LUCRARE DE DIPLOMĂ

Apendicita acuta - principii de nursing chirurgical

Coordonator stiintific:
Absolventa:
-2008-
CUPRINS
I. Partea generala
1. Introducere
2. Anatomia si fiziologia apendicelui
3. Apendicita acuta
- definitie
- etiologie
- patogenie
- anatomie patologica
- clasificare
- manifestari clinice
- diagnostic pozitiv si diferential
- evolutie si complicatii
- prognostic
II. Partea speciala
1. Material si metoda
2. Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita
3. Concluzii si discutii
III. Bibliografie
I. PARTEA GENERALĂ
1. Introducere
Desi înca la sfârsitul erei premergatoare secolului 1, în lucrarea De arte medica, Cornelius Celsus
a mentionat „suferinte ale regiunii cecale'', apendicele nu este cunoscut ca entitate anatomica
decât în secolul XVI, când, în lucrarile anatomistului Berangario de Carpi din Bologna, apare
citat „apendicele cecal"; în secolul al XVIII-lea Margogni descrie anatomic, complet, atât
apendicele cât si valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca înca un secol pentru a fi izolate din
cadrul asa ziselor „supuratii pericecale" sau „peritiflite" inflamatii proprii ale apendicelui si sa se
întrevada posibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin extirparea apendicului.
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz, bazat pe constatari anatomo-patologice si clinice
statueaza filiatia „inflamatie apendiculara -peritonita localizata" si foloseste prima oara pentru
definirea acestei leziuni notiunea de apendicita, termen care va fi adoptat de catre toate scolile
medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate aspecte de evolutie acuta sau
cronica, reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala fiind considerata
urgenta chirurgicala abdominala în copilarie, adolescenta si la adultul tânar.
Mai putin de 2% din cazuri se gasesc la copii sub 2 ani, vârful incidentei se situează 424i86e ; în
a doua si a treia decada de viata. Dupa aceasta scade, mai putin de 5% din cazuri fiind întâlnite la
pacientii de peste 60 de ani.
 Consideratii
generale
asupra
apendicelui
vermiform
2. Notiuni
de anatomie
si fiziologie
a
apendicelui
Apendicele
vermiform
(Appendix

vermiformis) sau simplu „apendicele" este un segment rudimentar al intestinului gros,

