Ce este Caietul de Politici Agricole FNPAIA

Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară (FNPAIA) a scris prima
pagină a acestui Caiet de Politici Agricole în august 2010, iniţiind de aici un proces de discuţii
consistente asupra problemelor cu care se confruntă antreprenorii agricoli din Moldova, la care
s-a încercat a fi găsite şi soluţii. Aceste probleme şi soluţii identificate de antreprenorii agricoli -
membri FNPAIA au fost notate, sistematizate şi expuse întru-un document de politici.

Procesul de „scriere”, a Caietului de Politici a avut loc în cadrul unui proces larg participativ, care
a demarat în Căuşeni în cadrul unei mese rotunde, unde membrii FNPAIA din această regiune şi-
au vocificat îngrijorările ce ţin de dezvoltarea rurală şi a sectorului agricol. Aceşti antreprenori au
sugerat multe propuneri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, sporirea oportunităţilor
economice pentru producătorii agricoli, protejarea dreptului de proprietate, îmbunătăţirea
politicilor sociale şi altele. Propunerile antreprenorilor agricoli din raionul Căuşeni au fost
discutate, îmbunătăţite şi completate în continuare în cadrul meselor rotunde organizate în alte
regiuni: Orhei, Ştefan Vodă, Hînceşti, Edineţ, Cahul, Floreşti, Bălţi, Soroca, Criuleni, Ungheni, la
care au participat producătorii agricoli aproape din toate raioanele Moldovei.

După discuţiile care au durat câteva luni, Caietul de Politici a fost aprobat de Consiliul FNPAIA pe
24 noiembrie 2010.

Activitatea FNPAIA în viitor va fi ghidată de principiile şi ideile cuprinse în acest Caiet, fapt care va
contribui cu siguranţă la soluţionarea mai eficientă a numeroaselor probleme cu care se
confruntă producătorii agricoli privaţi şi populaţia din mediul rural în ansamblu, dar şi la
construirea unui dialog social eficient între organizaţia patronilor, organizaţia lucrătorilor şi
instituţiile statului.

Caietul de faţă conţine principii şi măsuri încadrate în domenii de însemnătate majoră, care toate
împreună formulează scopul final şi misiunea principală a FNPAIA: crearea condiţiilor
favorabile pentru întreprinderile agricole şi reprezentarea intereselor în relaţiile cu
autorităţile publice şi sindicatele.

La şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 1

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

Cuvânt din partea Preşedintelui

PREZENTUL document este prima ediţie a Caietului de Politici Agricole al Federaţiei Naţionale
a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară (FNPAIA) şi vine ca o continuitate a
politicilor Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect” –
organizaţia, care a servit fundamentul structural al FNPAIA.
Caietul de Politici Agricole FNPAIA reprezintă esenţa ideilor şi propunerilor patronilor agricoli
membri, care au fost înaintate în timpul întâlnirilor şi discuţiilor directe cu agricultorii din Moldova.
Aceste întâlniri au avut loc în cadrul a 11 mese rotunde organizate şi desfăşurate în perioada
august – noiembrie, 2010 în diverse localităţi ale ţării şi, practic, au acoperit participarea şi
reprezentarea producătorilor agricoli din toate raioanele Moldovei.
Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară vine cu un mesaj de
mulţumire adresat Programului Olandez de Cooperare cu Organizaţiile Patronale (DECP,
Dutch Employers' Cooperation Programme), pentru susţinerea oferită în realizarea
acestui proiect privind elaborarea, în proces participativ, a Caietului de Politici Agricole
FNPAIA şi cooperarea strânsă între organizaţiile noastre pe parcursul ultimilor ani.
Prezentul Caiet de Politici Agricole conţine şi face referire la cele mai actuale şi importante politici
ce urmează a fi promovate de către FNPAIA la această etapă. Ulterior acest Caiet va fi actualizat,
adaptat la necesităţile producătorilor agricoli, la situaţiile concrete şi cerinţele timpului. FNPAIA
va elabora o strategie de comunicare a Caietului de Politici Agricole şi de promovare a ideilor
acestuia. De asemenea, FNPAIA va elabora o strategie de lobby, va solicita discutarea Caietului
de Politici Agricole în comisiile parlamentare şi în Guvern pentru transpunerea propunerilor
producătorilor agricoli în practică în scopul creării unui mediu favorabil businessului agricol şi
creşterii economice şi bunăstării sociale în zonele rurale.
Experienţa şi activităţile membrilor organizaţiei noastre ne dau autoritatea necesară pentru a
lansa acest dialog asupra politicilor în domeniul agricol în Moldova. Lucrând împreună, vorbind
într-o voce unificată şi ca o organizaţie reprezentativă, este posibil să fie realizate lucruri, pe care
întreprinderile nu le pot realiza individual ori răzleţit. În acest context, FNPAIA aduce mulţumiri
membrilor săi care au participat activ la elaborarea acestui Caiet de Politici.
FNPAIA speră că Caietul de Politici va încuraja Guvernul spre o nouă deschidere, să
îmbunătăţească procesul de elaborare a politicilor guvernamentale şi să construiască un capital
economic şi social pentru ţară. Existenţa unui dialog funcţional cu partenerii sociali va aduce
doar beneficii societăţii. FNPAIA va informa membrii săi despre progresul în realizarea Caietului
de Politici Agricole prin intermediul unui buletin informativ care va fi distribuit membrilor în formă
tipărită, iar versiunea electronica va fi plasată pe site-ul organizaţiei.

Alexandru Slusari,
Preşedinte

2 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

CUPRINS:

I. POLITICI FUNDAMENTALE ...................................................................................... 4

II. RACORDAREA LA STANDARDELE EUROPENE .................................................... 9

III. POLITICI PRIVIND PRODUCEREA ŞI COMERCIALIZAREA

PRODUSELOR AGRICOLE ...................................................................................... 10

IV. POLITICI PRIVIND PIAŢA FINANCIARĂ .................................................................. 12

V. POLITICI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ŞI

DEZVOLTAREA ZONELOR RURALE ........................................................................ 13

VI. POLITICI PRIVIND SUBVENŢIONAREAAGRICULTURII ......................................... 15

VII. POLITICI PRIVIND TEHNOLOGIILE PERFORMANTE ............................................. 16

VIII. POLITICI PRIVIND PROTECŢIA CONCURENŢEI.

PRACTICILE MONOPOLISTE ................................................................................... 16

IX. POLITICI FISCALE ŞI VAMALE ................................................................................. 17

X. POLITICI PRIVIND SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ŞI

CEL DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ .............................................................................. 20

XI. POLITICI FUNCIARE ................................................................................................. 21

XII. POLITICI PRIVIND STATUTUL JURIDIC AL BUNURILOR AGRICOLE

ALE FOSTELOR GOSPODĂRII COLECTIVE ........................................................... 22

XIII. POLITICI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ............................... 23

XIV. POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI. FORŢA DE MUNCĂ ............................. 24

XV. POLITICI PRIVIND ÎNVĂŢĂMÎNTUL AGRICOL, INOVAIILE ȘI ȘTIINA ................ 26

XVI. POLITICI PRIVIND COMUNICAREA ŞI ROLUL PRESEI ........................................... 28

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 3

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

CAPITOLUL I
POLITICI FUNDAMENTALE

Regimul constituţional
Constituţia este Legea Supremă a statului. Prin urmare, nici un act normativ care contravine
prevederilor Constituţiei nu poate avea putere juridică.
Considerăm că principiile de bază privind proprietatea, munca, activitatea de întreprinzător,
libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale, exploatarea raţională a pământului şi a
celorlalte resurse naturale trebuie să fie reglementate în alte acte normative în conformitate cu
prevederile constituţionale şi în spiritul Constituţiei.
Ne pronunţăm pentru o strictă respectare a principiilor constituţionale ce se referă la drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului.
Considerăm că politica statului în domeniul economic şi social trebuie să pornească de la
principiile constituţionale care stipulează că Moldova este un stat cu economie de piaţă de
orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi cea publică, antrenate în concurenţă liberă.
Sprijinim principiul separării puterilor în stat şi considerăm că ramurile puterii trebuie să
colaboreze doar în limitele prevăzute de Constituţie.
Considerăm că amestecul puterii legislative sau executive în activitatea judecătorească
afectează grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului consfinţite de legislaţia naţională
şi acordurile internaţionale.

Proprietatea privată
Instituţia proprietăţii private stă la baza sistemului economic, social şi politic, astfel protecţia
ei permanentă este una din obligaţiile fundamentale ale statului.
Considerăm că proprietatea privată presupune dreptul exclusiv al titularului de a dispune de
obiectul proprietăţii sale în interesul şi beneficiul său.
Considerăm că proprietarii de terenuri, în virtutea dreptului lor de proprietate, au şi obligaţia de a
exploata terenurile agricole eficient şi în conformitate cu normele agrotehnice.
Considerăm că orice limitare a drepturilor la proprietate sau lipsire de aceste drepturi poate fi
aplicată doar în cazurile de utilitate publică cu o despăgubire echitabilă sau atunci când este
încălcat dreptul terţei persoane.
Ne pronunţăm pentru ca dispoziţiile legale care ar reglementa limitarea dreptului de a dispune de
proprietate să fie în conformitate cu normele constituţionale şi să nu urmărească pierderea
dreptului de proprietate sau limitarea nejustificată a acestui drept, ci să aibă în vedere un interes
public justificat.
Considerăm că sancţionarea pentru utilizarea defectuoasă a terenurilor agricole după modelul
altor ţări presupune aplicarea unor măsuri de pedeapsă faţă de persoanele care nu administrează
corect proprietatea funciară. În acest sens, credem că e necesar de modificat legislaţia cu privire
la contravenţiile administrative prin includerea unor sancţiuni pentru asemenea încălcări.

