Sunteți pe pagina 1din 46

Comenius 1

Manual de bune practici


pentru parteneriate scolare

1
2
COMENIUS 1

MANUAL DE BUNE PRACTICI


PENTRU PARTENERIATE
COLARE

Manualul este editat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.


Manualul este tradus i adaptat dup Comenius 1. Handbook for schools produs i editat de c tre
Comisia European

3
CUPRINS

1. CE SUNT SOCRATES I COMENIUS? .............................................................................7


1. 1. DE CE TREBUIE S NE IMPLIC M ÎN PROIECTE COMENIUS 1? ....................8
1. 2. CUM SUNT PROIECTELE COMENIUS 1? ...............................................................9
1. 3. ORGANIZARE I STRUCTUR .................................................................................9
1. 4. CON INUT I ORIENTARE .....................................................................................10
1. 5. MOBILIT ILE DIN CADRUL PROIECTELOR...................................................15
2. CUM SE CONSTRUIE TE UN PROIECT .......................................................................17
2.1. DECIZIA INI IAL ....................................................................................................17
2.2. CUM S G SIM PARTENERI?.................................................................................17
2.3. VIZITELE PREG TITOARE.....................................................................................18
2.4. PREG TIREA FORMULARULUI DE CANDIDATUR .........................................21
2.5. SELEC IA I CONTRACTAREA..............................................................................23
3. DUP APROBAREA PROIECTULUI...........................................................................25
3.1. ORGANIZAREA PROIECTULUI ..............................................................................25
3.2. CUM SE STABILE TE UN PLAN DE LUCRU? .......................................................27
3.3. CONSTRUC IA ECHIPEI ÎN COAL - PROIECTE PENTRU ÎNTREAGA
COAL ..............................................................................................................................31
3.4. G ZDUIREA UNUI ASISTENT DE LIMB STRAIN ...........................................32
3.5. IMPLICAREA COMUNIT II LOCALE I A ALTOR ACTORI..........................33
3.6. COMUNICAREA CU PARTENERII..........................................................................34
3.7 TEHNOLOGIA INFORMA IONAL I COMUNICA IONAL ÎN PROIECT ...35
3.8. MONITORIZARE - AUTOEVALUAREA PROIECTULUI.....................................36
3.9. REZULTATELE PROIECTULUI I DISEMINAREA ACESTORA .......................37
3.10. SCHIMBURI DE ELEVI ÎN CADRUL PROIECTELOR LINGVISTICE..............38
3.11. DESF URAREA ÎN SIGURAN A MOBILIT ILOR ....................................41
4. PRIORIT I SPECIALE ALE PROGRAMULUI SOCRATES .....................................41
4.1. OPORTUNIT I EGALE...........................................................................................41
4.2. LIMBILE COMUNIT II MAI PU IN UTILIZATE I PREDATE (LWULT) .....42
5. EVENTUALE PROBLEME I MODALIT I DE EVITARE A ACESTORA .............43

CONCLUZII ...........................................................................................................................45

ANEX ....................................................................................................................................46

4
INTRODUCERE

Acest Manual este traducerea i adaptarea manualului Comenius 1 Handbook for Schools produs de c tre
Comisia European în colaborare cu Grupul de lucru format din reprezentan'ii Agen'iilor Na'ionale
Socrates/Comenius din Grecia, Ungaria, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda i Suedia i
editat de c tre Comisia European . Prezentul Manual a fost tradus, adaptat i îmbun t 'it pornind de la
experien'a dobândit de-a lungul derul rii proiectelor de parteneriat Comenius 1 de colile române ti.
Traducerea primei edi'ii a acestui Manual a fost realizat de Mihai P unescu, Nadejda Lisac, Ramona
P unescu i Maria Voica. Revizuirea Manualului i completarea acestuia au fost realizate de Mihaela
Gheorghe, Nadejda Lisac, Corina Leahu i Maria Voica. Manualul a fost reeditat cu sprijinul financiar al
Comisiei Europene.

Pentru ce un Manual de bune practici Comenius 1?

Acest Manual are dou scopuri principale: în primul rând, s v dea dumneavoastr i colii dumneavoastr
informa'ia de care ave'i nevoie pentru a decide dac s participa'i sau nu într-un proiect Comenius 1; în al
doilea rând, Manualul urm re te s v sf tuiasc asupra modalit 'ilor de a stabili parteneriate de succes cu
coli din alte ' ri europene pentru a derula un astfel de proiect. Sunt mai multe avantaje în participarea
într-un proiect Comenius. Totu i, este un demers ce solicit energie i timp i presupune o reflec'ie atent .
Acest Manual a fost conceput pentru a v ajuta s evita'i orice posibile probleme i frustr ri i s fac astfel
proiectele europene mai accesabile. Informa'iile i sfaturile con'inute în acest Manual sunt scrise în ideea
facilit rii particip rii colii dumneavoastr într-un proiect european, pentru a îmbun t 'i activitatea colar
i a l rgi orizonturile elevilor i profesorilor deopotriv .

Capitolul 1 al Manualului descrie pe scurt principiile i filosofia ce stau la baza parteneriatelor colare
Comenius, men'ioneaz unele dintre multiplele avantaje ale implic rii în proiecte Comenius 1 i furnizeaz
o descriere a celor trei tipuri de proiecte în Comenius 1, precum i oportunit 'ile pentru mobilitate
transna'ional în aceste proiecte. Capitolul 2 v ghideaz prin diferitele faze ale construc'iei unui proiect i
Capitolul 3 v sf tuie te asupra modalit 'ilor de derulare a proiectelor. Capitolul 4 se refer la teme
prioritare în Socrates, în timp ce ultimul capitol men'ioneaz posibilele probleme i cum pot fi acestea cel
mai bine evitate. Ve'i g si, de asemenea, o anex ce v furnizeaz informa'ii asupra altor posibilit 'i de
cooperare oferite de c tre Uniunea European , precum i de alte organiza'ii din Europa i din lume.

5
GLOSAR
S-ar putea s nu fi'i familiariza'i cu o parte din jargonul folosit în acest Manual. De aceea, v prezent m
mai jos un vocabular specific programului Socrates cu care se va opera în acest Manual.

Uniunea European3 :
Uniunea European (UE) este rezultatul unui proces de cooperare i integrare care a început în 1951. În
1957, ase ' ri (Belgia, Germania, Fran a, Italia, Luxemburg #i Olanda) au semnat un tratat ce a însemnat
crearea Comunit 'ii Europene. În 1993 Uniunea European a înlocuit Comunitatea European ca rezultat al
semn rii Tratatului de la Maastricht. Dup aproape 50 ani, cu 5 valuri de l rgire, UE are ast zi 25 State
Membre. Statele Membre actuale sunt: Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda,
Fran a, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda,
Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Comisia European3 :
Comisia European este structura administrativ ce face propuneri legislative i implementeaz deciziile
UE. Comisia este organul executiv al Uniunii, scopul ei fiind acela de a realiza scopurile Uniunii. Cea de-a
doua preocupare a Comisiei este de a ap ra interesele cet 'enilor Europei i de a se asigura c legisla'ia
european este corect aplicat . De i are puterea de a face propuneri, Comisia nu decide asupra principalelor
politici i priorit 'i ale Uniunii. Acestea sunt responsabilit 'ile Consiliului Uniunii Europene – ai c rui
membri sunt mini tri din guvernele Statelor Membre – i ale Parlamentului European.

Agen8ie Na8ional3 :
Fiecare 'ar participant în Programul Socrates a numit o organiza'ie pentru a promova i administra
diversele activit 'i de educa'ie finan'ate de UE. Aceast organiza'ie se nume te Agen'ie Na'ional . În ceea
ce prive te proiectele Comenius 1, persoana dumneavoastr de contact se afl la Agen'ia Na'ional din
România.

Transna8ional :
Acest atribut caracterizeaz activit 'i ce transgreseaz grani'ele na'ionale. Aproape toate programele
Uniunii presupun existen'a unui element transna'ional de un fel sau altul pentru realizarea cooper rii între
Statele Membre.

Proiect :
Un proiect este o activitate transna'ional de cooperare, dezvoltat împreun de un grup de organiza'ii. În
cadrul Comenius 1, colile pot solicita suport financiar în trei tipuri de proiecte: Proiecte Bcolare, Proiecte
Lingvistice i Proiecte de Dezvoltare Bcolar .

Mobilitate transna8ional3 :
Aceasta se refer la schimburile cros-na'ionale ce au loc între partenerii unui proiect Comenius. În m sura
în care este relevant pentru ini'ierea i dezvoltarea unui anumit proiect, persoanele implicate pot întreprinde
o „vizit preg titoare“, „reuniune de proiect“, „plasament în institu'ii“, „vizit de studiu“, „schimburi de
profesori“ sau „schimburi de elevi“.

coal3 :
Aceasta se refer la toate tipurile de institu'ii ce ofer înv ' mânt general (pre-primar, primar, gimnazial i
liceal), tehnic sau profesional sub nivelul înv ' mântului superior. În mod excep'ional, pentru Proiectele
Lingvistice Comenius, pot fi incluse i institu'ii altele decât coli ce ofer cursuri de ucenici.

Profesor / Personal didactic :


Aceasta se refer la persoane care, prin îndatoririle lor, sunt implicate direct în procesul de educa'ie în
Statele Membre i în alte ' ri participante la Programul Socrates, în acord cu organizarea sistemelor lor de
educa'ie specifice.

Companie :
„Companie“ desemneaz toate companiile din sectorul public i privat, indiferent de m rimea, statutul legal
sau sectorul economic în care func'ioneaz .

6
1. CE SUNT SOCRATES I COMENIUS?

SOCRATES este programul Comisiei Europene care sprijin cooperarea în toate sferele educa'iei.
Programul Socrates urm re te promovarea înv ' rii de-a lungul vie'ii, încurajarea accesului la educa'ie prin
mobilit 'i transna'ionale i inovare. Principalul obiectiv este construirea unei Europe a cunoa terii.

Programul Socrates cuprinde 8 ac'iuni diferite:

COMENIUS

MHSURI ERASMUS
ACOMPANIATOARE

ACGIUNI COMUNE GRUNDTVIG


SOCRATES

OBSERVARE BI LINGUA
INOVARE

MINERVA

COMENIUS are ca scop îmbun t 'irea calit 'ii i consolidarea dimensiunii europene în educa'ie,
încurajarea înv ' rii limbilor str ine i a cooper rii transna'ionale între coli, promovarea con tiin'ei
interculturale i a inova'iei în ceea ce prive te metodele pedagogice i tehnicile informa'ionale.

Ac'iunea se adreseaz cu prec dere înv ' mântului preuniversitar, de la gr dini'e pân la coli postliceale,
întregii comunit 'i educa'ionale: elevilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum i comunit 'ii
locale, asocia'iilor non-guvernamentale sau de p rin'i.

Ac'iunea sprijin ini'ierea de Parteneriate Bcolare (Comenius 1), proiecte pentru formarea personalului
didactic (Comenius 2) i de re'ele de parteneriat între proiectele de parteneriat colar i proiectele privind
formarea personalului didactic (Comenius 3).

COMENIUS

COMENIUS 1 COMENIUS 2 COMENIUS 3


Parteneriate Bcolare Formarea personalului didactic Re'ele Comenius

• Proiecte Bcolare • Proiecte pentru formarea


• Proiecte Lingvistice personalului didactic
• Proiecte de Dezvoltare • Suport financiar pentru
Bcolar formare individual

7
Pute'i g si mai multe informa'ii asupra Programului Socrates în general i Comenius în special în Ghidul
Candidatului, în diversele bro uri i materiale ale Agen'iei Na'ionale Socrates, precum i pe paginile web
ale Comisiei Europene la http://europa.eu.int/comm/education/socrates.html, respectiv a Agen'iei Na'ionale
Socrates la adresa http://www.socrates.ro.

1. 1. DE CE TREBUIE S NE IMPLIC M ÎN PROIECTE COMENIUS 1?

Se poate într-adev r s v întreba'i de ce s ad uga'i o nou sarcin pe agenda dumneavoastr oricum


înc rcat . Nu este nici o îndoial în faptul c implicarea în proiecte de cooperare european presupune
mult munc . Totu i, exist multe beneficii pentru to'i cei implica'i într-un proiect Comenius 1, a a cum
pot depune m rturie i cele aproximativ 15.000 coli, 150.000 profesori i 2.000.000 elevi din toat Europa
implica'i în proiecte de parteneriat colar Comenius. O parte a acestor beneficii sunt descrise mai jos.

Profesorii au astfel posibilitatea deprinderii de noi abilit 'i în planificarea i managementul proiectului. De
exemplu, ei pot organiza i prezida reuniuni, negocia cu partenerii i gestiona bugetul proiectului.
Reuniunile cu colegii din diferite ' ri europene sunt o oportunitate de a cunoa te alte sisteme educa'ionale
i metode de predare ce pot inspira inova'ia în coal . În plus, întâlnirile profesionale cu colegi str ini pot
conduce la stabilirea de prietenii mai profunde decât colaborarea în proiect.

Atât profesorii cât i elevii dobândesc noi abilit 'i relevante, atât pentru via'a profesional , cât i pentru cea
personal , precum abilit 'i de comunicare i prezentare, luarea deciziei, rezolvarea de probleme i
managementul conflictului, creativitate, munca în echip i solidaritate. Ei înva' limbi str ine noi i le pot
practica pe cele pe care deja le cunosc. Ideea dezvolt rii profesionale i reu itei conduce la motiva'ie
crescut i satisfac'ie.

+colile beneficiaz de motiva'ia sporit a profesorilor i elevilor împreun cu cre terea corespunz toare a
nivelelor de interes i reu it colar ale elevilor. Cunoa terea diferitelor practici în colile europene i
g sirea de solu'ii comune unor probleme comune motiveaz aplicarea de noi strategii de management în
coal .

P,rin ii beneficiaz de sporirea interesului elevilor, motiva'iei acestora i reu itei colare. În plus, p rin'ii –
împreun cu elevii i profesorii – au ocazia l rgirii propriilor orizonturi întâlnind diferite culturi, ' ri i
feluri de gândire. Acestea îi vor ajuta s înve'e din alte practici i s tr iasc în diversitate.

Urm toarele aprecieri ale participan'ilor în proiecte Comenius 1 ilustreaz câteva din beneficiile
men'ionate anterior:

„Proiectele europene din #coal, au permis elevilor s, comunice într-o limb, str,in,, s, lucreze în
echip, pentru realizarea unor obiective prestabilite, s, înve e s, fie genero#i, altrui#ti, s, compare #i
s, analizeze diferite st,ri de fapt, extr,gând ceea ce este mai valoros pentru a fi aplicat #i perpetuat.“

„F,r, doar #i poate, proiectele de acest gen aduc o schimbare în via a copiilor no#tri. Leag, prietenii
noi cu copii de peste hotare, cunosc obiceiurile #i modul lor de via ,, descoper, asem,n,ri #i deosebiri
între sistemul social #i educa ional al lor #i al nostru, nu se mai simt marginaliza i. Tot un lucru bun
este c, profesorii no#tri înva , de la colegii parteneri noi metode de predare, de comportament #i
sus inere moral, #i chiar fizic, fa , de copiii cu dizabilit, i“.

„Câ#tigul general al elevilor este acela c, Europa a demonstrat o fa , uman,. Oaspe ii profesori… #i
coresponden a regulat, cu al i elevi au deschis o fereastr, spre lume ce nu s-ar fi realizat niciodat,
prin intermediul lec iilor #i manualelor obi#nuite.“

8
„Cu lunga mea experien , de profesor, aveam nevoie de o nou, inspira ie. Proiectul nostru Comenius
a provocat atât de multe impulsuri noi. A fost o experien , nou, #i impactul pe termen lung este o
viziune nou, asupra lumii…“

1. 2. CUM SUNT PROIECTELE COMENIUS 1?

1. 3. ORGANIZARE I STRUCTUR

Tabelul urm tor ofer o privire de ansamblu asupra proiectelor Comenius:

PROIECTE BCOLARE PROIECTE LINGVISTICE PROIECTE DE


DEZVOLTARE
BCOLARH

Centrate pe elev X X

Centrate pe institu'ie X

Parteneriate bilaterale X

Parteneriate
multilaterale X X

Durata Max. 3 ani consecutivi 1 an, în mod normal Max. 3 ani


consecutivi

Accentul pus pe
înv 'area de limbi X
str ine

Integrat în curriculum X X

Cross-curricular X X

Proiectele Comenius 1 sunt bazate pe parteneriate între coli din diferite ' ri europene ce particip în
Programul Socrates. Acestea sunt cele 25 State Membre ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Cipru,
Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Fran'a, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia), ' rile
membre ale Asocia'iei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia i Liechtenstein) i ' rile ce au
depus candidatura pentru aderarea la Uniunea European (Bulgaria, România i Turcia).

9
Exist trei tipuri diferite de proiecte în cadrul Ac'iunii Comenius 1: Proiecte colare, Proiecte Lingvistice
Bi Proiecte de Dezvoltare colar3. De i acestea sunt similare în multe privin'e, proiectele prezint , îns ,
anumite diferen'e în organizare i orientare.

