Sunteți pe pagina 1din 5

1. Care din definitiile urmatoare este corecta?

a. suma entitatilor unui sistem reprezinta starea sistemului iar interactiuneasi interdependenta
entitatilor furnizeaza integritatea sistemului.
b. suma entitatilor unui sistem reprezinta structura sistemului iar interactiunea si
interdependenta entitatilor reprezinta functionalitatea si integralitatea sistemului
c. suma entitatilor unui sistem determina evolutia sistemului iar interactiunea si
interdependenta entitatilor determina gradul de adaptare al sistemului.
d. suma entitatilor unui sistem reprezinta homeostazia sistemului iar interactiunea si
interdependenta entitatilor reprezinta capacitatea de crestere si evolutie a sistemului.

2. Care din definitiile urmatoare ale stiintei ciberneticii este corecta?


a. cibernetica este stiinta a homomorfismului structural, teorie a comunicatiilor digitale, teorie
generala a automatelor autoprogramabile, stiinta a ordinii si entropiei, tehnica a gandirii
naturale a robotilor, o noua tehnica de gandire sociala, metoda a anatemelor, metoda a
mutatiilor si a dialecticii sistemelor, stiinta organelor, stiinta a dinamicii biopsihice, stiinta
mecanizarii actiunilorka oameni si roboti.
b. cibernetica este stiinta a homeostaziei, teorie a comunicarii, teorie generala a automatelor,
stiinta a organizarii si eficientei, tehnica a gandirii artificiale si a robotilor, o noua tehnica
de gandire naturala, metoda a analogiilor, metoda a modelelor si a modelarilor, stiinta
organismelor, stiinta a dinamicii psihice, stiinta mecanizarii gandirii.
c. cibernetica este stiinta a procesului autociclic, ridicat de la nivelul de mechanism autonom,
la rangul de lege
d. cibernetica este stiinta a procesului autociclic, ridicat de la nivelul de mechanism autonom,
particular, la rangul de lege autogenerativa, universala, este deci stiinta universala a
circularimetriei sau retroactiunii reversibile.

3. Legea conexiunii inverse se defineste astfel:


a. Conexiunea inverse(feed-back-ul) se regaseste in structura oricarui system
inchis si permite acestuia asigurarea functionarii mecanismelor de autoreglare in vederea
adaptarii si autoadaptarii sistemului in mediul sau extern. Fundamentata de Ashby, legea
conexiunii inverse stabileste faptul ca orice system contine cel putin o bucla de reactie.
b. Conexiunea inverse(feed-back-ul) se regaseste in structura oricarui siistem
cybernetic si permite acestuia asigurarea functionarii mecanismelor de reglare biodinamica
in vederea supravietuirii si dezvoltarii sistemului in mediul sau extern. Fundamentata de
Humberto Maturana, legea conexiunii inverse stabileste faptul ca orice system cybernetic
contine cel putin o bucla de reactie (feed back).
c. Bucla feed back constituie un ciclu de transformari care porneste de la o
valoare initiala a unei variabile de intrare, trece in informatii care, printr-un sistem de
control, provoaca o decizie modificand si alte variabile, apoi efectele se propaga pana la
valoarea de intrare. Se disting doua tipuri de bucle de reactie ca structuri elementare ale
oricarui sistem cibernetic: bucle feed back pozitive si bucle feed back negative.
Fundamentata de Stefan Odobleja si Francesco Varela, legea conexiunii inverse stabileste
faptul ca orice sistem cibernetic contine cel putin o bucla de reactie (feed back).
d. Conexiunea inversa (feed back) se regaseste in structura oricarui sistem
cibernetic si permite acestuia asigurarea functionarii mecanismelor de autoreglare in
vederea supravietuirii si dezvoltarii sistemului in mediul sau extern. Fundamentata de
Norbert Wiener, legea conexiunii inverse stabileste faptul ca orice sistem cibernetic contine
cel putin o bucla de reactie (fb).

