Structura textelor în științele

sociale
Liviu Chelcea
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Universitatea din București
STRUCTURA TEXTELOR ȊN ŞTIINŢELE SOCIALE

1. Lectura critica/Gindire analitica

2. Construirea paragrafelor
3. Constuirea paragrafelor pornind de la surse:
Parafrazarea, Rezumarea, Sintetizarea
4. Structura unui text stiintific
1. Lectura critica/Gindire analitica

• Care este subiectul textului?

• Care este teza autorului?
• Ce fel de date foloseste ca sa isi sustina teza?
• Cu ce alte lucrari il puteti compara?
• Ce aspecte vi se par problematice si cum ati
proceda altfel?
• Durkheim afirma in “Diviziunea sociala a muncii” ca societatile parcurg 1. Care este
in dezvoltarea lor istorica doua momente semnificative din punct de subiectul
vedere al constiintei sociale. „Inceputul” care reprezinta faza textului?
primordiala asociata unei prezente si dezvoltari masive a constiintei 2. Care este
teza
comune a membrilor societatii. Constiinta comuna este ansamblul autorului?
similitudinilor sociale, suma sentimentelor asemanatoare care se 3. Ce fel de
manifesta in constiintele individuale, care determina la randul ei o date
„solidaritate mecanica” specifica societatilor simple, arhaice. Pe foloseste
masura ce evolueaza, societatile se confrunta cu fenomenul cresterii ca sa isi
sustina
gradului de diferentiere sau individualizare. Constiinta comuna incepe teza?
sa-si piarda din importanta si astfel apare constiinta individuala, prin 4. Cu ce alte
care oamenii se deosebesc intre ei. Aceasta din urma genereaza o lucrari il
solidaritate organica, raspandita in cadrul societatilor moderne. Teza puteti
compara?
lui Durkheim nu este una convingatoare. Daca analizam studiile 5. Ce aspecte
sociologice recente despre functionarea societatilor simple si vi se par
complexe publicate in revistele American Sociological Review si British problemati
Journal of Sociology din 2009-2010, vom vedea ca solidaritatea ce si cum
ati proceda
mecanica si si solidaritatea organiza functioneaza la fel. altfel?
2. Construirea paragrafelor

• Fiecare text ştiinţific este divizat în paragrafe.

o Dacă tot textul este continuu, fără împărţire pe paragrafe, este
dificil pentru cititor să urmărească argumentul.
• Fiecare afirmaţie mai importantă este situată la începutul
unui paragraf.
• Afirmaţia de la începutul paragrafului este urmată de
elemente care susţin cu argumente adevărul acelei
afirmaţii.
• Ideile principale ale paragrafelor sint legate intre ele.
• Argumentele din paragrafe pot fi bazate pe:
– Experienţă personală;
– Lucruri despre care aţi citit;
– Un argument logic;
– Dovezi de natură statistică;
– Informaţii bazate pe fapte;
– Opiniile unor experţi.
Exerciţiu: Alcatuiti un paragraf din urmatoarele
informatii.

• O suprafaţă de două ori cît România este

despădurită în fiecare an. Aceasta înseamnă,
500000 km2 pe an sau 500 km2 pe minut.
• In 1950, 30% din suprafata pămîntului era
acoperită de păduri tropicale. In 1995, doar 12%
ramasesera, iar in 2005 doar 6% din suprafata
pamintului.
Construirea paragrafelor

• Nimic nu este nou, totul e cu referire la ce s-a

scris deja.
• Trei proceduri de baza:
1. Parafrazarea
2. Rezumarea
3. Sintetizarea
Parafrazarea

• Schimbarea cuvintelor şi structurii unui text, fără a-i schimba înţelesul.

• Chiar dacă schimbaţi cuvintele/structura, sursa textului tot trebuie
menţionată.

Exemplu: “Cercetătorii au banuit pentru mult timp că oraşul Cairo este cea
mai populată aşezare umană, dar nimeni nu a ştiut cu exactitate pînă luna
trecută, cînd Institutul Naţional de Statistică Egiptean a publicat rezultatele
recensămîntului din 2008. (INSE 2009).

Parafrazare: “Rezultatele recensămîntului din 2008, efectuat de Institutul

Naţional de Statistică Egiptean au confirmat faptul că oraşul Cairo este cel mai
mare de pe pămînt. (INSE 2009)”
Parafrazati

Deşi există convingerea că Bucureştiul este cel mai

dezvoltat oraş din punct de vedere economic, pînă de
curînd nu au existat cifre care să valideze sau să invalideze
acestă credinţă. Studiul de faţă confirmă acestă percepţie,
arătînd că Bucureştiul este aproape de două ori mai
dezvoltat ca următorul oraş, în lista clasamentului întîlnit,
avînd nu mai puţin de 105000 de firme înregistrate la
Registrul comerţului. (Sursa: Sorin Vişan, 2009,
Bucureştiul şi dezvoltarea economică. Iaşi: Editura
Polirom).
Rezumarea

• O versiune scurtata a textului. Conţine principalele puncte ale

textului si este scris cu propriile cuvinte ale autorului.
• Amestec de scurtare a textului şi selectare a informaţiei relevante.

Exemplu
• Amfibiile, o clasă de animale cărora aparţin broaştele şi moluştele,
au fost primele animale care au parăsit apa, s-au tîrît pe uscat şi au
ocupat suprafaţă pămîntului.

• Primele animale care au părăsit mediul acvatic şi au locuit pe

pămînt au fost amfibiile.
Rezumati

• Deşi există convingerea că Bucureştiul este cel mai

dezvoltat oraş din punct de vedere economic, pînă de
curînd nu au existat cifre care să valideze sau să
invalideze acestă credinţă. Studiul de faţă confirmă
acestă percepţie, arătînd că Bucureştiul este aproape
de două ori mai dezvoltat ca următorul oraş, în lista
clasamentului întîlnit, avînd nu mai puţin de 105000 de
firme înregistrate la Registrul comerţului. (Sursa: Sorin
Vişan, 2009, Bucureştiul şi dezvoltarea economică. Iaşi:
Editura Polirom).
Sinteza

• O sinteza este combinarea, de obicei

prescurtata, a mai multor fraze sau texte intr-
unul singur. Contine toate punctele
importante şi este scris cu propriile cuvinte.
• Paşi de urmat:
1. Identificaţi punctele importante din fiecare text
2. Construiţi fraze
Exemplu: Pe baza mai multor studii ştiinţifice, descrieţi într-un paragraf care
este importanţa pădurilor tropicale.

• Pădurile sînt una dintre cele mai valoroase ecosisteme de pe planetă,

conţinînd peste 60% din biodiversitatea lumii. Această biodiversitate are o
valoare atît socială, cît şi economic, variînd de la funcţii ecologice
importante în ceea ce priveşte protecţia solul şi a ploilor. Pentru multe
populaţii indigene, pădurile sînt sursa lor de trai. Ele furnizează plante
comestibile şi medicinal, fructe, miere, adăpost şi materie primă pentru
foc, avînd de asemenea valori cultural şi spirituale.
• Institutul American de Studiu al Cancerului a identificat mai mult de 2000
de plante cu potenţial de luptă contra cancerului.Odată cu defrişarea
pădurilor, speranţele pe care le reprezintă sînt distruse şi ele. Aproximativ
40% din toate medicamentele prescrise in SUA îşi datorează eficacitatea
compuşilor chimici din plantele tropicale. Exemplele include chinina sau
cartofii dulci.
Importanţa pădurilor tropicale are mai multe
dimensiuni. Ele sînt rezervoare de biodiversitate,
protejează solul, reglează ploile şi ajută la
reducerea cantităţii de dioxid de carbon. Pe lîngă
valoare economic şi socială, plantele din
pădurile tropicale pot ajuta la producerea de noi
medicamente pentru boli grave.
STRUCTURA UNUI TEXT STIINTIFIC
Orice text are trei părţi, fiecare cu propria sa
funcţie:

1. Introducere
2. Corpul/cuprinsul
3. Concluzii
1. Introducerea

• Introducerea prezintă cititorului subiectul eseului.

• Paragraful (partea de introducere) are rolul de a
comunica cititorului subiectul despre care vorbiţi.
• Inceputul introducerii constă în (1) mentionarea
subiectului si (2) descrierea pe scurt a problemei, a
fenomenului, aşa cum este deja cunoscut.
• Ultima frază a paragrafului de introducere este
deosebit de importanta. Se cheama teza eseului şi redă
clar opinia celui care scrie despre subiectul eseului.
Exemplu

• Scrieţi un eseu care să răspundă la întrebarea “Ar trebui poliţiştii să

poarte arme?” (sau, alternativ,“Ar trebui dezincriminat consumul de
droguri?”; “Ar trebui Parlamentul să aibă mai puţini parlamentari?”)

• Exemplu de introducere:
În diferite societăţi există abordări diferite despre portul de arme de către poliţişti
(subiectul). În unele cazuri poliţia este descurajată să poarte arme, în timp ce alte
situaţii armele fac parte din echipamentul obligatoriu. Deşi există şi argumente pro
şi contra, eu cred că poliţiştii nu ar trebui să poarte arme (teza –opinia autorului).

• Ȋn acest caz:
o Subiectul: Portul armelor de către poliţişti.
o Teza (opinia autorului): Poliţişţii nu ar trebui să poarte arme.
2. Corpul/Cuprinsul

• Constă din afirmaţii, organizate in paragrafe,

care susţin teza eseului (poziţia autorului).
Exemplu de paragrafe care susţin teza unui eseu.
• Fiecare paragraf este compus dintr-o afirmaţie, urmată de argumente în sprijinul
acelei afirmaţii.

• Teza: “Poliţiştii nu ar trebui să poarte arme.”

• Afimaţia: “Poliţiştii nu folosesc aproape deloc armele din dotare”; armele fac mai
mult rău decît bine

• Paragraf: “Ȋn primul rînd, poliţiştii nu folosesc aproape deloc armele din dotare. Un
cunoscut de-al meu, de exemplu, a fost ofiţer de poliţie timp de 20 de ani şi nu a
folosit niciodată pistolul din dotare. El mi-a spus că majoritatea celor care încalcă
legea nu sînt înarmaţi. Prin urmare, poliţiştii nu ar trebui să poartă arme.”

• Paragraful următor. Ȋn al doilea rînd, armele fac mai mult rău decît bine. Sînt
binecunoscute din mass media cazurile în care poliţiştii au reacţionat excesiv,
împuşcînd persoane neînarmate. De exemplu, în Oradea, în 1999, un tînăr care
semăna foarte bine cu o persoană dată în urmărire generală a fost împuşcată mortal
de către doi poliţişti. Persoana urmărită nu a fost arestată nici pînă în ziua de azi”.
Formule de tranzitie:

• Paragrafele se unesc între ele prin formule de genul: “în

primul rînd, în al doilea rînd” … sau alte formule de
legătură.

• Argumentele sau frazele in interiorul unui paragraf se unesc

prin cuvinte sau formule de tranziţie: “totuşi”, “mai mult
decît atît”, “de exemplu,”, “pe lîngă cele arătate anterior”,
“lăsînd la o parte…”, “nu trebuie să uităm”, “în mod
similar”, “cu alte cuvinte”, “una peste alta”. După cuvinte
sau formule de tranziţie se pune virgulă!
3. Concluziile

• Paragraful de concluzii începe prin reluarea tezei eseului,

reafirmînd-o şi întărind-o.
• Apoi, in citeva fraze, se rezumă doar principalele afirmaţii
de susţinere, fără, a relua argumentele pe larg.

Exemplu de concluzie

• “Ȋn concluzie ofiţerii de poliţie nu ar trebui să poarte arme.

Ele nu sînt folosite aproape deloc şi în multe cazuri fac mai
mult rău decît bine.”
• Scrieti un eseu pe tema…