4 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

Ne pronunţăm pentru ca asemenea sancţiuni să fie aplicate gradual, ţinând cont de gravitatea
fiecărui caz în parte şi de paguba care a fost adusă.

Economia de piaţă
Sistemul economic actual se bazează pe economia de piaţă cu orientare socială şi funcţionează
în baza proprietăţii private şi a iniţiativei private a beneficiarilor drepturilor de proprietate.
Subiecţilor antreprenoriatului le este asigurat prin lege dreptul deplin de a desfăşura activitatea
reieşind din propriile interese economice.
Considerăm că nu trebuie să fie adoptate nici un fel de legi şi norme noi care ar limita drepturile
întreprinzătorilor de a activă liber în vederea obţinerii de profit. Totodată, pledăm pentru ridicarea
responsabilităţii sociale a antreprenorilor rurali, respectarea drepturilor omului şi protecţia mediului.
Considerăm că statul nu trebuie să introducă noi cerinţe şi limitări (licenţe, formalităţi etc.) pentru
întreprinzătorii privaţi.
Considerăm că statul nu trebuie să întreprindă acţiuni care ar limita concurenţa sau ar favoriza
întreprinderile cu capital de stat în defavoarea celor cu capital privat.
Considerăm că statul nu trebuie să se implice în stabilirea administrativă a preţurilor, cu excepţia
preţurilor la câteva produse agricole de importanţa socială majoră.
Sprijinim măsurile economic-administrative de intervenţie a statului în procesul de formare a
preţurilor prin eficientizarea esenţială a combaterii monopolurilor, în special prin contracararea şi
sancţionarea aspră a acordurilor anticoncurenţă (de cartel).

Combaterea corupţiei
Considerăm că corupţia este unul din factori principali care împiedică dezvoltare durabilă a
businessului naţional, şi în special dezvoltarea agrobusinessului.
Pledăm pentru implementarea unei reforme administrative, care se va solda cu micşorarea
numărului autorităţilor statale care reglementează activitatea de întreprinzător, cu majorarea
substanţială a salariilor funcţionarilor publici şi înăsprirea esenţială a sancţiunile faţă de
funcţionarii publici corupţi.
Propunem efectuarea unei analize ample a legislaţiei în vigoare pentru eliminarea oricăror
ambiguităţii din actele normative ce reglementează activitatea de întreprinzător.
Pledăm pentru extinderea maximală a sistemului „ghişeul unic” în procesul obţinerii de către
antreprenori a licenţelor, autorizaţiilor, certificatelor etc.
Considerăm că trebuie simplificate procedurile de lichidare a întreprinderilor.

Investiţiile şi securitatea lor

Scopul principal al investiţiilor este crearea locurilor de muncă şi creşterea bunăstării. Investiţiile
în agricultură reflectă imaginea investiţională generală. Aceasta se referă la toate categoriile de
investiţii (interne, externe, publice sau private) care în prezent sunt la un nivel mult sub poten-
ţialul şi necesităţile minimale ale ramurii.

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 5

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

Considerăm că e necesară favorizarea legislativă a investiţiilor în sectorul agrar şi garantarea

drepturilor asupra obiectului investiţiilor şi asupra profiturilor obţinute în urma acestora.
Considerăm că impulsionarea investiţiilor private nu este posibilă fără proiecte investiţionale ale
statului, în special în infrastructura businessului agrar – drumuri, sisteme de irigare, apeducte şi
canalizare, reţele de telefonie şi Internet, etc. Investiţiile publice în infrastructură pot juca un rol
foarte important în stimularea investiţiilor private şi pot soluţiona multe probleme sociale ale
locuitorilor din spaţiul rural.
Considerăm că autorităţile statale şi organizaţiile non-guvernamentale trebuie să participe mai
activ la atragerea resurselor externe, necesare îmbunătăţirii infrastructurii, precum şi să iniţieze
proiecte proprii de tip parteneriat public-privat.
Considerăm că sporirea fluxului investiţional va depinde de normalizarea climatului investiţional,
încetarea intervenţiei nejustificate a statului în organizarea businessului privat şi crearea unui
cadru concurenţial sănătos.
Considerăm că modificările prea frecvente ale legislaţiei descurajează investiţiile în agricultură
şi creează o atmosferă de nesiguranţă investiţională, atât pentru investitorii interni, cât şi pentru
cei străini.
Pledăm pentru tratarea egală a tuturor investitorilor la acordarea facilităţilor fiscale sau alocarea
subvenţiilor, indiferent de faptul dacă sunt investitorii străini sau autohtoni, investitori cu sediul în
mediul rural sau urban.

Societatea civilă, transparenţa decizională şi

participarea la procesul de adoptare a deciziilor
Societatea civilă este componenta indispensabilă a unei societăţi democratice şi trebuie să
servească la menţinerea stabilităţii şi consolidării sistemului politic şi social.
Considerăm că legislaţia trebuie să garanteze şi să asigure componentelor societăţii civile
posibilitatea de a îndeplini pe deplin funcţiile lor sociale.
Ne pronunţăm ca practica legislativă să prevadă discutarea cu organizaţiile non-guvernamentale
de profil a tuturor problemelor incluse în actele normative care vizează membrii acestor
organizaţii. În special ne pronunţăm ca toate proiectele actelor normative ce vizează agricultura
să fie coordonate cu Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară.
Propunem ca desemnarea candidaturii la funcţia ministrului agriculturii şi industriei alimentare
să fie consultată cu organizaţiile non-guvernamentale specializate în domeniul agroalimentar.
Pledăm pentru eficientizarea dialogului social în Republica Moldova, în special ne pronunţăm
pentru îmbunătăţirea dialogului social la nivel ramural între Federaţia Naţională a Patronatului
din Agricultură şi Industrie Alimentară, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură şi
Alimentaţie „Agroindsind” şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Ne pronunţăm pentru ca proiectele celor mai importante legi precum Legea bugetului sau Legea
bugetului asigurărilor sociale să aibă un acces public deosebit pentru a oferi posibilitate
persoanelor şi organizaţiilor interesate în aceste legi să se pronunţe asupra lor şi să înainteze
propuneri privind îmbunătăţirea acestora.
Ne pronunţăm ca orice iniţiativă ce vizează drepturile şi libertăţile fundamentale (dreptul de
proprietate sau alte drepturi ce ţin direct de activitatea întreprinzătorilor agricoli) să fie supusă
unui proces de dezbateri publice care ar include şi discuţii cu reprezentanţii societăţii civile. În

6 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

acest scop considerăm că organizaţiile sau grupurile de cetăţeni implicate trebuie să aibă acces
la toate proiectele de legi şi alte acte normative.
Considerăm că este foarte important să fie garantate dispoziţiile constituţionale privind
publicitatea şedinţelor Guvernului şi Parlamentului.
Considerăm că societate civilă trebuie să fie permanent informată privind toate condiţiile de
creditare a Moldovei de către FMI, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale.
Considerăm că trebuie garantat prin lege dreptul organizaţiilor non-guvernamentale de a avea
acces la orice fel de informaţie care vizează procesul legislativ (iniţiative, proiecte de lege) şi
dreptul acestora de a participa la şedinţele comisiilor parlamentare şi de a-şi expune poziţia
asupra proiectelor de legi discutate.
Propunem semnarea de către principalele organizaţii non-guvernamentale specializate în
agricultură a unui acord strategic, în care vor fi enumerate problemele sectorului agroalimentar,
soluţionarea cărora toate organizaţiile le văd univoc. Prin semnarea unui atare acord
organizaţiile îşi asumă responsabilitate de a coordona activităţile întru implementarea soluţiilor
problemelor nominalizate în acord.

Aplicarea efectivă a legii şi accesul la justiţie

Justiţia independentă şi profesională este o instituţie venită să garanteze drepturile patrimoniale
şi interesele de afaceri ale locuitorilor din zonele rurale şi stabilitatea acestor relaţii.
Considerăm ca accesul eficient la justiţie ce presupune dreptul la o judecată imparţială este unul
dintre drepturile fundamentale ale omului şi cea mai sigură garanţie pentru excluderea oricărui
abuz şi garantarea strictă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului.
Considerăm că accesul la justiţie trebuie să fie real şi eficient şi să garanteze posibilitatea de satisfa-
cere a drepturilor persoanelor care se adresează justiţiei în cadrul unui proces corect şi în termeni
rezonabili. Termenul extins de examinare a dosarelor este asociat cu lipsa accesului la justiţie.
Considerăm că, în prezent, puterea judecătorească nu corespunde în deplină măsură criteriilor
independenţei şi profesionalismului, în condiţiile în care există amestecul din afară în procesul
judiciar, corupţia sau lipsa de profesionalism a persoanelor implicate în procesul de înfăptuire a
justiţiei.
Considerăm că constituirea unui sistem judiciar ce ar corespunde unor asemenea cerinţe este
unul dintre cele mai importante obiective care stau în faţa statului.
Considerăm că realizarea acestor drepturi fundamentale prevăzute de Constituţie şi de
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu este posibilă fără constituirea unor organe
judiciare competente, imparţiale şi independente de orice presiuni din afară, care să se conducă
în activitatea lor exclusiv de lege.

Soluţionarea alternativă a litigiilor

Ne pronunţăm pentru aplicarea cât mai largă a metodelor alternative de soluţionare a litigiilor
comerciale – cum ar fi arbitrajul şi mediere. Aceste metode şi-au demonstrat eficienţa în
soluţionarea litigiilor patrimoniale, inclusiv a celor funciare.
Considerăm că arbitrajul şi medierea oferă o cale simplă, operativă şi puţin costisitoare pentru
soluţionarea litigiilor şi, în acelaşi timp, contribuie la instaurarea în comunităţi a unui climat de
bună înţelegere şi cooperare între întreprinzătorii agricoli.

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 7

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

Considerăm că promovarea instituţiei arbitrajului şi medierii trebuie efectuată prin măsuri de

informare şi educare a întreprinzătorilor agricoli, prin oferirea modelelor de documente ce se
referă la soluţia arbitrală.

