Universitatea Babeş – Bolyai

Facultatea de Ştiinţe Economice

Evaluarea potenţialului turistic din

Sângeorgiu de Pădure

Student: Demeter Z. Eva

AATCS – ID
Anul I.

1
 I. Istoric: Sângeorgiu de Pădure

Oraşul Sângeorgiu de Pădure se află în partea de est, sud – est a judeţului Mureş, pe cursul
râului Târnava Mică, la 25 km de oraşul Sovata şi 42 km de municipiul Târgu Mureş, pe
ambele maluri ale râului, fiind amplasată la punctul de contact al depresiunilor intermontane,
la o altitudine de 340 metri. Localitatea este situată în zona cursului superior al râului Târnava
Mică, de care aparţin localităţile Bezid, Bezidu – Nou şi cătunele Loţu şi Borzund. Teritoriul
administrativ al oraşului se învecinează cu Viforoasa, Vădaş, Neaua, Ghineşti, Trei – Sate,
Roua şi Crişeni.

Aşezarea se numără printre cele străvechi, în apropierealocalităţii s-au descoperit rămăşiţe

arheologice din epoca bronyului şi a fierului. Numele localităţii derivă din pădurile din
împrejurimi precum şi de la hramul bisericii de Sfântu Gheorghe.

Prima atestare documentară a Sângeorgiului de Pădure, datează din 1333 din registrele de
dijme papale. Această menţionare este cu caracter fiscal şi se referă la preotul Petru din
Sancto Georgio, care în anul 1333 a plătit 6 banali pe anul al doilea la Arhidiaconatul de
Dăbîca. Din secolul al XVI-lea în documente apare sub numele de Erdőszentgyörgy, tradus în
limba română în forma de Sângeorgiu de Pădure.

În decursul vremii Sângeorgiu de Pădure a fost centru de plasă (înainte de împărţirea

administrativă din 1950), iar după aplicarea Legii nr. 5/1950 privind raionarea administrativ –
economic a teritoriului R.P.R a devenit centrul raional Sângeorgiu de Pădure, la care au fost
arondate comunele Bălăuşeri, Fîntînele, Neaua, Veţca, Ghindari, Sovata şi comunele Praid,
Corund, Atid din judeţul Harghita.

Sângeorgiu de pădure devine oraş în anul 2003.

2
Intravilanul localităţii are o suprafaţă de 326 ha şi se defalcă în felul următor:

- zonă de locuit: 218,65 ha

- zonă de producţie: 28,80 ha
- zona dotărilor social – culturale: 12,50 ha
- zonă de circulaţie şi transport: 23,05 ha
- zone verzi de agrement şi sport: 14,10 ha
- altele: 33,90 ha

La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 5492 de locuitori, dintre care 4149 maghiari,
1096 români, 244 ţigani, 2 germani şi o persoană de altă naţionalitate.

II.Potenţialul turistic din Sângeorgiu de Pădure

Potenţialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor (naturale şi
antropice) ce se constituie ca atracţii turistice şi care se preteză unei amenajări pentru vizitare
şi pentru primirea turiştilor. De asemenea, pentru exprimarea ansamblului atracţiilor se mai
utilizează şi conceptele de „fond turistic” şi „patrimoniu turistic” În această situaţie se impune
o precizare: dacă noţiunea de „fond turistic”, definit prin totalitatea resurselor naturale şi
culturale cu destinaţie turistică, poate fi echivalentă cu cea de potenţial, patrimoniul are o
sferă de referinţă mult mai cuprinzătoare, incluzând alături de atracţii şi baza tehnico –
materială specifică şi chiar infrastructura, componente ce asigură exploatarea şi valorificarea
bogăţiilor turistice.

I.1.. Potenţialul turistic natural

II.1.1. Infrastructura oraşului

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, există următoarele necesităţi de reabilitare:

Tipul drumului Lungime (km) Stare bună (km) De reabilitat (km)

Drum internaţional 3,5 3,5 0
Drum judeţean 21 0 21
Drum local 33 0 33
Drum neasfaltat 3 0 3
Trotuar 36 0 36

Reabilitarea drumului judeţean este în curs de desfăşurare, iar pentru drumurile locale,
neasfaltate şi trotuare se pregătesc studii de fezabilitate.