Proiectele Bcolare Bi proiectele de dezvoltare Bcolar3 sunt similare în structur i organizare. Ele constau
în parteneriate formate din cel pu'in 3 coli din 3 ' ri diferite i pot fi finan'ate pe o perioad de pân la 3
ani. Parteneriatele trebuie s fie echilibrate geografic (ex. Partenerii ar trebui s provin din mai multe
regiuni europene i nu ar trebui s existe un dezechilibru provocat de participarea mai multor coli din
aceea i 'ar ). De fapt, Agen'ia Na'ional va finan'a doar o coal sau maximum dou din aceea i 'ar
într-un proiect. O coal din parteneriat va deveni coordonatoare fiind responsabil de diverse sarcini
administrative.

Parteneriatele în proiecte lingvistice constau din dou coli din ' ri diferite. Proiectele lingvistice vor fi
finan'ate doar pentru un singur an, chiar dac perioada contractual poate fi prelungit pe 2 ani în
circumstan'e excep'ionale. În ceea ce prive te con'inutul i organizarea, proiectele lingvistice i proiectele
colare au multe puncte comune, în timp ce proiectele de dezvoltare colar difer în primul rând prin
faptul c sunt axate pe coal ca institu'ie de educa'ie împreun cu problemele i nevoile acesteia.

Este important de re'inut c cel pu'in un partener în toate tipurile de proiecte trebuie s provin
dintr-unul din Statele Membre ale UE.

1. 4. CON INUT I ORIENTARE

1. 4.1. Proiecte colare

Proiectele colare Comenius promoveaz cooperarea între grupuri de elevi i profesori din diferite ' ri
europene. Cooperarea ofer participan'ilor oportunitatea cunoa terii reciproce a ' rilor, culturilor,
modalit 'ilor de gândire i stilurilor de via' i, de asemenea, posibilitatea în'elegerii i aprecierii acestora.
Elevii trebuie implica'i activ în toate fazele proiectului – planificare, realizare i evaluare i ei trebuie
implica'i într-un num r cât mai mare. Proiectele trebuie s furnizeze o valoare ad ugat modalit 'ilor
tradi'ionale de înv 'are i predare introducând modalit 'i creative de raportare la disciplinele de studiu.

Experien'a anterioar a dovedit c cele mai reu ite proiecte sunt cross-curriculare i sunt, de asemenea,
integrate în curriculum-ul elevilor participan'i. Integrarea unui proiect european în curriculum poate s nu
par prea u or de realizat. Dumneavoastr i colegii dumneavoastr ve'i fi nevoi'i s rearanja'i clasele i
aceasta poate p rea o sarcin dificil la început. Totu i, cheia succesului este s face'i proiectul natural,
potrivit în cadrul curriculum-ului existent, iar nu s îl înc rca'i (a'i putea c uta tema proiectului în
curriculum). Nu renun'a'i, ci gândi'i-v c proiectele care au fost integrate în curriculum cu succes i care
implic mai multe discipline tind s fie i cele mai benefice!

a) Tema proiectului i produsele finale

O tem ce va motiva atât elevii, cât i profesorii s schimbe informa'ii, s exploreze i s înve'e unii de la
al'ii e crucial pentru un proiect de succes. Nu exist o list de teme recomandate: Dumneavoastr
împreun cu partenerii dumneavoastr sunte'i liberi s negocia'i i s alege'i orice tem ce v convine. Din
moment ce interesul fa' de tem este for'a proiectului, este foarte important s reflecta'i cu grij la tema
aleas i s v asigura'i c este la fel de important pentru fiecare coal .

Temele cross-curriculare, în care sunt implicate mai multe discipline de studiu, au mai multe avantaje.
Acestea reunesc profesori de diferite discipline i elevi din diferite clase într-un singur proiect integrator.
Astfel de proiecte integratoare tind s fie mai sustenabile decât proiectele ce se limiteaz la un profesor i o
singur disciplin . În plus, ele permit o combinare creativ a obiectelor de studiu, cum ar fi de exemplu
istoria, matematica, artele i literatura într-un proiect privind tehnicile de construc'ie în ' rile partenere.

10
Produsele finale ale proiectelor colare variaz foarte mult: proiectele pot avea rezulate concrete, tangibile,
cum ar fi o bro ur , o carte sau un CD-ROM, o pagina web sau un DVD. De asemenea, elevii pot organiza
o expozi'ie de me te uguri locale, juca o pies de teatru sau realiza o caset video. O descriere a modalit 'ii
de realizare a proiectului sau un modul asupra modalit 'ilor de derulare a proiectelor de cooperare
european ar putea fi, de asemenea, un produs final. Dat fiind c aceste proiecte colare se axeaz pe
procese, întreaga experien' de a fi implica'i în proiect este în sine un „produs final“. Indiferent de forma
produsului final, aminti'i-v c acesta este un stimulent important pentru a lucra în proiect!

b) Exemple de proiecte

Urm toarele exemple sunt proiecte colare Comenius ce s-au derulat în diferite tipuri de coli. Acestea
ilustreaz varietatea i diversitatea temelor abordate în proiectele colare.

TITLU: Eliberarea elevilor din cu ca clasei

TIPUL BCOLII: Bcoli primare i pre colare

VÂRSTA ELEVILOR: elevi între 3 – 9 ani

CONGINUTUL PROIECTULUI BI ACTIVITHGILE: Proiectul a urm rit s dezvolate con tiin'a


similarit 'ilor i diferen'elor în mediu i natur , în ' rile participante în proiect. Elevii au creat o gr din
de flori i legume, au produs o carte cu desene i fotografii de flori i legume în ' ri diferite având
inser'ii de text i poezie din aceste ' ri. Ei au jucat, de asemenea, o pies de teatru referitoare la mediu,
au realizat o carte de bucate cu re'ete culinare din ' rile participante în proiect i au construit un „spa'iu
natural“ pentru a urm ri ciclurile naturii în propria 'ar i în cele partenere.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Temele proiectului au fost aliniate curriculei elevilor, iar munca
din proiect s-a desf urat în timpul activit 'ilor în clas .

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Fiecare activitate a implicat diverse discipline, precum biologie,


tiin'ele naturii, muzic , arte i teatru. Elevii i profesorii diferitelor discipline – limb matern , tiin' ,
educa'ie fizic i educa'ie artistic – au lucrat împreun în diverse activit 'i.

PRODUSELE FINALE: O expozi'ie de fotografii, o caset video, înregistr ri audio i o carte de re'ete.

TITLU: O coal , un p mânt

TIPUL BCOLII:primar, gimnaziu

VHRSTA ELEVILOR: 7-13 ani

CONGINUTUL BI ACTIVITHGILE PROIECTULUI: Proiectul a presupus: investigarea mediului


înconjur tor din fiecare regiune unde se afl colile i g sirea modalit 'ilor de protejare a acestora,
dezvoltarea unor abilit 'i specifice cercet rii (c utarea i selectarea materialelor informative – studierea în
mod individual sau în echip ), promovarea noilor tehnologii de comunicare, utilizarea limbilor straine,
cunoa terea i compararea tradi'iilor folclorice, realizarea unor schimburi de experien' cu profesorii din
celelalte coli. Elevii au fost împ r'i'i în mai multe grupuri de lucru, fiecare grup având sarcini clar
precizate. A fost realizat o coresponden' electronic atât la nivelul profesorilor institu'iilor implicate cât
i la nivelul elevilor.

11
INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Activit 'ile din proiect s-au desf urat în coli, în ' rile participante
la proiect. Munca de preg tire a proiectului a fost integrat în curicula mai multor discipline. Aceast
experien' nu numai c a dezvoltat abilit 'ile elevilor de a comunica în cele 3 limbi folosite în proiect, ci a
constituit o baz pentru alte studii în alte domenii.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Echipele care au lucrat în proiect au fost formate din elevi i
profesori de diferite discipline (istorie, art , limb matern , limbi str ine, informatic , matematica,
biologie, geografie, ecologie, activitate optionala – Junior Achievement). Au fost implicate în proiect, înc
de la început, peste 50 de cadre didactice incluzând profesori, directori, personal didactic auxiliar i
personal administrativ.

PRODUSELE FINALE: Revista multicultural bilingv româno-englez „Prietenii. AS“, expozi'ii cu


imagini reprezentative din ' rile partenere, pagina web, CD de prezentare a activit 'ilor realizate în cadrul
proiectului, inclusiv a mobilit 'ilor.

TITLU: Ini!iative i activit !i legate de pia!a muncii

TIPUL BCOLII: Grup Bcolar Tehnic

VHRSTA ELEVILOR: 15-25 ani

CONGINUTUL BI ACTIVITHGILE PROIECTULUI: Organizarea activit 'ilor legate de utilizarea noilor


tehnologii informa'ionale i comunica'ionale în educa'ie i aplicarea experimental a metodelor de
predare cross-curricular în colile participante la proiect. În scopul ghid rii profesionale, elevii au vizitat
mai multe întreprinderi, cum ar fi o fabric de producere a casetelor digitale i o editur , precum i coli
ce ofer specializare în telecomunica'ii. Ei au schimbat impresii asupra vizitelor. Au participat, de
asemenea, într-un Concurs al Consumatorului European sub titlu: „Prezentarea i reclama produselor“.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Elevii au lucrat în proiect în timpul diferitelor ore de curs. La orele
de informatic elevii au înv 'at despre editarea computerizat , producerea CD-ROM i video conferin'e
astfel încât le-au putut folosi în comunicarea cu celelalte coli participante la proiect.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Au fost implica'i elevi i profesori de la Departamentul de


Inginerie, Studii despre Afaceri i Departamentul de Informatic .

PRODUSE FINALE: Publicarea unei reviste i producerea unui CD-ROM în cinci limbi.

1.4.2. Proiectele Lingvistice

Scopul Proiectelor Lingvistice îl constituie cre terea motiva'iei i capacit 'ii elevilor de a comunica în
limbi str ine. Aceste proiecte se bazeaz pe lucrul în comun al elevilor i profesorilor la tema proiectului.
Toate activit 'ile trebuie integrate în curriculum i trebuie, de asemenea, s se desf oare împreun cu
elevii. Ace tia trebuie s fie implica'i activ în planificarea, realizarea i evaluarea activit 'ilor din proiect.

TITLU: Informa!ii disponibile pe Internet cu privire la protec!ia mediului

TIPUL BCOLII: Bcoli profesionale

VÂRSTA ELEVILOR: 15-19 ani

CONGINUTUL BI ACTIVITHGILE PROIECTULUI: Elevii care studiaz chimia industrial au adunat


date cu privire la calitatea apei din cele mai importante râuri din fiecare 'ar partener . Apoi au c l torit în
fiecare din ' rile participante la proiect pentru a schimba p r'i din proiect. Astfel, dincolo de aspectele
lingvistice, sociale i culturale ale schimbului, elevii au lucrat în echipe pe baza datelor pe care le-au adunat
din propria 'ar , iar dup analiza rezultatelor cercet rilor, elevii au pus aceste rezultate pe Internet în trei
limbi.

12
INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Con'inutul proiectului a avut leg turi cu orele de curs speciale pentru
profilul colii, iar predarea limbilor str ine a fost îmbog 'it cu termeni tehnici lega'i de proiect. La orele de
informatic , elevii au înv 'at despre video-conferin'e astfel încât s le poat utiliza în comunicarea cu
partenerii.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Tema proiectului a fost cuprins în multe dintre domeniile tehnice
studiate în coal ; lucrul la tema protec'iei mediului s-a bazat pe cuno tin'ele elevilor din biologie, fizic i
chimie.

PRODUSUL FINAL: O pagin web con'inând rezultatele cercet rii (tabele, grafice i concluzii) în trei
limbi.

TITLU: Etnii minoritare în diferite p r!i ale Europei

TIPUL BCOLII: Liceu

VÂRSTE ELEVILOR: 14-18 ani

CONGINUTUL BI ACTIVITHGILE PROIECTULUI: Elevii celor dou coli au f cut împreun


investiga'ii cu privire la modul în care este abordat problema minorit 'ilor în cele dou ' ri partenere,
identificând exemple de bun practic i f când sugestii de îmbun t 'ire. Au f cut cercet ri în biblioteci au
realizat interviuri la fa'a locului, au scris i interpretat o pies pe acest subiect.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Cercetarea în biblioteci i munca pe teren au devenit o parte din


cursurile normale ale elevilor, iar cono tin'ele acumulate au fost plasate în contextul vie'ii de zi cu zi.
Repeti'iile la piesa de teatru au avut loc în timpul orelor de literatur i de limbi str ine, iar predarea
diverselor discipline a fost îmbog 'it dându-se o aten'ie special temei proiectului.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Munca în proiect a inclus istoria, artele i alte discipline de sudiu.

PRODUSUL FINAL: O bro ur în dou limbi con'inând concluziile cercet rii, o caset video pe care a fost
înregistrat piesa de teatru interpretat în timpul schimbului de elevi.

TITLU: Experimentând Europa – elevi cu dificult !i de înv !are într-un grup de lucru cu abilit !i
complexe.

TIPUL BCOLII: Bcoal Special

VHRSTA ELEVILOR: 16-19 ani

CONGINUTUL BI ACTIVITHGILE PROIECTULUI: Proiectul a permis elevilor cu handicap mental i


fizic minor s c l toreasc în str in tate, s cunoasc diferite culturi, s lege prietenii i s înve'e o limb
str in . Cooperarea dintre elevi a inclus munca împreun într-un grup de lucru special care le-a dat
posibilitatea, de exemplu, de a picta singuri un geam, de a sculpta în lemn, de a tricota.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Înv 'area de a comunica i de a ac'iona independent este un element


esen'ial din educa'ia elevilor cu dificult 'i de înv 'are. Proiectul a fost un factor cheie în realizarea acestei
p r'i a programei pedagogice.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Un set complex de discipline a fost atins de tema proiectului,


incluzând societate i cultur , me te uguri, arte, limbi str ine.

PRODUSUL FINAL: Produse manufacturate (geamuri pictate, oglinzi, perne decorate, juc rii din lemn).

13
1.4.3. Proiecte de dezvoltare colar

Proiectele de Dezvoltare Bcolar se centreaz pe colile participante în proiect i pe nevoile lor specifice ca
institu ii de educa ie. Proiectele urm resc îmbun t 'irea managementului colar i a metodelor pedagogice
i permit echipelor de elevi, profesori i directori s împ rt easc experien'e cu privire la identificarea
anumitor nevoi i probleme comune i a modalit 'ilor de rezolvare a acestora.

Pe baza variet 'ii experien'elor, echipele dezvolt noi metode pentru rezolvarea problemelor i nevoilor în
chestiune. Exist astfel posibilitatea de a testa i de a pune în practic cele mai eficiente metode pedagogice
i organiza'ionale g site pe parcursul desf ur rii proiectului.

a) Tema proiectului

Deoarece Proiectele de Dezvoltare Bcolar se centreaz pe nevoile i problemele pe care coala


dumneavoastr le are în comun cu colile partenere, nu exist o list exhaustiv a posibilelor teme de
proiect. Trebuie s discuta'i cu partenerii i s c de'i de acord cu privire la tema pe care dori'i s o adopta'i
astfel încât proiectul s fie cât mai folositor i mai interesant cu putin' pentru to'i cei implica'i.

Pentru a v da câteva idei cu privire la teme posibile pentru Proiecte de Dezvoltare Bcolar , v pute'i axa pe
subiecte privind managementul colar, de exemplu, cum se pot g si resurse de finan'are extrabugetare, cum
pot fi implica'i p rin'ii, cum se poate beneficia de autonomia colar , cum se pot stabili leg turi eficiente
între coal i pia'a muncii, cum poate cre te calitatea managementului, cum pot fi asigurate anse egale.

Proiectul de Dezvoltare Bcolar pe care dori'i s -l derula'i se poate axa, de asemena, pe metode pedagogice,
cum ar fi utlizarea eficient a tehnologiilor informa'ionale i comunica'ionale, introducerea muncii din
proiect în curriculum-ul colii, stimularea înv ' rii prin cooperare, adaptarea curriculei na'ionale la nevoile
individuale (niveluri i posibilit 'i), motivarea elevilor pentru anumite discipline, introducerea dimensiunii
europene, dezvoltarea studiului cross-curricular.

Pute'i g si, de asemenea, pentru Proiectele de Dezvoltare Bcolar subiecte care 'in de un anume grup 'int .
De exemplu, integrarea copiilor proveni'i din familii de lucr tori migran'i, cum se poate beneficia de
diversitatea pe care copiii din familii de refugia'i o aduc în clas i în coal , cum pot fi integra'i elevii cu
nevoi educa'ionale speciale în fluxul educa'ional normal, cum pot fi motiva'i elevii afla'i în situa'ii de risc
pentru a preveni abandonul colar, cum pot fi asigurate anse egale în educa'ie pentru fete i b ie'i.

Acestea i multe alte subiecte pot fi dezvoltate într-un Proiect de Dezvolare Bcolar . Important este ca
subiectul s intereseze to'i partenerii implica'i, astfel încât dezvolarea materialelor, instrumentelor,
metodelor s se fac cu u urin' i s fie de un real folos, nu numai în interiorul parteneriatului, ci i în alte
coli având interese similare.

b) Exemple de proiecte

Urm toarele exemple de Proiecte de Dezvolare Bcolar ilustreaz con'inutul i activit 'ile proiectului,
implicarea altor p r'i interesate i a elevilor, precum i a rezultatelor pentru fiecare coal implicat .