Integrarea europeană
Stabilirea obiectivului de integrare în Uniunea Europeană drept o prioritate a politicii
moldoveneşti este un factor care va determina decisiv dezvoltarea economică, socială şi politică
a Republicii Moldova.
Considerăm că procesul de pregătire pentru integrarea europeană implică modernizarea
tuturor instituţiilor statului pentru a le face compatibile cu cele europene şi toate refor-
mele în această direcţie trebuie făcute în consens cu societatea civilă şi cu sprijinul ei.
Solicităm informaţii exacte şi complete în ceea ce ţine de politicile europene şi orice
angajamente luate de Guvern privind implementarea regulilor U.E., programelor de reformă şi
racordare la standardele europene.

Organizaţia Mondială a Comerţului

Considerăm că OMC poate fi un instrument eficient pentru protecţia împotriva măsurilor
netarifare şi a altor bariere în calea comerţului, deoarece barierele netarifare precum tranzitarea
scumpă sau procedurile vamale îndelungate reduc cu mult accesul la pieţele noi.
Considerăm că trebuie folosite toate instrumentele oferite de OMC pentru protecţia intereselor
comerciale ale Moldovei atât prin contracararea barierelor netarifare impuse mărfurilor
moldoveneşti cât şi prin iniţierea şi susţinerea acţiunilor anti-dumping.
La nivel global piaţa zahărului nu este liberă, fiind aplicate măsuri protecţioniste şi acordate
subvenţii. În aceste condiţii producerea şi comercializarea zahărului în regim de comerţ liber
(fără protecţia pieţei interne) practic este imposibilă. Astfel, ne pronunţăm pentru menţinerea
măsurilor protecţioniste, agreate cu OMC la importul zahărului.
Sprijinim aplicarea unor taxe vamale maxime pentru bunurile produse în cantităţi suficiente în
ţară, în limitele şi condiţiile prevăzute de acordurile la care Moldova face parte.
Ne pronunţăm pentru folosirea la maxim a limitelor de sprijin intern admise în acordul de aderare
a Moldovei la OMC.
Ne pronunţăm pentru o politică comercială activă a statului pe plan extern, care să faciliteze
accesul producătorilor de mărfuri şi servicii la alte pieţe.

8 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

 CAPITOLUL II
RACORDAREA LA
STANDARDELE EUROPENE

UE este unul dintre principalii actori pe piaţa mondială a produselor agricole, fiind cel mai
mare importator şi al doilea mare exportator de produse alimentare din lume. Un Acord de
liber schimb aprofundat între RM şi UE constituie o opţiune strategică, deschizând o vastă piaţă
de produse agroalimentare pentru producătorii agricoli moldoveni, dar şi o concurenţă extrem de
dură sub raportul preţului şi calităţii ofertei. UE protejează în diverse moduri calitatea alimentelor,
de exemplu prin măsuri de sporire a siguranţei şi igienei alimentelor, prin norme clare de
etichetare, prin reglementări privind sănătatea animalelor şi plantelor prin controlul reziduurilor
de pesticide şi al aditivilor din alimente, precum şi prin furnizarea de informaţii privind calităţile
nutritive ale alimentelor. Metoda folosită de UE include sisteme stricte de supraveghere şi
control, asigurând în acelaşi timp funcţionarea eficientă a pieţei unice europene.
Astfel, exporturile spre pieţele din UE şi alte ţări industrializate sunt limitate din cauza
dificultăţilor întâmpinate de către exportatori privind conformarea cu cerinţele de calitate
şi securitate alimentară, dar şi din cauza competitivităţii reduse a produselor
agroalimentare moldoveneşti.
În prezent, randamentul în agricultura locală este cu mult sub media europeană, iar în
comparaţie cu unele state membre ale UE, acesta este de 2-3 ori mai mic.
Pentru creşterea exporturilor de produse agroalimentare, inclusiv pe piaţa Uniunii Europene,
este prioritar de a crea condiţii pentru creşterea randamentului şi a producţiei globale a culturilor
agricole la nivel european.
Ne pronunţăm pentru ca în procesul negocierilor privind semnarea unui Acord de liber schimb
aprofundat cu UE, toate produsele agricole moldoveneşti să fie admise pe piaţa UE fără limitări
şi fără taxe suplimentare deosebite de taxele aplicate în Uniunea Europeană, cu condiţia că
aceste produse vor corespunde standardelor de calitate ale UE.
Pentru creşterea calităţii ofertei la export este necesară implementare mai dinamică de către
întreprinderile agricole a sistemelor de management al calităţii HACCP, ISO, GlobalGAP pentru
a corespunde standardelor europene de calitate şi de siguranţă a produselor alimentare.
Considerăm că toate reglementările tehnice ce ţin de produsele agricole urmează să fie
racordate în măsură maximal posibilă la standardele europene.
Pledăm pentru liberalizarea, după standardele europene, a condiţiilor de licenţiere pentru
procurarea input-urilor.
Pledăm pentru crearea unei reţele de laboratoare zonale, amenajate cu echipament respectiv,
care să corespundă standardelor europene.

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 9

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

CAPITOLUL III
POLITICI PRIVIND PRODUCEREA ŞI
COMERCIALIZAREA PRODUSELOR AGRICOLE

Produsele agricole de valoare înaltă

Considerăm că unul din obiectivele majore ale politicilor agricole în ansamblu trebuie să fie
creşterea competitivităţii produselor agroalimentare moldoveneşti. În acest sens, urmează să fie
stimulate acele sectoare de producere, în care Republica Moldova are anumite avantaje
competitive pe pieţele de export.
Reieşind din conjunctura actuală a pieţei agroalimentare internaţionale, precum şi din
specializările tradiţionale ale agriculturii moldoveneşti, considerăm prioritară orientarea spre
produsele agricole de valoare înaltă (AVÎ). Prin produse AVÎ înţelegem acele culturi agricole care
aduc producătorilor un venit net superior faţă de alte culturi şi care oferă acestora un avantaj pe
piaţa locală şi internaţională (în primul rând pomicultura, legumicultura şi viticultura).
Considerăm necesară încurajarea de către stat a plantării livezilor şi viilor (în special a soiurilor
de masă) prin acordarea subvenţiilor, reducerilor fiscale şi prin alte metode disponibile.
Considerăm că legumicultorii şi producătorii sfeclei de zahăr trebuie să beneficieze de un sprijin
de stat în formă de subvenţii.
Pledăm pentru acordarea subvenţiilor maximale pentru crearea infrastructurii de păstrare,
congelare, ambalare şi comercializare a produselor AVÎ, utilizarea ambalajului modern pentru a
diminua pierderile în timpul manipulării şi transportării fructelor şi legumelor.
Ne pronunţăm pentru un control mai riguros din partea statului a produselor AVÎ importate în ţara
noastră.
Ne pronunţăm pentru menţinerea pe o perioada extinsă a regimului safeguard la importul
zahărului din trestie.

Pieţele de desfacere a produselor agricole

UE joacă un rol major în încheierea acordurilor comerciale mondiale în cadrul
Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Din 2006 Moldova a beneficiat de sistemul
generalizat de preferinţe (GSP+) acordat de UE, iar în anul 2008, RM a obţinut un acces şi mai
sporit la piaţa UE în baza ATP (Preferinţele Comerciale Autonome). Sprijinim toate eforturile
autorităţilor statale privind extinderea regimului de comerţ liber cu Uniunea Europeană în scopul
admiterii tuturor produselor agricole moldoveneşti pe piaţa UE fără limitări şi fără taxe
suplimentare deosebite de taxele aplicate în Uniunea Europeană.
Totodată, pledăm pentru menţinerea pieţelor tradiţionale din Rusia, Belorus şi Ucraina şi
extinderea produselor agricole moldoveneşti pe aceste pieţe.
Considerăm comercializarea produselor agricole una dintre cele mai importante probleme în
agricultură, care poate să fie rezolvată prin sprijinirea financiară directă a producătorilor,
creşterea calităţii produselor agricole şi mărirea volumului de producţie, îmbunătăţirea
infrastructurii.

10 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

Pledăm pentru eliminarea tuturor barierelor neoficiale la exportul produselor agricole şi
simplificarea maximală a procedurilor de export.
Considerăm că asigurarea competitivităţii produselor moldoveneşti pe toate pieţele de consum
poate fi făcută în primul rând prin ridicarea şi menţinerea calităţii produselor.
Pledăm pentru micşorarea esenţială a costurilor certificării producţiei agricole, şi oferirea
informaţiilor privind instituţiile de certificare ISO, HACCP, etc.
Ne pronunţăm pentru eficientizarea activităţilor Consiliilor pe produs în ceea ce ţine de
negocierea preţurilor la producţia agricolă între procesatori şi producători. În special, pledăm
pentru o transparenţă mai mare din partea procesatorilor privind cheltuielile acestora în cadrul
întregului lanţ valoric pe fiecare produs agricol obţinut în urma procesării.
Ne pronunţăm pentru eficientizarea activităţii autorităţilor statale, în special a ambasadelor RM
peste hotare, privind promovarea produselor agricole moldoveneşti.
Propunem adoptarea unei legi speciale privind brandul naţional pentru produsele agricole
moldoveneşti „Fabricat în Moldova” şi promovarea producţiei agricole moldoveneşti calitative,
marcate cu acest brand, pe pieţele externe.
Sprijinim toate eforturile autorităţilor statale privind crearea unui sistem eficient de
comercializare a produselor agricole prin pieţe angro de desfacere.
Existenţa unui mecanism de control la importul resurselor agricole (tehnica agricolă, sistemele
de irigare, material semincer şi săditor, material reproductiv, fertilizanţi şi pesticide etc.) şi
introducerea unor facilităţi fiscale la importul acestora va încuraja pătrunderea în ţară a
resurselor agricole calitative şi performante, ceea ce va contribui la micşorarea preţului de cost
al producţiei agricole moldoveneşti şi sporirea competitivităţii acesteia.
Ne pronunţăm pentru diversificarea pieţelor de desfacere. În acelaşi timp, cerem Guvernului să
întreprindă măsurile posibile pentru a evita dumpingul pieţei moldoveneşti cu excesul
produselor agricole pentru a nu admite o competitivitate distorsionată de asemenea produse
agricole europene, care beneficiază de subvenţii mari.