S-a făcut o evaluare referitoare la alimentarea oraşului cu apă. Reţeaua de apă potabilă
acoperă numai 45% din populaţie, lungimea ei fiind de 7,5 km.

Serviciile de energie publică sunt asigurate pe 98% din teritoriul zonei Sângeorgiu de Pădure.
Vârsta reţelei este aproximativ 50 de ani. Încălzirea locuinţelor se face cu termoficare
(apartamente cu centrale proprii apă şi gaz), precum şi cu lemne şi cărbune de casă.

Reţeaua de canalizare de vârstă de 30 de ani a oraşului are o lungime de 4,8 km, acoperind
38% din suprafaţa oraşului.

Oraşul dispune de reţea de alimentare cu gaze naturale.

3
II.1.2. Hidrografie

Reţeaua hidrografică a teritoriului administartiv Sângeorgiu de Pădure este formată din râul
Târnava Mică şi afluenţii acestuia. Râul Târnava Mică (în germană Kleine Kokel, în maghiară
Kis – Küküllő) izvoreşte din Munţii Gurghiu. Are 25 de afluenţi, şi străbate 37 de localităţi,
având o lungime de 191 km.

Pârâul Cuşmed, cu suprafaţă a bazinului hidrografic de 157 kmp, reprezintă afluentul cu cel
mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Târnava Mică.

II.1.3.Relief

Relieful teritoriului este frământat, caracterizându-se prin diferenţe de nivel, eroziuni de

profunzime şi porţiuni cu alunecare de teren.

II.1.4. Clima

Clima oraşului este continental temperat, cu influenţe vestice şi nord – vestice. Clima este
caracterizată de ierni lungi şi reci şi veri călduroase. Temperatura medie pe an este de 8-9ºC.
Nivelul precipitaţiilor în formă de ploaie este de 600 – 700 mm col/apa, iar în formă de
zăpadă este de 25 ninsoare/ an.

II.1.5. Vegetaţia

În ceea ce priveşte vegetaţia, zona Sângeorgiu de Pădure prezintă o vegetaţie caracteristică

munţilor joşi şi depresiunilor intramontane, cu păduri de gorun şi carpen, de fag, cer, carpen,
tei, fsin ; stuf, pappură. Pe şesurile depresiunilor se află întinse terenuri agricole şi pajişti
secundare.

II.1.6.Fauna

Fauna acestei teritorii este strâns legată de bogăţiile vegetaţiei. În pădurile de fag şi molid se
întâlneşte căpriorul, cerbul, ursul lupul, vulpea, rasul, vevriţa, mistreţul, precum şi numeroase
păsări; în aria depresionară întâlnim iepurele de câmp, vulpea, lupul, dihorul.
Întreaga zonă este propice şi creşterii animalelor, un important volum ocupând păşunile.
Zona este propice vânătorilor, fondul cinegetic fiind variat. Există deja iniţiative în acest sens,
firma Cervus are scop să devină specialistă în organizarea – la nivel înalt – de vânători în
Transilvania, îmbogăţindu-i cu impresii de neuitat pe vânătorii şi turiştii care ne vizitează.
Firma organizează exclusiv vânători de vânat mare pe o suprafaţă de 215.000 hectari.
Principiul lor de bază este organizarea de vânători demne de fauna şi de tradiţiile vânătoreşti
unice ale Transilvaniei.

4
II.1.7. Arboretul cu Chamaecyparis Lawsoniana

Prin Legea Amenajării Teritoriului Naţional nr. 5 din 2000, secţiunea Zone protejate pe
teritoriul administrativ al oraşului a fost recunoscut următoarea arie protejată: Arboretul cu
Chamaecyparis Lawsoniana. Zona este situată în Câmpia Transilvaniei, pe dealurile dintre
Târnava Mică şi Târnava Mare, este şi rezervaţie de seminţe. Chiparosul depăşeşte vârsta de
75 de ani şi se găseşte în amestec cu fagul provenit din regenerări naturale.

