Sorin VLASE 1

Capitolul 1

NOŢIUNI FUNDAMENTALE ŞI PRINCIPIILE

MECANICII
1.1.Noţiuni fundamentale

Mecanica studiază acţiunile reciproce şi mişcarea relativă a

corpurilor materiale, solide, lichide sau gazoase. Mişcarea se studiază
faţă de un corp, considerat ca referinţă pentru mişcare. Un sistem de
referinţă este considerat fix atunci când nu se mişcă în raport cu alt
sistem de referinţă, considerat, în mod convenţional, imobil. Dacă
sistemul de referinţă se mişcă în raport cu reperul fix, atunci se spune că
sistemul de referinţă este mobil. Un reper este numit sistem de referinţă
inerţial dacă are, faţă de un sistem, considerat fix, o mişcare rectilinie şi
uniformă. În mecanică mişcarea şi repausul au un caracter relativ.
Considerente istorice şi didactice fac ca MECANICA să fie
împărţită în trei părţi:

STATICA, care studiază echilibrul corpurilor sub acţiunea forţelor

aplicate, în raport cu un sistem de referinţă fix (într-o altă formulare se
poate spune că statica studiază echilibrul sistemelor de forţe);

CINEMATICA, studiază mişcarea corpurilor fără a ţine seama de

masele acestora şi forţele care acţionează asupra lor;

DINAMICA, care studiază mişcarea corpurilor, luând în considerare şi

masele şi forţele care acţionează asupra lor.

Scopul Mecanicii este de a formula un set de axiome care să

permită o descriere cât mai uşoară a tuturor aspectelor legate de mişcare.
Mărimile fundamentale ale mecanicii sunt: spaţiul, timpul şi masa.
Spaţiul: caracterizează geometric corpurile materiale şi are următoarele
proprietăţi: este infinit, tridimensional, continuu, omogen şi izotrop.
Modelul geometric al spaţiului înzestrat cu aceste proprietăţi este spaţiul
euclidian şi permite aplicarea matematicilor clasice, dezvoltate pe
suportul unui astfel de spaţiu.

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

2 MECANICĂ. STATICA

Timpul: reflectă succesiunea evenimentelor şi durata lor în raport cu o

origine şi o unitate de măsură alese arbitrar. Timpul este infinit,
unidimensional, continuu, omogen, uniform crescător şi ireversibil. În
mecanica clasică timpul este o mărime independentă. El este acelaşi în
orice punct al spaţiului, fiind conceput ca un timp universal absolut. În
acest caz, două evenimente simultane într-un sistem de referinţă vor fi
simultane în orice sistem de referinţă.
Masa: reflectă proprietăţile de inerţie şi gravitaţionale ale materiei. S-a
demonstrat experimental că masa inertă şi masa grea sunt identice. Masa
este o mărime scalară, pozitivă. În Mecanica clasică, care face obiectul
acestui curs, ea nu depinde de modul în care se face mişcarea, viteza cu
care se face mişcarea sau momentul de timp la care este considerată. În
ecuaţiile de mişcare masa se consideră deci o mărime constantă.
În afară de mărimile fundamentale, mecanica operează cu o serie
de mărimi derivate cum sunt: viteza, acceleraţia, impulsul, moment
cinetic, forţa, energia cinetică, lucrul mecanic, momentele de inerţie,
etc.
Printre cele mai importante se numără forţa, care caracterizează
interacţiunea dintre corpuri. Forţa defineşte direcţia şi intensitatea
interacţiunii mecanice dintre corpurile materiale (deci este o mărime
vectorială) şi caracterizează o pereche de acţiuni egale, opuse, simultane,
acţionând asupra unor corpuri diferite, care schimbă starea de mişcare a
corpurilor sau forma lor.

1.2. Modele în mecanică

Un model este o reprezentare a realităţii pe care o percepem cu

simţurile noastre (eventual ajutate de aparate de măsură şi înregistrări),
stabilită cu un anumit grad de aproximare, în care operăm cu o serie de
noţiuni şi axiome în scopul de caracteriza cantitativ un fenomen. În
mecanică sunt utilizate următoarele modele:
- punctul material este un corp ale cărui dimensiuni sunt
neglijabile în raport cu cele ale corpurilor înconjurătoare, în raport cu
care studiem mişcarea şi a cărui formă reală nu prezintă importanţă în
evoluţia temporală. Punctul material va fi reprezentat de un punct
geometric căruia i se atribuie o anumită masă. Nu are importanţă
mărimea efectivă a corpului studiat. Spre exemplu Pământul, care pentru
un observator obişnuit are dimensiuni ce nu pot fi cuprinse de simţuri,