Cooperarea agricultorilor
Dezvoltarea businessului agrar implică o cooperarea mai mare a întreprinzătorilor agricoli în
scopul obţinerii resurselor şi serviciilor necesare. În acest sens, cooperativele de întreprinzător,
fondate în ultimii ani au demonstrat eficienţa lor în plan economic, contribuind la dezvoltarea
economică şi socială a multor localităţi. Experienţa ţărilor cu o agricultură performantă
demonstrează eficienţa şi posibilităţile vaste de funcţionare a acestui tip de întreprinderi.
Considerăm că legislaţia cu privire la cooperativele de întreprinzător trebuie să fie adaptată la
cerinţele şi realităţile din Moldova pentru a uşura funcţionarea acestui tip de întreprinderi şi
pentru a stimula antreprenorii să fondeze noi cooperative în cele mai diferite domenii ale
businessul agrar.
Considerăm că această formă de cooperare poate fi utilizată cu mai mult succes în domenii pre-
cum marketingul, asigurarea cu resursele necesare, crearea infrastructurii post-recoltare şi comer-
cializarea producţiei agricole etc. FNPAIA încurajează agricultorii să creeze astfel de cooperative.
Sprijinim acordarea de facilităţi fiscale permanente cooperativelor de întreprinzător în relaţiile cu
membrii lor.

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 11

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

Achiziţiile publice de produse agricole şi formarea rezervelor de stat

Achiziţia produselor agricole de către stat poate servi drept un instrument foarte eficient care ar
stabiliza piaţa, ar exclude fluctuaţiile prea mari de preţuri care influenţează negativ activitatea
întreprinzătorilor.
Considerăm că statul trebuie să întreprindă achiziţii publice de produse agricole, oferind
prioritate producătorilor agricoli autohtoni.

CAPITOLUL IV
POLITICI PRIVIND PIAŢA FINANCIARĂ

Creditarea în agricultură
Creditarea businessului agrar în momentul de faţă este caracterizată prin dobânzi insuportabile
şi proceduri anevoioase pentru întreprinzătorii agrari. Cerinţele băncilor comerciale faţă de gaj
sunt exagerate.
Ne pronunţăm pentru adoptarea unei norme legale care nu va permite băncilor comerciale
majorarea ratei dobânzii mai mult de 4% faţă de rata refinanţării a Băncii Naţionale a Republicii
Moldova, precum şi mai mult decât dobânda medie pentru depozitele bancare.
Pledăm pentru modificarea legislaţiei întru simplificarea formalităţilor şi reducerea costurilor
aferente procesului de gajare (cadastru, notariat), precum şi formalităţile interne ale băncilor
care îngreunează obţinerea creditelor.
Propunem ca evaluarea gajului să fie efectuată exclusiv de către firme independente, întrunite în
cadrul unei Camere Specializate de Evaluare pe lângă Banca Naţională a Moldovei. Solicităm
ca băncile comerciale să sisteze practica de a pune responsabilitatea materială asupra firmelor
de evaluare.

Stimularea creditării în sectorul agrar din bugetul de stat

Ne pronunţăm pentru subvenţionarea din bugetul de stat a ratelor dobânzilor la creditele
rambursate de către întreprinderile agricole.

Donatorii externi
Considerăm că asistenţa tehnică a donatorilor externi poate fi un factor important de
impulsionare a modernizării sectorului agroalimentar şi de organizare structurată a principalelor
lanţuri valorice.
Ne pronunţăm ca instituţiile statului să fie mai active în atragerea asistenţei tehnice externe.
Propunem adoptarea unei norme legale care ar oferi condiţii de implementare maximal
avantajoase proiectelor externe care oferă granturi investiţionale agricultorilor autohtoni.

12 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

Pledăm pentru atragerea mai multor proiecte externe condiţiile cărora sunt similare cu cele ale
proiectului Moldo-Japonez 2 KR.
Pledăm pentru participarea reprezentanţelor FNPAIA, precum şi a altor organizaţii non-
guvernamentale specializate în agricultură, în administrarea proiectelor externe.

CAPITOLUL V
POLITICI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ŞI
DEZVOLTAREA ZONELOR RURALE

Protecţia mediului
Starea mediului şi utilizarea eficientă a resurselor naturale este un factor care influenţează direct
condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei.
Considerăm că protecţia mediului este un obiectiv major pentru dezvoltarea cu succes a
agriculturii pe termen lung şi pentru asigurarea sănătăţii persoanelor din mediul rural.
Ne pronunţăm pentru ca protecţia mediului să fie realizată prin acţiuni continue de perfecţionare
a bazei normative, de instruire a persoanelor din localităţile rurale şi de implementare a acestor
norme de către autorităţile publice competente. Este necesar să fie întreprinse acţiuni care duc
la conservarea biodiversităţii pe cursurile râurilor.
Considerăm că producătorii agricoli şi alţi întreprinzători rurali trebuie să fie conştienţi de
impactul activităţii lor asupra mediului şi de responsabilitatea care le revine în vederea protecţiei
solurilor şi a bazinelor acvatice şi trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru protecţia
mediului, inclusiv plantarea fâşiilor forestiere şi de protecţie, reabilitarea păşunilor comunitare,
măsurile anti-eroziune.
Considerăm că organele competente ale statului trebuie să folosească toate instrumentele
legale de care dispun pentru a curma acţiunile care pot aduce daună mediului şi sănătăţii
oamenilor.
Guvernul trebuie să creeze condiţii de încurajare a investiţiilor în procurarea echipamentelor şi
tehnologiilor ecologice.

Starea terenurilor agricole

Starea solurilor este o problemă ecologică majoră care în termen foarte scurt va avea un impact
major asupra rentabilităţii muncii agricole. Procesul accelerat de degradare a solurilor, mai ales
în anumite zone, poate diminua considerabil oportunităţile de dezvoltare a sectorului
agroindustrial.
Considerăm că protecţia solurilor trebuie să fie realizată prin perfecţionarea mecanismelor
administrative, economice şi financiare de protecţie a mediului şi de gestionare durabilă a
resurselor naturale.

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 13

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

Considerăm că în această direcţie un rol aparte îi revine administraţiei publice locale care trebuie
să recunoască problema protecţiei solurilor drept una prioritară şi să întreprindă consecvent
toate măsurile de ordin administrativ necesare precum şi să-şi asume şi funcţii informaţionale în
domeniu.
Considerăm că cauzele principale ale degradării solurilor sunt: utilizarea tehnologiilor imperfecte,
lipsa unui program de stat complex în sfera protecţiei solurilor, accesul limitat al populaţiei de la
sate la informaţiile cu privire la exploatarea corectă a terenurilor, defrişările ilicite a fâşiilor
forestiere de protecţie a terenurilor agricole, insuficienţa perdelelor de protecţie forestieră.
Sprijinim măsurile care ar stimula agricultorii să întreprindă acţiuni de protecţie anti-eroziune şi
de reabilitare a terenurilor, atât prin metode economice, cât şi prin metode administrative.

Calitatea apei
Calitatea apelor în principalele râuri ale ţării variază de la „moderat poluată” (Prut, Nistru) până la
„poluată” (Răut, Bîc). Majoritatea resurselor de ape subterane nu corespund standardelor şi
cerinţelor de calitate a apei potabile, având o concentrare excesivă de substanţe chimice nocive.
Considerăm necesară inventarierea potenţialului acvatic, determinarea calităţii lui şi depistarea
surselor de poluare.
Considerăm că controlul calităţii apelor trebuie realizat prin perfecţionarea sistemului de
gestionare a deşeurilor, reducerea impactului şi cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice.
Ne pronunţăm pentru o aplicare strictă a legislaţiei care impune conservarea şi buna
administrare a resurselor acvatice.

Dezvoltarea localităţilor rurale

Considerăm drept direcţie strategică lansarea mai multor proiecte de finanţare a localităţilor
rurale din surse publice, private şi din mijloacele donatorilor, care vor îmbunătăţi esenţial
infrastructura satelor şi vor contribui la dezvoltarea businessului neagricol, crearea noilor locuri
de muncă şi serviciilor în localităţile rurale. Drept rezultat va fi crearea condiţiilor decente de trai
în zonele rurale, micşorarea migraţiei din sate şi redirecţionarea forţei de muncă din agricultură
în businessul rural neagricol.

Starea drumurilor
Considerăm că starea drumurilor este o componentă care determină dezvoltarea localităţilor
rurale şi a agrobusinessului.
Considerăm că dezvoltarea şi întreţinerea în stare funcţională a drumurilor trebuie să fie una din
grijile prioritare ale organelor administraţiei publice centrale şi locale.

Zonele defavorizate
În diferite regiuni ale ţării se remarcă localităţi în care situaţia economică şi socială este deosebit
de gravă, datorită unui grup de factori inclusiv naturali, ecologici, sociali. În aceste localităţi
activitatea economică este slabă, investiţiile fiind foarte reduse.

14 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

Considerăm că localităţile în care situaţia (economică, socială, ecologică) este deosebit de
gravă trebuie să beneficieze de un statut aparte de localităţi defavorizate, care ar oferi un regim
separat de facilităţi pentru întreprinzătorii rurali.
Considerăm că acestor localităţi ar trebui să fie ofere scutiri totale de lungă durată la plata taxelor şi
impozitelor pentru întreprinzătorii care vor să dezvolte orice fel de afaceri, inclusiv în sectorul agrar.