Evaluare:

1. Unicat internaţional(ValT): 10
2.Valenţe turistice înmagazinate(Val T): 8
3. Modul şi timpul cât satisface cererea (Val T): 8
4.Favorablitatea/ defavorabilitatea punerii în valoare (Val T) 6
TOTAL. -----
32

II.2. Potenţialul turistic antropic

Potenţialul turistic antropic reuneşte creanţele omului de-a lungul timpului, concretizate în
elemente de cultură şi istorie, artă şi civilizaţie, tehnico – economice şi socio – demografice
care, prin caracteristicile lor, atrag atenţia turiştilor.

Zona oraşului Sângeorgiu de Pădure este propice dezvoltării agroturismului şi turismului.

Într-o arie de 30 km există multe obiective care merită să fie văzute.

5
II.2.1. Palatul Rhédey

Este o construcţie monumentală a Sângeorgiului de Pădure, construit în stil baroc între 1807-
1809 de către familia Rhédey László, pe locul unui castel mai vechi. Fiica contelui Rhedey,
Claudia s-a căsătorit cu prinţul Würtenberg. Din mariajul lor s-a născut prinţul Francisc care o
ia de soţie pe prinţesa Adelaide a căror fiică Mary se căsătoreşte cu George al VI-lea, care în
1910 ajunge regele Angliei. Fiul lor George al VI-lea se însoară cu prinţesa greacă Marina,
căsătorie din care se naşte Elisabeta a II-a, actuala regină Angliei. Sicriul Claudiei se află în
cripta bisericii reformate.Una dintre cele mai frumoase femei ale secolului al XIX-lea,
Claudia Rhedey şi-a petrecut o mare parte a adolescenţei în Palatul Rhedey, situat în actuala
intersecţie a Pieţei Unirii cu strada Napoca.

Evaluare monumentului:

1. Unicat internaţional: 10
2.Valenţe turistice înmagazinate: 8
3. Modul şi timpul cât satisface cererea: 8
4.Favorablitatea/ defavorabilitatea punerii în valoare: 6
TOTAL: -------
32

6
II.2.2. Biserica reformată

Biserica reformată construită în secolul al XIV-lea în stil gotic, cu tavan casetat în secolul
XVII, de rit reformat, are şi ea valoare monumentală. A fost restaurat în 1935 prin grija
descendenţei familiei Rhédey, regina Maria a Angliei, ea fiind deopotrivă strănepoata contelui
Rhédey şi bunica actualei regine a Angliei, Elisabeta a II-a. Mormântul Claudiei Rhédey se
află în cripta bisericii reformate din localitate. În biserică a avut loc în 1618sinodul bisericii
unitariene. Din 1640 biserica este reformată.

Evaluare:

Val T: 8
Val T: 4
Val T: 4
Val T: 2
TOTAL: ---------------
18

7
II.2.3. Biserica Ortodoxă

Între anii 1934 – 1936 în timpul cât Teodor Muica era senator s-a construit biserica ortodoxă
în stil neobizantin.

Evaluare:
Val T: 6
Val T: 4
Val T: 4
Val T: 2
TOTAL: --------------------
16

II.2.4. Lacul de acumulare Bezid

Lacul de acumulare este situat in zona colinară de pe versantul stâng a râului Târnava Mică, la
aproximativ 2 km de oraşul Sângeorgiu de Pădure.
Deschiderea şantierului a avut loc în anul 1975, lucrările au fost sistate în 1977 fiind reluate în
anul 1984, punerea în funcţiune a lucrărilor şi realizarea indicatorilor finalizăndu-se în anii
1988-1989. Umplarea definitivă a lacului a început în noiembrie 1992. Scopul acestei baraj
era apărarea împotriva inundaţiilor a zonelor din aval şi a oraşului Târnăveni, pentru
alimentarea cu apă industrială şi potabilă a oraşului Târnăveni, iar în perspectivă şi a
localităţilor învecinate lacului. Apa lacului Bezid este de o calitate extrem de bună din punc
de vedere ecologic dar şi al folosinţelor umane.