TITLU: Educa!ia copiilor migran!i

TIPUL BCOLII: Bcoli cu o concentra'ie mare de elevi proveni'i din familii de migran'i

CONGINUTUL BI ACTIVITHGILE PROIECTULUI: Multe coli din Europa încearc s g seasc


modalit 'i de integrare a elevilor cu background cultural diferit. Managerierea colilor multiculturale
implic probleme specifice i provoc ri particulare. De aceea, colile participante la proiect dezvolt
diferite metode pedagogice i de management pentru a r spunde provoc rilor din partea diversit 'ii
culturale i lingvistice a colii.

14
IMPLICAREA ALTOR ACTORI: Asocia'ii ale migran'ilor, autorit 'i locale sindicate. Plasamentele în
institu'ii ale profesorilor au fost organizate cu ajutorul acestora.

ROLUL ELEVILOR: Problema elevilor proveni'i din familii de migran'i a fost dezb tut în clas ; unii
elevi au participat la reuniunile de proiect.

PRODUSUL FINAL/REZULTATUL: Bcolile participante i-au îmbun t 'it programa pedagogic .

TITLU: *coli cu resurse financiare extrabugetare

TIPUL BCOLII: Liceu

CONGINUTUL BI ACTIVITHGILE PROIECTULUI: Mai multe coli europene au decis s coopereze în


adoptarea unei strategii prin care s vad ce metode institu'ionale pot dezvolta pentru a face ca o coal s
g seasc modalit 'i complementare de sus'inere financiar . Aceasta presupune nu doar ca coala s fie bine
adaptat mediului în care func'ioneaz , ci i ca aceasta s fie democratic i participativ , în care to'i
membrii comunit 'ii educa'ionale (elevi, p rin'i, personalul din educa'ie i comunitatea local ) s fie activ
implica'i. Proiectul dezvolt strategii de sus'inere comunitar a colilor ca modalitate de sustenabilitate pe
linia conceptului mai larg al cet 'eniei europene active.

IMPLICAREA ALTOR ACTORI: Autorit 'i locale, un centru de formare a profesorilor, asocia'ii ale
p rin'ilor i elevilor.

ROLUL ELEVILOR: Asocia'iile elevilor au participat la dezvoltarea conceptului de sustenabilitate a colii.

PRODUSUL FINAL/REZULTATUL: O structur institu'ional bazat pe noi metode pedagogice.

TITLU: Mo teniri culturale

TIPUL BCOLII: Liceu voca'ional

CONGINUTUL BI ACTIVITHGILE PROIECTULUI: Bcolile participante din Europa au lucrat asupra


c ilor de îmbun t 'ire a cooper rii cu partenerii din comunitatea local activi în domeniul mo tenirilor
culturale. Activit 'ile au fost stabilite în func'ie de interesul elevilor (mai ales a celor din liceele voca'ionale
i tehnice) pentru o meserie anume.

IMPLICAREA ALTOR ACTORI: Departamentele educa'ionale ale muzeelor, teatrelor, parcurilor


na'ionale.

ROLUL ELEVILOR: Proiectul a fost legat de abord rile cet 'eniei europene active în care tinerii î i asum
propriul patrimoniu cultural, de exemplu, prin proiecte conduse de elevii în i i.

PRODUSUL FINAL/REZULTATUL: Introducerea în programa colar a unui obiect op'ional referitor la


mo tenirea cultural .

1. 5. MOBILIT ILE DIN CADRUL PROIECTELOR

Mobilit 'ile ocup un loc important în cadrul proiectelor Comenius 1. Elevii i profesorii au posibilitatea de
a înt ri parteneriatul i de a adânci cooperarea din cadrul proiectului. Când planifica'i activit 'ile din
proiect împreun cu partenerii trebuie s discuta'i rolul pe care mobilit 'ile elevilor i profesorilor îl vor
avea în dezvoltarea parteneriatului. Sunt posibile activit 'i de mobilitate diferite, în func'ie de tipul
proiectului, potrivit tabelului de mai jos:

15
Proiecte Proiecte Proiecte de Durata
Bcolare Lingvistice Dezvoltare Bcolar

Mobilit38i ale
profesorilor:

- Reuniune de X X X Max. 1 s pt.


proiect

- Schimb de X X 1-4 s pt.


profesori

- Plasament în X X 1-4 s pt.


institu'ii

- Vizit de X X Max. 1 s pt.


studiu

- Profesori X Min. 14 zile


înso'itori la
schimburile de
elevi

Mobilit38i ale
elevilor:

- Reuniune de X X Max. 1 s pt.


proiect

- Schimb de X Min. 14 zile


elevi

O reuniune de proiect este o întâlnire transna'ional între profesori i elevi ai colilor participante la
proiect care are ca scop discutarea problemelor legate de planificarea, organizarea, implementarea,
monitorizarea i evaluarea proiectului. Nu exist o limit minim de vârst pentru elevii care particip la
reuniunea de proiect. Pentru a decide vârsta limit , v rug m s studia'i legisla'ia na'ional în vigoare i s
stabili'i aceast limit împreun cu p rin'ii.

Schimburile de profesori au un rol important în dezvoltarea con'inutului proiectului. Pe lâng aceasta, ele
reprezint o excelent modalitate de dezvoltare profesional . A lucra în alt coal dintr-o alt 'ar
european înseamn a reflecta asupra propriei abord ri de predare i a crea leg turi profesionale i
personale cu colegii din colile partenere.

Plasamentele în institu8ii sunt o oportunitate de a participa la o serie de activit 'i structurate într-o
companie, întreprindere, firm , în sectorul public sau privat (servicii sociale, organiza'ii non-
guvernamentale, autorit 'i locale, organiza'ii non-profit). Aceste mobilit 'i sunt folositoare în primul rând
atunci când se desf oar un proiect cu o echip coal -întreprindere care urm re te s contribuie la o mai
bun în'elegere a pie'ii muncii de c tre elevi sau atunci când se desf oar un Proiect de Dezvoltare
Bcolar .

Vizitele de studiu ale directorilor reprezint o modalitate important prin care directorul institu'iei î i
poate cunoa te colegii din institu'iile partenere. Vizita le permite o mai bun în'elegere a necesit 'ilor
proiectului, precum i a rolului managementului colar la înl turarea obstacolelor în desf urarea
proiectului i asigurarea succesul acestuia.

16
Schimburile de clase de elevi reprezint o parte esen'ial a Proiectelor Lingvistice. În timpul schimbului,
elevii din cele dou coli partenere vor avea ocazia de a lucra împreun la proiect. Aceasta le va permite
folosirea noilor deprinderi lingvistice i o mai bun în'elegere a culturii partenerilor. Vârsta minim a
elevilor care particip la schimb este de 12 ani, ace tia fiind înso'i'i de profesori (Profesori înso'itori).

2. CUM SE CONSTRUIE TE UN PROIECT


2.1. DECIZIA INI IAL

Impulsul ini'ial de implicare într-un proiect Comenius 1 îl are de obicei un profesor sau un grup de
profesori din coal . Totu i, este foarte important pentru succesul proiectului ca întreaga institu'ie s se
implice, de la directori la membri în Consiliul de Administra'ie, profesori, elevi i p rin'i.

De aceea, este important ca la acest stadiu s aib loc întâlniri în cadrul colii pentru a clarifica scopul
proiectului pe care dori'i s -l derula'i i pentru a discuta toate aspectele cu privire la implicarea într-o astfel
de activitate. Mai exact, pot fi puse întreb ri cum ar fi:

• Ce arii disciplinare, teme i subiecte pot fi acoperite?

• În ce fel vor fi planificate i organizate activit 'ile?

• Ce cadre didactice i elevi sunt interesa'i i disponibili s participe?

• Ce sprijin poate fi ob'inut de la autorit 'ile guvernamentale i locale, asocia'iile de p rin'i, autorit 'ile
educa'ionale, comunitatea local sau media locale?

• Ce metode de predare-înv 'are sau alte abord ri pedagogice trebuie dezvoltate în cadrul proiectului?

• Ce resurse/abilit 'i sunt disponibile i ce alte resurse/abilit 'i pot fi cooptate?

• Ce ' ri pot fi implicate?

Aminti'i-v c proiectul dumneavoastr trebuie:

• s se axeze pe o tem de interes comun pentru to'i partenerii;


• s fie sprijinit de conducerea colii;
• s implice p rin'ii.

Încerca'i s nu privi'i proiectul ca pe ceva ce v apar'ine exclusiv, dumneavoastr sau oric rui alt coleg.
Este important s existe o colaborare creatoare i echitabil între toate colile partenere. De aceea, to'i
partenerii trebuie s aib un cuvânt de spus în planificarea proiectului i realizarea activit 'ilor acestuia.

2.2. CUM S G SIM PARTENERI?

G sirea partenerilor poate p rea dificil la început. Totu i, exist mai multe posibilit 'i de a g si parteneri
europeni pentru un proiect:

17
Contactele personale, atât cele private cât i cele profesionale, sunt un bun punct de pornire. Este posibil ca
dumneavoastr în iv , membri ai familiei, prieteni, colegi sau directorul colii s cunoa te'i profesori din
str in tate care ar fi interesa'i s deruleze un proiect împreun cu dumneavoastr . Autorit 'ile locale sau
regionale v pot fi, de asemenea, de ajutor în g sirea de parteneri dac au înfr 'iri sau alte contacte cu
structuri similare din str in tate, putând astfel s v pun în leg tur cu coli din ' rile respective. Cursurile
de formare Comenius 2 i vizitele de studiu Arion v pot pune, de asemenea, în contact cu poten'iali
parteneri. Pute'i g si parteneri i la seminariile de contact pentru Comenius 3 Re'ele tematice.

Adrese utile:

1. PartBase (http://partbase.programmkontoret.se) este o baz de date disponibil pe Internet care a


fost dezvoltat cu sprijinul Comisiei Europene i care d posibilitatea colilor s se înregistreze i
s caute poten'iale coli partenere pentru proiecte Comenius.
2. European Schoolnet, care este o re'ea cadru de colaborare între mai multe Ministere ale Educa'iei
din Europa, are, de asemenea, o pagin web pentru c utarea de parteneri (http://www.eun.org ).
3. Alte adrese utile:
- http://comenius.eun.org/www/en/pub/comenius/index.htm;
- http://wotw.org.uk;
- http://www.ontheline.org.uk;
- http://life-link.org;
- http://www.occe.asso.fr;
- http://www.aede.org.

La Seminarii de contact centrate pe o anumit tem pute'i, de asemenea, întâlni colegi din alte coli
europene care doresc s ini'ieze un proiect. Suportul financiar pentru vizite preg titoare este disponibil i
pentru participan'ii la aceste seminarii de contact (pentru detalii, vezi sec'iunea urm toare).

Se recomand ca pentru Proiectele Bcolare i Proiectele de Dezvoltare Bcolar s g si'i mai mult de trei
coli din trei ' ri diferite (care reprezint limita minim ). Astfel, chiar dac una dintre coli abandoneaz
proiectul, acesta va avea num rul minim de parteneri pentru a fi elegibil.

2.3. VIZITELE PREG TITOARE

2.3.1. Ce sunt vizitele preg,titoare ?

Bcolile pot depune la Agen'ia Na'ional formulare de candidatur pentru vizite preg titoare. Aceast vizit
dureaz maximum 1 s pt mân i v d posibilitatea de a întâlni poten'iali parteneri i de a discuta i
dezvolta proiectul împreun . Este, de asemenea, o ocazie de a lega rela'ii personale pe care se construie te
un proiect de succes i de a completa formularul de candidatur în vederea ob'inerii suportului financiar.
Vizita preg titoare v d posibilitatea de a cunoa te coala partener (cl direa, dotarea colii etc.), sistemul
i cultura colii respective. Pute'i discuta aspecte ca planificarea activit 'ilor, rolul i responsabilit 'ile
colii coordonatoare i ale colilor partenere, mijloacele de comunicare, limba de comunicare ce va fi
utilizat i planificarea mobilit 'ilor ce vor fi efectuate pe parcursul proiectului. Pentru a beneficia la
maximum de vizita preg titoare, încerca'i ca pe parcursul ei s schimba'i cât mai multe informa'ii cu
putin' cu viitorii parteneri în leg tur cu coala dumneavoastr i cu sistemul educa'ional din 'ara
dumneavoastr .

Participarea la seminariile de contact poate fi finan'at din fondurile destinate vizitelor preg titoare. În
cazul în care primi'i finan'are pentru participarea la un seminar de contact, nu mai pute'i primi finan'are
pentru alt vizit preg titoare.

Atunci când ob'ine'i finan'are pentru o vizit preg titoare, suportul financiar acoper :

18
• costurile reale de transport de la institu'ia de origine pân la institu'ia gazd ,
• costuri legate de asigurarea medical ,
• o parte din cheltuielile de subzisten' .

Pentru a solicita suport financiar pentru o vizit preg titoare trebuie s completa'i un formular de
candidatur special pentru aceast ac'iune, disponibil pe site-ul www.socrates.ro. Fiecare Agen'ie Na'ional
î i stabile te termenele limit de depunere a formularelor de candidatur , de aceea trebuie s verifica'i pe
site-ul Agen'iei care sunt aceste termene. Formularele care sosesc dup aceste termene-limit nu vor fi
luate în considerare!

Partenerul care efectueaz vizita preg titoare trebuie s depun formularul de candidatur la Agen'ia
Na'ional din 'ara sa. La aceast mobilitate pot participa maximum dou persoane din aceea i coal .

Nu sunt eligibile costuri legate de primirea unor participan i la vizit, preg,titoare, de aceea fiecare #coal,
participant, va trebui s,-#i acopere aceste cheltuieli din propriile fonduri.

Dac vizita preg titoare nu este una de succes, în sensul c nu se va concretiza într-un proiect, coala nu
trebuie s înapoieze banii. Persoanele participante vor trebui s fac dovada cheltuielilor integrale i s
alc tuiasc un raport de activitate explicit pentru situa'ia respectiv .

Deoarece vizita preg titoare este destinat ini'ierii unui proiect, aceasta trebuie s aib loc înainte de
depunerea formularului de candidatur3 pentru proiect.

2.3.2. Ce se discut, la o vizit, preg,titoare?

Aceasta este o întâlnire hot râtoare pentru proiect, deoarece deciziile luate vor influen'a derularea
întregului proiect. Fi'i preg ti'i s negocia'i a a cum nu a'i mai f cut-o înainte i s v folosi'i abilit 'ile de
comunicare i cele diplomatice la maximum! Alte abilit 'i care v vor fi de folos sunt toleran'a, r bdarea,
flexibilitatea i sim'ul umorului.

Dincolo de stabilirea locului unde se va desf ura întâlnirea, este greu de spus câte detalii trebuie discutate
înainte de vizita preg titoare (cum ar fi agenda întâlnirii, persoana care o va prezida etc.). Indiferent de câte
lucruri a'i stabilit dinainte, va trebui s discuta'i i problemele de mai jos. Nu uita'i s ave'i formularul de
candidatur pentru proiect în fa' atunci când face'i acest lucru !

• Pentru ce dori'i s lua'i parte la o mobilitate • Cum ve'i comunica – în ce limb /-i, prin ce
transna'ional în cadrul proiectului i care mijloace i cât de des ?
sunt a tept rile dumneavoastr cu privire la
aceasta. • Bugetul proiectului (fiecare institu'ie
partener î i va completa propriul buget).
• Ce cadre didactice, câ'i elevi i de ce vârste
vor fi implica'i din fiecare coal . • Când i în ce ' ri se vor organiza întâlnirile
de proiect – este necesar s le include'i in
• Domeniile pe care dori'i s le aborda'i ca planul de activitate înc de la început ?
posibile teme pentru proiect i ariile
curriculare care vor fi atinse de proiect, • Ce se va întâmpla cu proiectul dac una
direct sau indirect. dintre coli dore te s se retrag ?

• Cum se va dezvolta tema în fiecare din • Ce coal va coordona proiectul i ce sarcini


colile partenere? vor fi atribuite colilor participante ?

• Un termen potrivit pentru a preda proiectul • Cu ce echipamente, resurse, expertiz i


i când va fi înaintat formularul de contacte va contribui fiecare coal la
candidatur . proiect ?

19
• Planuri pentru colectarea datelor, monito- • Ce se întâmpl dac se schimb personalul
rizarea activit 'ilor i diseminarea informa- de baz din echipele de proiect?
'iilor referitoare la proiect.
• Ce se va întâmpla dac proiectul va fi
• Strategia de evaluare. respins (va continua colaborarea?)?

Re'ine'i c o vizit preg titoare la care s se întâlneasc to'i partenerii este o ocazie excelent de a începe s
completa'i formularul de candidatur !

20
2.3.3. Ce s lua!i cu dumneavoastr ?

De asemenea, ar trebui s v gândi'i la ce ve'i lua cu dumneavoastr . În lista de mai jos a'i putea g si
câteva idei utile:

• acest Manual, Ghidul Candidatului, Apelul la Propuneri i orice alte materiale de referin' pe care
le-a'i putea ob'ine, formularele de candidatur – în timpul întâlnirii vor exista multe ocazii când ve'i
dori s verifica'i chestiuni de ordin tehnic i s v baza'i pe partenerii dumneavoastr pentru a g si un
r spuns imediat;
• o scrisoare de felicitare i sprijin din partea directorului colii dumneavoastr sau din partea altor
oficialit 'i, înso'it de mesaje din partea elevilor care ar putea lua parte la realizarea proiectului;
• informa'ii despre coala dumneavoastr , cum ar fi o bro ur a colii, documente relevante cu privire la
organizare i curriculum, planificarea vacan'elor i informa'ii cu privire la sistemul educa'ional din 'ara
sau regiunea dumneavoastr ;
• liste cu nume ale persoanelor de contact, numere de telefon, fax, e-mail, pe care s le distribui'i;
• fotografii, o caset video sau audio pentru a prezenta coala i zona geografic , un aparat de fotografiat
sau o camer de luat vederi;
• informa'ii de ordin turistic cu privire la zona în care este situat coala, postere;
• mici cadouri, în particular cele care au direct leg tur cu coala i comunitatea local – pute'i lua mai
multe decât crede'i c ve'i avea nevoie pentru c s-ar putea s v întâlni'i cu mai multe persoane i s
vi se ofere mai mult ospitalitate i cadouri decât v-a'i fi a teptat.