CAPITOLUL VI
POLITICI PRIVIND SUBVENŢIONAREA
AGRICULTURII

Subvenţiile în agricultură
Sprijinul direct, prin acordarea unei sume băneşti producătorilor agricoli, practicat pe parcursul
anilor precedenţi (2006-2010) s-a dovedit un factor care a stimulat dezvoltarea agrobusinessului.
Considerăm că fără acordarea subvenţiilor semnificative nu este posibilă ridicarea rentabilităţii
şi capacităţii de concurenţă a produselor agricole moldoveneşti.
Considerăm că subvenţionarea insuficientă a agriculturii este un factor de bază ce determină
capacitatea slabă de concurenţă a produselor din Moldova pe pieţele mondiale şi cele regionale,
ceea ce scade veniturile agricultorilor şi interesul potenţialilor investitori interni şi externi.
Pledăm pentru majorarea treptată a cotei subvenţiilor raportate la partea cheltuielilor bugetului
de stat, care urmează să atingă în anul 2015 cota de 10% din suma totală a cheltuielilor bugetare.
Considerăm că sectorul agricol trebuie să fie sprijinit de stat permanent, deoarece sporirea
veniturilor în agricultură este un factor care va determina ridicarea nivelului de trai, menţinerea
locurilor de muncă şi a modului de trai tradiţional, va determina un salt calitativ al dezvoltării
industriei alimentare.
Insistăm asupra acordării subvenţiilor în mod echitabil tuturor agricultorilor, indiferent de
dimensiunile terenurilor agricole prelucrate şi forma organizaţională a întreprinderilor, fără
formalităţi birocratice excesive şi plafonarea sumelor.
Considerăm că sunt necesare două tipuri de subvenţii: subvenţiile generale, acordate pentru
majoritatea producătorilor agricoli şi subvenţiile speciale, alocate pentru creşterea producţiei
agricole de valoare înaltă.

Catalogarea subvenţiilor
Considerăm că în prezent pentru dezvoltarea agriculturii sunt necesare următoarele măsuri de
sprijin al producătorilor agricoli:
I. SUBVENŢIILE GENERALE
1. Compensarea parţială a costurilor fertilizanţilor şi produselor de uz fitosanitar;
2. Compensarea parţială a costurilor motorinei folosite pentru efectuarea lucrărilor agricole;
3. Compensarea parţială a costurilor seminţelor de elită şi super-elită;

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 15

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

4. Subvenţionarea ratelor dobânzilor la creditele rambursate de către agricultori.

5. Subvenţionarea primelor de asigurare în procesul de asigurare a riscurilor de producţie în
agricultură.
II. SUBVENŢIILE SPECIALE
5. Stimularea procurării tehnicii şi utilajului agricole moderne, în special, a sistemelor de irigare;
6. Subvenţionarea plantării livezilor;
7. Subvenţionarea plantării preponderent a viilor de soiuri de masă;
8. Subvenţionarea producerii sfeclei de zahăr;
9. Subvenţionarea procurării utilajului pentru creşterea legumelor pe teren protejat;
10. Subvenţionarea infrastructurii post-recoltare;
11. Subvenţionarea utilării şi renovării tehnologice a fermelor zootehnice;
12. Subvenţionarea agriculturii ecologice.

CAPITOLUL VII
POLITICI PRIVIND TEHNOLOGIILE PERFORMANTE

Suntem convinşi că fără trecerea rapidă şi masivă la tehnologii performante agricultura Moldovei
nu va fi competitivă în plan european şi internaţional.
Considerăm că este necesară stimularea agricultorilor în folosirea tehnologiilor performante prin
alocarea subvenţiilor şi atragerea surselor externe de la donatori pentru procurarea tehnicii şi a
utilajelor agricole avansate.
Propunem ca la procurarea tehnicii şi utilajului agricol de valoare înaltă, precum şi a sistemelor
de irigare, să fie alocate subvenţii sau granturi externe, care să acopere cel puţin 40% din costul
tehnicii agricole sau a utilajului.

CAPITOLUL VIII
POLITICI PRIVIND PROTECŢIA CONCURENŢEI.
PRACTICILE MONOPOLISTE

Concurenţa neloială în agricultură

Considerăm că economia tenebră în agricultură (eschivarea de la plata impozitelor, achitarea
salariilor „în plic”, desfăşurarea activităţii fără a ţine evidenţa contabilă şi tolerarea din partea
organelor statului a astfel de încălcări, efectuarea controalelor exclusiv la întreprinderile mari şi
mijlocii înregistrate, etc.), aduce prejudicii financiare serioase statului şi muncitorilor care
lucrează ilegal. Mai mult ca atât, aceasta creează condiţii de concurenţă neloială întreprinderilor
care activează legal, din cauza cărora întreprinderile care activează legal sunt nevoite să
practice scheme tenebre în activitatea lor.

16 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

Solicităm Inspectoratului Fiscal de Stat, cu susţinerea societăţii civile, să înăsprească măsurile
de contracarare a activităţii din economia tenebră, liberalizând în acelaşi timp legislaţia fiscală.

Monopolismul şi preţurile
Monopolismul în sectorul agrar este resimţit în special în relaţiile dintre producătorii agricoli şi
întreprinderile care achiziţionează produsele agricole şi livrează resursele necesare producerii
agricole.
Considerăm că în ramura agriculturii persistă o presiunea enormă din partea întreprinderilor
monopoliste (oligopoliste) şi statul deocamdată nu aplică instrumente eficiente de protecţie şi
chiar deseori contribuie la perpetuarea acestei presiuni.
Ne pronunţăm împotriva intervenţiei autorităţilor statale la limitarea neoficială a exportului
producţiei agricole pentru marea majoritate a agenţilor economici cu favoritismul concomitent
pentru anumite întreprinderi, ceea ce duce la micşorarea artificială a preţurilor la producţia agricolă.

Combaterea acordurilor de anticoncurenţă

Considerăm că statul, în cooperare cu organizaţiile interesate, trebuie să perfecţioneze
legislaţia privind protecţia concurenţei şi să întreprindă acţiuni mai eficiente pentru combaterea
acordurilor anticoncurenţă (acordurilor de cartel), şi anume:
1) Introducerea în legea cu privire la protecţia concurenţei a noţiunii „acordul anticoncurenţă”
(inclusiv a acordurilor verbale) fără limitarea acestei noţiuni prin numărul de companii implicate în
acordul de cartel sau prin cota acestora pe piaţă;
2) Introducerea responsabilităţii administrative şi penale pentru acorduri anticoncurenţă;
3) Abilitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei cu funcţia de aplicare a sancţiunilor
administrative în domeniul combaterii acordurilor anticoncurenţă, precum şi cu funcţia efectuării
anchetei penale şi susţinerii acuzaţiilor în instanţa de judecată;
4) Elaborarea şi aplicarea în activitatea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei a unei
metodologii eficiente de depistare a acordurilor anticoncurenţă după modelul ţărilor dezvoltate,
cu folosirea largă a metodei de comparare a preţurilor pe pieţele regionale şi internaţionale.

CAPITOLUL IX
POLITICI FISCALE ŞI VAMALE

Politica fiscală şi vamală

Considerăm că politica fiscală a statului trebuie să ţină cont de situaţia reală din sectorul agrar şi
de necesităţile de dezvoltare vertiginoasă a acestuia.
Considerăm că numărului impozitelor şi taxelor în agricultură trebuie să fie redus la minimum, iar
evidenţa şi administrarea acestora să fie simplificată la maximum, ceea ce, pe de o parte, va
încuraja atragerea investiţiilor în sector şi, pe de altă parte, va contribui la micşorarea esenţială a
economiei tenebre.

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 17

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

Totodată, pledăm pentru tratarea egală a tuturor agenţilor economici din agricultură în ceea ce
ţine de executarea obligaţiunilor fiscale şi înăsprirea răspunderii administrative şi penale pentru
agenţii economici din sectorul informal.
Considerăm ca statul nu trebuie să stabilească instantaneu majorări de taxe şi impozite, fără coordo-
narea sau consultarea organizaţiilor ce reprezintă interesele acestei categorii de contribuabili.
Ne pronunţăm pentru elaborarea şi aprobarea unor reglementări privind procedurile simplificate
de vămuire, după exemplul reglementărilor comunitare.
Ne pronunţăm pentru excluderea din legislaţie a oricărui fel de amenzi aplicate pentru acţiuni
făcute fără intenţie şi care nu au adus prejudiciu bugetului public.
Propunem introducerea în legislaţia fiscală a unei norme speciale care să interzică punerea
sechestrului pe conturile întreprinderilor agricole de către oficiile teritoriale fiscale în perioada 1
martie – 1 noiembrie, deoarece aceste măsuri complică efectuarea lucrărilor agricole legate de
recoltarea producţiei agricole, contribuie la creşterea economiei tenebre şi pune sub pericol
securitatea alimentară a ţării.

Impozitul pe venit al persoanelor juridice

Ne pronunţăm pentru introducerea din anul 2013 a cotei de impozit pe venit de 10%, cu condiţia
elaborării unui mecanism, care va asigura că acest impozit să fie plătit de toţi agenţii economici
din agricultură, indiferent de dimensiunile terenurilor agricole şi formele organizatorico-juridice.
Ca varianta alternativă propunem comasarea pentru toate întreprinderile agricole a impozitului
pe venit, impozitului pe bunurile imobiliare, taxei pentru amenajarea teritoriului şi contribuţiilor de
asigurări medicale într-un singur impozit agricol consolidat, calculat pentru fiecare hectar şi
introducerea unei condiţii obligatorii fixate exhaustiv în legislaţie că toţi proprietarii terenurilor
agricole care prelucrează aceste terenuri în mod individual vor fi obligaţi să fie înregistraţi şi să
ţină evidenţă fiscală (fie şi simplă).
Propunem ca concomitent cu introducerea impozitului pe venit să fie abrogat impozitul pe
dividende în mărime de 15%.