8
În zilele noastre acest lac oferă şi o valoare turistică, fiind foarte des vizitată de turiştii străini
(mai ales din Ungaria), dar şi din România. Frumuseţea lacului artificial este amplificat de
ruinele caselor acoperite de apă, ce pe timp de vară de multe ori ies de sub nivelul acesteia şi
ne dă indicaţii asupra istoriei lacului în care cu câteva decenii în urmă trăiau oameni. Portretul
fantomic al satului subacvatic este încoronat de templul ce veghează liniştea văii.
Activităţile pescăreşti pot fi multiple pe acest baraj. Se pot practica multiple stiluri de pescuit,
pescuit la momelă artificială, pescuit la crap, pescuit staţionar sau din barcă oferind amintiri
de neuitat pascarilor. Bogăţia piscicolă este foarte mare. Aici putem găsi foarte multe specii
de peşti: crap, caras, somn, şalău, plătică, roşioară, batcă, scobar, oblete, biban, biban soare.

Evaluare:

Val T: 10
Val T: 8
Val T: 8
Val T: 6
TOTAL: -------
32

II.2.5. Curia familiei Zeyk

Curia faniliei Zeyk este situată în apropierea Platului Rhédei pe maul Pârâului Kalandos. A
fost construită în secolul al XVI-lea în stil baroc. În anul 1912 curia este vândută statului.
Între cele două războaie mondiale a funcţionat în această clădire primăria, cabinetul veterinar
şi corpul financiar. În curtea curiei s-a construit în anii 1934 – 1936 clădirea „U” a şcolii
generale. În zilele noastre în această clădire funcţionează cabinetul medical, stomatologia şi
grădiniţa cu program prelungit.

Evaluare:

Val T: 2
Val T: 0
Val T: 0
Val T: 0
TOTAL: ----
2

9
II.2.6. Evenimente culturale şi tradiţii – Fărşangul

Tradiţiile păstrate peste ani sunt legate în primul rând de sărbătorile religioase.

Fărşangul este un obicei tradiţional al multor comunităţi din Ardeal, care din păcate a fost
uitat sau neglijat de locuitorii oraşului nostru. În anul trecut (2010) obiceiul a fost reluat cu
mult entuziasm de o asociaţie culturală proaspăt înfiinţată. Fărşangul este un ceremonial de
primăvară ce precede intrarea în Postul Paştelui. Se partă diferite măşti care parodiază în
principal nunta şi logodna. Măştile sunt animaliere (urs, lup, capră) şi umane (doctor, preot,
ghicitor, ţigan, poliţist, mire, mireasă), confecţionate după imaginaţia fiecăruia. Alaiul trece
prin străzile principale ale localităţii condus de carul alegoric tras de feciori cu măşti de capră,
oprind la fiecare răspântie de drum vestind sfârşitul iernii. Zgomotul pe care o produce alaiul
are rostul de a alunga tot ceea ce înseamnă răutate, necurăţenia întunericului şi chiar
anotimpul rece asimilat morţii temporare a naturii. Locuitorii adunaţi la porţile caselor
cinstesc alaiul cu gogoşi, sume de bani, pălincă şi ouă nefierte. Acestă perioadă de distracţii se
încheie în aşa numita „miercurea cenuşie”, odată cu intrarea în Postul Paştelui, cu incinerarea
unei păpuşi din paie semn că purificarea prin foc înlătură viciile înfierate de Biblie. Punctul
culminant al serbărilor este Balul de Fărşang, la care participă trupe din mai multe comunităţi.

Evaluare:

Val T: 4
Val T: 6
Val T: 4
Val T: 6
TOTAL: ---------
20

10
II.2.7. Festivalul internaţional de teatru de amatori „Scena”

În luna noiembrie are loc Festivalul internaţional de teatru de amatori „Scena” în Sângeorgiu
de Pădure. În anul 2010 festivalul a ajuns la ediţia 18. Festivalul nu are caracter concurenţial,
accentul se pune pe schimbul de experienţă şi pe prezentarea trupei în faţa specialiştilor din
arta teatrală. Festivalul pe lângă faptul că promovează dezvoltarea mişcării teatrale în viţa
culturală a regiunii, contribuie şi la depistarea noilor talente în arta teatrală datorită faptului că
festivalul atrage numeroşi actori şi spectatori mai ales din rândul tinerilor.