1
4. Exista trei componente ale modelului unui sistem:
a. modelul functional reprezinta structura functionarii sistemului din punctul
de vedere al utilizatorului (include diagramele structurii), modelul obiectului reprezinta
structura si substructura sistemului, folosind obiectele, reactiile si operatiile logice (include
diagramele claselor), modelul dinamic reprezinta autoreglarea sistemului.
b. modelul functional reprezinta functionalitatea in interiorul entitatilor
sistemului din punctul de vedere al utilizatorului (include diagramele proceselor), modelul
obiectului reprezinta structura si infrastructura sistemului, folosind obiectele, atributele,
operatiile si asociatiile (include diagramele claselor), modelul dinamic reprezinta
comportamentul fiecarei entitati a sistemului.
c. modelul functional reprezinta functionalitatea sistemului din punctul de
vedere al utilizatorului (include diagramele proceselor), modelul obiectului rperezinta
structura si substructura sistemului, folosind obiectele, atributele, operatiile si asociatiile
(include diagramele claselor), modelul dinamic reprezinta comportamentul sistemului.
d. modelul functional reprezinta antomia sistemului din punctul de vedere al
utilizatorului (include diagramele proceselor), modelul obiectului reprezinta structura si
substructura sistemului, folosind obiectele, atributele, operatiile si asociatiile (include
diagramele claselor), deci fiziologia sistemului, modelul dinamic reprezinta
comportamentul sistemului ca functie ce nu depinde de variabila timp.

5. Functiile creierului sunt:


a. functii instrumental simbolice (functii primare): gnozii, praxii, limbaj,
orientare spatiala, schema corporala, functii pur neurologice (functii secundare): motorii,
senzoriale, de echilibru, de coordonare si reflexe, functii integratoare (functii tertiare):
atentia, orientarea, dispozitia afectiva, memoria, activitatea, comportamentul, constiinta.
b. functii integratoare (functii primare): atentia, orientarea, dispozitia afectiva,
memoria, activitatea, comportamentul, constiinta, functii pur neurologice (functii
secundare): motorii, senzoriale, de echilibru, de coordonare si reflexe, functii instrumental
simbolice (functii tertiare): gnozii, praxii, limbaj, orientare spatiala, schema corporala
c. functii pur neurologice(functii primare): motorii, senzoriale, de echilibru, de
coordonare si reflexe, functii pur anatomice (functii secundare): gnozii, praxii, limbaj,
orientare spatiala, schema corporala, functii pur fiziologice (functii tertiare): atentia,
orientarea, dispozitia afectiva, memoria, activitatea, comportamentul, constiinta
d. functii pur neurologice(functii primare): motorii, senzoriale, de echilibru, de coordonare si
reflexe, functii instrumental simbolice (functii secundare): gnozii, praxii, limbaj, orientare
spatiala, schema corporala, functii integratoare (functii tertiare): atentia, orientarea,
dispozitia afectiva, memoria, activitatea, comportamentul, constiinta

6. Mecanismele psihice sunt impartite in urmatoarele categorii:


a. mecanisme functional-structurale, mecanisme stimulator-energizante ale
activitatii, mecanisme de reglaj psihic, mecanisme integratoare ale tuturor celorlalte in
structurile complexe ale personalitatii.
b. mecanisme informational-operationale, mecanisme stimulator-energizante
ale activitatii, mecanisme de reglaj psihic, mecanisme integratoare ale tuturor celorlalte in
structurile complexe ale personalitatii.
c. mecanisme informational-operationale, mecanisme stimulator-energizante
ale activitatii, mecanisme de reglaj psihologic, mecanisme integratoare ale tuturor celorlalte
in structurile complexe ale personalitatii.

2
d. mecanisme informational-operationale, mecanisme structural-energizante
ale activitatii, mecanisme de reglaj psihic, mecanisme integrale in structurile complexe ale
personalitatii.

7. Mezencefalul:
a. functiile mezencefalului sunt functia de integrare conditionata si cea de
conducere ierarhica. Prin aceste functii, la nivelul mezencefalului se realizeaza miscarile
voluntare ale globilor oculari, miscarile de convergenta ale globilor oculari, reflexele
pupilare si de clipire, miscari de masticatie si miscarile muschilor membrelor.
b. functiile mezencefalului sunt functia de integrare neconditionata si cea de
conducere. Prin aceste functii, la nivelul mezencefalului se realizeaza miscarile voluntare
ale globilor oculari, miscarile de convergenta ale globilor oculari, reflexele membrelor
inferioare si miscari de masticatie.
c. functiile mezencefalului sunt functia de integrare reflexa si cea de
conducere. Prin aceste functii, la nivelul mezencefalului se realizeaza miscarile voluntare
ale globilor oculari, miscarile de convergenta ale globilor oculari, reflexele pupilare si de
clipire si miscari de masticatie.
d. functiile mezencefalului sunt functia de integrare reflexa si cea de miscare.
Prin aceste functii, la nivelul mezencefalului se realizeaza miscarile voluntare ale globilor
oculari, miscarile de convergenta ale globilor oculari, reflexele pupilare si de clipire si
miscari de masticatie.