Impozitul pe venit al persoanelor fizice

Ne pronunţăm pentru stabilirea cotei unice a impozitului pe venit pentru persoanele fizice în
mărime de maximum 10%.
Considerăm că scutirea personală să nu fie mai mică decât minimumul de existenţă calculat în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Ne pronunţăm pentru oferirea facilităţilor fiscale esenţiale angajaţilor tineri care activează în
localităţile rurale.

TVA
Considerăm că este justificată introducerea cotei standarde a TVA pentru producţia fitotehnică şi
zootehnică cu calcularea, declararea şi facturarea, însă fără achitarea acesteia. Ca varianta
alternativă, acceptăm revenirea la cota de 5%.
Pledăm pentru menţinerea cotei reduse de TVA la zahăr.
Pledăm pentru menţinerea restituirii TVA pentru investiţii în localităţile rurale.

18 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

Ne pronunţăm pentru menţinerea prevederilor alin. (4) din art. 97 al Codului Fiscal, care exclude
calcularea obligatorie a TVA la comercializarea producţiei agricole sub preţul de cost.
Ne pronunţăm împotriva practicii depăşirii termenelor legale de restituire a TVA la export şi
propunem introducerea penalităţilor, care urmează să fie achitate de către organele fiscale
pentru astfel de cazuri.

Impozitul pe bunurile imobiliare

Propunem schimbarea termenelor de achitare a impozitului funciar pentru terenurile agricole
prin stabilirea datelor de 15 octombrie şi 15 decembrie.

Taxa în fondul rutier

Ne pronunţăm pentru micşorarea cu 50% a taxelor în fondul rutier pentru autovehiculele întreprin-
derilor agricole care sunt utilizate pentru transportarea angajaţilor în cadrul întreprinderilor agricole.

Plata pentru apă

Considerăm că pentru revitalizarea procesului de irigare în agricultură este necesar de a
micşora cu 50 % taxele pentru apa folosită pentru irigare.

Taxe şi proceduri vamale, exportul şi procedurile de export

Ne pronunţăm pentru micşorarea termenelor de perfectare a operaţiunilor de export pentru toate
mărfurile agricole de la 10 la 3 zile, iar pentru mărfurile perisabile de la 3 zile - la 12 ore.
Ne pronunţăm pentru simplificarea şi reducerea, în măsura posibilă, a documentaţiei necesare
pentru export.
Ne pronunţăm pentru computerizarea, automatizarea, în măsura posibilă, a procedurilor vamale
precum şi pentru instruirea lucrătorilor vamali în domeniul utilizării tehnologiilor moderne
computerizate.
Considerăm că autorităţile vamale şi fiscale implicate în reglementarea comerţului trebuie să
îmbunătăţească nivelul de cooperare şi comunicare.

Sistemul de evidenţă contabilă

Sprijinim simplificarea maximală a sistemului de evidenţă contabilă pentru întreprinderile agricole
şi aplicarea pentru toţi antreprenori din agricultură a sistemului computerizat de evidenţă.

Sistemul de control al activităţii întreprinzătorilor agricoli

Considerăm că este necesară transformarea cât mai urgentă a controlorilor fiscali în auditori
fiscali, care urmează mai mult să asiste contribuabilii, decât să-i sancţioneze.
Agenţii economici care activează în agricultură nu beneficiază de o susţinere informaţională şi
logistică satisfăcătoare din partea statului, iar relaţiile cu structurile de stat se limitează la
efectuarea controalelor periodice sau inopinate de către diverse organe de control.

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 19

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

Considerăm că controalele deseori sunt nejustificate şi au drept consecinţă blocarea activităţilor

antreprenorilor.
Considerăm că fiecare agent economic care funcţionează în agricultură trebuie să beneficieze
de o tratare egală (inclusiv în domeniul fiscal) din partea statului.

CAPITOLUL X
POLITICI PRIVIND SISTEMUL ASIGURĂRILOR
SOCIALE DE STAT ŞI CEL DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Riscurile asigurate şi redistribuirea lor între stat şi agenţii economici

Considerăm că riscurile asigurate ce ţin de tratamentul balneo-sanitar al angajaţilor pot fi
transferate direct la întreprinderi cu micşorarea concomitentă a acestor plăţi în fondul
asigurărilor sociale de stat.

Contribuţiile asigurărilor sociale de stat

Considerăm că este rezonabilă menţinerea pentru următorii 5 ani (2011-2015) a tarifului
maximal al contribuţiilor în bugetul asigurărilor sociale pentru întreprinderile agricole în mărimea
de 16% din fondul de salarizare, iar diferenţa să fie achitată din bugetul de stat. Insistăm asupra
aplicării acestei norme faţă de toate întreprinderile, la care cel puţin 80% din angajaţi sunt
antrenaţi în activităţi agricole.

Pensionarea angajaţilor în agricultură

Ne pronunţăm pentru un sistem echitabil de pensionare în agricultură care ar lua în considerare
munca depusă, impactul acesteia asupra sănătăţii precum şi rentabilitatea activităţilor în
agricultură.
Propunem ca bugetul de stat şi/sau cel de asigurări sociale să devină co-finanţatori la
acumularea contribuţiilor de asigurări sociale necesare pentru calcularea pensiilor lucrătorilor
din agricultură în perioada de cel puţin următorii 10 ani.
Pledăm pentru lansarea în Republica Moldova a fondurilor nestatale de pensii.

Sistemul asigurărilor obligatorie de asistenţă medicală

Pledăm, ca într-un termen rezonabil scurt, să fie revizuit actualul sistem de asigurări obligatorii
de asistenţă medicală şi anulate primele obligatorii de asigurare medicală. Însă, pentru moment,
propunem ca pentru lucrătorii agricoli, în perioadele când nu se efectuează lucrări agricole, să fie
prelungit termenul acţiunii poliţelor de asigurarea medicală în perioada “nelucrătoare” în
agricultura până la 150 de zile consecutive în an.

20 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

 CAPITOLUL XI
POLITICI FUNCIARE

Piaţa funciară
Pledăm pentru interzicerea procurării terenurilor agricole de către persoanele fizice străine şi
întreprinderile cu capital străin, cu excepţia unor terenuri neproductive.
Considerăm că un obstacol în calea dezvoltării peţii funciare îl constituie preţul formalităţilor
pentru tranzacţiile respective din cauza că o cotă amplasată în mai multe locuri poate mări preţul
terenului cu până la 25%. În cazul regiunilor în care fărâmiţarea proprietăţii este mai mare, acest
fapt constituie un obstacol serios la accelerarea procesului de tranzacţionare.
Propunem descentralizarea mai rapidă a serviciilor notariale prin instruirea masivă a secretarilor
consiliilor locale la efectuarea autentificării tranzacţiilor funciare.
Ne pronunţăm pentru eliminarea tuturor obstacolelor care împiedică piaţa funciară să se
dezvolte dinamic. Taxele pentru aceste tranzacţii (notariat, cadastru) trebuie să fie micşorate.
Considerăm că regimul de intrare în posesiune asupra terenurilor agricole trebuie să fie special
reglementat prin lege pentru a nu da posibilitate diferitor instituţii să ridice costurile sau să
complice procedurile respective.
Ne pronunţăm pentru stabilirea în Codul funciar a unei norme imperative care va fixa cert
nivelul stratului de pământ în profunzime, care este în proprietatea deţinătorului de teren,
ceea ce va contribui la soluţionarea problemei privind dreptul de proprietate asupra
zăcămintelor naturale.
Propunem introducerea în Codul funciar a unei norme imperative, care va elimina
incertitudinea şi ambiguitatea în soluţionarea problemei drumurilor existente şi celor
proiectate în cazul în care se efectuează procesul de consolidare a terenurilor agricole prin
metode de vânzare-cumpărare şi schimb.

Arenda în agricultură
Arenda în agricultură s-a dovedit a fi calea cea mai eficientă pentru constituirea masivelor de
teren compacte şi pentru organizarea muncii agricole după desfăşurarea privatizării în masă.
Considerăm că arenda terenurilor agricole poate fi o cale eficientă de exploatare a terenurilor
agricole atât din punct de vedere al rezultatelor economice cât şi din punct de vedere al
echilibrului social, prin oferirea unei plăţi echitabile către proprietari, precum şi prin implicarea
întreprinzătorilor - arendaşi în diferite proiecte sociale, în beneficiul comunităţii.
Ne pronunţăm pentru un echilibru şi o stabilitate în relaţiile dintre proprietari şi arendaşi precum
şi pentru promovarea arenzii pe termen mediu şi lung (peste trei ani). Astfel, va fi posibilă o
exploatare a terenurilor conform normelor agrotehnice, ceea ce va permite întreprinzătorului să
investească cu siguranţă în afacerea sa.
Ne pronunţăm pentru micşorarea substanţială a plăţilor de înregistrare la organele cadastrale a
contractelor de arendă sau oferirea posibilităţii de înregistrare a contractelor de arendă în
primărie pe o durată de până la 10 ani.

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 21

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

Considerăm a fi cea mai eficientă arenda pe un termen mediu de 5-10 ani, iar unul din impedi-
mentele la stabilirea unor asemenea termene este plata prea mare către organele cadastrale.
Ne pronunţăm pentru anularea normei legislative care prevede că plata de arendă pentru
terenurile proprietate privată nu poate fi mai mică de 2% din preţul normativ al pământului.
Considerăm că această plata urmează a fi negociată de către proprietar şi arendaş.

Sistemul cadastral
Considerăm că procedura de înregistrare a bunurilor imobiliare trebuie să fie aplicată uniform
pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Ne pronunţăm pentru simplificarea sistemului cadastral
ce ţine de înregistrarea obiectelor imobiliare şi pentru micşorarea taxelor de înregistrare.