transformat în organ limfoid. El este implantat în cec la 2-3 cm sub varsarea ileonului si are
forma unui tub cilindroido-conic sau fuziform.
Rareori are directia rectilinie; de cele mai multe ori descrie o ansa cu concavitatea mediala, este
spiralat, flexuos. Are o lungime variabila între 6-12 cm si un diametru de 5-8 mm.
La fat si nou-nascuti, apendicele prelungeste în jos fundul cecului si abia pe la vârsta de 5 ani
dobândeste forma si pozitia sa definitiva. Forma fetala se poate pastra si la adult(2-3% din
cazuri).
Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta, în loja cecala, împreuna cu cecul.
El îl va urma pe acesta în diferitele lui pozitii (normala, înalta, joasa, ectopica). In afara însa de
situatia lui determinata de pozitia cecului, apendicele poate lua pozitii variate si fata de cec, dar,
oricare ar fi directia lui, punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se gaseste la 2-3 cm sub
deschiderea ileonul în cec si este marcat la exterior prin întâlnirea celor trei tenii musculare
(acestea, si mai ales tenia libera, servesc drept calauza chirurgului la reperarea bazei apendicelui).
Situarea apendicelui
Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El este legat de ileonul
terminal printr-o cuta peritoneala - mezoapendicele - care îi permite o mobilitate destul de mare,
încât uneori poate chiar sa se angajeze într-un sac herniar. Alteori peritoneul îl fixeaza de
organele din jur. Deseori el este imobilizat prin aderente secundare unor procese patologice
(inflamatii s.a.).
Raporturile apendicelui variaza dupa pozitia sa fata de cec. Clasificarea pozitiilor apendicelui,
care ne pare cea mai simpla, logica si usor de retinut este dupa Testut-Jacob. Vom avea astfel
apendice: descendent, extern, intern si ascendent.
Apendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa Testut-Lafforgue). Se gaseste în partea
mediala a fosei iliace interne, dedesubtul cecului, iar vârful sau - când apendicele are o lungime
obisnuita - poate ajunge pâna la strâmtoarea superioara a pelvisului.
Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia vârfului cecului, pâna în
unghiul diedru format de peretele abdominal anterior cu fosa iliaca interna. Vine înapoi în raport
cu muschiul iliac si fascia sa; înainte - cu fundul cecului si cu peretele abdominal anterior; medial
- cu cecul; lateral - cu ligamentul inghinal si spina iliaca antero-superioara).
Apendicele intern (17% dupa Testut-Lafforgue) se îndreapta spre interiorul cavitatii peritoneale si
ia contact cu ansele ileale. Adeseori se situeaza paralel cu ultima ansa ileala, iar mezoapendicele
este foarte scurt sau chiar lipseste, particularitati care creeaza dificultati tehnice chirurgului.
Apendicele ascendent sau retrocecal (13% dupa Testut-Lafforgue) se insinueaza retrograd,
înapoia cecului si chiar a colonului ascendent.
Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de Wakeley, care pe 10.000 de cazuri a
obtinut urmatoarele rezultate: apendice retrocecal si retrocolic 65,28%; pelvian sau descendent
31,01%; subcecal 2,26%; preileal 1,0%; retroileal 0,4%. Referirile manualelor de chirurgie
accepta tot mai mult aceasta clasificare.
Conformatia interioara a apendicelui. La interior, apendicele are o cavitate canaliculara
(cilindrica, moniliforma, partial obliterata). Cavitatea sa contine mucus, chim intestinal,
detrirusuri celulare, iar la fat meconiu.
Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici constitutive ale intestinului:
- Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate în cele trei tenii ale cecului, se prelungesc
în peretele apendicelui formând un strat continuu. La vârful apendicelui musculatura este mai
subtire, de aceea cele mai frecvente perforatii sunt cele apicale;
- Tunica submucoasa;
- Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de foliculi limfatici pe lânga glandele
Lieberkuhn si numeroase celule argintafine endocrine;
- Tunica seroasa, peritoneul ceco-apendicular are o dispozitie complexa ce rezulta din modul
de evolutie ontogenetica a segmentelor ileo-ceco-apendiculare, a mezoului lor initial si a
fenomenelor de coalescenta care se produc în aceasta regiune.
Peritoneul cecal: în marea majoritate a cazurilor peritoneul înveleste în întregime cecul.
Peritoneul apendicular: pe apendicele vermiform peritoneul se comporta ca pe o ansa intestinala,
îl înveleste complet si apoi formeaza un mezo-apendice, care se fixeaza pe cec si pe ileon.
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie de plice si recesuri, cu o mare
variabilitate individuala. Ele au o mare importanta chirurgicala. Se descrie un reces ileo-cecal
superior, determinat de plica cecala vasculara; un reces ileo-cecal inferior determinat de
mezoapendice si plica ileocecala; unul sau mai multe recesuri retrocecale, determinate de plicele
retrocecale.
Vase si nervi
Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:
1. artera cecala anterioara, trece prin plica cecala la fata anterioara a cecului;
2. artera cecala posterioara mai voluminoasa, trece înapoia varsarii ileonului în cec;
3. artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara înapoia ileonului, apoi în marginea
libera a mezoapendicelui si se ramifica în peretii apendicelui.
Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara însoteste în mod constant artera omonima. Când
cecul si apendicele au o situatie retroperitoneala, atunci venele lor stabilesc comunicari cu cele
ale regiunii lombo-iliace.
Limfaticele: la nivelul apendicelui reteaua limfatica stabileste strânse comunicari cu foliculii
limfoizi ai organului. Distingem trei grupe de vase limfatice:
- cele anterioare converg spre câteva noduri cecale anterioare situate în plica cecala
vasculara;
- cele posterioare se îndreapta spre un grup de noduri cecale posterioare;
- vasele limfatice ale apendicelui: unele se opresc în nodurile situate în baza
mezoapendicelui, altele stabilesc comunicari cu retelele subseroase nu numai ale apendicelui si
cecului ci si ale colonului sau a unor regiuni mai îndepartate. Din cele trei grupe de noduri limfa e
colectata în grupul de noduri ileocolice, situate de-a lungul arterei omonime, iar de aici în
nodurile mezenterice superioare. În cazul unui ceco-apendice retroperitoneal, reteaua limfatica a
sa se poate anastomoza cu limfaticele peretelui abdominal posterior.
3. Apendicita acuta - DEFINIŢIE
Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia acuta a apendicului
ileo-cecal si reprezinta una din cale mai frecvente cauze de suferinta abdominala si de interventie
chirurgicala de urgenta.
Apendicita acuta este o boala frecventa în tarile civilizate. Inflamatia apendicului ileo-cecal se
poate însoti de complicatii grave locale sau la distanta. De aceea precizarea diagnosticului si a
momentului operator optim prezinta o mare importanta pentru vindecarea bolnavului fara risc sau
cu risc minim.
ETIOLOGIE
Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava; în primii 20 de ani apendicita se întâlneste cel mai
frecvent, ea scade, devenind rara dupa 60 de ani.
Conditiile favorizante sunt numeroase: dispozitia anatomica a segmentului ceco-colic ce
favorizeaza staza stercorala, cudurile apendicelui, diverticulii apendicelui, pozitia retrocecala care
favorizeaza „autoinfectia" prin exaltarea virulentei florei microbiene.
Corpii straini intraapendiculari: calculii stercorali, sâmburi, oxiuri pot astupa complet lumenul
apendicelui si ulcera mucoasa exagerând virulenta microbilor aflati într-o cavitate închisa,
adevarat „tub de cultura".
Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate în fosa iliaca dreapta (la tâmplari) este
determinata prin excitatia receptorilor atât de numerosi ai regiunii ileo-ceco-apendiculara deja
inflamati.
Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza pH-ul digestiv, determinând
tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice ceco-apendiculare.
Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina, pojarul, rubeola), febra tifoida, pot
determina apendicita acuta. Aparitia apendicitei acute „epidemice" în cursul anginelor este
atribuita asemanarii structurii anatomice ce exista între amigdale si apendice, considerat
„amigdala abdomenului", datorita bogatiei sale în foliculi limfoizi.
Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita, dizenteria, pot determina prin „propagare"
inflamatia apendicelui de origine enterogena, dând nastere unui proces complex anatomo-clinic:
colo-tiflo-apendicita.
Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate: anexita dreapta
(apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-colecistita), pielonefrita.
Infectia se produce prin: contact direct (apendicita exogena), pe cale limfatica sau prin cale
nervoasa prin reflexe viscero-viscerale.
Sindromul gonado-apendicular se întâlneste la fetele tinere hiperfoliculinice în perioada pre si
intermenstruala. Se datoreste hiperfoliculinemiei care prin hiperacetilcolinogeneza determina o
diskinezie si congestie apendicularâ puternica.
Din punct de vedere bacteriologic s-a constatat o flora microbiana polimorfa alcatuita din:
colibacili, streptococ, pneumococ, stafilococ, bacilul Friendlander, în care domina colibacilul.
In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta anaerobilor: bacilul funduliformis, ramosus,
perfringens, fragilis.
PATOGENIE
Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-apendiculara si infectioasa, factorii
fiziopatologici infectiosi si neuro-dureros fiind cel mai constant întâlniti. Apendicita acuta
însotita de leziuni infectioase este cel mai frecvent observata.
De asemenea se întâlneste frecvent apendicita acuta fara apendicita (apendicalgia) neînsotita de
leziuni macroscopice dar obiectivata clinic prin dureri, leucocitoza, radiologie prin neinjectarea
apendicelui în timpul spasmului, iar histologic prin leziuni ale receptorilor apendiculari.
Apendicita acuta fara leziuni macroscopice vizibile intraoperator mai poate fi produsa de un
diverticul apendicular inflamat.
El poate fi descoperit la examenul microscopic. Cea mai frecventa cauza a apendicitei este însa
infectia microbiana.
Infectia în apendicita acuta se poate produce:
- pe cale hematogena;
- pe cale mucoasa;
- prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare urmat de infarct prin ischemie si
supuratie;
- prin spasm neuromuscular (diskinezie).
Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar întâlnita. Ea apare în timpul anginelor.
starilor gripale, scarlatinei, stafilococilor.
Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot determina consecutiv o
cangrena apendiculara.
Apendicita acuta prin infectie de origine mucoasa se declanseaza în cursul unui proces de colita,
enterocolita, dizenterii, care favorizeaza inflamatia mucoasei apendicului si prin exacerbarea
virulentei microbiene a florei obisnuite a intestinului în urma transformarii în „cavitate închisa" a
lumenului apendicular astupat de stercoliti sau diferiti corpi straini (viermi intestinali).
Apendicita acuta prin spasm neurovascular este consecutiva iritatiei interoreceptorilor
apendiculari prin diferiti excitanti: alimentari, chimici, sau prin modificari ale pH-ului. Când flora
microbina intraapendiculara este virulenta, spasmul vascular determina imediat microtromboze
urmate de micronecroze si supuratia peretelui apendicular în segmentul ischemiat tardiv. Spasmul
vaselor determina tulburari trofice în peretele apendicular ce favorizeaza dezvoltarea infectiei
prin mecanism neurotrofic.
Apendicita acuta prin spasm neuromuscular (diskinezia apendiculara) nu se însoteste de leziuni
vasculare sau mucoase vizibile microscopic. Apendicita „fara apendicita" este determinata de
excitanti specifici sau nespecifici (pH-ul alcalin, acetilcolina, foliculina) si caracterizata fizio-
patologic prin contracturi peristaltice ale apendicelui, iar clinic prin dureri.
Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare vizibile sau palpabile. In schimb, la
examenul microscopic dupa impregnatie argentica se constata evidente leziuni nervoase.
ANATOMIE PATOLOGICĂ
In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:
- Apendicita acuta congestiva sau catarala în care apendicele apare usor tumefiat, cu desen
vascular accentuat pe suprafata seroasei apendiculare, mezoapendice infiltrat. Este manifestarea
cea mai benigna de leziune apendiculara acuta, o inflamatie difuza sau localizata a mucoasei si
submucoasei;
- Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele apare tumefiat, erectil,
cu luciul seroasei peritoneale sters. Se caracterizeaza prin leziuni nete, marcate de marirea de
volum a organului, ce este turgescent, sub tensiune, friabil (sta sa crape) si de obicei de calibru
inegal, având vârful mai gros în „limba de clopot". Cavitatea peritoneala contine un lichid de
reactie inflamatorie, tulbure, sero-purulent, nemirositor cu absenta germenilor în cultura.
Cavitatea apendicelui. închisa, contine puroi. Apendicele poate fi liber, dar cel mai adesea este
aderent la organele din vecinatate, datorita falselor membrane ce se formeaza în jurul
leziunii. Mucoasa prezinta zone de ulceratie, microabcese în submucoasa si perete, rezultate din
distinctia foliculilor limfatici;
- Apendicita acuta gangrenoasa - reprezinta rezultatul grefarii infectiei
anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare localizate sau
generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice segment
apendicular sau generalizata, putrida, când apendicele este tumefiat, de
culoare negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda, este flasca si
se însoteste de edem al mezoului, de adenopatie regionala si de prezenta
de lichid intraperitoneal, care, indiferent de cantitate este hiperseptic si
extrem de fetid. Poate apare peritonita generalizata, daca evolutia a fost
rapida. Daca evolutia a fost lenta, progresiva, ultimele anse ileale, marele
epiplon, anexele se pot acola prin false membrane între ele si blocarea
focarului septic apendicular cu formarea unui abces periapendicular si
ulterior producerea unei peritonite în doi timpi.
CLASIFICARE - FORME CLINICE
Forme clinice topografice:
- Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si, aceasta pozitie, transfera
întreaga simptomatologie inflamatorie lombar sau lombo-abdominal, imprimând accese de colica
renala si mai ales ureterala. Palparea pune în evidenta atât durerea cât si apararea musculara.
- Apendicita pelvina - exista situatii când pozitia pelvina a apendicelui sa fie mai marcata fie
prin ptoza cecala, fie printr-o lungime ce depaseste pe cea normala a apendicelui. Într -o astfel
de situatie procesul inflamator va afecta o data cu apendicele si organele cu care acesta are
rapoarte, în speta cu peretele rectal, cu vezica urinara iar la femei cu ovarul si trompa dreapta.
Legat de aceasta situatie topografica, la simptomatologia clasica se pot adauga câteva elemente
semiologice orientate în plus; este vorba de tenesmele rectale sau/si vezicale generate de
contactul dintre vârful inflamat al apendicelui cu peretii organelor respective, ca si de unele
fenomene disurice.
- Apendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care survine pe un apendice în
pozitie latero-interna, pre sau retroileal. pozitie datorata unui mezoapendice scurt. Pozitia
retroileala, cea mai frecventa topografie în situarea mezoceliaca, corespunde direct bazei
mezenterului si. data fiind profunzimea apendicelui al carui vârf poate veni în contact cu
promontoriul, prezinta putina accesibilitate palparii.
- Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe organ în ectopie
înalta, situatie în care simptomatologia este net modificata, luând caracterul unei suferinte de
hipocondru drept, greu de diferentiat de o suferinta a veziculei biliare. Forme clinice
simptomatice:
- Apendicita acuta cu peritonita primitiva - corespunde perforatiei apendiculare ca leziune de
debut si este marcata clinic prin durere brusca, violenta, asemuita cu „lovitura de pumnal".
Durerea difuzeaza rapid prin fosa iliaca dreapta catre tot abdomenul, prezentând paroxisme la
orice miscare. Imediat dupa producerea perforatiei, datorita septicitatii continutului apendicular,
se produce ascensiunea termica marcata si,în câteva ore, se pot constata semnele peritonitei
grave.
- Apendicita cu peritonita septica difuza - corespunde gangrenei apendiculare, în care
formele grave de intoxicatie depasesc reactia peritoneala, astfel încât semnele locale sunt
moderate si contractura abia se contureaza.
- Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hiperseptice datorata unor germeni foarte
virulenti. Foarte rapid de la debut se instaleaza socul toxico-septic marcat de faciesul
caracteristic, cu paloare intensa care contrasteaza cu cianoza buzelor si a extremitatilor. Durerile
locale sunt minime sau lipsesc; bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, uneori
sanghinolente si diaree fetida, toate acestea ducând la o deshidratare care agraveaza mai mult
tabloul clinic.
Forme clinice în functie de vârsta
- Apendicita acuta la sugari - este întâlnita extrem de rar dar, atunci când se produce, este
practic imposibil de diagnosticat cu siguranta. Evolutia bolii la sugari este rapida, peritonita la
aceasta vârsta frageda poate duce în câteva ore la exitus.
- Apendicita acuta la copil - survine dupa angine, gastroenterite. Prezinta tulburari locale
discrete si tulburari generale toxice grave; varsaturi abundente adeseori cu aspect negricios, facies
cianotic, puls mic filiform, tahicardie cu temperatura normala, oligurie prin varsaturi,
hepatonefrita. Alteori se întâlnesc perioade de „acalmie înselatoare" ce pot fi generate de un
tratament antispastic, antibiotic si care, nerecunoscute, pot agrava starea generala a copilului.
- Apendicita acuta la batrâni - datorita reactivitatii mai reduse a organismului, tabloul clinic
este la început atenuat si boala ramâne neidentificata urmând a fi recunoscuta ulterior sub masca
unor afectiuni ocluzive. Se poate confunda cu tumorile benigne ale apendicelui sau cu tumorile
maligne. Un element clinic valoros care orienteaza mai mult catre o leziune benigna inflamatorie
este. În aceasta situatie, absenta scaunelor sanghinolente.
- Apendicita acuta la gravida - se întâlneste mai rar si este de un diagnostic mai dificil
datorita mascarii simptomelor. mai ales în primele luni de sarcina, de durerile abdominale
obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de greturile si varsaturile prezente deseori în
sarcina. Leucocitoza crescuta, temperatura ridicata si prezenta unui puls mai frecvent vor
conduce spre diagnosticul de apendicita acuta.
MANIFESTĂRI CLINICE
Simptomatologia clinica a apendicitei acute este polimorfa, putându-se descrie o forma obisnuita
a îmbolnavirii caracterizata prin simptome subiective si obiective.
Simptomatologie:
• Durerea - este întotdeauna prezenta spontana sau provocata.
Durerea spontana survine de obicei în stare de plina sanatate aparenta, sau pe fondul unui
disconfort digestiv, care se instalase de câteva zile. Este localizata în majoritatea cazurilor în fosa
iliaca dreapta dar poate avea si un caracter difuz cuprinzând întreg abdomenul. Poate fi localizata
si aparent atipic (paraombilical, pelvin, lombar) în functie de pozitia anatomo-topografica a
apendicelui.
Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, luând o pozitie oarecum antalgica
(coapse flectate pe bazin).
Durerea provocata local prin palpare îsi gaseste sediul în marea majoritate a cazurilor, în fosa
iliaca dreapta. Punctul maxim dureros se afla de obicei la jumatatea liniei ce uneste ombilicul cu
spina iliaca antero-superioara: punctul Mc.Burney. clasic au mai fost descrise punctul dureros al
lui Lanz, a lui Morris, mai important fiind însa triunghiul descris de Iacobovici, determinat de o
linie dusa de la ombilic la spina iliaca antero-superioara, linia bispinala iliaca anterioara
si verticala dusa pe marginea laterala a muschiului drept abdominal.
Intensitatea durerii este variabila fiind în functie de evolutia apendicitei si de tipul de reactie
al bolnavului.
• Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile, diagnosticul de apendicita
acuta devine improbabil. In peritonita sunt prezente varsaturile care sunt initial alimentare apoi
devin bilioase dar ele nu caracterizeaza prin frecventa apendicita.
• Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica faptul ca bolnavul nu
are apendicita acuta.
• Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie. Sunt prezente la o
parte din pacienti de unde tendinta folosirii purgativului.
Diareea poate fi prezenta la copii sau în caz de apendicita acuta cu localizare pelvina având
uneori semnificatia unei forme grave.
Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste 38° numai în complicatiile bolii. Pulsul
este tahicardie. Semne obiective:
- generale: bolnavul cu apendicita acuta prezinta o stare generala relativ buna în majoritatea
cazurilor. Vine netransportat la medic, uneori este anxios, relevând o discreta paliditate, mentine
flexia antalgica a coapsei drepte pe abdomen. Limba este încarcata, saburala.
- locale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al abdomenului si sunt relevate în
special de palpare. Aceasta pune în evidenta triada simptomatica ce caracterizeaza apendicita
acuta: ■ durere;
(Dieulafoy) ■ aparare musculara;
■ hiperestezie cutanata.
- inspectia:
■atitudinea imobila, de evitare a tuturor miscarilor;
■crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;
■peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda;
■efortul de tuse exagereaza durerile cu efortul bolnavului de a duce mâinile în fosa iliaca dreapta;
- palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy
- percutia abdomenului este sonora si dureroasa cu maximul de intensitate în fosa iliaca
dreapta.
Apararea musculara: mâna care palpeaza în fosa iliaca dreapta percepe o contractura musculara a
peretelui abdominal de diferite intensitati. Este evidenta la adultul tânar putând sa fie mai stearsa
la copil si la bolnavul vârstnic, fiind în relatie cu intensitatea reflexului peritoneo-muscular. În
localizarile apendicelui în afara fosei iliace drepte, durerea si apararea musculara pot fi percepute
în alte sedii, putând duce la confuzii cu alte procese inflamatorii ale cavitatii peritoneale. Situarea
apendicelui în pozitie pelvina determina ca durerea si apararea musculara sa fie localizata în
micul bazin. In apendicita subhepatica cele doua semne pot fi evidente în hipocondrul drept. In
apendicita mezoceliaca durerea si apararea musculara pot fi localizate paraombilical.
Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy caracterizat prin aparitia durerii la o excitatie
blânda care se evidentiaza prin manevra Voskresenski. Examinatorul asezat în partea dreapta a
bolnavului întinde cu mâna stânga camasa tragând de partea ei inferioara, iar cu pulpele degetelor
II-III-IV ale mâinii drepte pornind de pe rebordul costal drept spre fosa iliaca dreapta abdomenul
fiind relaxat în expiratie, constata reactia bolnavului la durere când degetele ajung în dreptul fosei
iliace drepte.
MANEVRE care provoaca durerea:
• semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si progresiv cu un deget peretele abdominal
dinspre fosa iliaca stânga. Când se ajunge la nivelul fosei iliace drepte bolnavul acuza durere.
• manevra lui Rowfing se realizeaza apasând blând din fosa iliaca stânga spre hipocondrul
stâng, comprimând continutul gazos al colonului descendent de jos în sus. Datorita distensiei
cecale consecutive, bolnavul acuza durere în fosa iliaca dreapta.
• semnul psoasului - folosit în localizarile retrocecale ale apendicelui: bolnavul în decubit
dorsal, ridicând membrul inferior drept extins, prezinta durere datorita contractiei muschiului
psoas care irita apendicele inflamat din vecinatate.
• manevra Blumberg - evidentiaza prezenta si intensitatea reactiei peritoneale: apagând cu
vârful degetelor progresiv înspre profunzimea fosei iliace drept dupa decompresiunea brusca,
bolnavul acuza durere accentuata.
• semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca
Tuseul rectal - poate fi de mare folos, în special în apendicita cu sediul pelvin, când se constata
sensibilitatea Douglas-ului mai ales în partea dreapta.
Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau excluderea unei cauze ginecologice a durerii
abdominale.
DIAGNOSTIC POZITIV
- este în primul rând un diagnostic clinic al carui element esential sunt durerea spontana si
provocata în fosa iliaca dreapta asociata cu apararea musculara localizata, hiperestezie cutanata,
constipatie si leucocitoza cu polinucleoza.
Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna prezent, cresterea fiind însa moderata
(<<10.000-15.000/mm3>>). Când este peste 30.000/mm3 pledeaza pentru o complicatie a bolii.
Elementele pozitive de examen paraclinic sprijina supozitia clinica dar adesea sunt
nesemnificative.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL APENDICITEI ACUTE
Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut cu acele afectiuni care se pot manifesta
prin falsul abdomen acut. Se face cu:
• Afectiuni digestive:
a) Durerea cu localizare centro-abdominala. în stadiile precoce ale apendicitei poate sugera o
gastroenteritâ. Cheia diagnosticului de gastroenterita este ca greturile, varsaturile si diareea de
obicei preced durerea. Sensibilitate abdominala este slab localizata.
Pacientul mai poate prezenta si simptome de boala virala ca cefalee, mialgii, fotofobie.
Leucocitele pot fi rar crescute.
b) Limfadenita mezenterica - durerile sunt localizate centro-abdominal, flancul drept,
cadranul inferior drept dar fara aparare sau contractura.
c) Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic cu simptome si semne de
nedeosebit de apendicita. Apare de obicei la copii.
d) Ulcerul peptic perforat - poate simula o apendicita mai ales când continutul gastric sau
duodenal se scurge decliv prin santul parietocolic drept si da nastere la durere si sensibilitate
dureroasa în fosa iliaca dreapta.
e) Ocluzia intestinala înalta - este caracterizata prin varsaturi incoercibile si distensie
abdominala relativ mica în timp ce ocluzia intestinala joasa produce o distensie marcata si o
instalare mai tardiva a varsaturilor.
f) Peritonita difuza
g) Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal superior se asociaza cu varsaturi
abundente, eforturi de varsatura, dureri iradiate posterior în bara, hiperamilazemie,
hiperamilazurie.
h) Masa palpabila în fosa iliaca dreapta ridica problema unei invaginatii intestinale la copilul mic,
unei ileite terminale acute si a bolii Crohn la copii mai mari si adulti, unui chist de ovar la femei,
unui neoplasm intestinal la pacientii în vârsta.
• Afectiuni ginecologice:
a) Inflamatia pelvisului poate prezenta simptome si semne nediferentiabile de apendicita
acuta. Dar pot fi deosebite totusi pe baza unor criterii clinico-biologice. Sensibilitatea la
mobilizarea cervixului, leucoreea întaresc suspiciunea de boala inflamatorie a pelvisului.
b) Sarcina ectopica
c) Chisturile ovariene pot cauza dureri acute prin distensie sau ruptura.
d) Torsiunea de ovar - inflamatia ce însoteste un ovar poate fi palpata adesea prin examinare
pelviana bimanuala.
e) Ruptura sarcinii ectopice sau de folicul ovarian la adolescente poate simula toate stadiile
apendicitei acute, începând cu durere colicativa în fosa iliaca, cu raspândirea durerii si
sensibilitatii dureroase pe masura ce sângele disemineaza în cavitatea peritoneala.
• Afectiuni urologice:
a) Pielonefrita - produce febra înalta, durere si sensibilitate în unghiul costovertebral.
Diagnosticul se confirma printr-un examen sumar de urina.
b) Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere în flanc, cu iradiere catre radacina
coapsei dar sensibilitatea este putin localizata. Hematuria sugereaza diagnosticul care este
confirmat de pielografia intravenoasa.
Apendicita pelviana poate fi simulata de salpingita, diverticulite, neoplasm de colon perforat.
Diferentierea între aceste afectiuni colonice si apendicita este greu de realizat mai ales în cazul
unei bucle sigmoidiene lungi care ajunge pâna în fosa iliaca dreapta.
Ca o regula generala, în dreapta, sensibilitatea dureroasa este mai difuza si colonul implicat se
poate manifesta ca o tumora localizata la examenul clinic.
Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate dureroasa situata mai înalt si mai posterior
decât în mod obisnuit si poate mima flegmonul perinefritic, pielonefrita acuta, neoplasmul
colonie perforat sau colecistita acuta. Febra mare si frisoanele sunt mai caracteristice primelor
doua din afectiunile enumerate decât apendicitei, iar piuria si durerea în unghiul costovertebral
sunt de asemenea prezente.
Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea punctului colecistic si pozitivarea manevrei
lui Murphy în majoritatea cazurilor. Un usor icter si o masa palpabila în regiunea vezicii biliare
sugereaza de asemenea o colecistita acuta.
EXPLORĂRI PARACLINICE
• Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala între 10.000-15.000/mm cu
preponderenta P.M.N. Leucocitoza de 20.000/mm3 sugereaza formarea de abcese periapendicular
sau perforatie cu peritonita. Leucocitoza nu este esentiala pentru diagnosticul de apendicita ci
doar semnificativa, ea putând fi întâlnita în multe situatii de abdomen acut. Leucocitoza normala
se întâlneste la 20-30% din pacienti si drept urmare ea nu autorizeaza expectativa daca semnele
clinice sunt evocatoare pentru apendicita acuta.
• Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica. Când apendicele inflamat este în
contact cu ureterul sau vezica urinara se întâlneste piurie sau hematurie microscopica discreta.
Daca sunt abundente, originea durerilor este sigur urinara. In sediment pot fi gasiti un numar
semnificativ de germeni în caz de infectii urinare sau genitale.
• Radiografia abdominala simpla poate pune în evidenta un apendicolit la 1/3 din copii si
1/5 din adultii cu apendicita. Asocierea dintre durerea abdominala localizata si apendicolit este
factor predictiv pentru apendicita acuta la peste 90% din pacienti.
în apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus localizat se pun în evidenta la nivelul
cecului si intestinului subtire adiacent.
în plus, apendicele poate produce un efect de masa, deplasând cecul, iar edemul tisular poate
duce la stergerea grasimii peritoneale prerenal si la nivelul psoasului.
Un apendice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu.
• Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de vârsta
conceptiei si la copii, deoarece poate pune în evidenta alte cauze ale
durerii abdominale.
Datele asociate cu apendicita acuta includ:
- îngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm;
- distensia lumenului;
- lipsa compresibilitatii;
- formarea abcesului;
- lichid liber intraperitoneal.
Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde de examinator.
• Tomografia computerizata trebuie luata în considerare la pacientii
atipici la care ecografia nu este disponibila sau este neconcludenta.
Datele tomografice de apendicita sunt reprezentate de:
- distensia apendicelui;
- îngrosarea peretelui;
- desinficarea inflamatorie a tesuturilor înconjuratoare;
- flegmon sau abces pericecal;
- colectie aerica în cadranul inferior drept care semnaleaza perforatia.
• Clisma baritata trebuie considerata când tomografia sau ecografia nu sunt de ajutor pentru
diagnostic, dar trebuie evitata la pacientii cu colite toxice. Permite evaluarea prezentei lumenului
apendicular, examinarea peretelui colonului pentru efect de masa, diagnosticul afectiunilor
colonului drept si ileonului terminal care pot simula apendicita acuta. Daca substanta de contrast
umple apendicele este putin probabila apendicita acuta.
• Laparoscopia diagnostica este utila la femeie în ovulatie cu examen clinic echivoc pentru
apendicita acuta. La acest subgrup 1/3 din femei se dovedesc a avea o patologie primitiv
ginecologica, apendicele poate fi extirpat cu ajutorul laparascopului desi avantajele acestei
metode fata de cea clasica nu sunt clar definite.
EVOLUŢIA sI COMPLICAŢIILE
Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar în formele catarale ale
apendicitei acute, procesul inflamator poate ceda treptat, trecând într-o forma cronica, în celelalte
forme, cu tot tratamentul medical, boala are o evolutie progresiva, dând o serie de complicatii:
plastron, abces, peritonita si ocluzie.
A) Plastronul apendicular - reprezinta reactia peritoneala locala,
blocând extinderea infectiei în cavitatea peritoneala. In fosa iliaca dreapta
apare o tumora care creste relativ în dimensiuni, ajungând de marimea unui
pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza peretele abdominal, facând
corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa, neta cu limite nete.
Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se caracterizeaza prin
debut de colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece neobservata de
bolnav, în special la batrâni, varsaturile dispar, pulsul si temperatura scad,
fosa iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica initiala,
reapare suferinta în fosa iliaca dreapta iar la palpare se evidentiaza o
tumora. Plastronul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub influenta
tratamentului medical local si general, blocul apendicular poate sa dispara în
15-20 zile. în aceasta situatie bolnavul se externeaza cu indicatia de
apendicectomie dupa 6-8 saptamâni.
B) Abcesul apendicular - este complicatia unei apendicite perforate,
este o peritonita localizata. Construirea abcesului trece prin doua stadii:
Stadiul presupurativ - este pur inflamator caracterizat prin aparitia puroiului, cu bacili coli.
Cauzele favorizante sunt reprezentate de:
- prezenta aderentelor secundare crizelor anterioare;
- caracterul subacut al infectiei;
- sediul retrocecal al apendicelui;
- diagnosticul tardiv;
Abcesul apendicular poate fi descoperit în doua cazuri:
- dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de acalmie, iar la 3-4 zile se
formeaza o supuratie localizata;
- dupa o criza de apendicita acuta aparent banala si se constata intraoperator un apendice
perforat cu puroi.
In stadiul supurativ tabloul clinic este diferit:
- semne generale (caracteristice supuratiei localizate): curba termica oscilanta, transpiratii,
frisoane, stare generala alterata, curba leucocitelor ascendenta;
- semne locale - durere vie în fosa iliaca dreapta.
În lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o serie de complicatii:
- complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal determinând o fistula, poate sa
fistulizeze în rect sau vezica biliara, în cavitatea peritoneala si determina peritonita generala;
- complicatii generale: septicemie, septicopiemie cu multiple metastaze, abcese hepatice,
abcese pulmonare.
Abcesul descris cu localizare în fosa iliaca dreapta are o frecventa mica comparativ cu abcesele
apendiculare secundare infectiei apendicelui care prin localizarea lor, evolueaza fara semne
abdominale obiective, întârzie diagnosticul si favorizeaza formarea abcesului.
In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o serie de particularitati chimice.
Abcesul apendicular pelvin este localizat în fundul de sac Douglas. La semnele de supuratie
profunda se asociaza semne vezicale (retentie de urina).
La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin tuseul rectal se percepe colectia în sacul
Douglas.
La femei se palpeaza o împastare a fundului de sac vaginal drept. Absenta leucoreei si
unilateralitatea leziunii permit de regula stabilirea diagnosticului.
Abcesul retrocecal este situat în regiunea retrocecala. Aceasta forma de apendicita e adeseori
recunoscuta abia în stadiul de abces, când. la semnele de supuratie profunda se adauga si semne
de localizare ca: durere lombara joasa, nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale, bolnavul
stând în decubit lateral stâng se percepe deasupra crestei iliace drepte o durere si o colectie
profunda.
Câteva forme etiologice prezinta aspecte clinice particulare:
- la batrâni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile sau de tumora colica.
- la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge frecvent la abcesare.
Diagnosticul diferential al abceselor apendiculare ridica probleme. Diagnosticul diferential se
face cu:
- cancerul de cec si abces perineoplazic. Antecedentele trebuie sa sugereze necesitatea
irigografiei care va preciza diagnosticul;
- flegmon pionefritic.
C) Peritonitele apendiculare
Peritonita apendiculara poate constitui modul de debut al unei apendicite acute (peritonite
apendiculare primitive) sau apare ca o complicatie a unei apendicite acute (peritonita secundara
în doi timpi) sau a unui abces apendicular (peritonita secundara în trei timpi).
Peritonita în doi timpi se produce prin difuziunea sau prin perforatia apendicelui. Peritonita prin
„difuziune" prezinta urmatorul tablou clinic:
Bolnavul a avut în urma cu mai multe zile o colica apendiculara (primul timp) a carei
simptomatologie s-a agravat însotita de varsaturi frecvente, febra se ridica, tranzitul intestinal
întârziat, pulsul în discordanta cu temperatura, leucocitoza. La inspectie abdomenul meteorizat.
Timpul doi corespunde perforatiei apendicelui în peritoneul liber, adesea declansata de o clisma
sau un purgativ. Debutul este brutal cu dureri în fosa iliaca dreapta si alterarea starii generale.
Peritonita în trei timpi
Primul timp este reprezentat de colica apendiculara care nu atrage atentia, pentru ca evolueaza
subacut.
In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular.
În al treilea timp, abcesul perforeaza în cavitatea peritoneala si produce peritonita generalizata.
In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua categorii de semne:
- aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra oscilanta cu frisoane si transpiratii;
- transformarea locala a plastronului care devine dureros central si uneori fluctuant.
Forme clinice
Exista mai multe forme de peritonita apendiculara în functie de unele particularitati
simptomatice, topografice, evolutive, etiologice. Forma simptomatica: forma ocluziva mai
frecventa la batrâni;
Forma topografica: peritonita generalizata este frecventa ca o complicatie a apendicitei acute din
fosa iliaca dreapta si mezencetalica peritonita localizata este mai frecvent complicatia apendicitei
pelvine si retrocecala;
Forma evolutiva: în prezent domina formele mascate, forme în care peritonita nu mai poate fi
rezolvata decât chirurgical.
Forma etiologica:
- peritonitele la copil sunt mai frecvente si mai grave din cauza rapiditatii leziunilor la vârste
mici;
- peritonitele la gravide sunt foarte severe; diagnosticul se stabileste foarte greu deoarece
lipseste contractura abdominala.
Diagnosticul într-o peritonita generalizata la adult: se urmareste etiologia peritonitei cu apendicita
acuta perforata. Se face diagnosticul cu perforatia unei piocolecistite, cu perforatia unui ulcer
gastroduodenal. La copil pot aparea manifestari (gastroduodenale) abdominale în cursul
pneumoniei, febrei tifoide, reumatism articular acut, care pot fi confundate cu peritonitele.
Alte cauze ale peritonitei generalizate la copil sunt: perforatia diverticulului Meckel, ulcerul
gastric, peritonitele primitive gonococice, streptococice, pneumococice. In cazul unei peritonite
generalizate secundare sunt importante doua aspecte:
- recunoasterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal;
- recunoasterea la timp a formarii abcesului apendicular din anamneza.
D) Ocluziile apendiculare
Apendicita este o cauza destul de frecventa de ocluzie intestinala. Mecanismul ocluziei este
foarte variat:
- mecanic - prin strangularea unei anse intestinale,
- mixt - prin aglutinarea anselor intestinului subtire în jurul focarului apendicular.
Cauza ocluziei este de asemenea variata:
- apendicitele pot fi factori de strangulare mai ales daca vârful este fixat;
- leziunile periapendiculare sunt de asemenea raspunzatoare de bride inflamatorii precoce,
abces apendicular, care determina ocluzia prin aglutinarea anselor.
Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei ocluzive. Exista mai multe forme clinice în
functie de particularitatile simptomatice, topografice, etiologice:
- forme simptomatice: în unele cazuri apendicita acuta determina ocluzia,
care poate fi mecanica sau paralitica (apendicita mezocolica). în alte
cazuri apendicita apare tardiv consecutiv peritonitei;
- forme topografice: ocluzie complicata mai frecventa datorita rapiditatii difuziunii leziunilor la
peritoneu. La batrâni frecventa acestor complicatii se explica prin întârzierea diagnosticului,
ajungându-se la stadiul de abces.
Prognostic
Aceasta depinde de stabilirea corecta a diagnosticului, de stadiul evolutiv al leziunilor, de
reactivitatea organismului, de momentul interventiei chirurgicale si corectitudinea tehnicii
chirurgicale.
Apendicectomia efectuata în primele ore de la debutul crizei este usor suportata de bolnav si are o
evolutie buna.
 Material si metoda
Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate în perioada 1 iunie 2001 - 1 iunie 2002
în sectia de Chirurgie a Spitalului judetean nr. 1 am constatat urmatoarele:
- pacientii cu vârsta cuprinsa între 7-10 ani au fost în numar de 17, din care 8 de sex feminin
si 9 de sex masculin;
- pacientii cu vârsta cuprinsa între 10-20 ani au fost în numar de 92, din care 59 femei si 33
barbati;
- pacientii cu vârsta cuprinsa între 20-40 ani au fost în numar de 87, din care 51 femei si 36
barbati;
- pacientii cu vârsta cuprinsa între 40-60 ani au fost în numar de 22, din care 12 femei si 10
barbati;
- pacientii peste 60 ani au fost în numar de 9, din care 5 femei si 4 barbati.
Se constata o incidenta mai crescuta la sexul feminin iar pe categoriile de vârsta, incidenta
crescuta este între 10-20 ani. Limita de vârsta este cuprinsa între 7-70 ani.
Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat de cazuri de apendicita am constatat
prezenta a:
159 apendicite acute congestive; 31 apendicite acute flegmonoase; 25 apendicite acute catarale;
12 apendicite acute gangrenoase.
Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu Peritonita Generalizata 3 cazuri, un caz cu
plastron apendicular si 3 cazuri cu abcese periapendiculare.
2. Îngrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita
Apendicita acuta beneficiaza atât de tratament chirurgical cât si medicamentos.
Tratamentul chirurgical consta în apendicectomie (extirparea apendicelui) si se executa cu
caracter de urgenta imediat dupa stabilirea diagnosticului de apendicita acuta.
În caz de plastron apendicular se iau masuri dietetice restrictive (regim hidric 2-3 zile) si se
aplica punga cu gheata pe fosa iliaca dreapta. Bolnavul este tinut în repaus la pat si se va relua
alimentatia obisnuita numai daca evolutia locala si generala este buna. Se vor administra
calmante si antibiotice. Foarte utila este vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN. Daca
procesul s-a resorbit clinic (nu se mai palpeaza formatiunea tumorala caracteristica plastronului
apendicular) bolnavul va putea merge la domiciliu si va reveni la spital pentru apendicectomie „la
rece" dupa 60-90 zile interval variabil în functie de ritmul în care a evoluat procesul de resorbtie.