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

 Sorin VLASE 3

poate fi aproximativ foarte bine cu un punct când se consideră mişcarea

sa în jurul Soarelui. Stelele, în mişcarea lor în univers, pot fi foarte bine
considerate puncte materiale. În schimb, dacă studiem mişcarea unui
titirez, un obiect relativ mic comparativ cu dimensiunile umane, în mod
obligatoriu va trebui să ţinem seama de distribuţia masei iar corpul va fi
tratat ca un rigid în mişcare.
- un sistem discret de puncte materiale este alcătuit dintr-o
mulţime finită de puncte materiale cu o interacţiune semnificativă.
- mediul continuu este reprezentat de un corp în care orice element
de volum, oricât de mic, conţine materie.
- solidul rigid este alcătuit dintr-o infinitate de puncte materiale,
legate între ele astfel încât distanţele între două puncte oarecare să
rămână constante în timp. În cadrul acestui curs vom opera cu rigide,
deşi majoritatea rezultatelor obţinute rămân valabile şi pentru solide în
cazul general.
Alte modele, ca linia materială, firul, suprafaţa materială, placa,
membrana vor fi prezentate în capitolele care se operează cu aceste
noţiuni.

1.3. Principiile mecanicii

Mecanica clasică se bazează pe o serie de principii fundamentale

(postulate sau axiome). O formulare a acestor principii a fost dată de
Newton în 1686. Astfel spaţiul este considerat euclidian absolut iar
timpul universal absolut. Principiile formulate de Newton sunt:

I. Principiul inerţiei: un corp îşi păstrează starea de repaus sau de

mişcare rectilinie şi uniformă atât timp cât nu intervin alte forţe care să-i
modifice această stare.

Sistemul de referinţă, la care se raportează starea de mişcare

rectilinie şi uniformă, este denumit sistem de referinţă inerţial. Principiul
inerţiei identifică o infinitate de astfel de sisteme de referinţă aflate în
mişcare de translaţie rectilinie şi uniformă faţă de un referenţial inerţial
dat. Principiul inerţiei poate fi formulat şi sub forma: un punct material
izolat îşi păstrează, faţă de un reper fix, starea de repaus sau de mişcare
rectilinie şi uniformă.

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

4 MECANICĂ. STATICA

II. Principiul acţiunii: variaţia mişcării este proporţională cu forţa

motoare imprimată şi este dirijată după linia în lungul căreia este
imprimată forţa.

Expresia matematică este:

r
d (mv ) r
=F
dt
şi, dacă se ţine seama că masa este o mărime constantă,
r r
ma = F
relaţie care se mai numeşte ecuaţia fundamentală a dinamicii.
Acceleraţia are aceeaşi direcţie şi sens cu forţa. Deşi întreaga
mecanică este construită pe acestă lege, ea este înlocuită, pentru
situaţiile reale ale sistemelor de rigide care se întâlnesc în tehnică, cu
teoremele fundamentale (teorema impulsului, momentului cinetic şi a
energiei cinetice), care permit obţinerea unor rezultate practice mult mai
uşor. Teoremele fundamentale utilizează integrale prime ale ecuaţiilor
diferenţiale de ordinul doi obţinute aplicând legea lui Newton.

III. Principiul acţiunii şi reacţiunii: la orice acţiune corespunde

întotdeauna o reacţiune egală şi contrară sau: acţiunile reciproce a două
corpuri sunt întotdeauna egale şi dirijate în sens contrar.

Acest principiu este aplicabil atât în cazul contactului direct dintre

corpuri cât şi în cazul acţiunii la distanţă. Principiul al treilea se poate
enunţa şi sub forma: acţiunile reciproce a două puncte materiale sunt
egale şi de sens opus.
Principiile enunţate sunt completate de următorul:
Corolar: dacă asupra unui punct material acţionează simultan două
forţe, efectul lor asupra mişcării punctului material este acelaşi ca atunci
când asupra lui ar acţiona o singură forţă având mărimea, direcţia şi
sensul diagonalei paralelogramului construit cu cele două forţe. Acest
corolar se mai numeşte şi principiul paralelogramului şi el poate fi
înlocuit cu următoarea aserţiune: forţele sunt mărimi vectoriale.
O formulare care se vrea neredundantă a principiilor mecanice o dă
E. Mach [11].

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com