Evaluare:
Val T: 10
Val T: 8
Val T: 6
Val T: 8
TOTAL: ------
32

II.2.8. Muzeul pălăriilor din paie din Crişeni

Satul Crişeni este situat la 15 km de oraşul Sângeorgiu de Pădure.

11
Muzeul a apărut în anul 2000, este o instituţie unică din România. Este motorul dezvoltării
satului, unde toată lumea ştie cel puţin în teorie, etapele împletirii pălăriilor. Muzeul a
beneficiat de promovarea făcută de toţi cei implicaţi în proiect. Aici găsim mega-pălăriile,
care au intrat în Cartea Recordurilor.

Evaluare:

1. Val T: 10
2. Val T: 8
3. Val T: 10
4. Val T: 8
TOTAL: ------
36

II.2.9. Biserica reformată din Fântânele

Comuna Fântânele este situată la 5 km de oraşul Sângeorgiu de Pădure, pe drumul naţional

DN 13 Târgu Mureş – Sovata.
Datorită tavanului casetat din 1625 biserica reformată din Fântânele este una dintre cele mai
cunoscute monumente istorice ale judeţului Mureş. Biserica se ridică în mijlocul localităţii,
lângă strada Principală. Interiorul bisericii, amenajat cu mobilier bisericesc obişnuit, de epocă,
este dominat de o culoare albastră agresivă, care acoperă aproape totul: băncile cu decor
sculptat, tribunele cu parapet casetat, uşile, orga, chiar şi tavanul casetat al navei. Tavanul
navei are 8 x 12 casete, care sunt decorate cu câte un stea în centru. În nava bisericii se
păstreayă câteva elemente medievale valoroase. Despre picturile murale ale bisericii
dispunem de informaţii încă din anii 1894 şi 1906. Cu ocazia unor cercetări din anii
precedenţi au fost dezvelite trei fragmente de pictură murală.

12
Evaluare:

Val T: 10
Val T: 8
Val T: 6
Val T: 8
TOTAL: -----
32

III. Concluzie

În privinţa serviciilor zona este într-o situaţie destul de bună, există magayine alimentare,
unităţi ospitaliere, coafor, diferite magazine etc. Există persoane care păstrează şi practică
obiceiurile sau meşteşugurile vechi, populare, fără ca aceştia să se implice în activitatea
turistică.

Obiective pentru dezvoltarea turismului:

• Crearea unei oferte turistice complexe pentru oraş şi pentru regiune, care exploatează
în adâncime posibilităţile regiunii şi ca urmare traficul turistic, ceea ce reprezintă o
sursă de venit important pentru localnici.
• Intensificarea turismului rural ( crearea cărărilor pentru turism ).
• Conservarea tradiţiilor şi a valorilor culturale.
• Exploatarea posibilităţilor date de resursele turistice locale.
• Crearea traseelor pentru pietoni şi biciclişti.
• Extinderea serviciilor şi a locurilor de cazare turistice.

13
 • Îmbunătăţirea nivelului de trai al localnicilor prin completarea ofertei turistice cu
activităţi recreative, extinderea programelor, şi astfel crearea de noi locuri de muncă.

Oraşul Sângeorgiu de Pădure are condiţii de bază excelente pentru atragerea turiştilor. Cu
dezvoltarea serviciilor, a infrastructurii şi educarea localnicilor turismul poate juca un rol
semnificativ în economia oraşului.
Cu toate că regiunea oferă posibilităţi turistice excelente, traficul turistic în oraş este scăzut,
iar până la momentul de faţă nici localnicii, nici antreprenorii, nici administraţia publică nu au
profitat de aceste posibilităţi.

14