Când efectua'i o vizit preg titoare, este important s 'ine'i seama de:

1. diferen'ele culturale dintre ' rile participante la proiect;


2. priorit 'i diferite i stiluri de lucru diferite;
3. diferen'a dintre nivelurile de competen' lingvistic .

2.4. PREG TIREA FORMULARULUI DE CANDIDATUR

2.4.1. Cum se procedeaz ?

Termenul limit general pentru depunerea candidaturilor Comenius 1 este 1 februarie în fiecare an.

Candidatura este în acela i timp una comun3 pentru întregul proiect i una individual3 pentru fiecare
coal . Aceasta înseamn c informa'iile de baz ale proiectului, parteneriatul, con'inutul i organizarea
proiectului au în vedere proiectul în întregime, iar dumneavoastr împreun cu partenerii trebuie s
completa'i aceste lucruri împreun3. Planul Comenius i partea bugetar a candidaturii privesc îns fiecare
coal în parte i vor fi completate individual de c tre acestea.

Iat p r'ile din formularul de candidatur pe care trebuie s le completa'i în comun cu partenerii i
individual:

În comun:

• Informa'ii generale cu privire la proiect.


• Partenerii proiectului.
• Con'inutul proiectului.
• Organizarea proiectului.
• Rezumatul proiectului.

21
Individual:

• Bugetul.
• Declara'ia de buget.
• Planul Comenius.

2.4.2. Ce înseamn o candidatur de succes?

Proiectele ar trebui s îndeplineasc obiectivele i priorit 'ile specifice ac'iunii COMENIUS a a cum sunt
acestea prezentate în Ghidul Candidatului. În termeni concre'i, aceasta înseamn c persoanele care vor
evalua candidatura dumneavoastr vor urm ri contribu'ia proiectului dumneavoastr la îmbun t 'irea
calit 'ii educa'iei i la consolidarea dimensiunii europene. De asemenea, vor fi avute în vedere i
urm toarele priorit 'i:

• Promovarea educa'iei interculturale cu accent pe combaterea rasismului i xenofobiei

• Promovarea înv ' rii limbilor str ine i a diversit 'ii lingvistice

• Îmbun t 'irea educa'iei copiilor cu nevoi speciale

• Promovarea egalit 'ii între sexe

Este limpede c nu toate proiectele vor îndeplini în mod necesar toate aceste priorit 'i. Lucrul acesta este de
în'eles i de acceptat: este mai bine pentru un proiect s se concentreze clar asupra unui num r limitat de
priorit 'i decât s încerce s le ating doar par'ial pe toate.

De asemenea, în unele ' ri pot exista priorit 'i na'ionale pe care trebuie s le ave'i în vedere. Va fi nevoie
s afla'i care ar putea fi acestea din „Apelul la propuneri“ anual, pe care îl pute'i ob'ine de la Agen'ia
Na'ional (www.socrates.ro).

Pe lâng criteriile formale de selec'ie men'ionate mai sus, ar mai trebui s include'i urm toarele elemente în
formularul de candidatur :

• obiective clare i rezultate a teptate realiste,

• un plan de lucru limpede i coerent,

• coeren' între Planul Comenius i proiect,

• modalit 'i i strategii de evaluare permanent a proiectului,

• modalit 'i i strategii de diseminare a rezultatelor proiectului la nivel local, regional i na'ional.

Proiectele Comenius sunt proiecte de cooperare, în care to'i partenerii au drepturi i responsabilit 'i egale.
De aceea, formularul de candidatur ar trebui s arate clar c activit 'ile au fost stabilite de comun acord de
c tre parteneri i c ace tia se implic în aceea i m sur în proiect.

Re'ine'i c formularul de candidatur este ansa ca proiectul dumneavoastr s fie finan'at. De aceea,
asigura'i-v c acesta este explicit i completat în întregime. Re'ine'i c nimeni nu v poate citi gândurile – ideile
trebuie exprimate clar! Pentru aceasta, p rerea critic a unui prieten v-ar fi de folos; spre exemplu, l sa'i pe
cineva care nu este implicat în proiect s îl citeasc i s v spun apoi impresiile.

22
2.5. SELEC IA I CONTRACTAREA

2.5.1. Procesul de selec!ie.

Deoarece proiectele Comenius 1 sunt proiecte transna'ionale, ele trebuie aprobate atât la nivel na'ional, cât
i la nivel european. De aceea, procedura de selec'ie a candidaturilor const dintr-o selec'ie na'ional
realizat de fiecare Agen'ie Na'ional , urmat de o procedur de consultare la nivel european.

Ceea ce înseamn c dac Agen'ia Na'ional a acceptat proiectul dumneavoastr , va trebui apoi ca aceasta
s se consulte cu Agen'iile Na'ionale din ' rile partenerilor de proiect pentru a afla dac ace tia, la rândul
lor, au fost accepta'i. Dup cum am ar tat mai devreme, Proiectele Bcolare i Proiectele de Dezvoltare
Bcolar trebuie s aib cel pu'in trei parteneri; prin urmare, cel pu'in dou candidaturi ale partenerilor
trebuie s fie acceptate, pe lâng a dumneavoastr , pentru ca proiectul s fie aprobat. În privin'a Proiectelor
Lingvistice, atât candidatura dumneavoastr , cât i cea a partenerului trebuie s fie aprobate de c tre
Agen'iile Na'ionale respective. Comisia European nu se implic în selec'ia candidaturilor.

În acest context, este bine s ti'i c fiec rei ' ri participante în Program îi este alocat un buget, bazat pe un
num r de elemente, cum ar fi de exemplu num rul popula'iei colare. Aprobarea proiectului depinde de
bugetul anual i în situa'ia în care exist mai multe cereri decât fonduri în orice 'ar , Agen'ia Na'ional va
selecta candidaturile care îndeplinesc cel mai bine criteriile de evaluare. A adar, s-ar putea întâmpla ca în
ciuda accept rii proiectului de c tre Agen'ia Na'ional , acesta s fie respins pentru c unul dintre partenerii
dumneavoastr a fost respins.

Iat de ce este bine s existe cel pu'in patru coli care s se implice în parteneriat pentru a reduce riscurile
respingerii întregului proiect doar pentru c a fost respins candidatura uneia dintre ele. Pe de alt parte, nu
este încurajat la început un parteneriat care este prea mare – în orice caz, este posibil s extinde'i
parteneriatul ad ugând o nou coal în faza de reînnoire a proiectului.

Agen'ia Na'ional v va informa cu privire la rezultatele selec'iei înainte de începerea activit 'ilor
planificate.

2.5.2. Ce se întâmpl în cazul în care candidatura este acceptat ?

Agen'ia Na'ional v va informa dac proiectul a fost selectat i v va trimite un contract prin care v ve'i
angaja s îndeplini'i activit 'ile descrise în formularul de candidatur i ve'i respecta cerin'ele contractuale
i de raportare.

Contractul este un document legal, de aceea el trebuie semnat de persoana legal autorizat s semneze în
numele colii. Va trebui s p stra'i un exemplar semnat al contractului i s înapoia'i un alt exemplar
semnat Agen'iei Na'ionale. Contractul va intra în vigoare în momentul în care Agen'ia Na'ional prime te
exemplarul semnat.

De îndat ce prime te acest exemplar, Agen'ia Na'ional v va transfera o sum pentru primul an de
proiect. Astfel:

• Ve'i primi mai întâi un avans de 80% din suma maxim aprobat ; de obicei avansul este pl tit în
timp de o lun de la primirea contractului semnat de c tre Agen'ia Na'ional .
• Ve'i primi restul de 20% din suma aprobat la sfâr itul perioadei contractuale, dup ce Agen'ia
Na'ional a primit i aprobat raportul de activitate i cel financiar.

Sumele se calculeaz în Euro. Contractele urmeaz anul colar, care pentru activit 'ile Comenius începe la
1 august i se încheie la 31 iulie anul urm tor.

23
Dac proiectul dumneavoastr este un Proiect Bcolar sau un Proiect de Dezvoltare Bcolar care î i planific
activit 'i pentru 2 sau 3 ani, în fiecare an se va depune o cerere de reînnoire (care va fi supus procedurilor
de selec'ie) i se va semna un nou contract de finan'are.

Proiectele Lingvistice pot avea, în mod excep'ional, un contract pe o perioad de doi ani, în cazul în care
cele dou schimburi de elevi nu pot fi organizate în timpul unui an colar. Totu i, valoarea sumei acordate
pentru un contract de doi ani nu va fi mai mare decât cea acordat pentru un contract de un an.

2.5.3. Suportul financiar i regulile financiare

Suportul financiar este compus din dou p r'i: o sum fix pentru acoperirea costurilor eligibile ale
proiectului i o sum variabil pentru acoperirea costurilor eligibile referitoare la mobilit 'ile
transna'ionale. Suma variabil pentru fiecare coal variaz în func'ie de num rul persoanelor care
efectueaz deplasarea, dac sunt elevi sau profesori, unde se deplaseaz i pentru cât timp. Fondurile
Comenius vor acoperi în întregime costurile de transport i cele de asigurare medical , îns costurile de
subzisten' sunt acoperite doar par'ial. Formularul de candidatur cuprinde informa'ii de ultim or cu
privire la ratele de subzisten' care se pot aplica, conform tipului de mobilitate i ' rii de destina'ie.

Ve'i putea folosi suma fix din suportul financiar numai pentru urm toarele categorii de costuri eligibile,
costuri care vor fi acoperite în întregime:

1) Preg tire lingvistic pentru elevi i profesori: spre exemplu, cursuri suplimentare de înv 'are a limbii
'int (dac aceasta nu se studiaz în coal ), cump rarea unor materiale pentru înv 'are individual ,
soft-uri educa'ionale, c r'i etc.
2) Cheltuieli materiale pentru proiect: spre exemplu, hârtie, materiale pentru confec'ionarea obiectelor de
artizanat, articole i materiale pentru clas sau lucru pe teren, intr ri la muzee, transport local pentru
activit 'ile de documentare etc.
3) Traduceri, dac acestea sunt f cute de o firm autorizat din afara colii.
4) Cheltuieli de documentare: tehnoredactare, tip rire.
5) Software: conectare la Internet/e-mail sau achizi'ionarea de produse software specializate, care sunt
legate în mod direct de realizarea activit 'ilor aprobate în proiect.
6) Cheltuieli administrative generale: comunica'ii, fotocopiere, consumabile, obiecte de papet rie.
Cheltuielile administrative generale nu pot dep i mai mult de 20% din suma fix aprobat .
7) Alte cheltuieli: articole pentru realizarea activit 'ilor proiectului, dar care nu se înscriu în nici una
dintre categoriile mai sus men'ionate. Pentru aceste cheltuieli institu'ia trebuie s prezinte o not
explicativ privind caracterul esen'ial i necesar al acestora.

Suma variabil acoper cheltuielile de transport i asigurare medical pentru cei care efectueaz deplasarea,
acoper o parte din cheltuielile de subzisten' ale profesorilor i, în cazuri excep!ionale (când, din diverse
motive explicit men!ionate, nu este posibil cazarea elevilor în familii), cheltuielile de subzisten' pentru
elevi. Tipurile de mobilit 'i pentru care se poate cere finan'are sunt descrise în Capitolul 1.5 de mai sus.

Este important s re'ine'i c :

Q Suportul financiar nu poate fi folosit pentru acoperirea unor costuri care nu sunt legate de realizarea
proiectului. Cheltuielile de personal sunt ineligibile în orice situa'ie. Spre exemplu, nici unul din serviciile de
mai sus furnizate de personalul din colile participante nu sunt eligibile pentru finan'are din suma acordat
pentru realizarea proiectului.

Q Dac nu a'i folosit întreaga sum acordat pentru proiect, va trebui s returna'i Agen'iei Na'ionale suma
r mas . De aceea, fi'i reali ti când întocmi'i formularul de candidatur i solicita'i doar fonduri pe care le pute'i
cheltui!

24
Q Fondurile nu pot fi transferate de la un an financiar la altul.

Q Dac coala dumneavoastr este dezavantajat socio-economic sau dac este o institu'ie pentru copii cu nevoi
educa'ionale speciale, pute'i solicita o sum fix mai mare (va trebui s justifica'i temeinic îns aceast solicitare
în Planul Comenius). De asemenea, pute'i solicita o sum variabil mai mare în cazul în care persoana care
particip la una din mobilit 'ile proiectului este o persoan dezavantajat i are nevoie de asisten' special în
timpul c l toriei i al ederii la institu'ia partener (va trebui s specifica'i lucrul acesta la partea de „buget“ din
formularul de candidatur ).

2.5.4 Raportarea

Una din responsabilit 'ile dumneavoastr care face parte din activit 'ile proiectului este raportarea c tre
Agen'ia Na'ional a evolu'iei proiectului i a felului în care se folose te finan'area. Pentru aceasta, Agen'ia
Na'ional v va pune la dispozi'ie, odat cu contractul, formularele de raport necesare în care ve'i g si mai
multe informa'ii despre când i cum s face'i acest raport. Termenele limit pentru înaintarea rapoartelor i
limba în care acestea vor fi redactate sunt specificate în contractul pe care vi-l trimite Agen'ia Na'ional .

2.5.5 Cum se procedeaz3 pentru a reînnoi proiectul?

Gândi'i-v c proiectul dumneavoastr este unul Bcolar sau unul de Dezvoltare Bcolar i vi s-au alocat,
dumneavoastr i partenerilor, fonduri pentru primul an de proiect. Totu i, a'i pl nuit s realiza'i un proiect
de trei ani i ave'i nevoie de finan'are pentru a face acest lucru. Ceea ce trebuie s face'i este s înainta'i
Agen'iei Na'ionale un formular de reînnoire a proiectului. Re'ine'i c termenul limit pentru înaintarea
formularelor de candidatur pentru Comenius 1 este 1 februarie.

Procedura de înaintare a formularului este aceea i ca pentru primul an de proiect. Lista cu ce acte trebuie s
con'in dosarul pentru reînnoire de proiect se g se te pe site-ul Agen'iei Na'ionale Socrates:
www.socrates.ro.

3. DUP APROBAREA PROIECTULUI


3.1. ORGANIZAREA PROIECTULUI

Contractul fiind primit, asigura'i-v împreun cu partenerii c bazele cooper3rii au fost într-adev r puse.
Experien'a a demonstrat c o comunicare frecvent – atât între cât i în colile partenere – este unul dintre
factorii esen'iali pentru ca un proiect s aib succes. Claritatea, angajamentul Bi în8elegerea sunt alte
ingrediente esen'iale din re'eta succesului.

Când începe'i un proiect, ar fi foarte bine dac a'i avea în vedere urm toarele sugestii din partea unor
profesori cu experien' în derularea proiectelor transna'ionale:

• Asigura'i-v c întreaga coal i comunitatea local tiu de succesul candidaturii dumneavoastr .


Vizibilitatea i sprijinul activ al întregii coli, al p rin'ilor i al comunit 'ii locale sunt foarte
importante pentru a avea un proiect de succes.

• Stabili'i o comunicare permanent i eficient între responsabilii de proiect din colile partenere i
participan'ii implica'i din fiecare coal . Este important ca proiectul s mearg pe drumul s u cât de
curând posibil i lucrul acesta nu se poate realiza mai bine decât prin schimbul permanent de
informa'ii, întreb ri, sugestii i sfaturi.

25
• Colabora'i cu partenerii i alege'i c i simple i practice pentru a demara proiectul, cum ar fi schimbul
de scrisori de felicitare i de reînnoire a angajamentului de implicare în proiect, stabilirea concret a
calendarului de activit 'i, responsabilit 'ile care îi revin fiec rui partener în realizarea activit 'ilor,
sincronizarea edit rii de buletine informative. De asemenea, a'i putea lua hot rârea s stabili'i contacte
imediate între elevii participan'i.

• Fi'i de acord în privin'a mijloacelor de comunicare pe care le ve'i folosi (e-mail, po t , telefon, video-
conferin'e, tele-conferin'e…) i în privin'a frecven'ei cu care ve'i schimba mesaje i informa'ii cu
partenerii (zilnic, s pt mânal, lunar, trimestrial).

• Organiza'i cât de repede cu putin' edin'e de informare pentru colegii din coala dumneavoastr pentru a
v asigura de entuziasmul i angajamentul acestora. Prezenta'i, a adar, în consiliul profesoral, la orele de
dirigen'ie i la întâlnirile cu p rin'ii proiectul i ce î i propune acesta, rezultatele scontate, institu'iile
partenere, dar mai ales ce presupune implicarea într-un astfel de proiect. Pe lâng foarte mult munc
pentru organizarea eficient a proiectului i atingerea obiectivelor acestuia, vor exista i satisfac'ii atât în
plan profesional i personal pentru cei care se vor implica în realizarea lui, cât mai ales pe plan
institu'ional. Scoate'i în eviden' aceste aspecte pentru a asigura înc de la început bazele unei inform ri
i comunic ri eficiente. De asemenea, este indicat s realiza'i panouri de informare pe care s le plasa'i
fie la intrarea în institu'ie, fie în alte locuri cu mult vizibilitate, pentru a v asigura c demersul
institu'iei de a se implica în proiecte de cooperare este cunoscut de cât mai multe persoane.

• Asigura'i-v c teoria i practica merg mân în mân i c pute'i împ rt i repede rezultatele concrete
ale proiectului colegilor din coala dumneavoastr i din colile partenere - dar mai ales celor care nu
sunt direct implica'i în derularea efectiv a proiectului. Astfel, vor avea posibilitatea s vad c
proiectul prezint beneficii tangibile i practice i c lucreaz cu persoane care le împ rt esc
interesele cu profesionalism.

• Asigura'i-v c toate persoanele implicate au o idee clar cu privire la diferitele etape ale proiectului i
informa'i-v reciproc în leg tur cu datele vacan'elor, cu orele din diferite zone, durata unei zile de
coal i perioada examenelor, nu uita'i poten'ialele constrângeri birocratice sau de comunica'ie, cum
ar fi utilizarea telefonului, a fax-ului sau a po tei electronice.

• Înregistra'i evenimentele, rezultatele, cheltuielile, datele, succesele i grijile a a cum sunt. Va trebui s
evalua'i proiectul i s îi raporta'i evolu'ia, de aceea este mult mai u or s nota'i lucrurile importante
atunci când se întâmpl decât s încerca'i s v aduce'i aminte de ele mai târziu când ve'i ajunge la
etape de evaluare i raportare. Ginerea unui jurnal al proiectului v va fi de mare folos atât pentru a
urm ri constant „pulsul“ proiectului, dar i pentru a avea mai târziu un material de referin' în
redactarea raportului de activitate final. Utile în acest sens sunt i procesele verbale pe care v
suger m s le scrie'i ori de câte ori are loc o întâlnire de informare sau de lucru la nivelul institu'iei
sau la nivelul parteneriatului în sine. P stra'i aceste procese verbale în ordinea în care au avut loc
întâlnirile sau evenimentele importante din cadrul proiectului.

• Ave'i în vedere impactul pe care îl pot avea asupra proiectului schimb rile de personal. Aceste
schimb ri au fost cauza major de e ec în multe cazuri, prin urmare, este foarte important s v
asigura'i c proiectul poate continua i rezista schimb rilor de personal.

• Monitoriza'i permanent atingerea obiectivelor i timpul stabilit pentru îndeplinirea lor.

26
3.2. CUM SE STABILE TE UN PLAN DE LUCRU?

Primul lucru la care trebuie s v gândi'i când alc tui'i un plan de lucru este s atinge'i scopul proiectului.
Nu fi'i foarte ambi'io i! Preocuparea principal va fi s c de'i de comun acord în privin'a felului cum
organiza'i activit 'ile proiectului i cum v pune'i în practic ideile i planurile. Aminti'i-v c un Proiect
Bcolar sau Lingvistic ar trebui s fie integrat în activit 'ile obi nuite ale clasei, iar elevii ar trebui s
participe activ la activit 'i.
În formularul de candidatur pe care l-a'i înaintat Agen'iei Na'ionale pentru a ob'ine finan'are, a'i schi'at un
plan al activit 'ilor proiectului i a'i stabilit rolurile pe care le va îndeplini fiecare partener, dar o
planificare mai detaliat va cuprinde întreg ciclul de via' a proiectului. Nu v limita'i la schi'a ini'ial .
Mai mult, din momentul înaint rii candidaturii pân la ob'inerea finan' rii trece o perioada de timp destul
de mare, timp în care, probabil, regândi'i unele aspecte men'ionate în formular i ave'i o viziune mult mai
clar asupra felului în care ve'i desf ura activit 'ile propuse. De asemenea, este posibil ca nu to'i partenerii
care au dorit ini'ial s se implice în proiect s primeasc finan'are din partea Agen'iei Na'ionale din 'ara
proprie i s fie astfel necesar s reorganiza'i i redistribui'i rolurile i sarcinile asupra c rora v-a'i oprit
ini'ial. A adar, pornind de la schi'a prezentat în formularul de candidatur , revede'i planul activit 'ilor i
definitiva'i-l.

Claritatea i coeren a sunt punctele esen'iale ale unui plan de lucru bun. Ve'i putea pune în aplicare un
plan de lucru care va asigura o derulare sigur i consecvent a proiectului numai dac sunte'i pe aceea i
lungime de und cu partenerii în privin'a obiectivelor i a con'inutului proiectului.

A adar, fi'i siguri c :


• sunt stabilite c i de comunicare eficiente,
• programul este realist i în strâns leg tur cu rezultatele a teptate,
• exist un acord în leg tur cu ceea ce are de îndeplinit fiecare partener i când,
• a'i avut în vedere felul în care ve'i monitoriza i evalua proiectul.

Va trebui s stabili'i termene pentru:

• întâlniri: întâlniri locale (colegi, p rin'i, reprezentan'i ai comunit 'ii locale) i întâlniri transna'ionale
cu colile partenere,
• activit 'i de mobilitate,
• raport i evaluare,
• predarea i schimbul de produse, dosare etc.

Asigura'i-v c atât dumneavoastr , cât i partenerii în'elege'i i sunte'i de acord cu planul de lucru! Într-o
rela'ie de parteneriat, rolurile i sarcinile fiec rui partener trebuie s fie echilibrate i stabilite de comun acord.
Nu ezita'i s discuta'i cu partenerii i coordonatorul de proiect sarcinile pe care nu le pute'i îndeplini sau cu
care nu sunte'i de acord. S-a observat de multe ori tendin'a institu'iilor partenere de a accepta necondi'ionat
planul de lucru stabilit de coordonator. Sugestia noastr este îns de a încerca s discuta'i, chiar s negocia'i
planul de lucru având în vedere timpul pe care îl ave'i la dispozi'ie pentru lucrul la proiect, precum i resursele
materiale i umane de care dispune'i. Calea cea mai sigur pentru a îndeplini acest lucru este s ave'i în scris
un plan de lucru hot rât de comun acord.

Vom încerca în cele ce urmeaz s v oferim câteva exemple de planuri de lucru stabilite în cadrul unor
proiecte Comenius 1 care îmbin într-un mod foarte simplu activit 'ile specifice avute în vedere pentru
atingerea obiectivelor i componenta temporal . Nu uita'i c în proiectele Comenius 1 factorul temporal
este uneori constrâng tor. Ave'i la dispozi'ie mai pu'in de un an de zile în care s duce'i la bun sfâr it
proiectul, în cazul în care derula'i un proiect lingvistic, sau o parte a acestuia, în cazul în care realiza'i un
proiect colar sau unul de dezvoltare colar .

27
Una dintre cele mai simple modalit 'i de planificare a activit 'ilor în timp este utilizarea Diagramei PERT1,
conform urm torului exemplu propus, în cadrul unui proiect lingvistic, de Colegiul Na'ional de Art
„Octav B ncil “ din Ia i i de Lycee Professionnel le Dolmen, din Poitiers, Fran'a. Titlul proiectului este
„Un autre chaînon européen; Contes, costumes et coutumes, de la Moldavie roumaine au Poitou roman“.

2005 2006

Figura 1.1

Iat i activit 'ile cuprinse în schem :


A: începutul anului colar, prima faz a preg tirii proiectului const în prezentarea proiectului elevilor i
profesorilor din cele dou institu'ii;
B: reuniune de proiect în România pentru stabilirea exact a aspectelor care vor fi abordate, a metodelor de
lucru i a calendarului activit 'ilor;
C: elevii din cele dou institu'ii vor redacta texte cu tematic referitoare la costumele purtate în cele dou
regiuni, având ca punct de plecare cuno tin'ele acestora despre patrimoniul cultural al celor dou regiuni,
cuno tin'e de istorie a costumelor i art popular ;
D: primul schimb de elevi (România – Fran'a): g zduirea elevilor români la Poitiers, analizarea textelor
scrise de elevi i discutarea lor, alegerea unor texte care vor fi utilizate drept scenariu pentru montarea unor
scenete. Elevii români vor fi ini'ia'i de cei francezi în folosirea ma inii de cusut, în luarea m surilor pentru
a croi diferite tipuri de costume i în folosirea instrumentelor utilizate în desenul tehnic. Se vor alege în
comun materialele pentru costume. Bilan'ul i evaluarea activit 'ilor din timpul primul schimb se vor
realiza atât separat, cât i pe grupuri (elevi români, francezi, profesori). Va exista i un bilan' global comun.
E i F: etapele de „navet “ între propunerile elevilor români i r spunsurile elevilor francezi (crearea
costumelor);
E: elevii români propun desene pe care le transmit colegilor francezi prin e-mail referitor la costume i
montarea scenetelor;
F : elevii francezi r spund propunerilor colegilor lor i încep schi'area abloanelor pentru costume;
G: realizarea costumelor – elevii francezi. Coordonarea mini-proiectelor de montare a scenetelor;
H: definitivarea mini-proiectelor de montare a scenetelor (schimb de informa'ii prin e-mail);
I: al doilea schimb de elevi (Fran'a – România): g zduirea elevilor francezi, încercarea costumelor,
stabilirea ultimelor detalii de regie a scenetei, prezentarea spectacolului. Vor fi expuse toate lucr rile
premerg toare punerii în scen a piesei. Bilan'ul i evaluarea activit 'ilor din timpul celui de-al doilea
schimb de elevi se vor realiza atât separat, cât i pe grupuri (elevi români, francezi, profesori). Va exista i
un bilan' global comun;
J: elevii francezi vor prezenta sceneta la Poitiers, în institu'ii de ocrotire a copiilor i azile de b trâni;
K: evaluarea final a proiectului i diseminarea rezultatelor – videoconferin' .

De asemenea, pe lâng Diagrama PERT, pute'i utiliza Diagrama Gantt (Gantt Chart2). Diagrama ofer o
ilustrare grafic a unui program de activit 'i care ajut la planificarea, coordonarea i monitorizarea unor
sarcini specifice dintr-un proiect. În cadrul unei diagrame Gantt, fiec rei activit 'i îi este alocat un rând.

1
PERT = Programme Evaluation and Review Technique, tehnic, specific, utilizat, în planificarea #i
managementul proiectelor
2
Diagrama Gantt este un instrument de planificare elaborat în 1918 de Henry L. Gantt, inginer i sociolog
de origine american .

28
Timpul preconizat pentru finalizarea unei sarcini/activit 'i este reprezentat printr-o bar orizontal .
Marginea din stânga marcheaz începutul estimat pentru începutul sarcinii respective, iar marginea din
dreapta marcheaz sfâr itul estimat. Ve'i observa din diagrama de mai jos c unele activit 'i se pot
desf ura concomitent, în timp ce altele depind de finalizarea unor activit 'i precedente (Vezi figura 1.2).

Diagrama a fost creat pornind de la activit 'ile propuse de Colegiul Na'ional « Emil Racovi' » din Cluj
Napoca în cadrul proiectului de dezvoltare colar cu titlul DIR – EMAS: Developing, Implementation and
Running Environmental Management System (EMAS) in schools. Proiectul este dezvoltat împreun cu
parteneri din Germania, Austria, Suedia i Finlanda i are ca scop dezvoltarea i realizarea unui sistem de
management al mediului conform standardului EMAS II3 în colile participante. Activit 'ile sunt aferente
anului al doilea de proiect.

Dup cum pute'i observa, în grafic au fost cuprinse activit 'ile majore ale proiectului i perioada necesar
realiz rii lor. Activit 'ile presupun parcurgerea în timp a unor etape secven'iale care vizeaz preg tirea
demar rii activit 'ilor pentru anul al doilea de proiect (reorganizarea echipei de proiect, popularizarea
conceptului de protec'ie a mediului în colile participante), stabilirea concret a politicii de mediu în fiecare
institu'ie, stabilirea i punerea în practic a unui program de mediu prin care s fie implementat politica de
mediu stabilit de comun acord, actualizarea politicii de mediu având în vedere anumi'i factori externi, cum
ar fi nout 'ile de ordin legislativ din fiecare 'ar , auditul aspectelor de mediu, culminând cu ob'inerea
certific rii EMAS. Momentele cele mai importante ale proiectului, numite i « pietre kilometrice » sunt
marcate în diagram prin cerule'e sau romburi i coincid cu întâlnirile din cadrul proiectului la care
particip to'i reprezentan'ii echipelor de proiect din colile implicate. Astfel, pentru elaborarea declara'iei
de politic de mediu a colilor are loc o întâlnire de proiect în luna octombrie. Momentul este crucial pentru
c f r o declara'ie de politic de mediu este imposibil demararea urm toarei activit 'i, preg tirea pentru
certificare. În luna ianuarie are loc o alt întâlnire de proiect pentru evaluarea activit 'ilor derulate pân în
acel moment i pentru reactualizarea declara'iei de politic de mediu. O a treia întâlnire a fost planificat
pentru luna martie cu scopul de a discuta i analiza rezultatele auditului de mediu. Pentru partea de final a
proiectului, observa'i c activit 'ile de diseminare a rezultatelor ob'inute dup al doilea an de proiect au o
durat de desf urare de aproximativ 4 luni, aceasta pentru c partea de final a proiectului coincide cu
vacan'a de var , timp în care publicul 'int este mai greu de sensibilizat, iar în perioada septembrie –
octombrie la nivelul tuturor institu'iilor exist foarte multe evenimente la nivel local care pot fi folosite
pentru diseminare. Diseminarea nu se limiteaz numai la partea de final, ci se face pe tot parcursul derul rii
proiectului prin intermediul paginii WEB.

3
EMAS = Eco Management and Audit Scheme

29
FINALIZARE
DATA DE

DATA DE
INCEPUT

DURATA
(in luni)
ACTIVITATI

S* O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I

1 PREGATIREA PROIECTULUI 9 / 04 10 / 04 1

2 ELABORAREA DECLARAGIEI DE MEDIU 9 / 04 11 / 04 2


A BCOLILOR

PREGHTIREA PENTRU CERTIFICAREA


3 11 / 04 12 / 04 1
EMAS

PUNEREA ÎN PRACTICH A
4 12 / 04 03 / 05 4
PROGRAMULUI DE MEDIU

IMPLEMENTAREA POLITICII BI
5 12 / 04 06 / 05 6
FORMAREA CONBTIINGEI DE MEDIU

FORMULAREA DECLARAGIEI DE MEDIU


6 PENTRU ANUL 2005 ; ACTUALIZAREA 01 /05 03 /05 2
PAGINII WEB

7 AUDITUL ASPECTELOR DE MEDIU 03 / 05 05 / 05 2

DISCUTAREA REZULTATELOR
8 AUDITULUI DE MEDIU BI EVALUARE 03 / 05 06 / 05 3
(ECHIPELE DIN BCOLI)

9 CERTIFICAREA EMAS 05 / 05 06 / 05 2

RAPORTARE ANS BI PUNEREA ÎN


10 PRACTICH A STRATEGIEI DE 07 / 05 10 / 05 4
DISEMINARE

Figura 1.2 Diagrama Gantt

*
S= Septembrie
30
3.3. CONSTRUC IA ECHIPEI ÎN COAL - PROIECTE PENTRU ÎNTREAGA COAL

Proiectele COMENIUS 1 ofer profesorilor din diverse domenii ansa de a participa la derularea unor
activit 'i interdisciplinare i transna'ionale pentru tema de proiect aleas . A adar, în fiecare coal , este mai
bine ca proiectul s implice o echip de profesori pluridisciplinar , decât s se limiteze la un singur
profesor sau la profesori care predau aceea i disciplin . Este esen'ial ca proiectul s fie privit ca fiind
proprietatea întregii coli i nu a unui singur sau doi profesori entuzia ti. Conducerea colii, profesorii i
personalul auxiliar ar trebui s lucreze împreun ca o echip pentru a asigura îndeplinirea cu succes a
proiectului.

În Proiectele Bcolare i cele Lingvistice, to'i elevii ar trebui s aib ansa de a participa într-un fel sau altul
la derularea activit 'ilor proiectului. Ideal ar fi ca elevii s participe activ la toate etapele proiectului,
inclusiv la planificarea, organizarea i evaluarea activit 'ilor acestuia. Proiectele de Dezvoltarea Bcolar nu
implic în mod necesar elevii în aceea i m sur ca Proiectele Bcolare sau cele Lingvistice. Cu toate acestea,
se pot depune eforturi pentru a înlesni implicarea elevilor acolo unde tema proiectului o permite (vede'i
exemplele pentru Proiectele de Dezvoltare Bcolar în Capitolul 1.4.3.)

Dac exist o echip în spatele proiectului i o în'elegere comun în privin'a obiectivelor, beneficiilor i
valorii ad ugate a proiectului pentru întreaga coal , va fi mai u or s conferi'i proiectului un pronun'at
caracter educa'ional i astfel s îi spori'i vizibilitatea. Un proiect al întregii coli va facilita:

• punerea ideilor în practic ,


• motivarea elevilor i a profesorilor,
• atragerea aten'iei i sprijinul activ al p rin'ilor,
• motivarea personalului auxiliar de a sus'ine administrativ i tehnic proiectul,
• vizibilitatea proiectului,
• atragerea aten'iei factorilor educa'ionali de decizie,
• atragerea aten'iei i sprijinului conducerii colii/inspectoratelor.