Dimensiune exploatărilor agricole

În perioada ce a urmat procesul de privatizare a avut loc un amplu proces de constituire a
întreprinderilor agricole în baza liberului consimţământ al proprietarilor de terenuri.
Considerăm că constituirea unor masive agricole compacte trebuie să fie făcută în strictă
concordanţă cu voinţa proprietarilor şi doar la iniţiativa acestora, la bază fiind pus liberul
consimţământ şi interesul economic.
Considerăm că asocierea deţinătorilor de terenuri trebuie să includă implicarea nemijlocită a
titularilor şi să urmărească realizarea intereselor lor ce izvorăsc din drepturile de proprietate
asupra terenurilor agricole şi trebuie să se bazeze pe analize economice ce ţin cont de specificul
zonei date.
Considerăm că nu este corect şi rezonabil ca statul să sprijine financiar crearea unor anumite tipuri
de întreprinderi în dependenţă de suprafaţa cultivată şi credem că orice sprijin trebuie să fie
echitabil, stabil şi să depindă de gradul de eficienţa al agricultorilor în condiţiile specifice zonei date.
Considerăm că mărimea suprafeţelor de teren nu este un factor care determină rentabilitatea
activităţii în agricultură iar suprafeţele medii sau mici pot fi la fel de eficiente în cazul utilizării lor
corecte şi aplicării unui management corespunzător.

CAPITOLUL XII
POLITICI PRIVIND STATUTUL JURIDIC
AL BUNURILOR AGRICOLE
ALE FOSTELOR GOSPODĂRII COLECTIVE

Bunurile imobiliare obţinute la privatizare

În cadrul procesului de privatizare o serie de bunuri au fost divizate în cote părţi valorice, care au
revenit lucrătorilor acestor întreprinderi, pensionarilor precum şi foştilor lucrători ai întreprinderii
şi lucrătorilor din sfera socială, ce locuiesc pe teritoriul dat.

22 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

Considerăm că neînregistrarea bunurilor este o încălcare gravă a drepturilor de proprietate.
Bunurile respective se află în afara circuitului civil, iar proprietarii de facto al acestora nu pot
beneficia legal de drepturile lor de proprietate.
Ne pronunţăm pentru o soluţionare definitivă şi echitabilă a problemei bunurilor obţinute în
cadrul procesului de privatizare. Aceasta poate fi făcut doar prin executarea legislaţiei existente
privind înregistrarea masivă a patrimoniului obţinut la privatizare printr-o procedură simplă şi cu
achitarea costurilor din contul bugetului de stat sau cel local.
Considerăm că prin soluţionarea problemei date s-ar pune capăt situaţiei de incertitudine şi ar fi
reintroduse bunurile agricole respective în circuitul civil.
Considerăm că soluţionarea acestei probleme va influenţa pozitiv asupra procesului de
arendare a bunurilor agricole.

CAPITOLUL XIII
POLITICI PRIVIND SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă reprezintă o preocupare a FNPAIA dictată de considerente

atât umanitare, cât şi economice. Un loc de muncă sigur şi sănătos reprezintă un element
esenţial pentru a asigura calitatea în muncă şi creşterea productivităţii.
Pe de altă parte, sănătatea şi securitatea în muncă constituie una dintre cele mai importante şi
avansate componente ale politicii sociale a Uniunii Europene, structură în care Moldova tinde să
se integreze, iar Comisia Europeană defineşte noi acţiuni pentru a garanta locuri de muncă mai
sigure şi mai sănătoase, peste tot în Europa. Credem că Guvernul Republicii Moldova trebuie să
fie pro-activ în acest sens pentru a beneficia de susţinerea structurilor europene în promovarea
politicilor europene de securitate în muncă şi a practicilor din Comunitatea Europeană.
În acelaşi timp, considerăm, că adoptarea şi executarea Legii nr. 186-XVI din 10.07.2008
(Monitorul Oficial nr.143-144/587 din 05.08.2008) privind sănătatea şi securitatea în muncă (în
vigoare din 01.01.2009) trebuie să fie însoţită de activităţi şi acţiuni dinamice privind
conştientizarea angajatorilor asupra importanţei promovării securităţii şi sănătăţii în muncă,
eliminării sau reducerii consecinţelor accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale,
precum şi a beneficiilor obţinute ca urmare a reducerii costurilor şi a creşterii productivităţii
muncii.
Considerăm că dinamizarea activităţilor şi sporirea nivelului de executare a Legii privind
securitatea şi sănătatea în muncă trebuie să fie însoţită de un şir de măsuri susţinătoare:
Considerăm că este necesară crearea stimulentelor pentru angajatori în vederea facilitării
stabilirii fondurilor necesare realizării măsurilor pentru normalizarea condiţiilor de muncă;
Considerăm necesară crearea stimulentelor şi susţinerii din partea statului în achiziţionarea
aparatajului necesar pentru determinarea nivelului anumitor noxe existente la locurile de muncă,
adică agenţilor şi factorilor cu acţiune dăunătoare asupra organismului care se răspândeşte în
atmosferă mai ales în timpul diferitelor procese tehnologice;

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 23

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

Ne pronunţăm pentru anularea contribuţiilor de asigurări obligatorie de medicină şi re-

direcţionarea acestor mijloace către un fond special individualizat şi accesibil întreprinderii ori de
câte ori apare necesitatea de achitat servicii medicale angajaţilor acestei întreprinderi;
Considerăm necesară crearea instituţiei „medicina muncii” şi realizarea unor cursuri de instruire
a medicilor în materie de medicină a muncii, care să asigure serviciul medical la întreprindere;
Considerăm necesară crearea cadrului legislativ în vederea efectuării evaluării riscurilor
existente la locurile de muncă de către evaluatori autorizaţi;
Ne pronunţăm pentru sporirea implicării salariaţilor la aplicarea deciziei în domeniul securităţii
muncii;
Ne pronunţăm pentru revizuirea şi înăsprirea măsurilor pentru cazurile de corupere a inspectorului
muncii (pentru ambele părţi);
Considerăm necesară susţinerea şi organizarea din fonduri publice (ori atragerea de fonduri din
partea donatorilor) a activităţilor de realizare, editare şi comercializare de cărţi, note şi materiale
informative, reviste, studii, filme, privind securitatea şi sănătate în muncă.

CAPITOLUL XIV
POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI.
FORŢA DE MUNCĂ

Drepturile omului din perspectiva businessului

Societatea aşteaptă ca businessul modern să demonstreze implicările sale în respectarea
valorilor general umane, iar FNPAIA promovează aceste valori. Întreprinderile au un impact
important asupra bunăstării oamenilor. FNPAIA manifestă interes direct faţă de subiectul
drepturilor omului şi îl va aborda din perspectiva businessului. Opinia organizaţiei este
că atunci când întreprinderile cunosc şi abordează subiectul drepturilor omului, aceasta
ajută întreprinderea să crească.
Diligenţa cuvenită în promovarea drepturilor omului ajută în managementul riscurilor: această
diligenţă ajută în protejarea valorilor businessului şi a reputaţiei întreprinderii, în evitarea
boicotului şi protestelor, în prevenirea disputelor şi crearea unei imagini negative. Abordarea
subiectului drepturilor omului ajută întreprinderile să înţeleagă mai bine necesităţile angajatului
şi face compania mai atractivă pentru investitori.

Salarizarea în agricultură
Pe parcursul ultimilor ani se remarcă o tendinţă pozitivă de creştere a salariilor în agricultură
determinată de sporirea investiţiilor şi productivităţii muncii în sector.
Totodată, considerăm că nivelul actual de salarizare a angajaţilor în sectorul agricol se află sub
necesităţile dictate de creşterea preţurilor şi scumpirea vieţii.

24 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

Considerăm că creşterea salariilor în agricultură este stopată de unele măsuri legislative precum
actualul sistem de asigurări sociale de stat şi ponderea substanţială a economiei tenebre,
fenomenul, combaterea practică a căruia nu se observă.
Considerăm că folosirea muncii în sectorul agricol fără întocmirea formalităţilor de angajare
creează o situaţie de concurenţă neloială agenţilor economici care activează transparent şi legal
şi care suportă cheltuieli mult mai mari pentru angajarea muncitorilor (impozite, taxe de
asigurare socială).
Ne pronunţăm pentru o legalizare deplină a muncii în sectorul agrar concomitent cu politicile
fiscale mai realiste din partea statului.
Ne pronunţăm pentru creşterea salariilor în agricultură prin aplicarea măsurilor fiscale care nu ar
descuraja această tendinţă.

Atragerea forţei de muncă

Este remarcată lipsa forţei de muncă în Moldova, în special pentru întreprinderile unde are loc culti-
varea produselor AVÎ. Migrarea din zonele rurale a forţei de muncă este o consecinţă a nivelului de
trai scăzut şi a condiţiilor grele de viaţă, a degradării infrastructurii şi sferei sociale de la sate.
Considerăm că menţinerea forţei de muncă în zonele rurale trebuie să fie o componentă socială
de bază a politicilor statului faţă de sectorul agrar şi de schimbare a atitudinii faţă de zonele rurale
în general.
Ne pronunţăm pentru ca locuitorii din mediul rural să fie încurajaţi să rămână în acest mediu,
iniţiind mici afaceri, atât legate de agricultură, cât şi de alte domenii.
Ne pronunţăm pentru ca tinerilor care iniţiază diferite afaceri rurale să li se asigure facilităţi
speciale în activitate şi un regim fiscal încurajator.
Propunem introducerea în programele şcolare studierea bazelor antreprenoriatului.
Ne pronunţăm pentru perfectarea sistemului de acordare a îndemnizaţiilor de şomer prin
micşorarea termenului care permite şomerului să beneficieze de indemnizaţie până la trei luni în
condiţiile în care sunt anunţate posturi vacante de muncă.