Daca formatiunea tumorala creste în volum si devine fluctuenta, sunt semne de abcedare si în
acest caz se va interveni chirurgical de urgenta.
PREGĂTIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI
Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au într-o masura mai mare sau mai mica teama de
interventia chirurgicala. De aceea asistenta medicala va trebui sa-i faca bolnavului o primire
calda si sa arate de la început bolnavului ca are în personalul spitalului prieteni care se vor ocupa
de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos.
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1 ocupe, va avea grija sa
amplaseze bolnavul nou internat în saloane cu covalescenti, care nu au avut complicatii
postoperatorii, optimisti, care nu necesita tratamente medicale multiple.
Asistenta medicala va discuta cu bolnavul în mod foarte încurajator asigurându-1 ca totul se va
desfasura în conditii perfecte, ca echipa operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre medii) va face
totul ca interventia sa se desfasoare bine.
Ea va da câteva detalii generale asupra modului în care bolnavul va fi transportat la sala de
operatie, despre echipa de acolo care va prelua bolnavul. De altfel si echipa din blocul operator
va face acelasi lucru când preia bolnavul, ca totul se va desfasura normal, sa explice fiecare gest
pe care urmeaza sa-1 faca, faptul ca se va trezi la salonul de terapie intensiva sau la pat, operat cu
stare generala buna.
Punerea în tema a bolnavului cu toate aceste actiuni care se desfasoara asupra lui, este de o mare
importanta pentru a îndeparta teama de necunoscut si surprizele neplacute dureroase, adeseori
factor de stres extrem de important, care poate determina accidente grave.
Asistenta va recolta toate probele de laborator indicate de medic si se va îngriji sa-i faca
bolnavului toate investigatiile preoperatorii si sa introduca în foaia de observatie, documentele în
legatura cu examenele efectuate.
Actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului operat. Printr-un
tratament adecvat, pre, intro si postoperator se vor remedia aceste modificari, astfel ca
organismul sa suporte bine operatia. Inima, plamânii, ficatul, aparatul urinar sunt cele care sufera
cel mai mult în timpul unei interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul
cum vor raspunde interventiei chirurgicale se vor executa câteva examene obligatorii si anume:
- daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a plamânilor pentru a depista o eventuala
boala pulmonara care necunoscuta si netratata în prealabil poate complica interventia operatorie;
- se va executa EKG si se va masura tensiunea arteriala, se va numara frecventa pulsului si
cerceta calitatea acestuia;
- analiza simpla de urina va da informatii asupra starii functionale a rinichilor;
- examinarea sângelui - hemoleucograma - ajuta la slabilirea
diagnosticului:
• determinarea ureei sangvine, este obligatorie. Prezenta unei urei
crescute cu peste 0,50g %o releva tulburari renale sau hepatice. în aceasta
situatie mersul postoperator va fi îngreunat urmat chiar de riscuri grave,
motiv pentru care în afara cazurilor de extrema urgenta, când se face
corectarea intraoperator se va amâna operatia pâna la remedierea functiilor
renale hepatice.
Determinarea glicemiei peste 1-1,5 %o arata ca bolnavul are un diabet zaharat. Un bolnav cu
diabet nu va fi supus unei interventii chirurgicale, în afara cazului de maxima urgenta, atunci
când s-a realizat o reducere a glicemiei la normal sau cel putin la valori superioare normalului.
Acesta se obtine prin administrarea de insulina si printr-un regim hipoglucidic. Tratamentul se va
continua si intro si postoperator.
• tulburarile de sângerare si coagulare se vor remedia prin administrarea
de vitamine si vitamina K în caz ca se depisteaza o prelungire a timpului de
sângerare (peste 3 minute) sau a celui de coagulare (peste 7 minute).
Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si fostilor suferinzi hepatici li se vor face obligatoriu
probele hepatice;
• determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu
înaintea oricarei interventii care pune cât de cât problema administrarii intraoperatorii de sânge;
- de mare importanta este de asemenea, sa se cunoasca si sa se trateze daca bolnavul are alergie
la unele medicamente;
- bolnavii care au folosit tranchilizante preoperator sau hipotensoare, de tip Hipozin, pot sa faca
scaderi tensionale intraoperatorii care adeseori foarte greu se remediaza si de aceea interventia
operatorie la acesti bolnavi trebuie facuta la 5-8 zile dupa ce au fost luate ultima oara aceste
medicamente.
Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna înaintea operatiei. Un bolnav deshidratat si
denutrit face importante complicatii postoperatorii.
Femeile trebuie întrebate în legatura cu data la care trebuie sa apara ciclul menstrual pentru ca pe
de o parte nu este recomandabil a se face interventie chirurgicala în timpul menstruatiei, iar pe de
alta parte pentru ca tulburarile de ciclu releva stari patologice generale sau genitale ori prezenta
unei sarcini.
In cazul apendicitei acute „la rece" bolnavul va servi prânzul si cina în mod normal, si nu în
cantitati crescute pentru ca tractul digestiv sa fie cât mai liber. El va bea o cantitate normala de
lichide. Pentru asigurarea unui somn bun si înlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul
va primi seara înainte de culcare, câte o tableta de Luminai si Romergan.
înaintea operatiei se va efectua:
- raderea pilozitatii din regiunea învecinata cu zona unde urmeaza a se practica incizia;
- efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe tractul digestiv.
Femeile îsi vor lega strâns parul. Bolnavii nu vor avea la gât lantisoare, obiecte de podoaba la
mâini, la gât. Unghiile vor fi taiate scurt si nu vor fi lacuite pentru a se putea observa capilarele
extremitatilor degetelor. Protezele dentare vor fi scoase pentru ca acestea sa nu se deplaseze în
timpul anesteziei si sa astupe caile respiratorii.
Bolnavii batrâni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe gamba si treimea interioara a
coapsei, cu scopul de a evita staza si o acumulare prea mare de sânge în aceste vene, aceasta ar
contribui la reducerea masei sangvine, motiv de producere a unui soc întra sau postoperator
precum si pentru împiedicarea aparitiei tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45 minute înainte
ca bolnavul sa fie introdus în sala de operatie i se va administra o fiola de Mialgin intramuscular,
iar cu 30 minute înainte o fiola de Atropina, medicatie asa numita preanestezica.
În toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de anestezie si cea din blocul operator
se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurându-1 ca totul se va desfasura în conditii
normale.
ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL
în general este bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta, date fiind surprizele care
pot surveni la deschiderea cavitatii peritoneale, sa se desfasoare sub anestezie generala, obtinuta
fie pe cale respiratorie prin intubatie traheala, fie prin introducerea unui anestezic intrarahidian.
Se introduce 1,5 pâna la 3 ml de anestezic în functie de greutatea bolnavului si de durata
presupusa interventiei chirurgicale. Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheati în
permanenta si perfuzati cel putin cu ser glucozat în timpul operatiei pentru a mentine la normal
constantele biologice care au tendinta de a se altera ca urmare a efectuarii rahianesteziei.
în timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiunea arteriala, pulsul, numarul
respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea extremitatilor si starea generala a pacientului. Se
administreaza permanent oxigen pe sonda nazala. Ori de câte ori se face anestezie generala cu
intubatie traheala, pentru ca bolnavii sa suporte bine sonda, se administreaza miorelaxante. Se
folosesc ca miorelaxante Miorelaxinul, Floxedilul.
ACTUL CHIRURGICAL
Consta în apendicectomie McBurney este calea cea mai des folosita pentru abordarea
apendicelui, fiind convenabila pentru rezolvarea celor mai multe situatii. Este o incizie oblica în
flancul si regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm. Lungimea inciziei cutanate trebuie sa fie
proportionala cu gradul de adipozitate al individului, ca si cu leziunea presupusa a fi gasita
deoarece prelungirea acesteia, dupa deschiderea cavitatii peritoneale si dupa efectuarea
manevrelor infructuase de gasire a apendicului este greoaie ca executie, necesitând modificarea
câmpurilor de izolare, ridicarea penselor de reper, executia unei noi hemostaze, etc. De aceea este
indicat ca la bolnavii cu adipozitate marcata sau la cei care se banuieste existenta unei leziuni
apendiculare mai complexe sa se efectueze înca de la început o incizie cutanata mai lunga, de
circa 10-15cm. Dupa ce apendicele a fost extirpat, se face sutura „plan cu plan'' a peretelui
abdominal si pansamentul steril.
ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII
Odata adus bolnavul în salonul sau, sau în cel de terapie intensiva, asistentei medicale îi revine
sarcina de a-i acorda atentie deosebita. Ea trebuie sa nu uite ca orice operatie poate fi marcata de
complicatii grave si sa acorde oricarui semn de alarma pe care îl da bolnavul sau oricarui semn
patologic pe care-1 constata în starea generala a bolnavului maximum de atentie.
Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de sânge sau solutii de electroliti, asistenta medicala
va informa asupra cantitatii pe care o are de administrat si o va administra. Deasemenea, va da
medicatia prescrisa de medic postoperator de câte ori este necesar va administra medicamentatia
calmanta în limita prescrisa de medic. Asistenta medicala nu va parasi nici un moment bolnavul,
atâta timp cât el este sub influenta substantelor narcotice. Actiunea acestora poate sa revina cu
toate ca bolnavul a plecat din sala de operatie trezit, cu reflexele capatate, poate sa recada sub
actiunea drogurilor administrate si daca nu este supravegheat limba poate sa-i cada în fundul
laringelui, sa astupe glota si bolnavul sa moara asfixiat. In caz ca bolnavul a transpirat îi va
schimba lenjeria. Va crea bolnavului cea mai buna pozitie în pat asezându-i perna, ridicându-i
spatarul patului, ajutându-1 sa se miste pe o parte si pe alta, facându-i masaje si frectii pe piept si
pe spate. Copiii operati ca si adultii care nu sunt constienti au tendinta sa-si smulga pansamentele
si de aceea trebuie imobilizati la pat si supravegheati foarte îndeaproape.
Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati în saloane de terapie intensiva unde
ramân un timp. Aici se trezesc în prezenta unui personal necunoscut, într-un pat si într-un spatiu
deasemenea strain. Aceasta situatie poate sa le creeze neliniste, anxietate. De aceea trebuie sa li
se explice ca spitalizarea lor într-un salon de terapie intensiva este un procedeu obisnuit dupa
narcoza si un procedeu special pentru respectivul bolnav. I se va arata ca în terapia intensiva
lucreaza cadre de aceeasi calitate cu cele din saloanele obisnuite si li se va vorbi în oarece masura
familiarizat cu noul loc în care se afla. Ramâne apoi sarcina asistentei de terapie intensiva sa
demonstreze bolnavului ca este în deplina securitate. Acelasi lucru i se va explica si familiei care
poate sa fie alarmata ca bolnavul respectiv a fost retinut într-un salon de terapie intensiva.
Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat ce pacientul este în situatie de a pune întrebari în
legatura cu evolutia operatiei, o va face si ca majoritatea pacientilor se vor interesa daca
afectiunea lor nu a fost extrem de grava.
Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul a decurs normal, ca nu a fost nimic grav, si
prin raspunsurile clare si simple, pe care le da bolnavului, nu trebuie sa dea acestuia impresia ca îi
ascunde ceva ci pur si simplu ca ea stie ca nu a fost nimic deosebit, ca totul s-a desfasurat normal,
ca totul a evoluat bine.
ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII
în obligatiile asistentei medicale intra si îngrijirea plagii operatorii. De la sala de operatie
bolnavul vine cu plaga acoperita cu un pansament steril. Asistenta medicala trebuie sa examineze
acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si sa observe daca acest pansament nu este îmbibat cu sânge
sau cu puroi. Daca este îmbibat, ea trebuie sa anunte imediat medicul, care va examina
pansamentul bolnavului si va da instructiuni necesare suplimentare în functie de caz.
Scoaterea firelor
Firele de sutura se scot în general între a IV-a si a V-a zi de la operatie, iar bolnavul este externat
a VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca nu are complicatii.
COMPLICAŢIILE POST-OPERATORII sI PREVENIREA LOR
Complicatiile post-operatorii care pot aparea:
- complicatii hemoragice;
- complicatii bronsice;
- complicatii supurative;
- tromboembolii.
a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni sub o forma
sau alta în modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea necesita
reinterventie, printr-o cale de acces larga pentru identificarea arterei
ileocecoapendiculare si ligaturarea ei în mod corect.
b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii
postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia pulmonara,
bronsita, pneumonia.
Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau mai putin importante si imposibilitatea de
circulatie a aerului, în zona de sub acel segment. Pneumonia este de cele mai multe ori urmarea
unei atelectazii. Din cauza neventilarii zonei respective, germenii microbienii existenti aici se
dezvolta si dau nastere unei pneumonii, care poate cuprinde si zone mai largi.
De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie, se manifesta printr-un puls mai frecvent,
respiratii mai numeroase, tuse. dureri toracice, cianoza si stare de agitatie, în scurt timp apare
expectoratia mai mult sau mai putin abundenta. Aceste complicatii apar de obicei la cei în vârsta,
la fumatori sau cei care varsa în timpul interventiei operatorii si au aspirat o parte din continutul
vomat.
Intubatia traheala si substantele narcotice administrate pe cale respiratorie favorizeaza
complicatiile pulmonare ca si unele infectii ale arborelui respirator, preexistente operatiei.
Complicatiile respiratorii apar la bolnavii care au stat mult în decubit dorsal dupa operatie.
Terapia acestei complicatii consta în primul rând în prevenirea aparitiei ei în timpul operatiei,
apoi în aranjarea corecta a pozitiei bolnavului în pat, evitarea ca acesta sa stea pe un cearceaf
îmbibat cu transpiratii sau secretii, plasarea sa într-o camera bine aerisita si lipsita de germeni
infectiosi. Cu deosebire bolnavii mai în vârsta vor fi asezati imediat dupa operatie alternativ câte
o jumatate de ora în decubit dorsal, în decubit lateral stâng, în decubit lateral drept.
Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la bolnavii înca inconstienti. Iar dupa trezire
bolnavii vor fi pusi sa le evacueze singuri si cât mai complex. Imediat ce bolnavul se poate
mobiliza din pat; el trebuie sa faca miscari cât mai lente, mai ales miscari respiratorii iar ori de
câte ori se constata ca are arbore bronsic încarcat va fi invitat sa tuseasca si sa expectoreze.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea aparitiei unei astfel de complicatii,
adeseori grava si sa ajute bolnavul sa execute o respiratie profunda sa-1 sfatuiasca sa expectoreze,
sa-i administreze medicatia ajutatoare pe care o prescrie medicul.
c) Complicatii supurative. Marea majoritate a operatiilor se vindeca „perprimam" fara sa
supureze. Uneori însa plaga se infecteaza din diferite motive (de obicei intraoperator) si catre a
V-a si a VI-a zi apare un sindrom peritoneal însotit de toate semnele peritonitei localizate. In
acest caz este indicata reinterventie chirurgicala de urgenta, cu drenajul colectiei purulente, prin
introducere de tuburi de dren în fundul de sac Douglas.
d) Complicatii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai grava din complicatiile circulatorii
este boala tromboembolica. Formarea de cheaguri în venele bazinului si ale membrelor inferioare
prezinta un pericol postoperator frecvent. Aceste cheaguri se datoresc încetinirii circulatiei
venoase, unor traumatisme sau iritatii care s-au produs asupra venelor sau prin compresiune ce
încetineste circulatia venoasa postoperatorie.
Anestezia si actul chirurgical oricât de novice pot fi ele, pot determina uneori aparitia acestui
accident.
Decubitul dorsal prelungit, lipsa de mobilizare precoce a membrelor mai ales a color inferioare,
chiar imediat dupa operatie sunt factori determinanti ai operatiei cheagurilor în venele membrelor
inferioare si ale micului bazin. La aparitia acestui accident, participa adesea depresiunea
respiratorie (amplitudinea foarte scazuta a miscarilor toracice) cauzata de decubitul dorsal
prelungit. Din cauza unei amplitudini mult scazute a miscarilor respiratorii, circulatia sângelui
venos catre inima, mai ales în vena cava inferioara, este mult încetinita cauza frecventa pentru
formarea de cheaguri. Printre factorii predispozanti se numara obezitatea, vârsta înaintata,
afectiuni cardio-vasculare, debilitate, starile de nutritie defectuoase, focarele de infectie, prezenta
de vene varicoase. Trombii formati în venele bazinului mic sau ale membrelor inferioare, pot sa
se dezvolte dând tulburari locale (situatia cea mai frecventa) sau pot sa porneasca de aici catre
plamâni dând nastere unei embolii pulmonare, urmata deseori de moartea bolnavului. Afectiunea
embolica poate depasi plamânul, ajungând la creier, unde poate da nastere unei embolii cerebrale
urmata de tulburari grave nervoase sau chiar de moarte.
Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite) debuteaza de obicei prin dureri la pulpa
gambei molet, dureri sesizate de bolnav fie când merge, fie chiar când sta în pat. De multe ori
acesti bolnavi pot fi surprinsi de asistenta medicala masându-si pulpa, cu intentia de a-si calma
durerea. Este un gest inactiv, adeseori extrem de periculos, pentru ca prin masaj, bolnavul poate
sa-si mobilizeze cheagului prins înca de endoane care pornind apoi de-a lungul venei poate da o
emboliza grava, chiar mortala. Tratamentul preventiv consta în mobilizarea foarte precoce în pat
si imediat ce este posibil, miscarea pe propriile picioare. Tratamentul curativ consta în
administrarea de Heparina, urmata de Trombostop sub controlul examenelor de laborator (timp
Quick, timp Hawell, coagulograma) a starii generale si locale a bolnavului.
Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia în sine, ele putând surveni dupa orice
act operator. In ceea ce priveste frecventa cu care survin dupa apendicectomie, ca si gravitatea
lor, acestea depind de multiplii factori care este modul de solutionare operatorie, urmarirea si
tratamentul postoperator.
Dosar de îngrijire
Spitalul Clinic judetean nr. 1
Sectia Chirurgie
Surse: - foaia de observatie;
- pacientul;
- echipa de îngrijire;
- apartinatori. Date de identificare:
Nume: Sandoiu
Prenume: Mariana
Data nasterii: 16 august 1977
Vârsta: 25 ani
Nationalitate: româna
Religie: ortodoxa Date despre spitalizare: Data internarii 27.05.2002 Data externarii
02.06.2002 Diagnosticul la internare: Apendicita acuta Diagnosticul la externare: Apendicita
acuta flegmonoasa. Motivele internarii: - dureri în epigastru si în fosa iliaca dreapta;
- greturi;
- varsaturi;
- insomnie.
Istoricul bolii: Pacienta în vârsta de 25 ani prezinta de aproximativ 5 zile dureri difuze în
epigastru si în fosa iliaca dreapta, iradiind în membrul pelvin drept, în pusee, cu greturi si
varsaturi. Pacienta acuza insomnii, somn insuficient, cu treziri repetate.
Simptomatologia s-a accentuat în urma cu 24 h, bolnava prezentând varsaturi repetate si dureri,
motiv pentru care se apeleaza la serviciul de urgenta.
Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice si simptome de apendicita acuta.
Antecedente:
- heredo-colaterale: fara importanta;
- personale-patologice: neaga alte afectiuni. Situatia familiara si sociala
Situatie familiara: - necasatorita Numar de copii: -
Situatie sociala: vânzatoare magazin alimentar. Conditii de viata: - bune. Locuieste împreuna cu
parintii într-un apartament de 3 camere.
Persoane cu care se ia legatura. - mama: Sandoiu Maria
- tata: Sandoiu Valentin Aspecte psihologice
Stare de constienta: constienta, comunica verbal Comportament: normal Examenul clinic general:
Stare generala alterata. Tegumente si mucoase normal colorate. Ţesut subcutanat normal
reprezentat.Ţesut muscular normoton, normokinetic. Sistem osteo-articular: - integru
morfofunctional. Sistem ganglionar limfatic :- nepalpabil Sistem respirator: - cai respiratorii
superioare permeabile;
- torace normal conformat, amplitudinea miscarilor respiratorii egale;
- percutie - sonoritate pulmonara;
- auscultatie - murmur vezicular prezent bilateral, fara raluri.
Sistem cardio-vascular: - zona precordiala de aspect normal;
- zgomote cardiace normale;
- soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculara;
- artere pulsatile;
- TA 120/70 mmHg;
- puls 65 b/min;
- A.V. 65 b/min.
Aparat digestiv: - abdomen normal conformat;
- durere în fosa iliaca dreapta cu manevra Blumberg pozitiva;
- greturi, varsaturi;
- tranzit intestinal absent;
- aparare musculara discreta în etajul abdominal
inferior.
Aparat uro-genital: - rinichi nepalpabili;
- mictiuni fiziologice;
- semnul Giordano negativ. Sistemul nervos: - ROT - prezente bilateral
- RFM - prezente bilateral Sistem endocrin - normal.