8.(d) Definiti invatarea, memoria, uitarea, gandirea. ( aici se dau patru variante de raspuns, nu
le-am mai scris pentru ca sunt foarte mari, consider ca e de ajuns sa stiti definitiile...iar raspunsul
vine de la sine)

9.Membrana neuronala:
a. in repaus nu exista diferenta de potential
b. in repaus se mentine in starea polarizata cu fata externa negativa si fata interna pozitiva
c. in repaus se mentine in starea polarizata cu fata externa pozitiva si cea interna negativa
d. polaritatea neuronala nu se schimba la aplicarea unui stimul

10. Alegeti afirmatia corecta referitoare la sinapse:


a. reprezinta contactul direct dintre neuroni
b. prin sinapse impulsul nervos circula in ambele sensuri
c. din punct de vedere structural cuprind: membrane presinaptica, membrana post-sinaptica,
fanta sinaptica.

11. Dopamina este implicata in:


a. dementa
b. boala Parkinson
c. invatare si memorare
d. reglarea activitatii corticale

12. Care din urmatoarele cai medulare sunt ascendente:


a. spinotalamice
b. tectospinale
c. cortico-strio-nigrice

3
13. Nucleii cenusii din substanta alba a cerebelului sunt urmatorii, cu o exceptie. Alegeti
exceptia:
a. fastigiali
b.globulari
c. emboliformi
d. lentiformi

14. Capatul cortical al analizatorului motor (kinestezic) se situeaza:


a. la nivelul lobului frontal
b. la nivelul lobului temporal
c. la nivelul complexului nuclear amigdaloid
d. la nivelul lobului parietal

15. Ciclii pe secunda si minivoltii undelor Eeg sunt:


alegeti varianta corecta:
a. alfa 8-12 c/s 25-100 micro V
b. beta 0,5- 3 c/s 50-100 micro V
c. teta 0,5 – 3 c/s 10-30 mle

16. Sindromul Gerstmann apare in:


a. leziuni la nivelul ariei 4 (din lobul frontal)
b. leziuni la nivelul lobului parietal stang
c. leziuni la nivelul lobului occipital

17. Gastrowitz a denumit tulburarile din sfera afectiv emotionala produse prin leziuni la
nivelul lobilor frontali:
a. ecforare
b. euforie puerila
c. moria

18. Corpul calos este:


a. un grup de fibre care uneste cele doua emisfere cerebrale (formatiune intermisferica)
b. un lob care se afla in creierul mare
c. responsabil de limbaj
d. implicat in gandirea creativa

19. Homeostazia se refera la:


a. mentinerea organismului in aproximativ aceeasi stare, in ciuda modificarilor ambientale
b. diminuarea frecventei inimii unei persoane
c. cresterea numarului de hormoni eliberati in circuitul sangvin
d. controlul raspunsurilor corpului prin meditatie si relaxare

20. Biofeedback-ul este legat de:


a. vedere
b. primirea de informatii despre activitatile corpului
c. auz
d. iluzii optice

4
21. Ce teorie a emotiei afirma: “Nu ne plangem ca suferim, suferim pentru ca plangem”?
a. teoria James-Lange
b. teoria Cannon-Bard
c. teoria Schachter-Singer
d. teoria Ax

22. REM inseamna:


a. miscarea rara a ochiului
b. miscarea ochiului drept
c. miscarea rapida a ochiului

23. Numeroase studii au aratat ca persoanele care sunt capabile sa isi aminteasca visurile
cand se trezesc, se afla cel mai adesea intr-o faza de:
a. somn REM
b. somn non-REM
c. somn de nivel 3
d. somn de nivel 2

24. Alcoolul este:


a. sedativ
b. stimulant
c. substanta placebo
d. narcotic

25. Foamea pare a fi controlata de catre:


a. hipocamp
b. hipotalamus
c. cortexul vizual
d. punte

26. Daca am spune ca limbajul este localizat foarte precis in cortexul cerebral, ar insemna ca:
a. este controlat in intregime de cortexul cerebral
b. este controlat de o zona a cortexului cerebral
c. este controlat de zone specifice ale cortexului cerebrald. nu este controlat de cortexul
cerebral