Un adev rat proiect al întregii coli faciliteaz integrarea acestuia în curriculum i îl face mai rezistent în fa'a
problemelor neprev zute, cum ar fi schimb rile de personal.

Construc'ia echipei nu este o sarcin u oar . Pentru c este indicat ca în proiectele Comenius 1 s participe
un num r cât mai mare de profesori i elevi, construc'ia echipei devine uneori i mai dificil . Pentru a avea
îns o echip de succes i pentru ca lucrul în echip s se de poat desf ura sub auspicii favorabile, v
suger m s ave'i în vedere urm toarele :

- Obiectivele proiectului s fie clar expuse i perfect în'elese de to'i participan'ii la proiect.
- Membrii echipei s fie de acord cu obiectivele stabilite, astfel încât s existe puncte comune care
s aduc tuturor beneficii.
- Modalit 'ile de lucru s fie clare.
- Responsabilit 'ile s fie clar împ r'ite între membrii echipei, alocându-se sarcini i roluri potrivite
pentru fiecare membru.
- Evaluarea activit 'ilor realizate de echip s fie f cut în mod regulat.
- Trebuie s existe sprijin reciproc i un înalt grad de încredere între membrii echipei.
- Exist timp suficient pentru cunoa terea membrilor echipei i pentru în'elegerea diferen'elor
culturale.
- Sentimentele, inclusiv cele de frustrare, s se poat exprima liber.
- Crtitica s nu fie privit ostil i s nu fie luat la nivel personal.

31
- Apartenen'a la echip s fie una dorit (nu impus ), iar membrii echipei s ai un statut special.
- Succesul echipei este recunoscut i celebrat.
- Rezultatele ob'inute de echip sunt în concordan' cu obiectivele propuse.
- Echipa reflecteaz constant la stilul de lucru i la to'i factorii men'iona'i mai sus.4

A adar, crearea unei echipe eficiente este favorizat dac :


- ne cunoa tem ca oameni;
- ne cunoa tem abilit 'ile speciale;
- ne cunoa tem motiva'iile personale i institu'ionale;
- se d un nume echipei;
- se definesc principalele concepte i 'inte;
- se stabilesc criteriile i metodele de evaluare;
- se lucreaz cu persoane motivate;
- se definesc clar rolurile i responsabilit 'ile;
- se stabile te modalitatea de rezolvare a conflictelor;
- exist o percep'ie împ rt it a propriet 'ii comune asupra proiectului;
- se stabilesc regulile de baz pentru lucrul în echip ;
- se reflecteaz asupra realiz rilor comune i asupra progresului;
- se folose te un sistem de comunicare adecvat;
- se folosesc metode variate de lucru;
- se recunosc i se folosesc în comun competen'ele profesionale individuale;
- se încurajeaz participarea tuturor membrilor, inclusiv a celor introverti'i sau timizi;
- se s rb toresc punctele cheie atinse;
- se dedic timp suficient evenimentelor sociale;
- se previne izolarea – cauzat de lipsa unor competen'e sau capacit 'i lingvistice sau de situa'ia
economic ;
- echipa e ghidat i condus manifestând senzitivitate fa' de sentimentele celorlal'i.5

3.4. G ZDUIREA UNUI ASISTENT DE LIMB STRAIN

Institu'iile din înv ' mântul preuniversitar, precum i centrele de educa'ie a adul'ilor sau cele de formare
profesional pot beneficia de prezen'a i activitatea unui Asistent de limb str in COMENIUS pentru o
perioad cuprins între minimum 3 i maximum 8 luni.

Asistentul de limb str in COMENIUS este o persoan care studiaz sau a studiat la o institu'ie de
înv ' mînt superior pentru a deveni profesor de limbi str ine sau pentru a preda o alt disciplin prin
intermediul limbilor str ine.

Prin natura activit 'ilor pe care le îndepline te, asistentul de limb str in aduce institu'iei dumneavoastr
multiple avantaje, i anume :

- ameliorarea competen'elor de în'elegere i exprimare ale elevilor în limbi str ine;


- ini'ierea elevilor în înv 'area limbii materne a asistentului dac aceast limb str in nu figureaz
în curriculum-ul institu'iei;
- spijinirea elevilor care au dificult 'i de înv 'are a unei limbi str ine;
- elaborarea de material didactic;
- organizarea de activit 'i extra colare;
- sprijin în identificarea unor posibili parteneri pentru proiecte de parteneriat COMENIUS 1 sau
GRUNDTVIG 1;
- sprijin în derularea i organizarea activit 'ilor unui proiect de parteneriat COMENIUS 1 sau
GRUNDTVIG 1 în cazul în care institu'ia este deja implicat în asemenea proiecte;

4
Dup D ne', Adrian (Bra ov 2000) Managementul Proiectelor
5
Dup Management educa ional pentru institu iile de înv, ,mânt, Bucure ti, 2001

32
- sprijin în efectuarea modulelor de preg tire lingvistic a echipelor de proiect în cazul proiectelor
lingvistice COMENIUS 1.

3.4.1. Cum pute!i candida pentru a g zdui un asistent de limb str in ?

Dac institu'ia dumneavoastr dore te s g zduiasc un asistent de limb str in COMENIUS, va trebui s
înainteze Agen'iei Na'ionale SOCRATES din România un formular de candidatur . Data limit de
înaintare a formularelor de candidatur este, în fiecare an, 1 februarie.
Repartizarea unui asistent de limb str in se face în func'ie de similitudinile identificate între cerin'ele
institu'iilor i cele ale asisten'ilor care, la rândul lor, candideaz pentru ob'inerea unei burse.

3.4.2. Sprijin financiar

Institu'ia care g zduie te un asistent de limb str in COMENIUS nu beneficiaz de sprijin financiar din
partea Agen'iei Na'ionale SOCRATES. Beneficiul direct este îns i activitatea derulat de asistent.

Institutia gazd va desemna o persoan care va supraveghea activitatea asistentului, va urm ri evolu'ia
stagiului s u i va avea grij s pun la dispozi'ia asistentului cele necesare derul rii în bune condi'ii a
stagiului. De asemenea, institu'ia gazd îi va acorda asistentului tot sprijinul pentru a g si o locuin' .

Asistentul va primi o burs care îl va ajuta s acopere costurile aferente stagiului s u. Bursa include
costurile de transport i o contribu'ie lunar pentru costurile de subzisten' . Acordarea burselor pentru
asisten'ii de limb str in este sus'inut de Ac'iunea COMENIUS 2.2b.
.

3.5. IMPLICAREA COMUNIT II LOCALE I A ALTOR ACTORI

Bcoala este un factor important în via'a comunit 'ii pentru c o educa'ie de calitate este vital pentru
viitorul unei comunit 'i. Proiectele de cooperare transna'ional ofer colilor ocazia de a stabili noi l g turi
cu parteneri din comunitatea local i în vederea dezvolt rii cooper rii în noi domenii ale vie'ii comunitare.

Pentru a realiza lucrul acesta, coala poate juca un rol activ, poate lua ini'iativa i convinge posibilii
parteneri de beneficiile cooper rii. Ar fi util s contacta'i reprezentan'i ai comunit 'ii locale - cum ar fi
autorit 'ile în materie de educa'ie sau prim ria, liber profesioni ti sau alte asocia'ii care ar putea fi
interesate s se implice în proiect sau s îl sprijine. Presa local i colile din jur ar putea fi la rândul lor
interesate de rezultatele proiectului. De asemenea, rezultatele vor permite p rin'ilor, altor coli, comunit 'ii
locale în general i factorilor de decizie în particular, s vad c proiectul ofer rezultate palpabile.

Multe coli au colaborat cu institu'ii de formare continu a personalului didactic i cu universit 'i în
testarea unor metode noi de predare. Mai mult, profesorii implica'i au participat la cursuri de formare
continu .

Ar fi extrem de benefic pentru coli dac ar utiliza în folosul lor toate contactele pe care le au cu
comunitatea local . De exemplu, înainte de a atrage sprijinul unei întreprinderi locale, coala ar putea afla
dac p rin'ii elevilor lucreaz pentru compania respectiv . Aceasta ar face primul contact mult mai u or.
Acela i lucru este valabil în cazul particip rii directorului colii la evenimente publice sau întâlniri care ar
conduce la transmiterea imaginii colii în comunitatea local .

Este util s identifica'i posibilit 'i de colaborare cu:

• organiza'ii locale i regionale,


• asocia'ii în domeniul educa'iei, asocia'ii studen'e ti, asocia'ii ale elevilor, profesorilor i p rin'ilor,

33
• parteneri sociali,
• institu'ii care organizeaz cursuri de formare continu , institu'ii de înv ' mânt superior i universit 'i,
• centre de cercetare cu expertiz în domeniul educa'iei,
• companii i consor'ii, organiza'ii profesionale, asocia'ii comerciale i camere de comer' i industrie.

Partenerii din afara colii, cu rol specific în realizarea proiectului, trebuie men'iona'i în formularul de
candidatur la capitolul „Parteneri asocia'i“. În cazul organiza'iilor non-profit, o parte din suportul financiar
poate fi folosit de coal pentru a finan'a implicarea acestora, spre exemplu, contribuind la acoperirea costurilor
de transport pentru a participa la reuniunile de proiect.

3.6. COMUNICAREA CU PARTENERII

3.6.1. Care este/sunt limba/limbile de comunicare?

Promovarea înv ' rii limbilor str ine în educa'ie este unul dintre obiectivele ac'iunii COMENIUS. În
general, profesorii i elevii care sunt implica'i în proiecte sunt bucuro i s utilizeze deprinderile de
comunicare în limbi str ine. Totu i, dac nivelul de cunoa tere a limbii este mai modest, comunicarea
efectiv în cadrul parteneriatului poate fi dificil . De aceea, nu este neobi nuit ca la început, participan'ii la
proiect s se simt u ura'i dac este aleas cea mai r spândit limb , ca limb de lucru. Cu toate acestea,
ulterior bucuria lor se poate transforma în frustrare pentru c nu au încercat s - i consolideze cuno tin'ele
lingvistice i în alte limbi.

Prin urmare, este bine s re'ine'i c proiectele COMENIUS v ofer dumneavoastr i elevilor posibilitatea
de a folosi i de a v îmbun t 'i cuno tin'ele lingvistice actuale, i, mai mult, de a înv 'a noi limbi str ine
pe care, altminteri, nici nu v-a'i gândit vreodat s le înv 'a'i. Urm toarele indica'ii v-ar putea ajuta s
trece'i de prima etap dificil i s comunica'i în limbi cu care nu v-a'i sim'i pe deplin lini tit s începe'i:

• Asigura'i-v c partenerii de proiect cunosc nivelul dumneavoastr de competen' în limba lor, limb
ce va fi utilizat în proiect. În felul acesta, ve'i avea o baz efectiv de comunicare între
dumneavoastr . Re'ine'i c este mai u or s citi'i i s asculta'i o limb str in decât s o scrie'i sau
vorbi'i.

• Nu exist nici un motiv pentru care o conversa'ie nu ar fi purtat în limbi diferite de fiecare parte.
Re'ine'i, de asemenea, c un vocabular potrivit este mult mai important pentru a avea o comunicare
eficient decât o exprimare gramatical impecabil : ve'i fi mult mai apreciat pentru c încerca'i s v
face'i în'eles în limba partenerilor decât s v limita'i la a face câteva remarci bine exersate.

• Încerca'i s face'i o „achizi'ie“ func'ional a limbilor partenerilor. Ave'i la dispozi'ie multe casete sau
posibilit 'i oferite de calculator care v vor ajuta s dobândi'i repede cuno tin'e de baz , iar
participarea dumneavoastr într-un proiect COMENIUS v va oferi multe ocazii de a le folosi i v va
încuraja s consolida'i ce a'i dobândit!

Pute8i verifica site-ul lingvistic al Comisiei Europene la


http://europa.eu.int/comm/education/languages/index.html, pentru a g3si modalit38i utile de înv38are.

34
3.6.2 Ce mijloace de comunicare pute!i folosi?

Telefonul este un mijloc de comunicare foarte direct i personal, îns are câteva dezavantaje. Costul
convorbirilor interna'ionale este ridicat, dar de vreme ce aceasta va fi modalitatea cea mai obi nuit de a
'ine leg tura, v sf tuim s include'i aceste costuri în bugetul proiectului. Totu i, accesul la un telefon ar
putea fi adesea o problem , iar diferen'ele de fus orar, programele individuale i structura zilei de coal
pot face dificile convorbirile. Un alt indiciu de luat în considerare este c ulterior, nu va exista nici o
dovad palpabil cu privire la hot rârile luate în timpul convorbirii telefonice. Re'ine'i, de asemenea, c
aceste convorbiri telefonice se desf oar în timp real – nu ve'i mai avea r gazul s c uta'i cuvinte în
dic'ionar, nici timp suficient pentru a da sens unui pasaj mai dificil. Partea pozitiv a situa'iei este c având
convorbiri frecvente, se vor îmbun t 'i repede cuno tin'ele de limb !

Comunicarea în scris poate fi îns mai simpl , cel pu'in la început. Scrisorile, fax-urile i e-mailul
constituie o bun metod , fiind rapide i atât de personale, pe cât le dori'i. În plus, au avantajul c ofer
participan'ilor un model palpabil i durabil, care în schimb, le d r gazul s analizeze ce s-a spus i s
r spund . Este bine s re'ine'i c nu toate colile sunt dotate cu fax i calculator. Totu i, majoritatea colilor
vor g si o modalitate de a avea acces la un calculator sau fax de unde s trimit i s primeasc mesaje.
Video-conferin8ele i video-foanele ofer o alternativ , dar mult mai costisitoare. Tele-conferin8ele v
asigur un mediu pl cut pentru a interac'iona i mai pu'in costisitor.

Când alege'i varianta comunic rii folosind noile tehnologii, trebuie s 'ine'i seama de gradul diferit de
familiaritate cu aceste mijloace, a colilor participante i uneori chiar a ' rilor implicate. Este important ca
problema instruirii profesorilor în privin'a utiliz rii acestor tehnologii s fie solu'ionat în acest context.

3.7 TEHNOLOGIA INFORMA IONAL I COMUNICA IONAL ÎN PROIECT

Tehnologia informa'ional i comunica'ional (TIC) joac un rol extrem de important într-un proiect
transna'ional. Rolul TIC într-un proiect este, în primul rând, s faciliteze înv 'area i predarea. Dar este la
fel de util pentru a avea o comunicare rapid i eficient . TIC s-a dovedit a fi util în derularea proiectului
pentru c :

• Ofer ansa de a coopera mai simplu, mai repede, mai ieftin i mai pl cut cu parteneri din ' ri

aflate la o oarecare distan' ,

• motiveaz elevii i îi încurajeaz s interac'ioneze cu elevi din colile partenere pentru a schimba

idei i a- i împ rt i cuno tin'ele,

• îi încurajeaz pe elevi s lucreze individual,

• îmbog 'e te experien'a lingvistic i cultural i asigur posibilitatea folosirii limbii str ine într-un

cadru autentic,

• însu irea cuno tin'elor este mai aproape de realitate,

• ofer accesul la cele mai noi informa'ii ce pot fi comparate eficient,

• ofer noi oportunit 'i de înv 'are, mai ales în cadrul înv ' mântului la distan' ,

• faciliteaz implicarea persoanelor cu handicap,

35
• ofer colii ansa de a se face cunoscut - pagina de Internet a colii ofer p rin'ilor, dar i altor

persoane interesate, informa'ii cu privire la evenimentele ce au loc în cadrul colii.

3.8. MONITORIZARE - AUTOEVALUAREA PROIECTULUI

Evaluarea este foarte important pentru reu ita unui proiect, deoarece este activitatea i în acela i timp
modalitatea prin care pute'i aprecia eficien'a, efectivitatea, impactul, relevan'a i sustenabilitatea
proiectului. În cadrul proiectelor Comenius 1, evaluarea constituie un mijloc de reflectare permanent, a
desf,#ur,rii proiectului #i a rezultatelor acestuia.

Monitorizarea permanent a desf ur rii proiectului este, de asemenea, foarte important , pentru aflarea
gradului de atingere a obiectivelor propuse. Monitorizarea este un proces care presupune observarea,
colectarea de date i analiza permanent a acestora cu scopul de a urm ri îndeaproape nivelul de realizare a
rezultatelor a teptate i de a îmbun t 'i modalit 'ile de gestionare a proiectului. Monitorizând permanent i
atent progresul proiectului, ve'i reu i s adapta'i obiectivele i activit 'ile la necesit 'i nou ap rute, iar
proiectul va avea capacitatea de a oferi maxim de eficien' , atât colilor direct implicate, cât i altor
poten'iali beneficiari ai acestuia.

Pe toat durata proiectului i dup încheierea acestuia ar trebui ca la nivelul parteneriatului s reflecta'i
asupra urm toarelor întreb ri:

• Proiectul se bucur de o bun vizibilitate la nivelul institu'iei i al comunit 'ii locale?

• Exist schimb de informa'ii i o comunicare eficient între partenerii implica'i proiect,

precum i la nivelul echipelor din fiecare institu'ie implicat în proiect?

• Au existat dificult 'i de comunicare ce nu au putut fi solu'ionate? Din ce motiv?

• Au fost respectate planurile de activitate stabilite de comun acord, i dac nu, din ce motiv?

• Activit 'ile stabilite s-au derulat în timpul orelor de curs i au respectat principiul

interdisciplinarit 'ii?

• Ave'i scopuri adecvate?

• Care sunt avantajele activit 'ii propuse pentru elevi?

• Cum i-au îndeplinit elevii i profesorii sarcinile atribuite?

• Ce aptitudini se dezvolt sau au fost dezvoltate?

• Ajut proiectul la cre terea nivelului realiz rilor colii?

• Proiectul conduce la schimbul de bune practici manageriale între institu'iile implicate?

• Profesorii lucreaz împreun ?

• Proiectul are impact asupra curriculum-ului?

36
• Proiectul contribuie sau a contribuit la schimbul de materiale i metode de predare între

profesorii din institu'iile implicate în realizarea acestuia?

• Proiectul contribuie sau a contribuit la dezvoltarea profesional personal a profesorilor?

• P rin'ii (sau reprezentan'ii locali ai institu'iilor interesate) sunt implica'i?

• A crescut interesul elevilor i profesorilor fa' de îmbun t 'irea cuno tin'elor în înv 'area unei

limbi str ine?

• Exist o mai bun în'elegere a dimensiunii europene i a diferen'elor culturale în cadrul

procesului de educare?

• S-au atins obiectivele propuse? Cum a'i m surat gradul de atingere al acestora?

• A'i aplicat o strategie comun de evaluare a proiectului, metode i instrumente diferite de

evaluare?

• A'i interpretat rezultatele evalu rii i le-a'i f cut publice?

Pute'i ob'ine o list pentru verificarea autoevalu rii la adresa:


http://europa.eu.int/comm/education/socrates/comenius/tools/evalchkl.htm
sau la adresa: http://www.i-probenet.net.

3.9. REZULTATELE PROIECTULUI I DISEMINAREA ACESTORA

Diseminarea rezultatelor presupune comunicarea experien'ei acumulate i a rezultatelor ob'inute în cadrul


proiectului. Se recomand o r spândire cât mai larg a acestora, pentru a:

• face con tien'i elevii i cadrele didactice de bunele rezultate pe care le-au ob'inut,

• face cunoscute activit 'ile realizate în cadrul colii, atât tuturor p r'ilor interesate, cât i

publicului larg,

• influen'a factorii de decizie,

• genera interes în înv 'area unei limbi str ine,

• cre te în'elegerea asem n rilor i deosebirilor culturale europene,

• cre te con tientizarea locului pe care îl ocup dimensiunea european în cadrul procesului de

educare.

Scopul final al proiectului poate fi interesant pentru categorii diferite din cadrul grupurilor c rora v-a'i
adresat. Acestea includ autorit 'i locale i jude'ene, oameni de afaceri – mai ales dac au sprijinit proiectul,
coli învecinate, p rin'i, institu'ii de formare a cadrelor didactice, precum i colegii, i universit 'i. De la

37
bun început, dumneavoastr i partenerii dumneavoastr trebuie s construi'i o strategie comun prin
intermediul c reia rezultatele proiectului i experien'a dobândit vor ajunge s fie cunoscute de aceste
grupuri 'int . Fi'i ingenio i, exist multe posibilit 'i de abordare a disemin rii. Urm toarele sugestii s-ar
putea s v prind bine: s lile de clas sau de festivit 'i existente în coal , expozi'ii, revista colii, anuarul
colar, pagina de Internet a colii, edin'ele cu p rin'ii, activit 'ile extra colare, conferin'ele locale, jude-
'ene sau na'ionale, jurnalele academice, mediatiz ri locale, jude'ene sau na'ionale, edin'e i seminarii în
cadrul re'elelor create.
Este important ca diseminarea s se realizeze pe tot parcursul derul rii proiectului pentru c poate asigura
echipa c proiectul se adreseaz exact nevoilor i cerin'elor grupului 'int . Dup încheierea proiectului,
rolul disemin rii se poate transforma îns într-o oportunitate de marketing. Cu cât ve'i derula mai multe
proiecte în institu'ie, cu atât mai mult va cre te „cotarea“ acesteia i ve'i atrage un num r mai mare de elevi
i cadre didactice spre institu'ia dumneavoastr . Desf urarea unor activit 'i de cooperare european v
aduc nu numai o deschidere în orizontul cultural colar, dar i o larg deschidere în abordarea diversificat
a actului de predare – înv 'are. Prin urmare, folosi'i activit 'ile de diseminare a rezultatelor ob'inute pentru
a spori i mai mult beneficiile pentru coal .

3.10. SCHIMBURI DE ELEVI ÎN CADRUL PROIECTELOR LINGVISTICE

Schimburile de elevi joac un rol esen'ial în cadrul proiectelor lingvistice. Scopurile unui astfel de schimb
sunt multiple. Cel mai evident este acela de a cre te motiva'ia, capacitatea i încrederea elevilor în
comunicarea cu ajutorul altor limbi europene. Experien'a unui astfel de schimb ofer cu siguran' elevului
ansa de a utiliza limba str,in, într-un cadru autentic, dar este la fel de important i experien'a
intercultural pe care o dobândesc elevii participan'i la schimb prin modul de via' experimentat într-o alt
'ar , de preferat în sânul unei familii gazd . Cele dou grupuri de elevi au ansa de a conlucra intensiv la
proiectul comun, pe toat durata schimbului.

De obicei, acest schimb const în vizitarea localit 'ii de domiciliu a institu'iei partenere, pe parcursul a
dou perioade de timp, de minim 14 zile fiecare (inclusiv perioada transportului), de c tre un grup format
din cel pu'in 10 elevi cu vârste începând de la 12 ani. Atunci când este posibil, elevii trebuie s locuiasc
reciproc în cadrul familiilor. Exist multe avantaje la acest tip de schimb: mai întâi, este cea mai bun
ocazie pentru ei de exersare a limbii str ine, elevii vor avea contact direct cu o cultur diferit i
încurajeaz dezvoltarea aptitudinilor lor sociale. Totu i, uneori, devine imposibil g zduirea unui elev
str in în cadrul unei familii i s-ar putea s fie nevoie s recurge'i la alte solu'ii, precum tabere de tineret
sau c mine studen'e ti. Acest tip de cazare prezint îns marele dezavantaj de a îngr di dobândirea
experien'ei lingvistice i culturale a elevilor în cauz .

Personalul înso'itor trebuie, de asemenea, s fie cazat la domiciliul partenerilor de proiect. În afar de faptul
c va fi mai interesant, acest fapt va constitui pentru elevi un semnal clar c profesorii lor sunt în aceea#i
situa ie cu ei, deci sunt implica i to i la acela#i nivel.

Este foarte important ca ambele coli participante s se în'eleag foarte bine i s fie de acord cu privire la
toate aspectele referitoare la schimbul de elevi. În continuare v sunt prezentate câteva idei cu privire la
etape diferite de desf urare a unui Proiect Lingvistic.

3.10.1. Înainte de efectuarea schimbului de elevi

Perioada premerg toare schimbului este ideal pentru a se pune bazele unei activit 'i bine planificate, care
s decurg în cele mai bune condi'ii. Organizarea unei întâlniri de proiect este foarte important pentru
preg tirea schimbului, punerea la punct a detaliilor legate de c l torie, organizarea i îndeplinirea preg tirii
lingvistice, precum i pentru stabilirea contactului dintre elevii participan'i la schimb. Participarea la
întâlnirea de proiect este o bun ocazie de a cunoa te i familiile care îi vor g zdui pe elevi.

Alte chestiuni ce trebuie avute în vedere sunt stabilirea programului de schimb, alegerea personalului
înso'itor i selectarea elevilor participan'i. În cazul unui proiect în care se va lucra pe perechi, stabilirea

38
perechilor de elevi are o importan' deosebit . Acest lucru se poate realiza pe baza op'iunilor elevilor i/sau
utilizând chestionare special întocmite în acest sens.

De asemenea, aceast perioad este cea mai potrivit pentru strângerea de fonduri suplimentare, care sunt
necesare realiz rii proiectului. Acest fapt este foarte important, mai ales dac tematica proiectului coincide
cu obiectul de activitate al unei companii direct interesate de rezultatele proiectului. De exemplu, un proiect
care are scopul de a crea o strategie de marketing pentru un anumit produs local, are anse de a fi sprijinit
de o companie care produce respectivul produs.

3.10.2. În timpul efectu3rii schimbului de elevi

Pe perioada efectu rii schimbului, elevii ambelor coli participante, împ r'i'i în grupuri mici sau pe perechi,
vor coopera pentru a duce la îndeplinire sarcinile stabilite în cadrul proiectului lor, pe baza unor planuri de
lucru individuale. În prima parte a perioadei elevii vor continua lucrul început în perioada premerg toare
efectu rii schimbului i vor face planuri cu privire la cea de-a doua parte (vizita reciproc ). În cea de-a
doua parte vor îndeplini obiectivul propus sau m car vor finaliza planurile pe baza c rora vor îndeplini
obiectivul respectiv.

Programul perioadei efectu rii schimbului ar trebui s includ :

• perioad ampl de timp pentru munca în comun la proiect,

• întâlniri zilnice între elevi i profesori, întâlniri în cadrul c rora se vor dezbate chestiuni

sociale, dar i aspecte referitoare la proiect,

• lec'ii suplimentare de limb str in ,

• lec'ii despre istoria i geografia local i na'ional a locurilor vizitate,

• vizite cu scop cultural în acord cu obiective proiectului (ATEN IE! VIZITELE

CULTURALE NU TREBUIE S AIB O PONDERE MAI MARE DE 25% DIN

TOTALUL ACTIVIT ILOR PREV ZUTE PENTRU SCHIMBUL DE ELEVI!!),

• timp liber i activit 'i de voie.

Este esen'ial ca profesorii înso'itori s monitorizeze munca elevilor, modul în care ace tia utilizeaz limba
str in i, atunci când este necesar, s sprijine i s încurajeze pe elevii care sunt mai pu'in încrez tori.
Personalul înso'itor trebuie s convoace întâlniri zilnice de evaluare, împreun cu p r'ile reciproc implicate.
Scopul acestor întâlniri este de a se asigura c activitatea se desf oar în bune condi'ii, dar i pentru a
rezolva eventualele probleme ap rute. Al turi de jurnalele elevilor, pe care ace tia le vor completa pe toat
perioada efectu rii schimbului, rezultatele acestor întâlniri zilnice de evaluare constituie o important surs
de date pentru întocmirea raportului final al proiectului.

Pe parcursul schimbului este foarte important implicarea:

• personalului i elevilor care nu sunt direct viza'i de acest schimb,

• p rin'ilor, indiferent dac ace tia sunt sau nu implica'i în efectuarea schimbului de elevi,

• membrilor comunit 'ii locale, cum ar fi oamenii de afaceri, asocia'iile culturale etc.

39
Nu uita'i s 'ine'i la curent aceste grupuri interesate cu desf urarea evenimentelor. Transmite'i foarte clar
mesajul c proiectul i schimbul de elevi constituie o experien' valoroas pentru to'i. Invita'i-i s participe
la diverse ac'iuni organizate în timpul liber.

3.10.3. Dup3 efectuarea schimbului de elevi

În perioada ulterioar schimbului sunt importante urm toarele aspecte:

• realizarea produsului final,

• evaluarea proiectului ( i întocmirea raportului final cerut de Agen'ia Na'ional ),

• diseminarea rezultatelor proiectului.

Produsul final este rezultatul vizibil al muncii depuse de elevi în cadrul institu'iilor partenere, prin
utilizarea limbilor str ine ale partenerilor din proiect. Produsul final:

• reprezint pe deplin ambele limbi str ine vorbite în institu'iile partenere – dac vorbirea i

scrierea sunt bilingve. Dac s-a ales o limb de comunicare comun (situa'ie valabil pentru

cazul în care limbile materne vorbite în cele dou institu'ii sunt mai pu'in r spândite i predate)

produsul final poate fi chiar trilingv,

• prezint obiectivul proiectului,

• ofer ansa de a ar ta abilit 'ile de comunicare ale elevilor într-o limb str in ,

• permite elevilor s vad i s se bucure de realiz rile ob'inute,

• permite profesorilor, p rin'ilor i altor p r'i interesate s vad realiz rile elevilor,

• ilustreaz cooperarea dintre elevii a dou ' ri diferite.

Acestea sunt particularit 'ile specifice Proiectelor lingvistice. Pentru toate tipurile de proiecte Comenius 1
îns , v rug m s ave'i în vedere i urm toarele aspecte. Este indicat ca produsul sau produsele finale:

- s3 fie adecvate publicului 8int3 implicat în realizarea proiectului;


- s3 fie adecvate ariilor curriculare stabilite ini8ial pentru desf3Burarea proiectului;
- s3 fie în concordan83 cu specificul Programului Socrates – Ac8iunea Comenius 1;
- s3 reflecte în mod egal contribu8ia tuturor partenerilor, iar pentru Proiectele Lingvistice Bi
cele colare s3 reflecte contribu8ia elevilor;
- s3 aib3 poten8ial de diseminare;
- s3 aib3 poten8ial didactic;
- s3 contribuie la dezvoltarea sau înnoirea metodelor de predare;
- s3 aib3 poten8ial de transferabilitate în alte contexte educa8ionale;
- s3 aib3 un aspect atractiv Bi s3 fie uBor de utilizat;
- s3 aib3 clar specificat numele celor care au contribuit la realizarea lor precum Bi faptul c3 au
fost realizate cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin Programul Socrates.

40
3.11. DESF URAREA ÎN SIGURAN A MOBILIT ILOR

Proiectele Bcolare i Proiectele de Dezvoltare Bcolar permit elevilor s participe la reuniunile de proiect
din str in tate, iar schimburile de elevi sunt o component esen'ial în cadrul Proiectelor Lingvistice.
Atunci când planifica'i o ac'iune ampl , care implic participarea elevilor, este bine s nu uita'i c orice
vizit în str in tate presupune i un anumit grad de risc, ce s-ar putea concretiza în: îmboln viri, accidente,
furturi sau abuzuri. Totu i, numeroasele avantaje câ tigate dep esc balan'a acestor poten'iale riscuri.
Pentru definirea clar a r spunderilor ce revin p r'ilor implicate i pentru reducerea gradului de risc, este
necesar o planificare atent , împreun cu elevii i profesorii implica'i, p rin'ii acestor elevi, conducerea
colii i personalul administrativ al acesteia, precum i cu alte p r'i interesate. Acest lucru va ajuta ca i
elevii cu nevoi educa'ionale speciale, care pot prezenta un grad crescut de risc, s beneficieze pe deplin de
experien'a oferit de c l toria i ederea în str in tate. Implicarea direct în procesul de preg tiri va crea i
un sentiment de apartenen' la proiect, fapt ce va u ura în'elegerea i acceptarea regulilor i codurilor de
conduit stabilite de comun acord, dar va duce i la respectarea acestora pe perioada ederii în str in tate.

La planificarea schimburilor/reuniunilor de proiect, care se desf oar în str in tate, este bine s :

• alc tui'i liste cu toate p r'ile implicate; de exemplu, liste cu elevii care vor c l tori, p rin'ii
acestora, liste care s cuprind profesorul responsabil, eful de grup, precum i al'i adul'i
înso'itori,

• elabora'i un cod de conduit valabil pentru copiii sau tinerii participan'i i coala/profesorul
responsabil/adul'ii înso'itori,

• întocmi'i un chestionar de consim' mânt pentru p rin'i/tutori.

De asemenea, a'i putea s v gândi'i i la urm toarele aspecte:

• analizarea realist a posibilelor dificult 'i,

• supravegherea atent ,

• promovarea m surilor de protec'ie i siguran' pentru copii i tineri; acestea pot fi realizate
eventual cu ajutorul poli'iei, a patrulelor colare de ordine sau al altor institu'ii importante în
acest domeniu,

• cunoa terea legilor existente în 'ara ce urmeaz a fi vizitat , cu privire la copii i tineret,
inclusiv a celor de protec'ie a copilului,

• întocmirea documentelor necesare unei c l torii în str in tate, inclusiv a asigur rii de c l torie,
i adunarea de informa'ii generale cu privire la zona ce va fi vizitat ,

• p rin'ilor/tutorilor i administra'iei colilor li se vor pune la dispozi'ie informa'ii u or de


în'eles cu privire la itinerar, program, adrese utile i numere de telefon pentru cazuri de
urgen' ,

• procedee de urmat în caz de urgen' , specifice ' rii ce va fi vizitat .

4. PRIORIT I SPECIALE ALE PROGRAMULUI SOCRATES


4.1. OPORTUNIT I EGALE

Programul Socrates are în vedere promovarea egalit 'ii între sexe i acordarea de anse egale persoanelor
cu nevoi speciale. De asemenea, programul dore te s contribuie activ la lupta împotriva marginaliz rii

41
sociale, rasismului i xenofobiei. Transpunerea acestor obiective în realitate nu este întotdeauna atât de
simpl pe cât ar p rea, iar exemplele urm toare sunt date cu scopul de a prezenta diferite c i de realizare a
acestor obiective.

TITLU: Diferi!i dar egali

ELEVI: Înv ' mânt primar i secundar

OBIECTIVE BI ACTIVITHGI: Elevi i profesori din patru coli diferite conlucreaz pe o tematic cu
subiectul „Egalitate“, într-un sens l rgit. Scopul este acela de a-i face pe elevi con tien'i de felul în care
trebuie v zute diferen'ele dintre sexe, diferen'ele de apartenen' etnic i situa'ie economic , în cadrul
rela'iilor interumane pe care elevii le stabilesc, i de a dezvolta metode i mijloace comune care s le
permit profesorilor s evalueze p rerile elevilor. Un alt scop este acela de a-i face pe elevi mai receptivi i
s le creasc acestora capacitatea de în'elegere a faptului c oamenii sunt diferi'i, dar c ace tia trebuie
trata'i deopotriv în mod egal. Bcolile vor organiza zile tematice despre egalitate i vor întocmi un
chestionar cu privire la felul în care b ie'ii i fetele privesc diferen'ele dintre sexe atunci când este vorba de
ob'inerea unui serviciu, de exemplu.

REZULTATE: Un sondaj al situa'iei existente în ' rile participante la proiect, elaborarea unor strategii
pentru asigurarea unui tratament egal al tuturor elevilor, atât în cadrul colii, cât i în afara acesteia.

TITLU: Cet !enii Europei - Convie!uirea i munca în comun în Europa

ELEVI: Înv ' mântul secundar i colile profesionale. Un sfert dintre elevi au nevoi speciale (sindromul
Down, MBD sau autism) sau prezint un handicap fizic. Ace tia sunt integra'i în clase obi nuite.

OBIECTIV: Pentru a se ob'ine informa'ii despre felul cum sunt instruite i îngrijite persoanele cu handicap
se vor întocmi studii comparative i se va lucra în colaborare în cadrul a trei ' ri europene pentru evaluarea
anselor unei viitoare integr ri în câmpul muncii.

REZULTATE: Dezvoltarea instruirii persoanelor cu nevoi speciale cu scopul integr rii lor în câmpul
muncii. Sensibilizarea elevilor cu privire la propria lor identitate i dezvoltarea capacit 'ii acestora de
în'elegere i tolerare a faptului c exist metode i nevoi educa'ionale diferite.

TITLU: Apartenen!a nativ i deschiderea spre globalizare

ELEVI: Înv ' mântul secundar. Majoritatea elevilor provin din familii de emigran'i i refugia'i. Multe dintre
aceste familii au un statut socio-economic sc zut, sufer de pe urma omajului i tr iesc din ajutoare sociale.
O cincime dintre ace ti elevi au dificult 'i de înv 'are, de citire i scriere, au tulbur ri emo'ionale datorate
r zboaielor sau multiplelor handicapuri. Majoritatea acestor elevi vorbesc dou limbi.

OBIECTIV: Elevii trebuie ajuta'i s în'eleag mo tenirea lor cultural , atât la nivel local, cât i la nivel
interna'ional. Trebuie ajuta'i s în'eleag importan'a pe care trebuie s o acorde mediului din care provin.
Trebuie s li se dezvolte capacitatea de toleran' i respect, prin activit 'i care presupun conlucrarea
intercultural .

REALIZHRI: Elevii i profesorii vor beneficia de în'elegerea importan'ei muncii f cute în colaborare cu
largi categorii interculturale, cu accent pe dimensiunea interna'ional . Cre terea capacit 'ii de comunicare
într-o limb str in , atât a elevilor, cât i a profesorilor. O mai bun i profund în'elegere reciproc a
culturilor diferite. Consolidarea dezvolt rii identit 'ii elevilor, f cându-i s se simt importan'i. Crearea unei
pagini proprii pe Internet.

4.2. LIMBILE COMUNIT II MAI PU IN UTILIZATE I PREDATE (LWULT)

Uniunea European î i propune ca prioritate men'inerea i promovarea diversit 'ii culturale i lingvistice,
încurajeaz utilizarea tuturor limbilor oficiale din cadrul Uniunii (inclusiv irlandeza i luxemburgheza), dar,

42
mai ales, încurajeaz utilizarea limbilor mai pu'in r spândite i înv 'ate în coli. Prin urmare, toate
activit 'ile din cadrul ac'iunilor Programului Socrates se preocup de promovarea cunoa terii acestor limbi
str ine.

Situa'ia limbilor str ine mai pu'in r spândite difer de la o 'ar la alta. Nu este mai pu'in adev rat c limbile
englez , francez , german sau spaniol sunt predate în colile din ' rile Uniunii Europene, dar c este
important i promovarea altor limbi str ine. O limb mai pu'in cunoscut nu trebuie v zut ca un obstacol,
ci ca un avantaj în ansa cuiva de a- i l rgi orizontul cultural i lingvistic.

Proiectele lingvistice pun un accent deosebit pe aceast tematic , i în cadrul proiectelor de schimb unul
dintre cei doi parteneri ar trebui s fac parte din aceast categorie lingvistic . Acest fapt ofer elevilor i
profesorilor ocazia de a cunoa te o alt limb str in .

Proiectele care au ca tem cunoa terea i înv 'area unei limbi str ine mai pu'in cunoscute au prioritate în
cadrul ac'iunilor Comenius (vezi Ghidul Candidatului pentru mai multe informa'ii).

5. EVENTUALE PROBLEME I MODALIT I DE EVITARE A ACESTORA


Într-un proiect care implic mai mul'i parteneri din coli i ' ri diferite, pot interveni probleme nea teptate.
Cunoa terea tipului de probleme ce pot ap rea v este util la planificarea i îndeplinirea proiectului
dumneavoastr într-o manier practic i realist .

Retragerea unui partener sau a altei persoane

Chiar dac minimul necesar de coli participante la un Proiect Bcolar i de Dezvoltare Bcolar este de 3, este
recomandat s fie implicate în proiect 4 sau chiar 5 coli partenere. În cazul în care una dintre coli se
retrage, ve'i avea posibilitatea de a continua proiectul.

De asemenea, este necesar implicarea cât mai multor persoane din cadrul fiec rei coli partenere. Astfel,
dac o persoan se retrage, vor exista al'i profesori care vor putea realiza în continuare activit 'ile
proiectului.

Împ,r irea confuz, a sarcinilor

Sarcinile ce revin fiec rei coli participante trebuie s fie foarte clar stabilite înc de la început. Fiecare
coal trebuie s - i cunoasc exact rolul i sarcinile concrete ce-i revin. Se recomand elaborarea scris a
acestor sarcini. De altfel, în formularul de candidatur este prev zut descrierea rolului i contribu'iei
fiec rui partener în realizarea activit 'ilor proiectului.

Proiectele Comenius necesit un volum destul de mare de munc suplimentar din partea participan'ilor –
asigura'i-v c toate p r'ile implicate cunosc acest lucru înc de la ini'ierea proiectului. În cazul în care unul
dintre parteneri nu î i îndepline te sarcinile ce-i revin, trebuie s lua'i în calcul redistribuirea acestor sarcini
pentru a putea continua derularea proiectul.

Lipsa de timp #i resurse

Uneori, proiectele au tendin'a de a- i propune obiective atât de ambi'ioase, încât atingerea lor devine
imposibil . De aceea, atunci când preg ti'i proiectul este mai bine s formula'i obiective realizabile i
concrete, pe care colile participante le pot îndeplini. Totu i, vi se recomand s face'i un plan de lucru
flexibil, care s poat fi modificat i îmbun t 'it dac este cazul.

Este bine s nu uita'i faptul c colile sunt foarte diferite i c ele nu pot investi resurse egale de timp i bani.
Nivelul dot rilor tehnice dintr-o coal poate avea, de asemenea, un impact deosebit în cadrul colabor rii.

43
De exemplu, nu toate colile au acelea i posibilit 'i de comunicare informatizat , fapt ce poate avea un
impact major în respectarea termenelor stabilite.

Diferen e culturale

Nu uita'i c într-un parteneriat sunt implica'i oameni din ' ri diferite având culturi diferite. Modul în care se
lucreaz difer de la o 'ar la alta, precum i sistemul de înv ' mânt. În plus, elevii i profesorii pot avea
drepturi i obliga'ii diferite, în func'ie de 'ara de provenien' . De aceea, fi'i receptivi noilor situa'ii i
discuta'i sincer cu partenerii dumneavoastr despre diferen'ele existente i eventualele probleme ap rute din
cauza acestor diferen'e. Bi nu uita'i c o component esen'ial a proiectului dumneavoastr o constituie
tocmai aflarea unor lucruri noi despre culturi diferite i modul în care se poate lucra împreun în aceste
condi'ii!

Probleme de comunicare #i de limb,

Este foarte important s v asigura'i c ave'i cel pu'in o limb comun în care s pute'i lucra i comunica cu
partenerii dumneavoastr .

Comunicarea cu partenerii din proiect este un element cheie al succesului. Întâlnirile fa' în fa' nu se pot
organiza foarte des i acest fapt face foarte important utilizarea unui mijloc de comunicare eficient.

Poate fi util stabilirea unor zile fixe de comunicare. O regul simpl , dar eficient , este ca întotdeauna s
confirma'i primirea de e-mail-uri i fax-uri, astfel încât cel care le trimite s tie sigur c mesajul s u a fost
recep'ionat.

Diferen'ele privind accesul la noile tehnologii informa'ionale al colilor partenere pot constitui uneori o
problem . Chiar dac e-mail-ul este cel mai rapid i eficient mijloc de comunicare, dac vreunul dintre
parteneri nu are acces la acesta, este necesar g sirea unor alte mijloace de comunicare.

Diferen e în anul #colar

Anul colar începe i se termin la date diferite în multe ' ri europene, iar perioada vacan'elor colare difer
considerabil. Aceste diferen'e trebuie luate în calcul atunci când se realizeaz calendarul activit 'ilor
proiectului.

Lipsa de sprijin din partea #colii în care activa i

Proiectele Comenius presupun implicare la nivelul întregii coli i nu se limiteaz doar la o persoan de
contact i la elevii implica'i în proiect. Atunci când dumneavoastr lua'i ini'iativa particip rii la un proiect,
asigura'i-v c beneficia'i de sprijinul conducerii colii i al altor cadre didactice, dar i de sprijinul acelor
persoane care nu sunt direct implicate în proiect (p rin'i, membrii ai comunit 'ii locale etc.). Este bine ca pe
to'i ace ti actori s -i 'ine'i la curent cu desf urarea proiectului i rezultatele pe care le ob'ine'i.

Probleme neprev,zute

În cazul în care v confrunta'i cu probleme pe care nu le pute'i solu'iona, lua'i leg tura cu responsabilii de
ac'iune de la Agen'ia Na'ional .

44
CONCLUZII
Sper m ca acest Ghid s v prezinte toate informa'iile necesare pentru luarea unei decizii cu privire la
începerea unui proiect Comenius 1. Prezentul Ghid este întocmit astfel încât s redea în mod realist gradul
de implicare necesar, posibilele dificult 'i, dar i avantajele i r splata de care se bucur persoanele implicate
în proiectul Comenius 1.

De asemenea, acest Ghid v ofer sfaturi cu privire la diferite stadii de lansare i desf urare a proiectului
Comenius: cum s începe'i, cum s organiza'i i structura'i parteneriatul, indica'ii tehnice referitoare la
fondurile necesare i cererile de înscriere, detalii despre desf urarea în siguran' a activit 'ilor de amploare
între ' ri diferite, sugestii referitoare la modalit 'ile de ob'inere i implicare a întregii coli i a comunit 'ii
locale, asisten' lingvistic i sprijin pentru p rin'i; de asemenea, Ghidul ofer sfaturi despre cum s utiliza'i
cu maxim de eficien' mijloacele moderne de comunicare i exemple de proiecte care s v inspire, dar i
diverse liste, note i alte sugestii ajut toare.

Bcoala reprezint „serele“ în care se formeaz caracterele, valorile, aptitudinile, talentele i modul de ac'iune
al viitoarelor genera'ii de cet 'eni. În aceast lumin , coala reprezint o lume în sine. Comenius, un filosof
ceh din secolul al XVII-lea, care împrumut numele s u acestei ac'iuni a Uniunii Europene, spunea: „ colile
trebuie s - i deschid por'ile spre lumea larg “. Pentru a atinge acest 'el, sper m ca proiectele Comenius s
continue s inspire, s stimuleze, s pun în practic i s formeze multe genera'ii de elevi europeni,
ajutându-i s aprofundeze experien'ele educative în sensul cel mai larg i, de asemenea, sper m ca acest
Ghid s v ajute pe parcursul proiectului. Succes!

45
ANEX
Alte ac8iuni de cooperare în Europa Bi în lume

A'i finalizat proiectul Comenius 1. Probabil c acum nu dori'i altceva decât s sta'i pu'in i s reflecta'i la
experien'a pe care tocmai a'i tr it-o pe parcursul proiectului. Sentimentele care v încearc acum ar putea fi
de bucurie, frustrare, sau poate sentimentul reu itei sau al e ecului. În orice caz, r splata ob'inut de Dvs.
dep e te frustr rile i v d impulsul de a lucra în continuare cu colegii la proiecte de nivel european sau
interna'ional. Dar cum s face'i? Exist o mul'ime de posibilit 'i deschise unor asemenea cooper ri, iar noi
v enumer m mai jos o parte dintre acestea.

• Proiecte Comenius 2 Bi suport financiar pentru mobilitate individual3. Bcoala


dumneavoastr ar putea s se implice în proiecte de tip Comenius 2, care au ca scop instruirea
profesorilor i a altor categorii de personal didactic, dezvoltarea strategiilor de îmbun t 'ire a
calit 'ii procesului educativ. Pute'i s v înscrie'i i individual la un proiect Comenius 2,
proiect care v permite s ob'ine'i o burs în str in tate, în cadrul c reia ve'i participa la o serie
de cursuri de preg tire într-o 'ar european . Mai multe informa'ii despre proiectele i bursele
individuale Comenius 2, pute'i ob'ine din Îndrumarul pentru Solicitan'i, de la Agen'ia
Na'ional sau adresa Internet: http://europa.eu.int/comm/education/socrates/comenius/index.htm
• Re8ele Comenius 3. Proiectele Comenius 3 î i propun s pun în leg tur proiectele Comenius
cu alte ac'iuni asem n toare ca tematic i orientare. Unul dintre scopurile re'elei este acela de
a permite continuarea proiectelor i men'inerea cooper rii i dup ce înceteaz finan'area
proiectelor din partea Comunit 'ii Europene. Pute'i ob'ine mai multe informa'ii despre
proiectele Comenius 3 din Ghidul Candidatului, de la Agen'ia Na'ional , sau vizitând pagina
de Internet Comenius.
• Alte ac8iuni în cadrul Programului Socrates. Pute'i participa la ac'iuni de tip Grundtvig,
care urm resc îmbun t 'irea calit 'ii, disponibilit 'ii i accesului la procesul educa'ional pe
toat durata vie'ii, prin programe educative pentru adul'i. De asemenea, pute'i lua parte la
proiecte gen Lingua, care promoveaz studierea limbilor str ine, sau gen Minerva, care se
concentreaz asupra înv ' mântului deschis la distan' i a utiliz rii tehnologiei informa'iei i
comunic rii în procesul educa'ional. V-a'i putea implica i într-un proiect tip M3suri
Acompaniatoare. Mai multe informa'ii despre aceste tipuri de ac'iuni pute'i ob'ine din
Îndrumarul pentru Solicitan'i, de la Agen'ia Dvs. Na'ional , sau vizitând pagina de Internet a
Programului Socrate, la adresa: http://europa.eu.int/comm/education/socrates.html.
• Programul Leonardo da Vinci axat pe înv 'amântul profesional i Programul Tineret pentru
Europa, programe ini'iate de Comunitatea European i care ofer multe oportunit 'i de
cooperare. Pute'i ob'ine mai multe informa'ii despre acestea vizitând pagina de Internet a
Comisiei Europene, la adresa: http://europa.eu.int/comm/dgs/education_culture/index_en.html.
• V pute'i implica în ac'iuni organizate de Parlamentul European i/sau Partidele Politice
Europene, cum ar fi Concursul Robert Schuman. Pentru mai multe informa'ii contacta'i biroul
de informa'ii al Parlamentului European din 'ara Dvs. sau vizita'i pagina de Internet a
Parlamentului European la adresa: http://www.europarl.eu.int/sg/tree/en/default.htm.
• Gara Dvs. s-ar putea implica în diverse activit38i multilaterale Bi bilaterale cu alte 83ri
europene sau din afara Europei. Pute'i ob'ine mai multe informa'ii despre acestea de la
oficialii Ministerului Educa'iei din 'ara Dvs.
• Alte ac'iuni în domeniul educa'iei sunt organizate de diverse institu8ii europene Bi
interna8ionale, cum ar fi: Consiliul Europei, UNESCO, Banca Mondial ; organiza8ii
neguvernamentale; funda8ii Bi asocia8ii. Oficialit 'ile din domeniul educa'iei din 'ara Dvs. v
pot oferi informa'ii cu privire la astfel de ac'iuni.

Lista pe care v-am prezentat-o mai sus nu epuizeaz nici pe departe toate posibilit 'ile de cooperare,
deoarece tot mai multe posibilit 'i de cooperare european i interna'ional se deschid permanent colilor.
De aceea, fi'i foarte receptivi! Alte surse de informa'ii pentru Dvs. sunt ziarele, publica'iile, paginile
Internet, sau anun'urile din cadrul institu'iilor de înv ' mânt.

46