Educatie sanitara
Asistenta trebuie sa instruiasca bolnava în legatura cu interventia chirurgicala si cu pregatirea
preoperatorie necesara. Asistenta pune la curent bolnava în legatura cu regimul alimentar pe care
trebuie sa-1 respecte si cu consecintele nerespectarii acestuia. Asistenta trebuie sa aduca la
cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze, sa consume alcool si cafea deoarece dauneaza
organismului si eventual interactioneaza cu medicamentele utilizate pre-, intra- si post-operator.
încaperea trebuie aerisita zilnic si bolnava trebuie sa respecte orarul meselor si regulile de igiena
personala. Apartinatorii trebuie sa respecte programul de vizite.
Anamneza asistentei medicale
Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale
1) A respira.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are cai respiratorii permeabile, centrul respirator este maturizat,
cutia toracica are o expansiune buna, centrii care regleaza respiratia functioneaza bine - are o
respiratie normala, frecventa respiratorie este buna = 17 respiratii/minut; este supla, ritmica,
ampla pe nas, miscarile toracice sunt simetrice. Respira bine în pozitiile ortostatism, sezând,
culcat. Respiratia este de tip costal superior.
2) A se alimenta si hidra ta (a bea si a manca).
Pacienta prezinta o denii tie buna, mucoasa bucala integra, roz si umeda, limba este roz, gingiile
sunt roz si aderente dintilor. Masticatia este usoara, eficace, cu gura închisa. Refluxul de
deglutitie este prezent, programul meselor consta în: 3 mese si 2 gustari urmate de 10 ore de
repaus nocturn, consuma lichide în functie de nevoie, nu are obiceiuri alimentare deosebite. De
câteva zile nevoia este deficitara - pacienta prezinta o dificultate în digestia si absorbtia
medicamentelor, prezinta greturi si varsaturi, alimentare ocazionala, pierde în greutate.
3) A elimina.
Nevoia este alterata. Prezinta oligurie (urina excretata sub 800ml în 24 ore datorita varsaturilor
incoercibile, prezinta hiperstenurie, urina este foarte concentrata - are densitate crescuta); prezinta
greturi si varsaturi.
Bolnava este constipata, scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar,
pierzând astfel orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun/zi).
Pacienta prezinta irilabilitate si cefalee din cauza varsaturilor si a imposibilitatii de a defeca.
4) A se misca, a pastra o buna postura.
Nevoia este partial satisfacuta. Pacienta realizeaza miscari de abductie, adductie, flexie-extensie,
rotatie, pronatie, supinatie, circumductie, uneori executa exercitii fizice cu scopul de a îmbunatati
randamentul muschilor si circulatia.
Pacienta prezinta o postura inadecvata („cocos de pusca") datorita disconfortului abdominal
(dureri în epigastru) si dureri localizate în regiunea fosei iliace drepte, durerea iradiind si în
membrul pelvin drept, generând dificultate de deplasare.
5) A dormi si a se odihni.
Pacienta obisnuieste sa doarma 6-7 ore pe noapte si 1-2 ore pe zi dupa ce a servit masa de prânz,
sa se culce la aceeasi ora; uneori înainte de culcare face cu placere o baie calda, serveste o cana
de lapte cald si citeste reviste de moda (ultimele aparitii).
Somnul este regenerator, calm, Iara cosmaruri, fara întreruperi, adoarme cu usurinta si se trezeste
odihnita, are vise agreabile, placute.
In ultimele doua zile pacienta este obosita deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore, nu a fost
calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din epigastru si fosa iliaca dreapta, a avut
insomnie.
6) A se îmbraca si dezbraca.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta prezinta maturitate psiho-motorie, este ordonata, îi place sa
poarte haine curate tot timpul, în orice activitate este functionala, estetica; poarta vesminte
adecvate climatului, statutului socio-cultural.
7) A-si mentine temperatura corpului în limite normale.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are temperatura mentinuta în limite
normale (are 376 °C); culoarea tegumentelor se mentine normala conform temperaturii; seara
temperatura pacientei, în urma efortului fizic din timpul zilei, nu depaseste limitele normale
(378oC).
8) A fi curat, a-si proteja tegumentele si mucoasele.
Nevoia nu este alterata. Pacienta îsi face dus zilnic, are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit
modei: o coafura anume, foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare; are par
scurt; urechile sunt curate, de configuratie normala, nasul are mucoasa nazala umeda, fosele
nazale sunt libere; cavitatea bucala: dentitie buna, completa, fara carii; unghiile sunt curate, taiate
scurt, au culoare roz, pielea e curata, neteda, catifelata, pigmentata normal; îsi spala dintii de 3
ori/zi, foloseste produse de calitate; îsi spala parul de doua ori pe saptamâna.
9) A evita pericolele.
Nevoia este deficitara.
a. Pacienta acuza durere în epigastru si fosa iliaca dreapta manifestata prin facies crispat.
b. Practica metode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor,
traieste într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsa între 30-60 %,
fara poluare fonica.
c. Pacienta prezinta anxietate datorata incertitudinii fata de prognosticul
bolii manifestata prin insomnie, iritabilitate, îngrijorare.
d. Pacienta prezinta predispozitie la infectii respiratorii (gripa,
amigdalita).
10) A comunica.
Nevoia este satisfacuta. Organele de simt ale pacientei sunt într-o stare de buna functionare
(acuitate vizuala, acuitate auditiva, finete gustativa si olfactiva, sensibilitate tactila si dureroasa),
are un debit verbal usor cu ritm moderat, foloseste un limbaj clar, precis. îsi exprima clar
gândurile, are o imagine pozitiva de sine, are o atitudine receptiva si de încredere în altii,
stabileste relatii armonioase în familie, cu prietenii, comunica cu personalul medical.
11) A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta este de credinta cresti n-ortodoxa, asista la slujbele religioase
din zilele de duminica si la sarbatorile mari, tine posturile mari si pe cele de miercurea si vinerea
de peste an; îsi face timp pentru rugaciune si meditatii, participa la fapte de umanitate. Uneori
doneaza lucruri în scopuri caritabile.
12) Nevoia de a fi util.
Nevoia nu este alterata. Pacienta este integra din punct de vedere fizic si psihic, functiile
fiziologice îndeplinesc o activitate optima; uneori are tendinta la autocritica (atitudine critica fata
de ideile si actiunile proprii) si este receptiva fata de opiniile celor din jur, încearca sa ia hotarâri
pe baza chibzuintei proprii (ca o forma de exprimare a independentei vointei). Sunt prezente
starile de stima de sine si imagine de sine pozitiva.
13) A se recrea.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta efectueaza diverse tehnici de relaxare, organizeaza activitati
recreative individuale sau în grup (jocuri distractive, de echilibrare si tonificare, auditii muzicale,
vizionari de filme), citeste cu placere orice tip de carti, reviste, ele.
14) A învata cum sa-si pastreze sanatatea
Nevoia este deficitara. Pacienta are cunostinte insuficiente despre boala sa, îsi doreste sa afle mai
multe amanunte despre acest lucru, este dornica de a acumula cunostinte noi; nu cunoaste metode
de a preveni infectiile respiratorii la care este predispusa.
Nevoile afectate
Obiective globale:
- pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate;
- pacienta sa aiba stabilita cauza si întinderea leziunii;
- pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea independentei
functionale;
- pacienta sa înteleaga importanta spitalizarii si a interventiei chirurgicale.
Obiective intermediare:
- pacienta sa înteleaga importanta examenelor clinice si de laborator pentru stabilirea
diagnosticului;
- sa fie capabila pâna la sfârsitul spitalizarii sa-si recapete independenta fata de nevoile
afectate si sa aiba încredere în personalul medico-sanitar;
- sa înteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si totodata sa-1 respecte.
Obiective specifice:
- sa-si mentina în limite optime balanta hidro-electrolitica;
- sa aiba un somn odihnitor;
- sa-i dispara durerea de la nivelul regiunii epigastrice si fosa iliaca dreapta;
- sa-si diminue anxietatea cu privire la interventia chirurgicala, urmarile acestei interventii, a
tratamentului medicamentos.
Data Nevoi Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
fundamen- de
tale nursing
actual
27. A se Alimentatie a) Pacienta sa a) Asistenta ajuta pacienta în Pacienta
05. alimenta inadecvata nu prezinte timpul varsaturilor, este
2008 si hidrata prin deficit greturi si sprijinind-o; echilibrata
din varsaturi, sa - protejeaza lenjeria cu musama nutritional,
cauza fie echilibrata si o aseaza în functie de
greturilor si hidroelectroMc pozitia pacientei; Greutatea
varsaturilor si nutritional - aseaza pacienta în decubit corporala
manifestata în 24 ore. lateral cu capul la marginea se mentine
prin b) Pacienta sa patului; constanta.
constipatie. fie echilibrata - face bilantul lichidelor
Pacienta
psihic, sa aiba o ingerate si eliminate;
prezinta o
stare de bine. - reduce sau opreste raportul de
stare de
lichide, eventual o serveste
bine si
cu putin ceai rece de musetel
confort.
(neîndulcit);
- administreaza substante
acidulate cu lamâie (reci), fara a
fi dulci la 2-3 ore în portii mici
(lOOml);
- alimenteaza pacienta
parenteral substituind perfuzii
cu
glucoza 5% (500ml/zi) si ser
fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi si
electroliti (4g Na. 3g K. 2g Ca,
0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g
Cl);
- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului:
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;
- administreaza la
indicatie laxative;
- efectueaza la nevoie
clisma evacuatoare simpla
(sanuleioasa).
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing
tale actual
b)- asigura un climat cald,
confortabil, bine aerisit;
-încurajeaza pacienta sa-si exprime
emotiile si sentimentele în legatura
cu starea sa; -îi explica scopul
Deficit de Pacienta sa interventiilor. Pacienta
volum fie -asistenta supravegheaza pulsul, este
lichidian din echilibrata tensiunea arteriala, echilibrata
cauza volumic si apetitul, semnele de deshidratare, nutritional,
varsaturilor nutritional în scaunul si greutatea nu prezinta
manifestat 24 ore corporala; semne de
prin scadere -pregateste pacienta preoperator; deshidratare.
ponderala -face bilantul zilnic
hidroelectrolitic;
-administreaza solutiile perfuzabile
prescrise de medic.
A se Disconfort Pacienta sa - asistenta asigura repaosul la Durerile
misca, a abdominal nu prezinte pat fizic si psihic în abdominale
pastra o din cauza dureri în perioadele evolutive; s-au redus.
buna procesu-lui epigastru si - administreaza medicatia
postura inflamator fosa iliaca prescrisa de medic
intestinal dreapta în 2 (antiinflamatoare, antiinfectioasa,
mani-festat zile. antialgice) si urmareste
prin du-reri efectele medicatiei;
în epigastru - administreaza
si fosa iliaca medicamentatia antispastica (la
dreapta si indicatia
greturi. medicului).
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
A evita Anxietate din Sa diminueze -furnizeaza pacientei cunostintele
pericolele cauza anxietatea necesare despre boala,
incertitudinii pacientei, sa idespre tratamentul de întretinere;
fata de se atrasa -asistenta ajuta pacienta sa
5 atentia asupra identifice factorii care-i
prognosticul normelor altereaza capacitatea de a-si
bolii medicale si de conserva sanatatea;
manifestata viata ce -face cu pacienta un bilant al
prin insomnie, trebuie fortelor si deficientelor sale;
îngrijorare, respectate în -asigura un climat cât mai
iritabilitate. 24 ore. personal posibil: obiecte
Pacienta sa personale aduse de acasa, etc;
beneficieze de -ia masuri de evitare a
un mediu de receptivitatii la infectii
siguranta, taraintraspitalicesti;
infectii. -informeaza si stabileste împreuna
cu pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si cresterea
rezistentei organismului.
A-si Risc de Pacienta sa-si -asistenta aplica comprese reci,
mentine hipertermie mentina împachetari reci, punga cu
tempera- datorita temperatura gheata, frictiuni; aeriseste
tura procesului corpului în încaperea;
constanta inflamator limite -asigura îmbracaminte lejera;
manifestat fiziologice. -administreaza medicatia
prin Pacienta sa recomandata de doctor
transpiratii aiba o stare (antibiotice);
abundente de -asistenta calculeaza bilantul
bine fizic si ingesta-excreta pe 24 ore;
psihic. -serveste pacienta cu cantitati mari
de lichide (parenteral);
-asistenta schimba des lenjeria de
pat si de corp;
-mentine igiena tegumentelor;
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
-pregateste psihic pacienta Plaga
înaintea tehnicilor de recoltare operatorie
28. A fi curat, Alterarea Regulile de si examinare. are o
05. a-si pro- integritatii igiena sa fie -asistenta dezinfecteaza plaga evolutie
2008 teja tegu- tegumentelor respectate cu operatorie cu alcool buna
mentele si datorita plagii. strictete medicinal 70° si aplica un
mucoasele pansament steril;

A evita Durerea Sa-si -asistenta asigura tratament cu Durerile au

pericolele manifestata diminueze antialgice si antiseptice scazut în
prin semnele durerii (masura de prevenire a intensitate
fata crispata în 24 ore complicatiilor septice) la
datorita indicatia
spasmelor medicului
musculare
A se Incapacitate Pacienta sa fie -la indicatia medicului asistenta Pacienta
alimenta de echilibrata asigura regimul hidric, este
si hidrata alimentare hidroelectrolitic alimentând pacienta parenteral, echilibrata
cau- prin perfuzii cu glucoza hidroelec-
zata de contra- 5% l00ml, electroliti; trolitic
indicatiile -calculeaza necesarul de calorii;
fizice -face bilantul hidroelectrolitic;
manifestate -asigura un climat cald,
prin dificultate confortabil.
de digerare
29. A fi curat, Alterarea Regulile de -asistenta curata plaga Plaga
05. a-si integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool 70° si apoi operatorie
2008 proteja tegumentelor respectate cu aplica un pansament steril; are o
tegumen- datorita plagii. strictete evolutie
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
buna

A se Imobilitate -pacienta sa -asistenta ajuta bolnava sa se Pacienta a

misca datorita contra- se ridice din pat o sprijina, o mers
indicatiilor deplaseze ajuta sa faca primii pasi ajutata,
s putin cu postoperator; începe sa
fizice manifes- ajutor -asistenta o încurajeaza psihic se
tata prin în decurs de felicitându-o, dupa primele adapteze.
dificultatea de 24 ore progrese facute.
a merge
A se Dificultate în a -pacienta sa -asistenta identifica capacitatea si Pacienta se
îmbraca se îmbraca ca se limitele fizice ale îmbraca cu
si îmbrace, pacientei; ajutor si
dezbraca dato- dezbrace -îi acorda timp suficient pentru a apoi
rita diminuarii singura, în se îmbraca si dezbraca, îi singura.
mobilitatii termen de 32 recomanda, daca ameteste, sa se
manifestata ore; îmbrace în fotoliu,
prin -sa se sezând;
miscari limitate îmbrace -sugereaza apartinatorilor sa-i
(insuficiente), cu ajutor, în procure pacientei haine
lipsa fortei. termen de 24 largi, usor de îmbracat, cu nod de
ore. încheiere simplu.
încaltaminte fara siret.
Dificultate în -sa se încalte, -educa pacienta cu privire la Pacienta se
a se încalta si descalte sin- importanta vestimentatiei; îmbraca cu
descalta gura în 32 -o supravegheaza cu ce se ajutor si
ore; -sa îmbraca; apoi
cunoasca -încurajeaza pacienta. singura.
importanta
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
satisfacerii de
a se îmbraca
si dezbraca în
termen de 24
ore.

30. A evita Neliniste în -sa nu mai fie -asistenta informeaza pacienta cu Pacienta si-a
05. pericolele legatura cu nelinistita; privire la masurile de însusit
2008 posibilitatea -sa nu prevenire a complicatiilor informatiile
aparitiei unor prezinte postoperatorii; si a înteles
complicatii complicatii. -explica pacientei cum sa necesitatea
participe la îngrijirile participarii
postoperatorii (sustinerea plagii la îngrijirea
când tuseste, exercitii proprie.
respiratorii, mobilizare, etc);
-îi da informatii relative la
pansament, tulburari de dren,
aparate de monitorizare.
A se Dificultate în -sa se -asistenta exploreaza preferintele Pacienta a
alimenta a se alimenta alimenteze; pacientei asupra început sa
si hidrata datorita lipsei -sa prezinte alimentelor permise si interzise; manânce
cunoasterii un -serveste pacienta cu alimente la alimente
alimentelor apetit normal; o temperatura moderata, usor
permise, -sa fie la ore regulate, prezentate digerabile.
manifestata echilibrata atragator, la început putin ceai,
prin lipsa nutritional în cu lingurita, (rece) apoi supe de
apetitului 24 ore zarzavat, legume sub
forma de pireuri, lapte dulce;
-asistenta aplica musama si o
aseaza în timpul alimentarii
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat si de
corp ale pacientei;
-îi explica importanta reluarii
alimentarii normale.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
31 A fi curat, Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
05. a-si integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool medicinal operatorie
2008 proteja tegumentelor respectate 70° si aplica un pansament are o
tegument datorita plagii pentru steril. evolutie
ele si operatorii. prevenirea corespunza
mucoasele. Pacienta infectiilor. toare.
A se prezinta
misca imobilitate Sase -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
datorita deplaseze fara pacienta; merge fara
slabiciunii ajutor în 24 -îi asigura securitate absoluta; aiutor.
manifestata ore. -o felicita pentru progresele
prin deficienta facute la fiecare pas.
în miscare.

A învata Insuficienta Pacienta sa -asistenta clarifica cu pacienta Pacienta a

cunoastere înteleaga conceptiile eronate; o înteles
despre procedurile si informeaza si îi explica diferite explicatiile
interventia urmarile proceduri preoperatorii si este
chirurgicala postoperatorii (asepsia, medicatia. restrictia putin mai
suferita si sa înteleaga de alimente), îi explica linistita
provoaca îngrijirile procedurile postoperatorii
probleme necesare în (importanta lor); •
manifestate convalescenta. -încurajeaza pacienta sa-si
prin cereri de exprime sentimentele si
informatii. nelinistea;
-îi furnizeaza date despre
boala, despre tratament si
regimul igienodietetic.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plaga
curat integritatii igiena sa fie pansament steril. operatorie
tegumentelor respectate cu nu s-a
datorita plagii strictete. complicat.
operatorii.

01. A se Dificultate în a -sa se -asistenta exploreaza preferintele Pacienta a

06. alimenta se alimenta alimenteze; pacientei asupra început sa
2002 si hidrata datorita lipsei -sa prezinte alimentelor permise si interzise; manânce
cunoasterii un -asistenta aplica musama si o alimente
alimentelor apetit normal; aseaza în timpul alimentarii usor
permise, -sa fie pacientei pentru a prevenii digerabile.
manifestata echilibrat murdarirea lenjeriei de pat si de
prin lipsa nutritional în corp ale pacientei;
apetitului. 5 -asistenta administreaza regimul
24 ore. recomandat de medic.
01. A se Pacienta Sa se -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
06. misca prezinta deplaseze pacienta; merge fara
2002 imobilitate fara -îi asigura securitate absoluta; ajutor.
datorita plagii ajutor în 24 -o felicita pentru progresele
operatorii ore. facute la fiecare pas;
manifestata -asistenta explica necesitatea
prin deficienta unei mobilizari cât mai timpurii.
în miscare,

A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plaga

curat integritatii igiena sa fie pansament steril. operatorie
tegumentelor respectate cu nu s-a
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
datorita plagii strictete. complicat.
operatorii
A se Dificultate în -sase -asistenta exploreaza preferintele Pacienta a
alimenta ai se alimenta alimenteze; pacientei asupra început sa
si hidrata datorita lipsei -sa prezinte alimentelor permise si interzise; manânce
cunoasterii un -asistenta aplica musama si o usor
alimentelor apetit normal; aseaza în timpul alimentarii digerabile.
per- -sa fie pacientei pentru a prevenii
mise, manifes- echilibrata murdarirea lenjeriei de pat si de
tata prin lipsa nutritional în corp ale pacientei;
apetitului. 24 ore. -asistenta administreaza regimul
j. recomandat de medic.
02. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Piaga
06. curat integritatii igiena sa fie pansament, steril. operatorie
2008 tegumentelor respectate cu nus-a
datorita plagii strictete. complicat.
operatorii i

03. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plasa

06. curat integritatii igiena sa fie pansament sterii. operatorie
2008 tegumentelor respectate cu nu s-a
datorita plagii strictete. complicat.
operatorii
La internare pacienta prezinta dependenta la nivelul nevoilor: a se alimenta si hidrata = gr. 3; a
elimina = gr. 2;
a se misca, a pastra o buna postura = gr.2; - a dormi, a se odihni = gr.2;
a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3; a evita pericolele = gr. 2. Gradul de
dependenta la internare este de 22, ceea ce traduce o dependenta moderata. La 3 zile gradul de
dependenta este de 19, dat de alterarea urmatoarelor nevoi:
a se alimenta si hidrata = gr. 2; a fi curat, a-si proteja tegumentele = gr. 3; a se misca = gr.2;
a învata cum sa-si pastreze sanatatea = gr. 2. La 7 zile gradul de dependenta este de 15, dat de
alterarea nevoii de a-si proteja tegumentele si mucoasele (gr. 2).
Pacientul se externeaza a opta zi cu o dependenta moderata (15) data de alterarea nevoii de a fi
ulii, având indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.
ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE
Analize de laborator Explorari Tratament Dieta
functionale
Valori reale Valori normale

Uree 36mg% 20-40 mg% Examen l.Xilinafl Regim

Glicemie 70-110mg% ecografic al 2.MialginfI hidric: ceai
75mg% 11,5-15 g% abdomenului 3.Algocalmin fi rece
Hemoglobina 4.000-8.000 4.Fenobarbital fi neîndulcit
= 12g% /mm 5.Marisang fi I
Leucocite = 6. Vitamina C fi
10.000/mm3

1 Iematocrit = 36-42% 1.Glucoza 5% Regim hidric:

36% 4-4,5mil/mm3 (I500ml) supe
Hematii = 2.Ser fiziologic de zarzavat,
4mil/mm3 97oo(1000ml) ceai rece
3.Fenobarbital f III neîndulcit regim
4.Algocalmin fi sodat
5.VitaminaC fi

Hemoglobina 11,5-15 g% 1.Glucoza 5% Supe de

= 13g% 70-110 (1500ml) zarzavat
Glicemie= mg% 2.Ser fiziologic îmbogatite
85mg% 12-15" 97oo(1000ml) cu gris si
T.Quick=13" 60-120" 3.Fenobarbital fi orez
T.Howell=70" 4.Algocalmin fi

1.Glucoza 5% Regim cu supe

(1500ml) de zarzavat,
2.Ser fiziologic brânza de vaci,
97oo(l000ml) oua
3.Fenobarbital fi
4.Algocalmin fi

1.Glucoza 5% Regim cu supe

(1500ml) de zarzavat,
2.Ser fiziologic brânza de vaci,
97oo(I000ml) oua
1. Algocalmin tb. I Regim cu supe
de zarzavat,
brânza de vaci,
oua
Pacienta Badea Ioana în vârsta de 44 ani se interneaza pe 27.04.2002 prezentând dureri în fosa
iliaca dreapta, greturi, varsaturi, constipatie. I se pune diagnosticul de Apendicita acuta.
Se decide si se practica interventie chirurgicala de urgenta. Intraoperator se pune diagnosticul de
Apendicita cronica; Salpingita chistica bilaterala: Chist de ovar drept.
La internare pacienta prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a se alimenta si hidrata = gr. 2; a se
misca, a pastra o buna postura = gr.2; a evita pericolele = gr. 2;
a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3. Gradul de dependenta la internare este
de 19, fiind o dependenta moderata.
In perioada internarii gradul de dependenta se modifica astfel:
■ la 3 zile gradul de dependenta este de 17, fiind dat de alterarea urmatoarelor nevoi:
a se misca =" gr.2; a se îmbraca = gr. 2; a fi curat = gr. 2; " la 7 zile gradul de dependenta este
de 15, fiind dat de alterarea nevoii de a fi curat (gr. 2). La externare gradul de dependenta este de
15, singura nevoie afectata fiind aceea de a fi util, pacienta neputând face eforturi fizice mari si
necesitând zile de concediu medical.
PLAN DE NURSING
Data Nevoi Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
fundamen- de nursing
tale actual
27. A se Alimentatie a) Pacienta sa. Asistenta ajuta pacienta în Pacienta
04. alimenta inadecvata nu prezinte timpul varsaturilor, sprijinind-o; este
2008 si hidrata prin deficit greturi si - protejeaza lenjeria cu musama echilibrata
din varsaturi, sa si aleza în functie de nutritional.
cauza fie echilibrata pozitia pacientei; Greutatea
greturilor si hidroelectrolitic - aseaza pacienta în decubit corporala
varsaturilor si nutritional lateral cu capul la marginea se mentine
manifestata în 24 ore. patului; constanta.
prin - face bilantul lichidelor ingerate Pacienta
constipatie. si eliminate; prezinta o
- reduce sau opreste aportul de stare de
lichide, eventual o serveste bine si
cu putin ceai rece de musetel confort.
(neîndulcit);
- administreaza substante
acidulate cu lamâie (reci), fara a
fi dulci la 2-3 ore în portii mici
(lOOml);
- calculeaza numarul de
calorii în functie de starea
pacientei, adaugând pentru
fiecare grad de temperatura
peste 37°C câte 13% (260 calorii
peste cele 2000 calorii de
care are ea nevoie zilnic)
- alimenteaza pacienta
parenteral substituind perfuzii cu
glucoza 5% (500ml/zi) si ser
fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi si elec-
troliti (4g Na, 3g K, 2g Ca,
0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g CI);
- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului:
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;
- administreaza la indicatie
laxative;
- efectueaza la nevoie
clisma evacuatoare simpla
(sanuleioasa).
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
27. Deficit de Pacienta sa -asistenta supravegheaza pulsul, Pacienta
04. volum fie tensiunea arteriala, este
2008 lichidian din echilibrata apetitul, semnele de deshidratare, echilibrata
cauza volumic si scaunul si greutatea nutritional,
varsaturilor nutritional în corporala; nu prezinta
manifestat s -pregateste pacienta preoperator; semne de
prin scadere 24 ore -face bilantul zilnic deshidratare.
ponderala hidroeîectrolitic;
-îi explica scopul interventiilor;
-administreaza solutiile
perfuzabile prescrise de medic.
A se Disconfort Pacienta sa - asistenta asigura repaosul la pat Durerile
misca, a abdominal din nu fizic si psihic în abdominale
pastra o cauza prezinte perioadele evolutive; s-au redus.
buna procesu- dureri - administreaza medicatia
postura lui inflamator în epigastru prescrisa de medic
intestinal si (antiinflamatoare, antiinfectioasa,
mani- fosa iliaca antiaîgice) si urmareste
festat prin du- dreapta în 2 efectele medicatiei;
reri în zile. - administreaza medicamentatia
epigastru si antispastica (la indicatia
fosa iliaca medicului).
dreapta si
greturi.
27. A evita Anxietate din Sa -furnizeaza pacientei cunostintele
04. pericolele cauza incerti- diminueze necesare despre boala,
2008 tudinii fata de anxietatea despre tratamentul de întretinere;
prognosticul pacientei în -asistenta ajuta pacienta sa
24 identifice factorii care-i
de ore, sa i altereaza capacitatea de a-si
se conserva sanatatea;
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
bolii atraga atentia -face cu pacienta un bilant al
manifesta- asupra fortelor si deficientelor sale;
ta prin normelor -asigura un climat cât mai
insomnie, medicale si de personal posibil: obiecte
îngrijorare, viata ce trebuie personale aduse de acasa, etc;
iritabilitate. respectate. -ia masuri de prevenire a
Pacienta sa infectiilor intraspitaîicesti;
beneficieze de -informeaza si stabileste
un mediu de împreuna cu pacienta planul de
siguranta, fara recuperare a starii de sanatate si
infectii. cresterea rezistentei
organismului.

27. A-si Hipertermie Pacienta sa-si -asistenta aplica comprese reci,

04. mentine datorita mentina împachetari reci, punga cu
2008 tempera- procesului temperatura gheata, frictiuni;
tura infectios corpului în -aeriseste încaperea;
constanta 1 limite -asigura îmbracaminte lejera;
manifestat fiziologice. -administreaza medicamentatia
prin recomandata de doctor
transpiratii Pacienta sa fie (antibiotice, antitermice);
abundente echilibrata -asistenta calculeaza bilantul
hidroelectrolitic. ingesta-excreta pe 24 ore;
Pacienta sa aiba -serveste pacienta cu cantitati
o stare de bine mari de lichide (parenteral);
fizic si psihic. -asistenta schimba des lenjeria
de pat si de corp; -mentine
igiena tegumentelor;
-pregateste psihic pacienta
înaintea tehnicilor de recoltare si
examinare.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
28. A fi curat. Alterarea -regulile de -asistenta dezinfecteaza plaga -plaga
04. a-si pro- integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool operatorie
2008 teja tegu- tegumentelor respectate cu medicinal 70° si aplica un are o
mentele si datorita plagii. strictete pansament steril; evolutie
mucoasele 5

04. A evita Durerea Sa diminueze -asistenta asigura tratament cu Durerile au

2008 pericolele manifestata semnele antialgice la indicatia scazut în
prin durerii în 24 ore medicului intensitate
fata crispata
datorita plagii
operatorii
A se Incapacitate Pacienta sa fie -la indicatia medicului asistenta Pacienta
alimenta de echilibrata asigura regimul hidric, este
si hidrata alimentare hidroeiectrolitic alimentând pacienta parenteral, echilibrata
cau- prin perfuzii cu glucoza hidroeiec-
zata de contra- 5% lOOml, electroliti; trolitic
indicatele -calculeaza necesarul de calorii:
fizice -face bilantul hidroeiectrolitic;
manifestate -asigura un climat cald,
prin confortabil.
dificultatea de
a digerare
29. A fi curat, Alterarea Regulile de -asistenta curata plaga Plaga
04. a-si integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool 70° si apoi operatorie
2008 proteja tegumentelor resnectate cu aplica un pansament steril; are o
tegumen- datorita plagii. strictete evolutie
tele si buna
mucoasele
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
29. Ase Imobilitate Pacienta sa -asistenta ajuta bolnava sa se ridice Pacienta a
04. misca datorita contra- se din pat, o sprijina, o mers
2008 indicatiilor deplaseze ajuta sa faca primii pasi ajutata,
fizice manifes- putin cu postoperator; începe sa
tata prin ajutor -asistenta o încurajeaza psihic se
dificultatea de în decurs de felicitându-o, dupa primele
a merge 24 ore progrese facute.

A se Dificultate în a -pacienta sa -asistenta identifica capacitatea si Pacienta se

îmbraca se îmbraca ca se limitele fizice ale îmbraca cu
si îmbrace, pacientei; ajutor si
dezbraca dato- dezbrace -îi acorda timp suficient pentru a apoi
rita diminuarii singura, în se îmbraca si dezbraca, îi singura.
mobilitatii termen de recomanda, daca ameteste, sa se
manifestata 32 ore îmbrace în fotoliu,
prin -sa se sezând;
5 îmbrace -sugereaza apartinatorilor sa-i
miscari limitate cu ajutor, în procure pacientei haine
(insuficiente), termen de largi, usor de îmbracat, cu nod de
lipsa fortei. 24 încheiere simplu,
Dificultate în a ore. încaltaminte rara siret.
se încalta si -sa se -educa pacienta cu privire la
descalta încalte, importanta vestimentatiei;
descalte -o supravegheaza cu ce se îmbraca;
singura în -încurajeaza pacienta.
32 ore;
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
30. A evita Neliniste în -sa nu mai fie
-asistenta informeaza pacienta Pacienta si-a
04. pericolele legatura cu nelinistita;cu privire la masurile de însusit
2008 posibilitatea -sa nu prevenire a complicatiilor informatiile
aparitiei unor prezinte postoperatorii; si a înteles
complicatii complicatii.-explica pacientei cum sa participarii
participe la îngrijirile la îngrijirea
postoperatorii (sustinerea plagii proprie.
când tuseste, exercitii
respiratorii, mobilizare, etc);
-îi da informatii relative la
pansament, tuburi de dren,
aparate de monitorizare.
30. A se Dificultate în -sase -asistenta exploreaza Pacienta a
04. alimenta a se alimenta alimenteze; preferintele pacientei asupra început sa
2008 si hidrata datorita lipsei -sa prezinte alimentelor permise si interzise; manânce
cunoasterii un -serveste pacienta cu alimente la alimente
alimentelor apetit normal; o temperatura moderata, usor
permise. -sa fie la ore regulate, prezentate digerabile
manifestata echilibrata atragator, la început putin ceai.
prin lipsa nutritional în cu lingurita, (rece) apoi supe de
apetitului 24 ore zarzavat, legume sub
forma de pireuri, lapte dulce;
-asistenta aplica musama si
aleza în timpul alimentarii
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat si de
corp ale pacientei;
-îi explica importanta reluarii
alimentarii normale.
A fi curat, Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
a-si integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool medicinal operatorie
proteja tegumentelor respectate 70° si aplica un pansament are o
tegumen- datorita plagii pentru steril. evolutie
tele si operatorii. prevenirea corespunza-
mucoasele. infectiilor. toare.
5
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
30. A se Pacienta Sa se -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
04. misca prezinta deplaseze fara pacienta; merge fara
2008 imobilitate ajutor în 24 -îi asigura securitate absoluta; ajutor.
datorita ore. -o felicita pentru progresele
slabiciunii facute la fiecare pas.
manifestata
prin deficienta
în miscare.

A învata Insuficienta Pacienta sa -asistenta clarifica cu pacienta Pacienta a

cunoastere înteleaga conceptiile eronate; o înteles
despre procedurile si informeaza si îi explica diferite explicatiile
interventia urmarile proceduri preoperatorii si este
chirurgicala postoperatorii (asepsia, medicatia, restrictia de putin mai
suferita si sa înteleaga alimente), îi explica linistita
provoaca îngrijirile procedurile postoperatorii
probleme necesare în (importanta lor);
manifestate convalescenta. -încurajeaza pacienta sa-si
prin cereri de exprime sentimentele si
informatii. nelinistea;
-îi furnizeaza date despre boala,
despre tratament si
regimul igienodietetic.
30. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
04. curat integritatii igiena sa fie aplica pansament steril. operatorie
2008 tegumentelor respectate cu nus-a
datorita plagii strictete. complicat.
operatorii.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
01. Ase Dificultate în a -sase -asistenta exploreaza preferintele Pacienta a
05. alimenta se alimenta alimenteze; pacientei asupra început sa
2008 si hidrata datorita lipsei -sa prezintealimentelor permise si interzise; manânce
cunoasterii un -asistenta aplica musama si aleza alimente
alimentelor apetit normal;
în timpul alimentarii usor
permise, -sa fie pacientei pentru a prevenii digerabile.
manifestata echilibrat murdarirea lenjeriei de pat si de
prin lipsa nutritional în
corp ale pacientei;
apetitului. 24 ore. -asistenta administreaza regimul
recomandat de medic.
01. Ase Pacienta Sase -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
05. misca prezinta deplaseze tara pacienta; merge fara
2008 imobilitate ajutor în 24 -îi asigura securitate absoluta; ajutor.
datorita plagii ore. -o felicita pentru progresele
operatorii facute la fiecare pas;
manifestata -asistenta explica necesitatea
prin deficienta unei mobilizari cât mai timpurii.
în miscare.

A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plaga

curat integritatii igiena sa fie pansament steril. operatorie
tegumentelor resnectate cu nu s-a
datorita plagii strictete. complicat.

operatorii
02. A se Dificultate în a -sase -asistenta exploreaza preferintele Pacienta a
05. alimenta se alimenta alimenteze; pacientei asupra început sa
2008 si hidrata datorita lipsei -sa prezinte alimentelor permise si interzise; manânce
cunoasterii un -asistenta aplica musama si aleza alimente
apetit normal; în timpul alimentarii
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat si de
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
alimentelor -sa fie corp ale pacientei; usor
per- echilibrata -asistenta administreaza regimul digerabile.
mise, manifes- nutritional în recomandat de medic.
tata prin lipsa 24 ore.
apetitului.
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plaga
curat integritatii igiena sa fie pansament steril. operatorie
tegumentelor respectate cu nu s-a
datorita plagii strictete. complicat.
operatorii

03. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plasa

05. curat intesritâtii igiena sa fie pansament steril. operatorie
2002 tegumentelor respectate cu nu s-a
datorita plagii strictete. complicat.
operatorii

04. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plaga

05. curat integritatii igiena sa fie pansament steril. operatorie
2002 tegumentelor respectate cu nu s-a
datorita plagii strictete. complicat.
operatorii

05. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii; Plaga

05. curat integritatii igiena sa fie -se scot firele; operatorie
2002 tegumentelor respectate cu -se aplica pansament steril. nu s-a
datorita plagii strictete. complicat.
operatorii
Pacientul Ciobanii Cristian în vârsta de 19 ani se interneaza pe 28.01.2002 prezentând dureri în
fosa iliaca dreapta si perioinbilical în regiunea epigastrica cu debut în urma cu 2 zile, la început
cu caracter difuz iara iradieri, apoi accentuându-se progresiv cu iradieri în întreg abdomenul.
Bolnavul acuza greturi si varsaturi alimentare si o pronuntata senzatie de slabiciune, febra.
Diagnosticul de Abdomen acut chirurgical impune interventia chirurgicala de urgenta în
urma careia se stabileste diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa perforata; Peritonita
purulenta generalizata. La internare pacientul prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a respira si
a avea o buna circulatie = gr.2 a se alimenta si hidrata = gr.4 a se misca, a pastra o buna postura =
gr. 3 - a dormi, a se odihni = gr. 3
a mentine temperatura în limite normale = gr.3 a evita pericolele = gr.4 a comunica = gr. 2 a se
recrea = gr. 2 Gradul de dependenta la internare este de 29, ceea ce traduce o dependenta majora.
Întrucât postoperator starea pacientului se modifica considerabil, gradul de dependenta va fi :
la 3 zile de 20 ceea ce traduce o dependenta moderata data de alterarea nevoilor:
■ a evita pericolele = gr. 2
■ a fi curat = gr. 3
■ a se alimenta = gr. 2
■ a elimina = gr. 3
la 7 zile grad de dependenta 15 dat de alterarea nevoi de a fi curat. La externare pacientul este
vindecat chirurgical, singura sursa de dependenta moderata fiind data de incapacitatea de a
satisface nevoia de a fi util datorita indicatiei de a nu face eforturi fizice mari.
PLAN BE NURSING
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii
fundamen- nursing actual
tale
28. A respira Alterarea Pacientul sa -scaderea febrei; In 12 ore
01 a avea o ritmului aiba un ritm -asigurarea repausului fizic si pulsul
buna cardiac datorita cardiac psihic; pacientului a
circulatie procesului normal (80 -administrarea medicatiei revenit la
infectios b/min) normal
manifestata
prin tahicardie
(110 b/min)