Munca sezonieră
Munca în sectorul agrar are caracter sezonier, numărul persoanelor angajate permanent fiind
foarte redus. Aceasta creează un şir de probleme legate de stabilitatea relaţiilor de muncă,
asigurarea socială şi cea medicală, condiţiile de muncă.
Considerăm că reglementarea specificului relaţiilor de muncă în agricultură este incompletă şi
necorespunzătoare.
Ne pronunţăm pentru completarea Codului Muncii cu un compartiment special care s-ar referi la
relaţiile de muncă în agricultură şi care ar conţine reglementări bazate pe specificul relaţiilor
respective, care ar respecta atât interesele legitime ale angajatorilor cât şi pe cele ale angajaţilor,
garantându-le o plată echitabilă şi condiţii adecvate de muncă.

Munca femeilor şi a copiilor

Considerăm că femeile trebuie să beneficieze de protecţie în ceea ce ţine de lucrările cu condiţii
de muncă grele şi vătămătoare, precum şi transportarea diverselor greutăţi, fără a îngrădi
dreptul femeilor la muncă. Ne pronunţăm pentru includerea femeilor în evaluarea riscurilor la

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 25

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

întreprindere, şi pentru ca orice evaluare să ţină seama de diferenţele de gen în cazul în care
femeile sunt expuse la un risc mai mare cum ar fi activităţile care produc riscuri legate de
reproducere. Serviciile de sănătate în muncă trebuie să asigurare o abordare sensibilă la gen.
Trebuiesc căutate moduri de încurajare a implicării mai mari a femeilor în comitetele de
securitate şi sănătate în muncă.
Ne pronunţăm pentru o respectare strictă a prevederilor legale şi a acordurilor internaţionale la
care Moldova este parte, privind utilizarea muncii femeilor şi a copiilor.
FNPAIA şi membrii săi vor promova Codul de Conduită pentru patroni privind eliminarea celor
mai grave forme ale muncii copiilor în agricultură şi industria alimentară, adoptat prin decizia
Consiliului Federaţiei pe 19 decembrie 2007.

CAPITOLUL XV
POLITICI PRIVIND ÎNVĂŢĂMÎNTUL AGRICOL,
INOVAŢIILE ŞI ŞTIINŢA

Ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu situaţia existentă în domeniul ştiinţei aplicative agricole

şi solicităm Guvernului să-şi axeze priorităţile asupra politicilor privind invenţiile, inovaţiile, ştiinţa
şi tehnologiile agricole. Opinia organizaţiei noastre este că ştiinţa şi tehnologiile sunt esenţiale în
propulsarea progresului în sectorul agricol şi în susţinerea creşterii productivităţii şi
competitivităţii produselor agroalimentare.
Cercetările şi tehnologiile trebuie transpuse în utilitate productivă şi Guvernul trebuie să ofere
infrastructura, capacităţile de management şi susţinerea politică în scopul utilizării cât mai
eficiente a inovaţiilor, invenţiilor şi tehnologiilor în domeniul agricol. Ne exprimăm deschiderea
pentru un dialog constructiv în scopul elaborării unui cadru normativ prielnic dezvoltării ştiinţelor
agricole şi a unui mecanism aplicabil privind furnizarea şi transferul rezultatelor activităţii
ştiinţifice pentru utilizarea lor în practică.
În acelaşi timp, declarăm, că aplicarea tehnologiilor şi inovaţiilor în sine, fără adoptarea unui
mecanism de control asupra factorilor care decid ce inovaţii să fie diseminate agricultorilor, nu
poate fi acceptată pentru a nu pune în pericol solurile, mediul şi sănătatea umană.
Ne pronunţăm pentru elaborarea unui Concept naţional privind rolul ştiinţelor agricole, relaţia
între ştiinţă şi tehnologii, legătura între activitatea de cercetare, educaţie, extensiune şi
identificarea necesităţilor de tehnologii agricole, astfel încât invenţiile să culmineze în crearea şi
furnizarea cunoştinţelor, iar inovaţiile să depăşească factorii care afectează utilizarea acestor
cunoştinţe într-un mod inovativ şi util. Este necesar sprijinul Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare în organizarea pe lângă instituţiile ştiinţifice a unor unităţi economice (clastere,
holdinguri, etc.) cu scopul producerii seminţelor, materialului săditor şi vitelor de prăsilă în
vederea implementării eficiente a rezultatelor ştiinţifice. Credem că unităţile de cercetare în
universităţi, pot avea un rol crucial în propulsarea activităţii ştiinţifice agricole şi declarăm
susţinerea acestor unităţi.
Ne pronunţăm pentru deschiderea unui dialog între comunitatea businessului şi instituţiile de
cercetări ştiinţifice în vederea propulsării activităţii ştiinţifice, ce ar dinamiza numărul inovaţiilor şi

26 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

invenţiilor aplicative în agricultură şi pentru discutarea opţiunilor de finanţare acordată direct de
sectorul privat. În acelaşi timp, credem că trebuie să existe o transparenţă în gestionarea
fondurilor publice alocate sistemului de cercetare şi inovare şi o raportare publică în acest sens.
Credem să businessul poate avea un rol important în privatizarea treptată a ştiinţei. În acest sens
ne pronunţăm pentru elaborarea unui cadru normativ comprehensiv care să conţină stipulări
privind condiţionarea finanţării cercetărilor ştiinţifice de către întreprinderile private în funcţie de
rezultatul final bine palpabil şi aplicativ.
Credem că sistemul de cercetare trebuie internaţionalizat în vederea pătrunderii celor mai noi
realizări ştiinţifice şi colaborării ştiinţifice internaţionale în domeniul agroalimentar.
Ne pronunţăm pentru crearea unor legături directe între ştiinţă şi educaţia agricolă. Businessul
poate avea un rol-cheie în ridicarea performanţelor educaţionale şi în momentele de tranziţie de
la educaţie la muncă. Parteneriatul businessului cu instituţiile educaţionale poate fi un catalizator
puternic în îmbunătăţirea realizărilor academice ale tinerilor. Un astfel de parteneriat poate
influenţa benefic momentul luării unor decizii informate la etapele de tranziţie educaţională,
poate ajuta tinerii să-şi dezvolte capacităţile necesare în căutarea unui loc de muncă, să obţină
calificări recunoscute, înţelese şi valorate de către lumea businessului. Pe de altă parte, acest
parteneriat poate genera şi o susţinere consistentă a activităţii academico-ştiinţifică a tinerilor
savanţi.
Ne pronunţăm pentru refacerea bazelor materiale de instruire profesională pe profil agricol în
şcolile profesionale cât şi în cadrul şcolilor de cultură generală. În acest scop este necesar
sprijinul Ministerului Educaţiei, administraţiei publice locale şi a întreprinzătorilor agricoli.
Ne pronunţăm pentru crearea unui sistem naţional performant de servicii şi de consultanţă rurală
care ar fi capabil să acorde ajutor tuturor categoriilor de întreprinzători agricoli, cu atenţie
prioritară tinerilor care iniţiază o afacere în zonele rurale.
Ne pronunţăm pentru creşterea nivelului profesional al consultanţilor prin asigurarea accesului
la informaţie, cunoştinţe şi metodologii noi de extensiune, ţinând cont de necesitatule de
şcolarizare şi de realizare a programelor educaţionale, organizarea programelor de instruire
pentru prestatorii de servicii consultative şi certificarea lor, cel puţin o dată la fiecare 4-5 ani.
Considerăm că sistemul de extensiune necesită sprijinul Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare care trebuie să se implice în elaborarea materialelor didactice, informaţionale şi a
unor metodologii noi în consultanţă.
Considerăm că pentru soluţionarea problemei şcolarizării în agricultură şi a ridicării eficienţei ei
este necesară iniţierea şi dezvoltarea legăturilor dintre structurile statului şi instituţiile de
cercetări ştiinţifice, Universitatea Agrara si colegiile agricole, organizaţii non-guvernamentale.
Considerăm necesară elaborarea şi implementarea programelor specifice care ar dezvolta noi
metode şi posibilităţi de activitate în agricultură ce ar avea drept obiectiv ridicarea gradului de
cunoştinţe agricole la nivelul familiilor de agricultori, tinerilor de la sate.
Considerăm necesară constituirea unui sistem naţional de consultanţă în agricultură capabil să
acopere necesităţile agricultorilor de informare şi asistenţă la nivel naţional prin instruire
completă.

24 noiembrie 2010 - CHIȘINĂU 27

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

CAPITOLUL XVI
POLITICI PRIVIND COMUNICAREA ŞI
ROLUL PRESEI

Suntem de părere că succesul programelor de dezvoltare agricolă depinde foarte mult de felul în
care mass-media contribuie la informarea şi mobilizarea agricultorilor. Radioul şi televiziunea
sunt cele mai rapide şi eficiente mijloace de difuzare în mase a cunoştinţelor ştiinţifice, dar şi în
asigurarea unei comunicări între agricultori într-un timp scurt.
În situaţia în care majoritatea populaţiei este angajată activ în agricultură, televiziunea ar putea
servi o modalitate potrivită pentru diseminarea informaţiei şi know–how-ului tehnologic.
Agricultorii au nevoie de astfel de informaţii, care pot fi uşor înţelese de la televizor. Solicităm mai
multe ştiri agricole, emisiuni specializate şi emisiuni de şcolarizare. Solicităm televiziunii publice
Moldova 1 să extindă formatul emisiunii „Baştina”.
Ziarele şi revistele au un rol crucial în comunicarea informaţiilor agricole, care comparativ cu
televiziunea şi radioul, sunt mai puţin costisitoare, însă oricum trebuie să devină mai accesibile
pentru agricultori.
Jurnalismul agricol trebuie să fie mai mult promovat pentru a încuraja şi a atrage în acest
domeniu mai mulţi profesionişti.
Vom conjuga eforturile organizaţiei noastre pentru popularizarea maximală în mass-media a
istoriilor de succes ale agricultorilor-membri ai asociaţiilor patronale FNPAIA.

28 Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA