificările aduse legii contabilităĠii pe scurt.
OrdonanĠa de urgenĠă care modiIică Legea contabilităĠii a Iost recent publicată în Monitorul OIicial.
Potrivit modiIicărilor aduse prin acest act normativ. persoanelor care în exerciĠiul Iinanciar precedent au înregistrat ciIra
de aIaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro úi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro
contabilitatea poate Ii organizată úi condusă úi de către persoane Iizice care au studii economice superioare. angajate pe bază de
contract sau convenĠii civile încheiate potrivit Codului Civil. persoane care întocmesc úi semnează situaĠiile Iinanciare anuale
bazate pe regulile contabilităĠii în partidă simplă. potrivit reglementarilor elaborate in acest sens.
Sistemul simplificat de contabilitate presupune un set de reguli de bază privind evaluarea. înregistrarea elementelor
patrimoniale utilizând un plan de conturi simpliIicat úi prezentarea acestora în situaĠiile Iinanciare anuale ce cuprind bilanĠ úi
cont de proIit úi pierdere simpliIicate.
Aceste entităĠi vor aplica un plan de conturi simpliIicat care va cuprinde doar 50 de conturi. în loc de aproximativ 400
de conturi câte sunt în prezent. Încadrarea în criteriile prevăzute se eIectuează pe baza indicatorilor determinaĠi din situaĠiile
Iinanciare anuale. respectiv a balanĠei de veriIicare. încheiate la Iinele exerciĠiului Iinanciar precedent. utilizându-se cursul de
schimb valutar comunicat de Banca NaĠională a României. valabil la data încheierii aceluiaúi exerciĠiu Iinanciar.
Pentru veriIicarea înregistrării corecte în contabilitate a operaĠiunilor eIectuate se întocmeúte balanĠa de veriIicare. cel
puĠin la încheierea exerciĠiului Iinanciar. la termenele de întocmire a situaĠiilor Iinanciare. a raportărilor contabile. precum úi la
Iinele perioadei pentru care Iirma trebuie să întocmească declaraĠia privind impozitul pe proIit/venit.
SituaĠiile Iinanciare anuale úi raportările contabile se semnează de către directorul economic. contabilul-úeI sau altă
persoană împuternicită să îndeplinească această IuncĠie.
Inventarierea generală a elementelor de natura activelor. datoriilor úi capitalurilor proprii deĠinute se realizează la
începutul activităĠii. cel puĠin o dată în cursul exerciĠiului Iinanciar. precum úi în cazul Iuziunii. divizării sau lichidării úi în alte
situaĠii prevăzute de lege. Reevaluarea imobilizărilor corporale se Iace la valoarea justă. în conIormitate cu prevederile
reglementarilor contabile aplicabile.
DeĠinerea. cu orice titlu. de elemente de natura activelor úi datoriilor. precum úi eIectuarea de operaĠiuni economico-
Iinanciare. Iără să Iie înregistrate în contabilitate. sunt interzise. Evaluarea elementelor monetare în valuta úi a celor exprimate în
lei. a căror decontare se Iace în IuncĠie de cursul unei valute. se eIectuează potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
ConIorm Art. 28. alin. 10 situaĠiile Iinanciare anuale úi raportările contabile se semnează de către directorul economic.
contabilul-seI sau altă persoană împuternicită să îndeplinească aceasta IuncĠie. Însă angajatul unei societăĠi comerciale. pe
IuncĠia de director economic poate conduce evidenta contabila dar nu poate întocmi. conIorm Art. 28. alin. 10. situaĠiile
Iinanciare anuale. ci le poate doar semna. Un director economic poate întocmi situaĠiile Iinanciare anuale doar dacă se
încadrează la Art. 28 alineatele 11 úi 12. Aceste persoane întocmesc Registrul-jurnal de încasări úi plăĠi úi Registrul inventar.
ConIorm Art. 10. alin. 1 răspunderea pentru organizarea úi conducerea contabilităĠii la persoanele prevăzute la art. 1
alin. (1)(4) revine administratorului. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaĠia gestionării entităĠii
respective.
ConIorm Art. 10 alin. 4 (1) în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (5). răspunderea pentru organizarea
contabilităĠii revine acestora. Conducerea contabilităĠii se poate eIectua de către aceste persoane. situaĠie în care răspunderea
pentru conducerea contabilităĠii revine acestora. În cazul în care contabilitatea este condusă potrivit prevederilor art. 10 alin. (2)
úi (3) sau pe bază de contracte sau convenĠii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane Iizice care au studii economice
superioare. răspunderea pentru conducerea contabilităĠii revine acestor persoane. potrivit legii úi prevederilor contractuale.
Întocmirea úi semnarea situaĠiilor Iinanciare úi raportărilor contabile revine:
- persoanelor Iizice sau juridice. autorizate potrivit legii. membre ale Corpului ExperĠilor Contabili úi Contabililor AutorizaĠi din
România. conIorm Art. 28 alin. 11
- pentru persoanele prevăzute la Art. 5 alin. 1(1). întocmirea úi semnarea situaĠiilor Iinanciare anuale úi ale raportărilor contabile
se Iace de către persoanele care organizează úi conduc contabilitatea acestora.
De asemenea. nerespectarea prevederilor cu privire la întocmirea úi
semnarea situaĠiilor Iinanciare anuale úi. după caz. a situaĠiilor Iinanciare anuale
consolidate. precum úi a raportărilor contabile constituie contravenĠie úi se
sancĠionează cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei.
Contabilii autorizaĠi cu studii medii nu pot semna situaĠiile Iinanciare
anuale.
SituaĠiile Iinanciare anuale úi raportările contabile pot Ii întocmite úi
semnate de persoane Iizice sau juridice. autorizate potrivit legii. membre ale
Corpului ExperĠilor Contabili úi Contabililor AutorizaĠi din România.
SituaĠiile Iinanciare anuale úi. după caz. situaĠiile Iinanciare anuale
consolidate se depun la unităĠile teritoriale ale Ministerului FinanĠelor Publice. în
conIormitate cu prevederile legale in vigoare.
Manole Silviu
ğăranul Roman - Mai 2011 FinanĠări europene

Etapele procesului de obĠinere de fonduri europene
nerambursabile
Identificarea investiĠiei
Orice Iirmă existentă sau nou înIiinĠată poate să-úi dezvolte activitatea
principală sau să úi-o modiIice úi să se extindă spre spaĠiul rural în orice Iel de
categorie de investiĠie eligibilă prin Programul NaĠional de Dezvoltare Rurală. Pentru
aceasta. beneIiciarul trebuie să identiIice domeniul de activitate úi tipul de investiĠie
(achiziĠii de utilaje. construcĠie nouă sau modernizarea celei existente. Iermă. activitate
industrială. atelier meúteúugăresc etc.). Un alt aspect important este acel ca Iirma să
aibă sediul în mediul rural. De asemenea. Iirma nu trebuie să înregistreze pierderi în
bilanĠul exerciĠiului Iinanciar aIerent anului anterior depunerii cererii de IinanĠare úi nu
trebuie sa aibă datorii la stat. să nu Iie în incidenĠă de plată. sau în executare silită.
Terenul pe care îúi va desIăúura activitatea Iirma respectivă trebuie să Iie în
proprietatea acesteia sau să îl aibă în concesiune pe o perioadă suIicient de lungă ca să
asigure implementarea investiĠiei úi încheierea perioadei obligatorii de cinci ani după Iinalitatea ei. timp în care este supusă unui
control de justiIicare a cheltuirii de Ionduri europene úi în care trebuie menĠinută activitatea speciIicată.
Realizarea proiectului
Pentru întocmirea proiectului avem următoarele variante:
a) potenĠialul beneIiciar îúi întocmeúte singur proiectul consultând Ghidul Solicitantului disponibil pe www.apdrp.ro;
b) potenĠialul beneIiciar se adresează unui consultat din cadrul unui OIiciu JudeĠean de ConsultanĠă pentru Agricultură (OJCA).
care există în Iiecare judeĠ úi care au úi centre locale. sau. pentru inIormaĠii úi mai detaliate. la OIiciile JudeĠene pentru
Dezvoltare Rurală úi Pescuit;
c) potenĠialul beneIiciar se adresează unui consultant privat. care se va
ocupa de proiect pe toată perioada derulării acestuia. Institutul
NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni Iiind unul dintre aceútia.
Cheltuielile Iăcute pentru obĠinerea serviciilor de consultanĠă sunt
cheltuieli eligibile pentru întocmirea proiectului. adică vor Ii recuperate
la un nivel de cel puĠin 50°. în IuncĠie de măsura vizată.
Dosarul. compus din proiect. cerere de IinanĠare. anexe
necesare. declaraĠii speciIice pe proprie răspundere date de beneIiciar.
se depun la OIiciul JudeĠean pentru Dezvoltare Rurală úi Pescuit de pe
raza localităĠii unde beneIiciarul îúi are domiciliul úi îúi desIăúoară
activitatea.
Verificarea dosarului
Dosarul este veriIicat de către experĠii de la OIiciile JudeĠene pentru Dezvoltare Rurală úi Pescuit. Dacă proiectul din
dosar îndeplineúte cerinĠele necesare din Ghidul Solicitantului. obĠine aprobarea. Procesul de veriIicare diIeră în IuncĠie de tipul
de investiĠie (lucrări de construcĠie. modernizări. etc.).
Verificarea eligibilităĠii proiectului
După veriIicarea dosarului de către OIiciul JudeĠean pentru
Dezvoltare Rurală. acesta este trimis către centrele regionale. Există
42 de oIicii judeĠene în Iiecare judeĠ. respectiv Municipiul Bucureúti.
úi opt centre regionale. În aceasta Iază. se veriIică dacă proiectul este
eligibil. beneIiciarul úi bugetul sunt eligibile în limita criteriilor din
Ghidul Solicitantului aIerent respectivei măsuri. În ceea ce priveúte
bugetul. se veriIică împărĠirea corespunzătoare a cheltuielilor în
eligibile úi neeligibile. deoarece cheltuielile neeligibile prin program
vor trebui suportate de către beneIiciar. În general. alocările
nerambursabile sunt în zona a 50° din valoarea totală a proiectului.
dar cheltuielile de consultanĠă. de proiectare. de avizare sunt
considerate eligibile úi se decontează până într-o limită de 8-10° .
Selectiea dosarelor
Criteriile de selecĠie a dosarelor se bazează pe acordarea
unui punctaj. maximum de puncte Iiind 100. Este bine de útiut că există úi restricĠii de punctaj. După acordarea punctelor se intră
într-o competiĠie de proiecte. Centrele regionale ordonează descrescător proiectele. în IuncĠie de scorul obĠinut. apoi trimite
selecĠia Iăcută către AgenĠia de PlaĠi pentru Dezvoltare Rurală úi Pescuit. Aici. se întocmeúte un raport úi. în paralel. se Iac
ğăranul Roman - Mai 2011 FinanĠări europene

veriIicări pe câte un eúantion pentru Iiecare măsură pentru a se veriIica acurateĠea rapoartelor Iăcute în teritoriu. după care
APDRP propune lista Iinală spre aprobare Comitetului NaĠional de SelecĠie. După ce este analizată lista este aprobata de
Comitet este postată pe site-ul APDRP úi al Ministerului Agriculturii. Pădurilor úi Dezvoltării Rurale. BeneIiciarii nemulĠumiĠi
pot depune contestaĠii care se soluĠionează într-un anumit termen.
Etapa pre-contractuală
În această Iază. se solicită de către beneIiciar
inIormaĠiile úi clariIicările de care mai are nevoie. În cazul în
care există deja investiĠii realizate se veriIică în ce stadiu sunt
acestea. se Iac IotograIii úi se întocmesc rapoarte pe teren.
Semnarea contractului
Semnarea contractului de IinanĠare reprezintă
angajamentul dintre IinanĠator úi beneIiciar prin care se vor
respecta clauzele prevăzute: să asigure coIinanĠarea; să îúi
respecte indicatorii propuúi; trebuie ca pe o perioadă de cinci
ani să nu schimbe destinaĠia investiĠiei sau să producă
modiIicări importante asupra ei. să nu o închirieze sau să Iacă
alte tipuri de activităĠi neconIorme cu prevederile din Ghidul
Solicitantului aIerent măsurii vizate.
Derularea contractului
După semnarea contractului. se începe derularea
achiziĠiilor de servicii. bunuri sau lucrări. în conIormitate cu
prevederile din contract úi Ghid. În cazul lucrărilor de construcĠii. în această Iază trebuie întocmit un proiect tehnic. Apoi. se
începe activitatea. adică derularea propriu-zisă a proiectului.
Etapele solicitărilor (cererilor) de plată
Solicitarea de plată se Iace în
conIormitate cu prevederile contractuale. la
OIiciile JudeĠene. având ataúate o serie de
documente justiIicative bancare. vamale. de
achiziĠii etc. ExperĠii serviciului de
veriIicare a cererilor de plată. din cadrul
OIiciilor JudeĠene. veriIică Iaptul că
achiziĠiile au Iost Iăcute. se Iac IotograIii úi
se întocmesc. din nou. rapoarte în teren. iar
toate acestea sunt trimise la centrele din
teritoriu úi la sediul central. Aceste note
constituie subiect de veriIicare pe eúantion
la nivel central. iar. ulterior. se pot ordona
plăĠile către beneIiciar. Acesta va primi
suma nerambursabilă aIerentă respectivei
investiĠi. iar astIel va putea continua
investiĠia. În momentul întocmirii cererii de
IinanĠare. potenĠialul beneIiciar. IMM sau
altul. poate solicita un avans din această
sumă. care este. în prezent. de 20° din
valoarea totală eligibila a proiectului.
Noutatea este că avansul. în cuantum. va creúte până la 50° din valoarea totală eligibilă. cu aprobarea autorităĠilor de la
Bruxelles. Dar. pentru aceasta. potenĠialul beneIiciar trebuie să vină cu garanĠii reprezentând 110° din suma solicitată ca avans.
Ca pentru orice alt tip de investiĠie. chiar dacă este Iăcută din bani privaĠi sau din bani publici. se urmăreúte modul în care a Iost
implementat proiectul úi deĠinerea tuturor avizelor. autorizaĠiilor. inclusiv a autorizaĠiei de IuncĠionare. În cazul investiĠiilor în
turism sau agroturism. este necesară obĠinerea certiIicatului de clasiIicare în turism.
Etapa post-implementare
După achitarea ultimei plăĠi. se intră în perioada post-implementare. în care beneIiciarul nu are voie să aducă modiIicări
majore asupra proiectului iniĠial timp de cinci ani úi trebuie să îúi desIăúoare în continuare. respectând criteriile de angajare de
personal. criteriile de perIormanĠă angajate. sa-úi Ii realizat studii sau cursuri în domeniul aIacerii pe care o dezvoltă úi restul de
criterii pe care úi le-a asumat prin proiect úi contractul de IinanĠare.
Economist FELECAN VALERICA
ğăranul Roman - Mai 2011 Medicină veterinară
14
Bolile parazitare ale albinelor

Sunt provocate de unele specii de paraziĠi. organisme ce trăiesc temporar sau
permanent pe corpul acestora. ParaziĠii se hrănesc atât cu hrana acestora cât úi cu sângele lor.
acest lucru ducând la pierderi majore economice. Aceste boli sunt clasiIicate în endoparazitoze
úi ectoparazitoze. (N. BRAULOZA. VARAOOZA. SENOTAINOZA. úi TRIUNGHIULOZA).
Endoparazitozele (Nosemoza. Ambioza. Acarioza) vor Ii descrise în acest număr iar
ectoparazitozele (Brauloza. Varaooza. Senotainoza úi Triunghiuloza) în numărul din luna iunie.
Nosemoza. Boală de invazie a albinelor adulte. Ioarte răspândită. evoluează în
general sub Iormă cronică dar úi sub Iorma acută cu maniIestări puternice. Debutul acestei boli
are loc la sIârúitul toamnei-începutul primăverii. aIectând în special Iamiliile iernate
necorespunzător. AcĠiunea parazitului mai este Iavorizata úi de culesul de nectar úi polen. pe
timp neIavorabil. Agentul patogen se numeúte NOSEMA APIS. localizarea lui are loc în
peretele intestinal împiedicând astIel digestia úi asimilarea hranei. Contaminarea se Iace pe cale orală prin consumul de apă sau
hrană inIestată. transmiterea ei realizându-se prin roirea Iamiliilor bolnave de nosemoză. contactul direct dintre matca úi albinele
ce o îngrijesc. polen. miere. Iaguri contaminaĠi. Iurt. trântori úi nu în ultimul rând inventar.
Simptomatologie. În Iaza latentă boala nu se remarcă în mod deosebit. maniIestările Iiind úterse. Familiile cu aceasta
Iormă se dezvoltă mai încet. prezintă pete mici de diaree iar mortalitatea este crescuta. În schimb în Iaza acuta maniIestările sunt
pregnante. Iamiliile au o activitate redusă. úi se depopulează cu toate ca puietul este sănătos. Albinele bolnave prezintă diaree de
culoare brun-deschisa. abdomenul este umIlat. îúi pierd capacitatea de zbor. tremură. se târăsc în Iata urdiniúului. paralizează.
după care mor în masă. Cadavrele au picioarele adunate sub torace úi aripile întinse. PereĠii stupului. podiúorul. Iagurii. obiectele
din jurul stupului sunt acoperite cu jeturi de diaree.
Spre deosebire de albine. de remarcat este Iaptul ca mătcile nu prezintă diaree. ci din contră. sunt cu atât mai constipate
cu cat gradul de inIestare este mai mare. La început acestea sunt agitate. apoi devin apatice. nu mai depun ouă úi nu se mai
hrănesc. totul terminându-se prin moarte. De reĠinut. la albinele inIestate. se poate executa examinarea cu ochiul liber a
intestinului extras cu mâna după îndepărtarea capului. Se va observa îngroúarea intestinului. culoarea mata-albicioasă. iar
striaĠiunile transversale nu se mai observă. Cum aceste simptome sunt caracteristice úi altor boli. diagnosticul se va stabili doar
pe baza examenului de laborator. Se va Iace un preparat. va Ii examinat la microscop úi se vor evidenĠia sporii de nosemoză.
Tratamentul medicamentos va Ii asociat cu masuri de ordin igienic úi biologic. Fumagilina este un antibiotic ce dă
rezultate bune în aceasta parazitoză. denumirea comercială Iiind de Fumidil B. medicament ce se prezintă în Ilacoane a 25 g
substanĠă totala din care doar 0.5 g substanĠă activă. ConĠinutul acestui Ilacon tratează 5 Iamilii de albine. administrându-se în
úerbet. sirop sau pastă de zahăr. La noi în Ġară tratamentul se mai realizează úi cu protoIil. produs ce prin substanĠele conĠinute
împiedică realizarea ciclului biologic evolutiv al lui Nosema apis. Se administrează 17 ml la litru de sirop. sau 3 ml într-un kg de
pastă. Important! Când parazitoza este diagnosticată cu certitudine. măsurile se vor aplica riguros. Fagurii de rezervă se vor
dezinIecta cu vapori de acid acetic glacial sau Iormol. cadavrele albinelor atât din IaĠa urdiniúului cât úi de pe Iundul stupului se
vor arde. iar în stupină vom încerca să păstram pe cât posibil Iamilii puternice. bine dezvoltate. cu instinct slab de roire.
Ambioza. Endoparazitoza ce apare la sIârúitul iernii úi începutul primăverii. provocată de Malphigamoeba melliIica.
parazit ce se localizeaza în epiteliul tubilor Malpighi úi în intestinul mijlociu al albinelor. Contaminarea se Iace prin consum de
hrană inIestată. CondiĠiile neIavorabile de iernare. temperatura scazută úi umiditatea excesiva a mediului extern. calitatea
necorespunzătoare a hranei. sunt Iactori IavorizanĠi.
Simptomele bolii nu sunt tipice. dar Iamiliile aIectate emană un miros neplăcut la deschiderea stupului. Albinele
bolnave prezintă abdomenul mărit. diaree sub Iorma de jet. tremurături ale aripilor úi alte tulburări nervoase. Diagnosticul se
pune pe baza semnelor clinice. alături de examenul de laborator. Tratamentul nu este încă bine precizat din păcate. el reducându-
se în principal la masurile de proIilaxie. mai exact cele descrise în cadrul Nosemozei.
Acarioza. Endoparazitoză ce apare în general în a doua jumătate a iernii. determinata de acarianul Acarapis woodi.
parazit cu dimensiuni microscopice. Contaminarea se realizează prin albine hoaĠe. trântori. mătci úi roiuri inIestate.
Simptomatologie. Albinele îúi pierd capacitatea de zbor datorită abdomenului dilatat. corpul prezintă tremurături.
aripile sunt dilatate úi miúcate dezordonat. ajungând în Iaza de a nu se putea întoarce în stup. mai exact cad în IaĠa urdiniúului
unde se târăsc. Având localizarea în prima pereche de trahei toracice. microscopic se va observa culoarea neagra a acesteia.
acest lucru ajutând la punerea unui diagnostic corect úi rapid.
Tratamentul se va realiza cu substanĠe chimice volatile sau Iumigene. impregnate în benzi de hârtie de Iiltru. cu
condiĠia ca aceste substanĠe să omoare acarienii Iără să aIecteze albinele. puietul. mierea sau păstura. Folbexul este unul dintre
cele mai eIiciente produse acaricide netoxice. Iăúia de hârtie impregnată cu substanĠă acaricidă se va introduce printr-un oriIiciu
Iăcut în podiúor. sau între 2 rame distanĠate din mijlocul cuibului. după ce în prealabil urdiniúul a Iost închis. Stupul se va Ġine
închis o oră. tratamentul repetându-se de 8 ori la interval de 7 zile. Măsura de prevenire în aceasta endoparazitoză. din păcate nu
exista ca úi în celelalte endoparazitoze. doar distrugerea Iamiliilor bolnave în momentul apariĠiei bolii este cea mai rentabilă. úi
tratarea Iamiliilor sănătoase.
Medic Veterinar Elena Mornea
ğăranul Roman - Mai 2011 Plantele medicinale úi sănătatea
15
Cactusul nopal úi proprietăĠile sale
El aprovechamiento de las propiedades curativas de las
plantas es una practica milenaria que nunca ha
dejado de existir. El caso del nopal en Mexico.
tiene un especial signiIicado por el papel
simbolico del asentamiento de los aztecas en el
lago de Texcoco. dando lugar a su imperio
Tenochtitlan (te. piedra y nochtli. nopal). Los
aztecas lo usaban para muchos usos medicinales:
para las Iiebres bebian el jugo. el mucilago o baba
del nopal la utilizaron para curar labios partidos.
la pulpa curaba la diarrea. las espinas para la limpieza
de inIecciones. la Iruta era usada para el exceso de bilis.
empleaban las pencas del nopal como aposito caliente
para aliviar inIlamaciones y la raiz para el tratamiento
de hernia. higado irritado. ulceras estomacales y
erisipela. Actualmente es parte de nuestro escudo
nacional y todavia tiene usos medicinales y
alimenticios muy variados.
El nopal es una planta silvestre que sobrevive en regiones
deserticas y Irias. No requiere de mucha agua para su
cultivo. por lo que es una buena Iuente de ingresos para
muchos agricultores que no cuentan con los recursos
necesarios y viven en zonas aridas o semiaridas. Se dice que
tiene un papel ecologico importante. ya que detiene la
degradacion del suelo deIorestado. o sea. convierte tierras
improductivas en productivas. Existen cerca de mil 600
especies en 122 generos de la Iamilia de las cactaceas. de la
cual proviene el nopal. Tiene Irutos. los cuales son
comestibles y se conocen con el nombre de tunas. En
Mexico la ingesta anual per capita de nopal es de 6.4 kilos.
Propiedades alimenticias
El nopal se usa como Iorraje. pero igualmente se
comercializan las pencas tiernas como verdura. estas se
pueden preparar en escabeche. se cocinan caldos. y sopas. en
ensaladas o en guisados. en platos Iuertes. como antojitos. en
salsas. bebidas. postres. mermeladas y un sinIin de usos
alimenticios que se le puede dar a esta planta tan rica en
propiedades. Recientemente ha sido muy popular el
consumo de nopales licuados con alguna Iruta como medida
para bajar de peso o para personas que padecen ciertas
enIermedades que mas adelante se describiran. El unico
problema de esto es que a muchas personas les es un poco
desagradable el mucilago o baba. ya que al hacer el licuado
se queda ahi. El polvo de nopal o nopal deshidratado. ha
venido a oIrecer una solucion para este inconveniente.
Para evitar la baba del nopal se congela o se cuela. se
recomienda tambien ajo. bicarbonato. cascara de tomate.
hoja de maiz. jugo de limon. ceniza o piedra volcanica en el
agua.
Utilizarea sa este variată úi care poate Ii inserat în
sucuri. dulciuri. salate. tocăniĠte.
pentru a numi doar câteva
modalităĠi de pregătire.
Exploatarea
proprietăĠilor de vindecare a
plantelor este o practică veche.
care nu a încetat să mai
existe. Cactusul în Mexic. are o
semniIicaĠie specială pentru rolul
simbolic la azteci de lângă lacul
Texcoco. de unde aveau să ajungă la imperiul său
Tenochtitlan. Aztecii l-au Iolosit pentru multe scopuri
medicinale: pentru Iebră au băut suc. mucilagiul de cactus
sau noroi erau utilizate pentru a vindeca buzele crăpate. de
curăĠare a oaselor de inIecĠie. Iructele au Iost Iolosite pentru
exces de bilă. Irunze de cactus Iierbinte ca pansament
pentru ameliorarea inIlamaĠiei úi rădăcină pentru tratamentul
de hernie. iritaĠia Iicatului. ulcer gastric. Astăzi este o parte
din emblema naĠională a Mexicului úi încă mai are utilizări
medicale úi alimentare variate.
Cactusul este o plantă sălbatică care
supravieĠuieúte în regiunile de deúert rece. Nu necesită mai
multa apă pentru cultivare. Iăcându-l o sursă bună de venit
pentru mulĠi Iermieri care nu au resursele necesare úi de a
trăi în regiuni aride sau semiaride. Se spune că are un rol
ecologic important. care opreúte degradarea terenurilor
deIriúate. sau transIormând un teren neproductiv în sol
productiv. Există aproximativ 600 de specii în 122.000
genuri din Iamilia Cactaceae. Are Iructe care sunt
comestibile úi sunt cunoscute sub numele de ton. În Mexic.
consumul anual pe cap de locuitor de nopal este de 6.4 kg.
ProprietăĠi nutriĠionale
Cactusul este Iolosit ca Iuraj. dar. de asemenea.
plantele tinere sunt comercializate sub Iormă de legume. ele
pot Ii preparate în saramură. Iierte pentru sosuri úi supe. în
salate sau Iierte în vase. ca aperitive. sosuri. băuturi.
deserturi. gemuri úi o listă Iără sIârúit de alimente alimente
poate Ii dată la aceasta plantă care este atât de bogată în
proprietăĠi. Recent a Iost nopal a devenit Ioarte popular
pentru consum. cu unele piureuri de Iructe ca o modalitate
de a pierde în greutate sau a persoanelor cu anumite boli.
NutriĠie
În ceea ce priveúte valoarea nutriĠională
cactusului. putem spune că în o ceaúcă de nopal
(aproximativ 86 g) conĠine 2.9 g carbohidraĠi úi 1.1 g de
proteine úi doar 14 kcal. Dar atracĠia sa principală este că
acesta conĠine o cantitate mare de Iibre (solubile úi
insolubile): 2 g de Iibre într-o ceaúcă. Există un raport de
30:70 solubile Iibre insolubile. Fibrele insolubile pot preveni
constipaĠia úi hemoroizii. în acelaúi timp previne apariĠiei
cancerului de colon. Fibre solubile sunt Iolosite în condiĠii
variate. deoarece prezenĠa lor în tractul digestiv încetineúte
absorbĠia de substanĠe nutritive úi le reduce trecerea rapidă în
sânge. Ele sunt. de asemenea. o sursa buna de calciu.
deoarece în 100 g de cactus. există aproximativ 80 mg de
calciu.
ğăranul Roman - Mai 2011 Plantele medicinale úi sănătatea
16
Propiedades nutricionales En lo que respecta al valor
nutricional del nopal. se puede decir que en 1 taza de
nopales crudos (86 g aproximadamente) hay 2.9 g de
hidratos de carbono y 1.1 g de proteina y solamente 14
kcal. Pero su principal atractivo es que contiene una
gran cantidad de Iibra dietetica (soluble e insoluble): 2
g de Iibra en una taza. Existe una relacion 30:70 de
Iibra soluble a insoluble. La Iibra insoluble puede
prevenir y aliviar el estreñimiento y las hemorroides al
mismo tiempo que previene la aparicion de cancer de
colon. La Iibra soluble. se ha usado en muchos
padecimientos porque su presencia en el tubo digestivo
retarda la absorcion de nutrimentos y hace que estos no
pasen a la sangre rapidamente. Tambien son una buena
Iuente de calcio. ya que en 100 g de nopales. hay
aproximadamente 80 mg de calcio.
Propiedades medicinales Se ha demostrado en varios
estudios. principalmente realizados en Mexico. las
propiedades medicinales que tiene el nopal. Se les
llama 'propiedades medicinales¨ ya que ayudan a
controlar la enIermedad con mayor Iacilidad. pero esto
no signiIica que se hable de una curacion.
Obesidad. Se ha puesto de moda que en todas las dietas se
tome un jugo de nopal con naranja o alguna otra Iruta. Esto
se Iundamenta en que gracias a la gran cantidad de Iibra que
tiene esta planta. ayuda retardar el tiempo en que se
absorben los nutrimentos y entran a la sangre y por lo tanto
Iacilita su eliminacion. Tambien. las Iibras insolubles que
contiene. crean una sensacion de saciedad. haciendo que
disminuya el hambre de las personas y ayudan a una buena
digestion. Asi mismo. las proteinas vegetales promueven la
movilizacion de liquidos en el torrente sanguineo
disminuyendose la celulitis y la retencion de liquidos.
Diabetes e hiperglucemia. Tambien se habla que ayuda a
las personas que padecen diabetes. El nopal incrementa los
niveles y la sensibilidad a la insulina logrando con esto
estabilizar y regular el nivel de azucar en la sangre. Se ha
comprobado cientiIicamente el poder hipoglucemiante del
nopal. es decir. como un eIectivo tratamiento para la
prevencion de la diabetes. Se han llevado a cabo
investigaciones en el Instituto Politecnico Nacional. donde
se documenta que el nopal disminuye las concentraciones de
glucosa en sangre. En estos estudios se ha demostrado que la
ingestion de nopal antes de cada alimento. durante 10 dias.
provoca la disminucion del peso corporal y reduce las
concentraciones de glucosa. colesterol y trigliceridos en
sangre. Esto se ha visto solamente en personas que son
resistentes a la insulina. o sea en pacientes con diabetes tipo
II. pero para las personas que tienen diabetes tipo I (que no
producen insulina). el consumo de nopal no sustituye las
inyecciones de esta.
ProprietăĠi medicinale
Aceasta a Iost demonstrat în
mai multe studii. realizate în principal în
Mexic. proprietăĠile medicamentelor care
au în compoziĠie cactus. Acestea sunt
denumite "proprietăĠi medicinale". aúa
cum acestea ajută la controlul bolii mai
uúor. dar acest lucru nu înseamnă că
vorbim de un leac.
Obezitatea. A devenit o modă în toate dietele de
luat cactus cu suc de portocale sau alte Iructe. Aceasta se
bazează pe Iaptul că. datorită volumului mare de Iibre din
această plantă. ea ajută la încetinirea în timp a substanĠele
nutritive care sunt absorbite úi intră în Iluxul sanguin úi
Iacilitează astIel. eliminarea acesteia. De asemenea. Iibre
insolubile care le conĠine. crează un sentiment de
plenitudine. Iăcându-l pe pacient să-úi piardă Ioamea úi ajută
la o digestie bună. Mai mult
decât atât. proteinele de origine
vegetală promovează
mobilizarea de lichid în Iluxul
sanguin. diminuarea celulitei úi
retenĠiei de Iluide.
Diabetul zaharat úi
hiperglicemie. Nopalul creúte
sensibilitatea insulinei. atingerea acestui nivel pentru a
stabiliza úi de a reglementa cantitatea de zahăr din
sânge. Aceasta a Iost dovedit útiinĠiIic úi anume că un
tratament eIicient pentru prevenirea diabetului
zaharat. InvestigaĠiile de la Institutul NaĠional Politehnic
Mexic. arată Iaptul că cactusul reduce concentraĠiile de
glucoză din sânge. Aceste studii au arătat că ingestia de pere
Iileu înainte de Iiecare masa timp de 10 zile. determină o
reducere a greutăĠii corporale úi concentraĠii reduse de
glucoză. colesterol úi trigliceride. Acest lucru a Iost observat
doar la persoanele care sunt rezistente la insulină. sau la
pacienĠii cu diabet
zaharat de tip II. dar
pentru persoanele cu
diabet zaharat de tip I
(nu insulină).
consumul de preparat
injectabil de nopal nu
este înlocuit.
Colesterolul. La persoanele cu colesterolul ridicat
a Iost demonstrat că consumul de nopal. ajută la eliminarea
împiedicând-o să absorbind o mare parte din ea úi astIel nu
se construi in vene si artere. Aminoacizi. Iibre úi niacina
conĠinute în cactus previn excesul de zahar din sânge care
este transIormat în grăsime. în timp ce pe de altă parte.
acĠionează prin metabolizare acizii graúi úi grăsimile úi
reducere a colesterolului. ConĠinutul de LDL (lipoproteine
cu densitate scăzută) în cactus este considerat a Ii principala
cauză prin care colesterolul este expulzat din organism.
ğăranul Roman - Mai 2011 Plantele medicinale úi sănătatea
17
Colesterol. En personas con colesterol elevado se ha
demostrado que. el consumo de nopal. ayuda a eliminarlo
evitando que se absorba gran parte de este y asi no se
acumula en venas y arterias. Los aminoacidos. la Iibra y la
niacina contenida en el nopal previenen que el exceso de
azucar en la sangre se convierta en grasa. mientras que por
otro lado. actua metabolizando la grasa y los acidos grasos
reduciendo asi el colesterol. El contenido de LDL en el
nopal se cree que es la principal causa de que el colesterol
sea expulsado del cuerpo. ya que las LDL actuan a nivel del
higado removiendo y retirando el colesterol que el cuerpo
tiene en exceso. Al mismo tiempo se ha visto que esta
cantidad de LDL no aIecta a las HDL o colesterol 'bueno¨.
El nopal tiene una cantidad suIiciente de aminoacidos y
Iibra. incluyendo los antioxidantes vitamina C y A. los
cuales. previenen la posibilidad de daños en las paredes de
los vasos sanguineos. asi como tambien la Iormacion de
plaquetas de grasa. y es asi como tambien tiene un poder
preventivo en relacion a la aterosclerosis.
Propiedad de antibiótico. Los nopales tienen antibioticos
naturales. esta propiedad esta relacionada con el
metabolismo acido crasulaceo (CAM) de las plantas. el cual.
en las cactaceas inhibe o suspende el crecimiento de varias
especies bacterianas. De ahi que tanto el consumo del nopal
como la aplicacion de cataplasmas de pencas de nopal tenga
eIectos beneIicos en heridas e inIecciones de la piel.
Cáncer. En un experimento realizado con ratones con
tumores cancerigenos. se administraron extractos acuosos de
Opuntia maxima (sustancia que se encuentra en el nopal) y
se encontro la prolongacion del periodo de latencia de dichos
tumores malignos. No curo el cancer pero lo detuvo. Aun no
se sabe la causa. pero se estan realizando varios estudios al
respecto.
Desórdenes gastrointestinales y digestión. Por ultimo. se
sabe que las Iibras vegetales y los mucilagos controlan el
exceso de acidos gastricos y protegen la mucosa
gastrointestinal previniendo asi. las ulceras gastricas y todo
ese tipo de aIecciones. El Nopal contiene vitaminas A.
Complejo B. C. minerales: Calcio. Magnesio. Sodio.
Potasio. Hierro y Iibras en lignina. celulosa. hemicelulosa.
pectina. y mucilagos que en conjunto con los 17
aminoacidos ayudan a eliminar toxinas. Las toxinas
ambientales provocadas por el alcohol y el humo del cigarro
que inhiben el sistema inmunologico del cuerpo. son
eliminadas por el nopal. Tambien limpia el colon ya que
contiene Iibras dieteticas solubles e insolubles. Las Iibras
dieteticas insolubles. absorben agua y aceleran el paso de los
alimentos por el tracto digestivo y contribuyen a regular el
movimiento intestinal. ademas. la presencia de las Iibras
insolubles en el colon ayudan a diluir la concentracion de
cancerigenos que pudieran estar presentes.
elimină úi scade colesterolul. În acelaúi timp. au văzut
această conĠinutul de LDL nu aIectează HDL (lipoproteine
cu densitate mare) sau .colesterolul bun¨. Cactusul are o
cantitate suIicientă de aminoacizi si Iibre. inclusiv vitamina
C úi antioxidanĠi A. care. previn posibilitatea de deteriorare a
pereĠilor vaselor de sânge. precum úi Iormarea de trombocite
de grăsime. úi are o puternică prevenire a arterosclerozei.
Proprietate antibiotică. Sunt antibiotice naturale.
această proprietate se reIeră la metabolismul acid (CAM) al
plantelor. care. în
cactus inhibă sau
stopează creúterea mai
multor specii
bacteriene. AstIel. atât
consumul de cactus úi
aplicarea de cataplasme
de Irunze de nopal are
eIecte beneIice pe răni
úi inIecĠii ale pielii.
Cancer. Întrun experiment pe úoareci cu tumori canceroase
a Iost administrat extract apos de maxim Opuntia (substanĠă
care se găseúte în cactus) úi s-a observat prelungirea latentă a
acestor tumori maligne. Nu a vindecat cancerul. dar acesta s-
a oprit. Nu se útie încă cauza. dar sunt eIectuate studii în mai
multe.
Tulburări gastro-intestinale úi digestive. În cele din urmă. se
útie că Iibrele vegetale úi mucilagiu controlează acidul
gastric în exces úi protejează mucoasa gastro-intestinală.
prevenind astIel ulcerului gastric. Nopalul conĠine
vitaminele A. complex B. C.
minerale: calciu. magneziu.
sodiu. potasiu. Iier úi Iibre de
lignină. celuloză. hemiceluloză.
pectinăp. úi mucilagiu. care.
împreună cu cei 17 aminoacizi
ajuta la eliminarea
toxinelor. Toxine de mediu.
provocate de Ium. alcool úi Ġigări
care inhibă sistemul imunitar al
organismului. sunt eliminate prin
Nopal. Acesta curaĠă. de asemenea. colonul. deoarece
conĠine Iibre solubile úi insolubile dietetice. Fibrele
insolubile alimentare absorb apa úi accelerează trecerea
alimentelor prin tractul digestiv úi contribuie la reglarea
tranzitului intestinal. de asemenea. prezenĠa de Iibre
insolubile în colon ajută la
diluarea concentraĠiei de
agenĠi cancerigeni care pot Ii
prezenĠi.
Angelica
Monserrat.
Veracruz. Mexic
ğăranul Roman - Mai 2011 Agricultură ecologică
18
Agricultura ecologică
Principii de bază ale Agriculturii ecologice se bazează pe o serie de principii úi idei. cum ar Ii conservarea sistemelor
naturale de transIormare ciclică. utilizarea resurselor regenerabile în sistemele de producĠie úi prelucrare. protecĠia habitatelor
vegetale úi animalelor sălbatice. sporirea biodiversităĠii. utilizarea raĠională a apei. susĠinerea conceperii unui sistem integrat de
cultivare care să contribuie la crearea unei Iiliere de prelucrare úi distribuĠie echitabilă din punct de vedere social úi responsabilă
în ceea ce priveúte mediul natural. Principiile de bază ale agriculturii organice sunt:
• protecĠia mediului înconjurător;
• menĠinerea úi sporirea IertilităĠii solului;
• respectul pentru sănătatea consumatorilor;
• menĠinerea biodiversitaĠii ecosistemelor agricole;
• reciclarea substanĠelor úi resurselor cât mai mult posibil în
cadrul exploataĠiilor agricole;
• considerarea exploataĠiilor agricole ca entităĠi în echilibru;
• menĠinerea integrităĠii produselor agricole ecologice. de la
producerea acestora úi până la comercializarea lor. cultivarea
plantelor úi creúterea animalelor. în armonie cu legile
naturale;
• obĠinerea de producĠii optime. nu maxime;
• tehnologii noi úi convenabile pentru sistemul de agricultură
ecologică. sau creúterea animalelor corespunzător cerinĠelor
Iiecărei specii. Într-un sistem de agricultură ecologică.
trebuie avută în vedere dezvoltarea unor exploataĠii agricole
durabile úi productive. cu scopul de a proteja mediul înconjurător.
Tehnologiile de cultivare trebuie să restabilească úi apoi să menĠină stabilitatea ecologică a exploataĠiei agricole úi a
mediului înconjurător. Fertilitatea solului este menĠinută úi îmbunătăĠită printr-un sistem de măsuri care Iavorizează activitatea
biologică maxima în sol. precum úi conservarea resurselor solului.
Principiile de fertilizare în agricultura ecologică (organică sau
biologică). Scopul Iertilizări este aportul de elemente Iertilizante în
sol pentru Iurnizarea unei nutriĠii echilibrate úi suIiciente. Solul
trebuie să Iie capabil de a Iurniza plantelor elemente nutritive din
materie organică nepoluantă precum úi din îngrăúăminte minerale
greu solubile. NutriĠia trebuie să Iie echilibrată pentru evitarea
carenĠelor úi exceselor în unul sau altul din elemente úi pentru a
obĠine produse de bună calitate nutritivă úi gustativă.
Principalele îngrăúăminte utilizate în agricultura ecologică
sunt: gunoiul de grajd. urina úi mustul de gunoi. compostul.
îngrăúăminte verzi úi resturi vegetale.
Controlul buruienilor. bolilor si dăunătorilor se
realizează prin metode de control integrate. precum úi
prin lucrările solului. rotaĠia culturii. împrăútierea
insectelor utile pentru a crea un echilibru între prădători
úi insectele dăunătoare. promovând diversitatea
biologică. Principalul obiectiv al agriculturii ecologice
este de a obĠine produse agricole sănătoase úi sigure
pentru consumatori. având în vedere protecĠia mediului.
MenĠiunea de Produs ecologic garantează că acel produs
este rezultatul unui mod de producĠie care exclude
utilizarea produselor chimice de sinteză úi protejează
mediul înconjurător. Pentru a putea Ii comercializate.
toate produsele agriculturii ecologice trebuie să Iie
controlate úi să obĠină certiIicare din partea unui
organism autorizat în acest sens.
ğăranul Roman - Mai 2011 Agricultură ecologică
19
Principii de bază. Principii generale pentru tehnologiile de cultivare a plantelor de câmp:
• Speciile úi soiurile cultivate în sistemele de agricultură ecologică sunt altele în IuncĠie de adaptabilitatea lor la condiĠiile
locale de sol úi climă. precum úi de toleranĠa la atacul dăunătorilor úi bolilor.
• Tot materialul semincer úi pentru plantat trebuie să Iie certiIicat ecologic.
• Este necesar să se cultive o gama variată de specii úi soiuri pentru a spori valoarea. durabilitatea. independenĠa úi
biodiversitatea Iermelor ecologice.
• Soiurile de plante trebuie alese astIel încât să se menĠină diversitatea genetică;
• Este de dorit să Iie Iolosite soiuri produse ecologic úi soiuri cunoscute ca Iiind adecvate pentru cultivarea ecologică;
• Operatorii trebuie să Iolosească soiuri produse în sistem ecologic;
• Trebuie Iolosit material semincer úi de plantat din soiuri
corespunzătoare úi de calitate. În cazul în care acesta nu este disponibil în
comerĠ. organizaĠiile care stabilesc standardele vor stabili date limită
pentru utilizarea seminĠelor úi materialului de plantat produs în condiĠii de
agricultura convenĠională (neecologice).
• Daca materialul ecologic semincer úi de plantat nu este disponibil.
pot Ii utilizate materiale convenĠionale numai dacă acestea nu au Iost
tratate cu pesticide interzise de standarde.
• Daca nu este disponibil materialul semincer úi de plantat
convenĠional netratat. pot Ii Iolosite seminĠe úi material de plantat tratate
chimic. Organismul de certiIicare va stabili termenele limita úi condiĠii
pentru cazurile excepĠionale care permit utilizarea oricărui material
semincer úi de plantat tratat chimic.
Trecerea de la agricultură convenĠională la cea ecologică se Iace printr-o perioadă de conversie care trebuie să Iie
suIicient de îndelungată pentru a creúte semniIicativ Iertilitatea solului si pentru a restabili echilibrul ecosistemului. Durata
perioadei de conversie trebuie sa Iie adaptata la:
9 utilizarea anterioară a terenului;
9 contextul ecologic si implicaĠiile acestuia;
9 experienĠă operatorului.
Perioada de conversie este stabilită prin legile úi standardele în
vigoare. Iiind diIerite de la o Ġară la alta. ConIorm OrdonanĠei de
UrgenĠă nr.34/2000. perioada de conversie este după cum urmează:
¾ 2 ani înainte de semănat. pentru culturile anuale. păúuni úi
pajiúti;
¾ 3 ani înainte de recoltare. pentru culturile perene úi plantaĠii;
¾ 1 an pentru taurine pentru carne;
¾ 6 luni pentru rumegătoare mici úi porci;
¾ 12 săptămâni pentru animale de lapte;
¾ 10 săptămâni pentru păsările destinate producĠiei de carne.
cumpărate la vârsta de trei zile;
¾ 6 săptămâni pentru păsările destinate producĠiei de carne;
¾ 1 an pentru albine. dacă Iamilia a Iost cumpărată din stupine convenĠionale.
Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina
úi Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai
ğăranii nu au nevoie de pomeni
ğăranul Român nu are nevoie de milă. nu are nevoie de pomeni !
Ei vor doar să útie ca nu sunt singuri.
Ei vor să útie că munca lor contează úi ceea ce Iac ei este apreciat la
adevarata sa valoare.
SusĠine activitatea ğăranilor Români: vino alaturi de ei în
sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România úi arată-
le cât sunt ei de importanĠi pentru tine.
O semnătura úi o vorbă bună pot Iace Ioarte multe iar împreună vom
putea depaúi toate problemele úi necazurile.
Cererea de adeziune poate Ii descărcată de aici.
ğăranul Roman - Mai 2011 Bucătărie românească
20
Cartofi Ġărăneúti
Ingrediente: 5-6 cartofi
mai mari, 300g kaizer, 2
cepe, 1ardei gras roúu,
ulei, sare, mărar
Mod de pregătire:
speli cartofii úi îi fierbi,
după ce au fiert îi cureĠi
de coajă úi îi tai cubuleĠe.
Într-o cratiĠă pui ulei la
încins apoi adaugi ceapa
tăiată solziúori, ardeiul
gras tăiat mărunt úi le laúi
să se călească. După 5-10
min,când ceapa s-a mai
înmuiat, adaugi úi
kaizerul tăiat feliuĠe
subĠiri úi laúi totul să se
mai călească puĠin, până
când ceapa se înmoaie
bine. Apoi dai vasul de pe
foc, adaugi cartofii, sare
după gust úi amesteci
totul cu atenĠie, să nu se
sfărâme cartofii. Când
serveúti presari pe deasupra mărar tocat mărunt.
Plăcintă cu brânză dulce
Ingrediente:4 ouă, 2 linguri untură,
2 căni faină, 1 cană zahăr pudră, 2
linguri cacao,1 praf de copt,
smântână (cam 150ml), 2 plicuri
vanilie
Umplutura:1kg brânză, zahăr după
gust, 2 plicuri vanilie, coajă de la o
lămâie, 2 gălbenuúuri, o mână se
stafide înmuiate în rom, 2 liguri de
griú.
Glazura:4 albuúuri bătute spumă cu
12 linguri zahăr
Mod de preparare: se
amestecă faină, zaharul, untura úi
cacao;se adaugă gălbenuúurile,
praful de copt stins úi smântâna,
aproximativ 100ml. Dacă nu e
suficient de moale se mai adaugă
smântână ca să rezulte un aluat
moale care să poată fi întins cu
palma. Se lasă cam o oră la rece.
Între timp se pregăteúte brânza cu
toate ingredientele (adică umplutura) úi apoi tava care trebuie să fie unsă úi tapetată cu faină. Se întinde aluatul în tavă. Cu mâna
puĠin umedă, se presară griúul deasupra, apoi compoziĠia de brânză; se da la copt. Când a prins deasupra o crustă rumenă se
scoate úi se toarnă cele 4 albuúuri bătute cu zaharul, apoi se mai dă la cuptor la foc moale, cam 10-15 min până se rumeneúte. Se
scoate úi se lasă să se răcească în tavă.
OiĠă Simona
ğăranul Român - Mai 2011 Obiceiuri úi tradiĠii

Sculptura
TradiĠiile româneúti sunt Ioarte Irumoase. diversiIicate. pline de căldură úi exprimă suIletul autentic al poporului român.
TradiĠiile úi obiceiurile sunt variate în IuncĠie de speciIicul Iiecărei zone úi regiune. Asupra lor au avut inIluenĠă atât zona
geograIică cât úi inIluenĠa tradiĠiilor úi obiceiurile popoarelor cotropitoare de aceea a rezultat un număr atât de diversiIicat de
tradiĠii. De la cioplitul lemnului. sculptura în piatră. portul popular ú jocul horelor tradiĠiile româneúti sunt Irumoase úi
neasemuite.
Cioplitul Lemnului este o tradiĠie străveche a moúilor úi strămoúilor noútri. La "începutul
timpului" strămoúii noútri îúi găseau cele de trebuinĠă cu ajutorul dălĠii úi ciocanului. desenând
lemnul. Din mâinile meúterilor Iăurari au ieúit opere de artă care úi astăzi mai încântă ochiul
privitorului modern. TradiĠia cioplitului în lemn la români este "veche de când lumea". Cioplitul este
o meserie ce are la bază. pasiune. îndemânare úi nu în ultimul rând dragostea IaĠă de lemn.
Există câteva motive úi modelele ornamentale Iolosite cu succes úi în epoca modernă unde cu
tot avântul tehnologic úi inIormaĠional este apreciat Irumosul úi tot ce este cu stil. AstIel că motivul
de Iorma ciorchinelui de strugure este un element Ioarte apreciat de crame. vinoteci. baruri (pentru
tejghea). hanuri. ospătării iar ornamentul pentru colĠ este un element ornamental Iolosit cel mai des
la decorarea Ironturilor de uúi la mobilierul de bucătărie. camera. baie. De asemenea porĠile de
mărimi mari. nu se pot imagina Iără ornamente din lemn sculptat. Se mai pot întrebuinĠa úi la împodobirea intrărilor din
magazine. instituĠii úi altor clădiri cu stil.
Exista câteva direcĠii care se ocupă cu cioplirea úi prelucrarea lemnului: tâmplărie úi dulgherie. dedicată î primul rând
construcĠiilor de case úi obiectelor aIerente. dogăritul pentru vase úi butoaie
úi sculptatul dedicat obiectelor
ornamentale.
Exista totuúi o diIerenĠă sensibilă
între un cioplitor úi un sculptor. Cioplitorul
ciopleúte úi dacă greúeúte trece la
următoarea lucrare. A ciopli nu e o arta.
este o tradiĠie. un obicei dar nu o arta.
Sculptorul daca greúeúte creaĠia sa. se
chinuie să îndrepte ceea ce a stricat pentru
a realiza o adevărată bijuterie artistică.
Cel mai mare sculptor al secolului
XX. Constantin Brâncuúi. Iigura centrala în miúcarea artistică modernă este
considerat părintele sculpturii moderne. Opera sa a inIluenĠat proIund
conceptul modern de Iorma în sculptură. pictură úi desen. Brâncuúi este unul din artiútii care au
exercitat cea mai mare inIluenĠă asupra evoluĠiei sculpturii
moderne în secolul al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin
eleganĠa Iormei combinată cu simplitatea artei populare
româneúti úi cu raIinamentul avangardei pariziene. Brâncuúi a
dat veacului nostru conútiinĠa Iormei pure. a asigurat trecerea
de la reprezentarea Iigurativă a realităĠii. la exprimarea esenĠei
lucrurilor úi a reînnoit în mod revoluĠionar limbajul plastic.
îmbogăĠindu-l cu o dimensiune spirituală.
Recunoaúterea sa pe plan naĠional úi internaĠional se
datorează. în principal. ansamblului sculptural de la Târgu Jiu. terminat în 1938.
Ansamblul. alcătuit din Masa Tăcerii. Poarta Sărutului úi Coloana InIinitului era dedicat
românilor care în 1916 reuúiseră să oprească o invazie germană.
Din 1963 până astăzi. au apărut în toate părĠile lumii
peste 50 de cărĠi úi monograIii úi mii de articole úi studii despre
Constantin Brâncuúi. determinând în mod decisiv locul lui ca
artist genial úi chiar ca "unul din cei mai mari creatori ai tuturor
timpurilor" (Jean Cassou). În 1937. cunoscutul sculptor englez
Henry Moore scria: " Brâncuúi a Iost acela care a dat epocii
noastre conútiinĠa Iormei pure".
Raicu Marius
ğăranul Roman - Mai 2011 Turism
22
Obcinile Bucovinei
Întreg spaĠiul geograIic al României. cu deosebire CarpaĠii. oIeră
priveliúti de neuitat úi o ambianĠă reconIortantă. Dar dacă ar Ii să alegem
doar câteva regiuni dintre cele mai îmbietoare la drumeĠie úi recreare.
desigur că Obcinile Bucovinei s-ar înscrie între primele locuri.
Obcinile Bucovinei sunt situate în nord-estul CarpaĠilor Orientali
româneúti úi reprezintă. prin speciIicul lor. o subunitate distinctă a acestora.
Deúi unele trăsături de asemănare la întâlnim úi mai spre nord sau mai spre
sud. considerăm că cea mai clară expresie a peisajului lor se realizează
între valea Sucevei úi valea Moldovei.
Valea Sucevei constituie limita lor nordică. începând de la izvoare
úi până la ieúirea din munte la Vicovu de Sus. pe o lungime de 65km.
Limita sudică porneúte din valea BistriĠei úi se continuă pe valea
Mestecăniúului. Pasul Mestecăniú. valea Putnei úi valea Moldovei care
separă Obcina Ieredeului úi Obcina Mare de Rarău úi MunĠii Stâniúoarei.
Cea mai clară limită în peisaj este cea estică. prin care Obcinile se pun
direct în contact cu Podiúul Sucevei.
Prima trăsătură deIinitorie pentru relieIul Obcinilor este înălĠimea
redusă. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est. Iiind sub 1.400m în Obcina Mestecăniúului. între 1.300-
1.200m în Obcina Feredeului úi în jur de 1.100 în Obcina Mare. Aceasta din urmă domină însă cu 300-500m Podiúul Sucevei de
la est. încât contactul morIologic între aceste două unităĠi este deosebit de evident.
A doua trăsătură generală a relieIului acestei regiuni o constituie paralelismul culmilor úi văilor pe direcĠia NV-SE.
direcĠie coordonată cu cea a componentelor structurale.
Obcinile Bucovinei se bucură de un climat speciIic regiunilor montane joase úi mijlocii. lipsit de temperaturile prelungit
scăzute. vânturile úi umezeala vârIurilor înalte. ca úi de căldurile excesive ale regiunilor extracarpatice.
Covorul vegetal are o semniIicaĠie deIinitorie pentru conturarea personalităĠii peisajului Obcinilor. PopulaĠia de aici.
înIrăĠită de milenii cu această exuberantă natură vegetală. a imortalizat. prin rapsozii săi. verdele plin de vitalitate al verii ăn
Iondul cromatic al vestitelor Iresce exterioare ale SuceviĠei galbenul ca de sulI nativ al codrului de toamnă timpurie în culoarea
dominantă a picturilor din exteriorul ctitoriei lui Petru Rareú de la MoldoviĠa. cu ruginiul Irunzelor de toamnă târzie în registrul
color de la Umor. pentru ca albastrul cerului să devină culoarea de Iond a VoroneĠului.
Fauna este speciIică CarpaĠilor de altitudine joasă úi mijlocie. Dintre numeroasele elemente care o compun. ne vom
reIeri la acele cu mai mare importanĠă în caracterizarea peisajului: lupul. vulpea. mistreĠul. iepurele. veveriĠa. jderul. pisica
sălbatică. pârúul úi cu areale limitate: ursul brun. cerbul carpatin úi râsul.
Păsările de talie mică sunt în număr mare úi bine adaptate la condiĠiile de mediu de aici. Păsările mai mari au ca
principali reprezentanĠi cocoúul de mesteacăn. cocoúul de munte. ierunca. Dintre păsările răpitoare. amintim: uliul găinilor.
úorecarul. ciuIul. huhurezul. cucuveaua. acvila Ġipătoare eretele. úoimul. buha.
Peútii din apele Obcinilor Bucovinei se încadrează în zona păstrăvului. pe pâraiele mici. úi în zona lipanului úi mrenei pe râurile
mari. Iără ca între cele două zone să Iie o delimitare strictă. Bine reprezentat este úi zlăvocul. boiúteanul. molanul. porcuúorul.
Iântânelul. păstrăvul curcubeu.
În Obcinile Bucovinei. natura a plămădit un peisaj
magniIic. în care culmile muntoase. prelungi úi uúor
accesibile. împădurite masiv sau smălĠuite cu pajiúti
multicolore. alternează cu largi culoare în care omul úi-a durat
vatră stabilă sau prin care a trecut spre alte Ġinuturi româneúti.
contribuind la desăvârúirea proIilului etnic úi spiritual al
poporului nostru.
Zona este înzestrată cu un climat generos. lipsit de
contraste dăunătoare. în care aerul înmiresmat de aroma
răúinilor úi parIumul Ilorilor îmbie deopotrivă la odihnă
meditativă ca úi la drumeĠie pe potecile tăinuite ale codrilor
adânci.
Obcinile Bucovinei sunt încărcate de cea mai densă
istorie úi autentică artă populară românească. vestigiile
arheologice. mărturiile etnograIice úi Iolclorice. ctitoriile
Ieudale de valoare mondială. realizările unui trecut glorios.
Manole Silviu
ğăranul Roman - Mai 2011 Amenajarea grădinilor
23
Proiectare, alegere, înmulĠirea úi îngrijirea florilor, arborilor úi arbuútilor - pajiútea,
rigolele, pergole, jardiniere, garduri vii, calendarul lucrărilor în grădină
Furnizarea unui anumit număr de proiecte standard pentru amenajarea grădinilor. în aIara Iaptului că nu este nici utilă úi
nici suIicientă din cauza extremei variabilităĠi de sol. climă úi peisaj a Ġării noastre. ar conduce la crearea de modele în serie ceea
ce. în mod sigur. nu este de dorit.
Grădina trebuie să Iie în armonie cu casa úi. îndrăznim să spunem. cu personalitatea proprietarului care chiar atunci când
se adresează specialiútilor în arhitectura grădinilor. nu trebuie să lase totul la latitudinea acestora pentru a evita riscul de a se
simĠi mereu .musaIir¨ în propria grădină.
Grădina. ca úi casa. trebuie sa se nască din colaborarea între experĠi úi noi chiar úi atunci când este vorba de mari lucrări
de sistematizare. Există Iirme specializate. capabile să transIorme în timp scurt un teren arid intr-un teren bogat în rigole înIlori-
te úi arbori înalĠi úi care să ne aducă la domiciliu chiar o pajiúte deja gata.
Lăsând de o parte costurile deja uriaúe dacă terenul este pietros. denivelat úi cere lucrări de curăĠare úi lucrări de susĠine-
re/consolidare sau când lipseúte răbdarea de a aútepta să crească arborii úi se cumpără deja maturi sau chiar în ghivece pentru a-i
putea planta în orice anotimp. reĠinem ca nu există satisIacĠie mai mare decât aceea de a vede zi după zi cum naúte sub propriile
mâini o grădină aúa cum am visat-o. O gradină unde în Iiecare colĠ este o anumită plantă pe care am plantat-o într-o anumită zi
úi pe care trebuie să o controlăm dacă úi cât creúte. ùi sculându-ne într-o dimineaĠă vom descoperi că a înIlorit úi vom úti că am
lucrat bine: că am ales specia justă pentru locul adecvat. că am plantat-o. îngrijit-o úi ocrotit-o conIorm regulilor.
Multe sistematizări de grădini pot Ii executate artizanal dacă se lucrează gradual. Credem că în nici un alt domeniu mo-
da .Iă singur¨ dictată adesea de motive economice úi de lipsa mâinii de lucru. nu se poate concretiza în mod mai distractiv. rela-
xant úi sănătos ca în grădinărit. Sugerăm chiar câteva secrete pentru a Iace ca păsările sălbatice să Irecventeze grădina. o idee în
plus pentru a integra casa dumneavoastră în natură.
Plantele úi terenul
Contemplând peisajul natural. rămânem uimiĠi de diversitatea vegetaĠiei spontane: vedem alternându-se .grupuri mono-
specie¨ úi .asocieri Iixe¨ de specii diverse care se repetă cu o incredibilă constanĠă în regiuni îndepărtate ca úi în medii climatice
limitate. Fenomenul este legat de variaĠiile în compoziĠia solului. de caracteristicile Iizice úi chimice ale acestuia.
Cu această introducere am dori să amintim că deúi majoritatea plantelor ornamentale sunt adaptate la ceea ce numim cu
un termen comun úi Ioarte vag .pământ de grădin㨠unele cer un substrat particular în vreme ce toate răspund cu o creútere vigu-
roasă. o înIlorire abundentă úi o mai mare rezistenĠă la boli când terenul de cultură satisIace cerinĠele lor speciIice. Ceea ce nu-
mim .pământ¨ este compus din 2 IracĠiuni de origini diIerite: prima cuprinde materiale anorganice. adică minerale mai mult sau
mai puĠi dezagregate. a doua. rezultă din amestecul de substanĠe derivate din descompunerea deúeurilor vegetale úi animale
(plante moarte. Irunze úi dejecĠii animale) care se acumulează în mod spontan cu timpul sau. în terenurile cultivate sunt introdu-
se prin Iertilizarea cu gunoi de grajd. compost ú.a.
Această a doua IracĠiune. supunându-se cu timpul la un lent proces de descompunere. se transIormă în aúa numitul .hu-
mus¨.
Humusul este o materie brună. moale. permeabilă care. pe măsură ce se descompune. Iurnizează plantelor elemente nu-
tritive indispensabile. asimilabile în mod direct úi reprezintă un preĠios regulator al circulaĠiei apei în sol. menĠinând o rezervă de
umiditate corectă. Iără să producă băltiri. Este substratul indispensabil vieĠii numeroase micro-Ilorei bacteriene úi ciupercilor.
parte activă în transIormarea biochimică ce stă la baza IertilităĠii.
CompoziĠia chimică a terenului este Ioarte importantă úi rezultă din
cantitatea úi calitatea elementelor nutritive provenite Iie de la minerale cât úi
de la substanĠele organice care pot Ii individualizate doar prin analiza
chimică Iăcută în laboratoare specializate. Aceste elemente. între care
nominalizăm principalele: azot. IosIor. potasiu. calciu. sodiu. magneziu. Iier.
se găsesc în teren aproape mereu în Iormă complexă úi vor Ii asimilate de
plante numai după ce au Iost
reduse la Iorme simple. Asta se
produce printr-un proces natural a
cărui posibilitate úi intensitate de
desIăúurare. este condiĠionată de
reacĠii chimice úi biologice (adică
prin opera microbilor) care la
rândul lor se pot desIăúura sau nu
numai dacă terenul are anumite caracteristici Iizice de structură úi textură care
Iavorizează sau obstrucĠionează circulaĠia aerului. a apei úi acumularea căldurii.
În linii mari distingem în teren. un schelet compus din pietriú úi particule cu
diametrul cuprins între 2-20 mm úi un teren fin compus din nisip. argilă úi teren
ğăranul Roman - Mai 2011 Amenajarea grădinilor
24
aluvionar în ordine descrescătoare în diametru. inIerior la 2mm. Structura terenului deci poate Ii incoerentă sau compactă sau de
tip intermediar în IuncĠie de proporĠiile diIeritelor materiale. Asupra structurii terenului are inIluenĠă determinantă cantitatea de
humus care este în măsură să atenueze Iie incoerenĠa excesivă cât úi compactarea excesivă. amândouă incompatibile cu viaĠa
plantelor.
Reprezentare schematică a structurii terenurilor
Structură lacunară Structură compactă Structură medie Teren aIânat
Coada úoricelului - Achillea millefolium
Plantă medicinală străveche. coada úoricelului este una dintre cele
mai cunoscute úi utilizate specii în medicina populară. Este o plantă
erbacee. perenă. din Iamilia Asteraceae. cu Irunze penate. păroase úi
Ilori albe sau trandaIirii. originară din Europa úi din vestul Asiei. Este
întâlnită din câmpie până în regiunile subalpine. prin IâneĠe. poieni.
margini de pădure. margini de drum úi căi Ierate. pe soluri nisipoase. relativ
umede. însorite sau umbrite. Numele generic de Achillea provine de
la Ahile. eroul legendar al războiului troian. care a descoperit planta úi a
Iolosit-o pentru tratarea rănilor soldaĠilor săi. Numele speciei.
milleIolium. descrie Irunzele penate. păroase.
Specie termoIila. cu o buna dezvoltare în zonele sudice. coada
úoricelului este rezistentă la temperaturile joase din timpul iernii precum úi la
cele ridicate din timpul verii. Temperatura ridicata inIluenĠează pozitiv acumularea principiilor active.
Coada úoricelului are pretenĠii moderate la apă. Iără exces în sol. În condiĠii de climă caldă úi umedă acumulează canti-
tăĠi mari de azulene. mai mari decât în zonele secetoase. Este pretenĠioasă la lumină pe întreaga perioadă de vegetaĠie. dar mai
ales în timpul înIloritului. lumina stimulând acumularea uleiului volatil úi a proazulenelor. Tratamente naturale pe baza de coa-
da soricelului Coada úoricelului reprezintă un remediu natural în tratarea multor aIecĠiuni: boli ale stomacului. hemoroizi. dureri
menstruale. boli de vezică. anorexie. osteoporoză. reumatism. nervozitate. boli de intestin. tuse. chisturi ovariene. mâncărimi
vaginale. oxiuri. gastrită. Coada úoricelului conĠine ulei eteric. acizii achileic. Iormic. auteic. aconitic. ascorbic. probionic. vale-
rianic. palmitic. stearic. miristic. oleic. linoleic. succinic. urme de acid salicilic. caIeic. alcool etilic metilic. Ilavone. maltoză.
zaharoză. glucoză. arabinoză. galactoză. dextine. aminoacizi. proteine. taninuri. substanĠe anorganice cu elementele chimice Iier.
mangan. zinc. cupru. cadmiu. nichel. siliciu úi calciu. SubstanĠele sunt concentrate în inIlorescenĠa. apoi în Irunze. mai puĠin în
tulpină sau rădăcină.
InIlorescenĠele se recoltează în zilele senine. între orele 12-14. când conĠinutul de azulene este maxim. Uscarea se Iace
la umbră. în strat subĠire. Uscare artiIicială. la 33-35°C. Ilorile trebuind să nu Iie brumiIicate. Coada úoricelului se păstrează în
pungi de hârtie sau saci textili. la loc uscat.
Planta conĠine principii antiinIlamatoare. calmante. astringente. aseptice. Elimină sau limitează procesul inIlamator. dis-
truge microorganismele. provoacă strângerea Ġesuturilor. moderează secreĠiile úi uúurează cicatrizarea.
InIlorescenĠele sunt Iolosite în tratarea tenurilor uscate. arsurilor. eczemelor zemuinde. plăgilor supurate ale tegumentului.
Vindecarea acestor aIecĠiuni se bazează pe proprietăĠile terapeutice ale acestei plante: regenerator de Ġesuturi. dezinIec-
tant. expectorant. antiinIlamator. calmant gastric. decongestiv hemoroidal.
Preparatele naturale cel mai des utilizate din această plantă sunt: ceaiul de Irunze úi de Ilori de coada úoricelului (ajută
la tratarea constipaĠiei. leucoreei. contra viermilor intestinali. reduce starea de nervozitate. ameliorează tenurile înro-
úite. dar úi aliIia preparată din coada úoricelului (ajută la tratarea varicelor).
ğăranul Roman - Mai 2011 Amenajarea grădinilor
25
PufuleĠi - Ageratum
Sunt printre cele mai Irumoase Ilori albastre din grădină. Cresc bine la soare sau în umbră parĠială. de la începutul verii
până la îngheĠ. Cultivarea acestor plante este uúoara deoarece produc o abundenĠă de Ilori puIoase pe tot parcursul sezonului.
Ageratum sunt plante excelente pentru grădinarii începători. Ageratum albastru este cele mai popular. oIerind un accent de cu-
loare. Culorile acestor Ilori. includ de asemenea. roz úi alb. sunt originare din
regiunile tropicale din America Centrala úi de Sud. Mărimea úi culoarea lor le Iace
perIecte atât pentru grădini cu pietre. cât úi paturi de Ilori sau pentru ghivece.
Ageratum (PuIuleti) se cultivă uúor. are Irunze în Iormă de inima úi
inIlorescenĠe de Iorma unor perniĠe. Culoarea Ilorilor este de obicei albastru deschis.
dar pot Ii úi albe. roz. roúii. albastre. Ageratum are Irunze: peĠiolate. mici. acoperite
cu periúori. cele inIerioare ovale iar cele superioare de Iormă romboidală cu
marginea dinĠată úi dispuse opus. Flori: capitule mici. care la rândul lor sunt reunite
în corimb. Ioarte dense. Predomină culoarea albastră dar se găsesc úi de culoare albă
sau roz. Mai rar le găsim bicolore. albastru cu centru alb. ÎnIlorirea începe în luna
iunie úi Ġine până toamna târziu.
Planta Ageratum (PuIuleĠi) în America de Sud este perenă. dar pentru clima
noastră se cultivă ca plantă anuală. Se plantează în compost de pământ gras úi intr-un
loc luminos. DistanĠa dintre plante trebuie să Iie de 10-25 cm. Se pot cultiva în ghi-
veci sau în gradină. dar pentru a le scoate aIară trebuie ca vremea să devina
blândă. Sunt specii de Ageratum care ajung la 60 cm înălĠime. Speciile cultivate nu depăúesc 15 cm.
Ageratum sunt cultivate prin seminĠe. Seamănă seminĠele de Ageratum în gradină. după ce pericolul de îngheĠ a trecut. Sau.
pentru cultivarea în interior începe cu 6-8 săptămâni înainte de ultimul îngheĠ din zona în care locuieúti.
Ageratum preIeră mai degrabă soarele decât umbra parĠială. Vor rezista úi la umbră moderată. Se dezvoltă bine atât pe
soluri medii. cât úi pe cele sărace. Tolerează bine condiĠiile de sol uscat. Plantele ageratum trebuie cultivate la 15-20 cm distan-
Ġă. Solul trebuie udat bine când se realizează plantarea. Adaugă îngrăúământ cu utilitate generală. o data sau de doua ori pe se-
zon. Plantele compacte cresc doar 15-20 cm înălĠime. La această plantă cea mai Irecventă problemă sunt acarienii. Cele mai
multe probleme cu privire la insecte pot Ii tratate eIicient cu săpunuri insecticide úi insecticide mai uúoare. Bolile nu apar Irec-
vent. Dacă totuúi apar probleme. acestea trebuie tratate imediat cu Iungicid.
Cea mai simplă metodă de înmulĠire la Ageratum este prin seminĠe. ÎnsămânĠarea se Iace în Iebruarie. martie. se presară
seminĠe în ghiveci sau în răzoare. Se acoperă cu compost úi se menĠine umed la temperatura de 16 grade. Expunerea la lumină se
Iace treptat. iar plantele vor trebui mutate într-un vas înalt de 8 cm. umplut cu compost Iertilizat atunci când vor Ii suIicient de
înalte. Noile lăstare trebuie tăiate regulat. În iulie. Ageratum se poate reproduce prin butaúi. Se taie lăstarii neînIloriĠi. lungi de 5
cm. se elimină Irunzele de la bază. se pune un strat compus din o parte pământ gras. doua părĠi turbă umedă úi una de nisip. Se
acoperă cutia cu o Iolie transparentă de plastic úi după câteva săptămâni. dacă au dat rădăcinile vor apărea úi lăstari. După înlătu-
rarea Ioliei. butaúii pot Ii trataĠi ca plante ieúite din seminĠe úi după o lună pot Ii puse în vase.
ParaziĠi dăunători pentru Ageratum: greieri. aIide. micul păianjen roúu. Trebuie evitată udarea abundentă deoarece produce pu-
trezirea plantei. iar un teren uscat produce uscarea Irunzelor.

Gladiole stelate - Acidanthera
Face parte din Iamilia Iridaceae. Este o plantă ce se înmulĠeste prin bulbi
(tuberobulbi) úi este originară din estul AIricii. În Europa a Iost introdusă în cultura
destul de târziu. abia în 1896. úi a Iost acceptată cu entuziasm de către grădinari.
datorita IrumuseĠii Ilorilor úi a parIumului Iin pe care îl degajă. mai ales în orele serii úi
ale nopĠii. Planta este asemănătoare oarecum gladiolelor obiúnuite. are Irunzele
lanceolate. mai graĠioase úi mai elegante decât la gladiola. Florile albe au Iorma de stea.
cu 6 petale ascuĠite. cele de sus Iiind puĠin răsIrânte în jos. marcate în centru de pete
violet. Sunt dispuse câte 8 până la 12 Ilori pe o singură tijă Ilorală. înaltă de 70 100 cm.
úi Ilorile se deschid succesiv pe o durată de 2 3 săptămâni. începând de la
începutul lunii august. Poate Ii cultivată úi în vase. În grădină trebuie plantată după
trecerea pericolului de îngheĠuri târzii. deoarece. data Iiind provenienĠa plantei. bulbii nu
rezistă la Irig. Din acelaúi motiv. toamna. după trecerea Ilorilor. se recomandă
scoaterea bulbilor din pământ úi depozitarea lor în încăperi uscate. aerisite úi răcoroase. în
nisip. talaú. la Iel ca restul bulbilor pe care îi puneĠi la iernat. Gladiola stelată are nevoie
de un substrat bine drenat si de o poziĠie în plin soare.
ğăranul Roman - Mai 2011 Amenajarea grădinilor
26
Para de stâncă - Amelanchier lamarckii
Amelanchier lamarckii este un arbust destul de redus ca
dimensiuni. ajungând la înălĠimea de 2 - 4 m úi cu un coronament de 4-6
m diametru. Are un aspect stuIos. iar la maturitate arată ca o adevărată
umbrelă.
Frunzele sale sunt eliptice. verde închis. albicioase pe partea
inIerioară. cu pete roúiatice. iar toamna devin de la galben-orange până la
roúii. Florile sunt albe-crem úi apar în lunile aprilie-mai. Fuctele acestui
arbore sunt rotunde. de culoare albastru închis úi sunt comestibile.
Plantă decorativă prin Ilori (primăvara) úi Irunziúul roúu viu.
toamna. OIeră umbra úi are creútere rapidă; are nevoie de sol umed.
normal úi soare.
ArĠarul (1ugastru) - Acer campestre

Arbore nativ din Europa. Orientul Apropiat úi
AIrica. Iolosit la garduri vii mai ales în sudul Angliei.
Este un copac de talie mică. între 7 si 10 m. cu o
coroană rotundă dens ramiIicată.
Este un Acer Platanoides (paltin de câmp) în
miniatură. Irunzele sunt de culoare verde închis. toamna
se colorează târziu (spre sIârúitul lui octombrie) în
galben. ÎnIloreúte în mai. Ilorile sunt mici. galben-verzi
în clustere. ScoarĠa are o culoare gri-neagră. cu creste
superIiciale.
Acer Campestre este adaptabil la multe soluri.
inclusiv Ioarte alcaline. Ioarte acide. uscate sau com-
pacte. Rezistent la aerul poluat. tolerează tăierile grele.
uúor de transplantat. tolerează condiĠiile urbane. Ex-
celent pentru zonele rezidenĠiale ca un copac de gazon.
poate Ii Iormat gard viu (utilizat comun în Europa). este
o alegere bună pentru zonele urbane.
Manole Benieamin

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->