A se Alimentatie Pacientul sa Asistenta:- ajuta pacientul în Pacientul

alimenta insuficienta nu prezinte timpul varsaturilor este
si hidrata prin deficit greturi si sprijinindu-l; echilibrat
datorata varsaturi, sa -protejeaza lenjeria cu musama nutritional,
greturilor si fie echilibratsi aieza; nu prezinta
varsaturilor hidro- -aseaza pacientul în decubit semne de
manifestata electrolitic si
lateral cu capul la ma deshidratare.
prin dificultate nutritional înpatului;
de a digera 3-4 ore. -face bilantul lichidelor
ingerate si eliminate;
rgmea
-opreste aportul de lichide si
alimente per oral;
-alimenteaza pacientul
perenteral substituind cu
perfuzii Glucoza 5% si ser
fiziologic;
-aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului.
A se Postura Pacientul sa- Asistenta: Pacientul
misca a neadecvata si gaseasca o -asigura repausul la pat; afirma ca
pastra o datorata pozitie -administreaza medicatia durerile nu
buna procesului adecvata. prescrisa de medic si mai au
urmareste efectele medicatiei:
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii
fundamen- nursing actual Evaluare
tale
postura inflamator Pacientul sa -ajuta pacientul sa-si gaseasca o
infectios si nu aiba dureri pozitie
durerilor în 2 zile. -stabileste împreuna cu pacientul aceeasi
manifestata planul de recuperare al intensitate.
prin pozitie starii de sanatate. Prezinta în
neadecvata continuare
(cocos de pozitie
pusca) neadecvata

A dormi Dificultate în a Pacientul sa Asistenta asigura:

si a se dormi si a se doarma 5-6 -mediul lipsit de zgomot;
odihni odihni ore pe noapte, -salon aerisit cu o temperatura
datorata sa aiba un optima; -administreaza medicatia
durerilor din somn prescrisa de medic. Pacientul
epigastru si odihnitor. doarme 5-6
fosa iliaca ore fara
dreapta întrerupere.
manifestata
prin ore
insuficiente de
odihna.

A menti- Hipertermie Pacientului -administrare de antibiotice si

Temperatu
ne tem- datorita sa-i scada antitermice la indicatia
ra corpului
peratura în procesului temperatura medicului;
a scazut cu
limite inflamator în primele 6 -aplicarea de comprese reci pe
l°C în
normale manifestata ore extremitati.
primele 6
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii
fundamen- nursing actual Evaluare
tale
prin febra 39°C ore si a
revenit la
normal în
24 ore
A evita Durere Sa diminueze Asistenta:
pericolele manifestata semnele -administreaza medicatia la
prin fata durerii în 24 indicatia medicului;
crispata ore -asigura repaus la pat. Durerile
datorata prin au scazut
procesul in
inflamator intensitate
infectios
•>

A Comunicarea Pacientul sa Asistenta: Odata cu

comunica ineficace aibao -încurajeaza bolnavul si ofera reducerea
manifestata comunicare informatii despre starea lui; in
prin dificultate adecvata cu -sa poarte discutii cu echipa de intensitate
de a-si exprima echipa de îngrijire si colegii de salon. a
sentimentele îngrijire durerilor
data de pacientul
slabiciune, reuseste
dureri. sa
comunice
adecvat
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
A se Dezinteres în Pacientul sa -discutii cu pacientul pentru Pacientul
recreea efectuarea de capete obtinerea unei stari de bine este
activitati interes psihic. interesat si
recreative din pentru este mai
cauza durerii anumite relaxat
manifestata prin activitati. psihic.
lipsa de interes.

29. A se Imobilitate Pacientul sa Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul

01 misca datorata se deplaseze ridice din pat, îl sprijina, îl a mers
constrângerilor putin cu ajuta sa faca primii pasi ajutat,
fizice (tub de ajutor în postoperator. începe sa
dren, sonda decurs de 24 Explica importanta mobilizarii se
vezicala, plaga ore. precoce. deplaseze.
operatorie)
manifestata prin
dificultate de a
merge.

A se Dificultate în a Pacientul sa Asistenta: Pacientul

îmbraca se îmbraca si se îmbrace -identifica capacitatea si limitele se îmbraca
dezbraca si fizice ale pacientului; si dezbra-
datorita dezbrace -îi recomanda, daca ameteste, sa ca cu aju-
constrângerilor singur în se îmbrace în pozitie tor si apoi
fizice, interval de sezând; singur.
36 -ajuta pacientul în caz de
ore sau cu solicitare.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
diminuarii ajutor în 24
mobilitatii ore.
manifestata
prin miscari
limitate.

A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga

curat, a- integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool medicinal operatorie
si proteja tegumentelor respectate 70° si aplica un pansament steril. are o
tegumen datorita plagii pentru evolutie
-tele si operatorii. prevenirea buna
mucoasele. infectiilor.
9

A se Dificultate în a -sase Asistenta: Pacientul

alimenta se alimenta alimenteze; -exploreaza preferintele a început
si datorita lipsei -sa prezinte pacientului asupra alimentelor sa
hidrata. cunoasterii un apetit permise si interzise; manânce
alimentelor normal; -serveste pacientul cu alimente la alimente
permise, -sa fie o temperatura moderata, usor
manifestata echilibrata la ore regulate, prezentate digerabile.
prin lipsa nutritional în atragator, la început ceai
apetitului 24 ore neîndulcit, apoi supe de zarzavat;
-îi explica importanta reluarii
alimentarii normale.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
A dormi Dificultate în a Pacientul sa Asistenta asisura: Pacientul
si a se dormi si a se doarma 5-6 -mediul lipsit de zgomot; doarme 6-7
odihni odihni datorata ore pe -salon aerisit cu o temperatura ore tara
durerilor din noapte, optima; întrerupere.
epigastru si sa aiba un -administreaza medicatia
fosa iliaca somn prescrisa de medic.
dreapta odihnitor.
manifestata
prin ore
insuficiente de
odihna.

30. A evita Neliniste în Pacientul sa Asistenta: Pacientul a

01 pericolele le satura cu fie convins -informeaza pacientul cu privire înteles
posibilitatea de la masurile de prevenire a necesitatea
aparitiei unor evolutia buna complicatiilor postoperatorii; participarii
complicatii. a bolii. -îi da informatii relative cu la propria
Pacientul sa privire la pansament, tuburi de îngrijire.
nu prezinte dren, reluarea tranzitului
complicatii. intestinal.
A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Drenaj
curat a-si integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool medicinal 150ml.
proteja tegumentelor respectate cu 70° si aplica un pansament steril. Se luxeaza
tegumen datorita plagii strictete pen- tubul de
-tele si si prezentei tru dren.
mucoasele tubului de dren prevenirea
infectiilor
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
A se Dificultate în a -sa se Asistenta: Pacientul
alimenta se alimenta alimenteze; -exploreaza preferintele a început
si datorita lipsei -sa prezinte pacientului asupra alimentelor sa
hidrata. cunoasterii un apetit permise si interzise; manânce
alimentelor normal; -serveste pacientul cu alimente la alimente
permise, -sa fie o temperatura moderata, usor
manifestata prin echilibrata la ore regulate, prezentate digerabile.
lipsa apetitului nutritional în atragator, la început ceai
* 24 ore neîndulcit, apoi supe de zarzavat;
-îi explica importanta reluarii
alimentarii normale.
A Lipsa tranzitu- Pacientul sa Asistenta: Pacientul
elimina lui pentru gaze aiba tranzit -efectueaza clisma evacuatoare a avut
si fecale pentru gaze simpla, explicând scopul tranzit
datorate în 6 ore. interventiei; pentru
diminuarii -administreaza la indicatie gaze în 6
peristaltismului laxative; ore.
manifestata prin -serveste bolnavul cu ceaiuri
constipatie. laxative.

31. A evita Neliniste în -sa nu mai fie -asistenta informeaza pacientul Pacientul
01 pericolele legatura cu nelinistit; cu privire la masurile de este linistit
posibilitatea .sa nu prevenire a complicatiilor cu privire
aparitiei unor prezinte postoperatorii; la evolutia
complicatii complicatii. -explica pacientului cum sa bolii, a avut
participe la îngrijirile un scaun pe
postoperatorii (sustinerea plagii zi
când tuseste, exercitii
respiratorii, mobilizare, etc);
-îi da informatii relative la
pansament, tulburari de dren,
aparate de monitorizare.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
Afi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
curat, a- integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool medicinal operatorie
si proteja tegumentelor respectate 70° si aplica un pansament steril. are o
tegumen datorita plagii pentru evolutie
-tele si operatorii. prevenirea buna
mucoasele. infectiilor.
5

A se Dificultate în a Pacientul sa Asistenta: Pacientul

alimenta se alimenta aibao -informeaza pacientul în legatura are o
si datorita alimentatie cu alimentele permise; alimenta-
hidrata. restrictiilor 5 -explica necesitatea alimentatiei tie usor
alimentare rationala din corespunzatoare pentru digerabila
manifestata punct de recuperarea postoperatorie cât mai variata si
prin lipsa vedere precoce si eficient. în cantitati
apetitului. calitativ si • corespun-
cantitativ. zatoare.

1. Afi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga

02 curat, a- integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool medicinal operatorie
si proteja tegumentelor respectate 70° si aplica un pansament steril. are o
tegument datorita plagii pentru evolutie
ele. operatorii. prevenirea buna
infectiilor.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
2. A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
02 curat, a- integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool medicinal operatorie
si proteja tegumentelor respectate 70° si aplica un pansament steril. are o
tegument datorita plagii pentru evolutie
ele. operatorii. prevenirea buna
infectiilor.

3. A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga

02 curat, a- integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool medicinal operatorie
si proteja tegumentelor respectate 70° si aplica un pansament steril. are o
tegument datorita plagii pentru evolutie
ele. operatorii. prevenirea buna
infectiilor.

4. A fi Alterarea -regulile de Asistenta: Pacientul

02 curat, a- integritatii igiena sa fie -curata plaga cu alcool; se
si proteja tegumentelor respectate -scoate firele; externeaza
tegument datorita plagii pentru -aplica pansament steril pe care vindecat
ele. operatorii. prevenirea pacientul îl mai pastreaza chirurgical
infectiilor. 2-3 zile.
ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE
Analize de laborator Explorari Tratament Dieta
functionale
Valori reale Valori
normale

Leucocite 4000-8000 Rx pulmonar Glucoza 5%

19.100/mm3 /mm3 -> ITN 500ml
Metrouidazol lg
Hematii 4,5-5,5 Gentamicina I60mg
4,73mil/mm3 mii /mm Mondol 2g Atropina
Hemoglobina 12,9 14-16 mg% fi Dormicum fi
mg% Algocalniin f IV
Celestone f I
Hematocrit 40-48% Droperidol flac I
39,8% Calipsol flac I Ser
Limfocite 7,5% 12-24% fiziologic 2500ml
Monocite 1,7% 3-6% VitB, f I
VitB2 f I VitB6f I
Uree 20,4mg/dl 10-50 mg/dl
VitC200 fIV

Glicemie 70-115 mg%

85mg%
Ser fiziologic 500ml RI
Glucoza 10% 500ml
Insulina lOui
Metrouidazol 2,5g
Genlamicijia 80mg
Algocalniin f JV
Miostin f II Cerucal f
II VitB, fi Vi(B2fI
Vit B6 f I
VitGoo f lV
Mandol 2g
 Glucoza 5% 250ml Rl
Mandol 2g
Metronidazol 2,5g
Gentainicina f II Vit
B, f I
Vit B2 fI VitB6fI
VitC200 fIV

Mandol 2g R1
VitB, fi
Vit B2 fi VitB6fI
VitC200fIV Glucoza
5% 250ml
Algocalmin f IV

Mandol 2g Rl
Algocalmin f III
Pacientul Marin Dumitru Marius în vârsta de 57 ani se interneaza pe 23.04.2008 prezentând
dureri abdominale în epigastru, însotite de varsaturi alimentare, aparare musculara abdominala si
i se pune diagnosticul de Abdomen acut chirurgical.
Se decide si se practica interventia chirurgicala de urgenta, intraoperator punându-se diagnosticul
de Apendicita acuta lleginonoasa.
La internare pacientul prezinta dependenta la nivelul urmatoarelor nevoilor:
- a se alimenta si hidrata = gr.2;
- a se misca, a-si mentine o buna pozitie = gr.2;
- a dormi, a se odihni = gr.2;
- a evita pericolele = gr.2;
- a învata cum sa-si pastreze sanatatea = gr.2.
Gradul de dependenta la internare este de 19, pacientul prezentând o dependenta moderata.
In perioada internarii dependenta se modifica astfel: la 3 zile grad de dependenta 17 dat de
alterarea unnaloarelornevoi:
■ a II curat = gr. 2
■ a dormi = gr. 2
■ a evita pericolele = gr. 2
la 7 zile grad de dependenta 15 fiind dat de alterarea nevoii de a-si pastra tegumentele integre.
La externare gradul de dependenta este de 15 dat de alterarea nevoii de a fi util, pacientul având
indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.
PLAN DE NURSING
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
23. Nevoia de Durere Bolnavului -administrez antialgice; Durerea
04. a evita cauzata sa-i -pozitie adecvata în pat; cedeaza în
pericolele de ulcerul scada în -discut cu bolnavul despre intensitate
duodenal intensitate operatia sa; dar persista.
perforat durerea. -îi explic importanta si tehnica
manifestata actului chirurgical.
prin gemete,
agitatie
temeri,
neliniste.
Nevoia de Alimentatie Bolnavul sa -îi explic bolnavului importanta Bolnavul
ase inadecvata se respectarii regimului prezinta în
alimenta prin poata alimentar; continuare
si hidrata deficit din alimenta -îi pun bolnavului perfuzie cu incapacitat
cauza si hidrata ser fiziologic 1000 ml. e de a se
greturilor si normal. Glucoza 5%, 1000 ml.; alimenta si
varsaturilor hidrata.
manifestata
prin lipsa
apetitului.
Nevoia de Insomnie Bolnavul sa -discut cu pacientul si îl linistesc Bolnavul
a dormi si cauzata de poata dormi pe cât este posibil; nu poate
ase anxietate fara treziri -îi gasesc o pozitie adecvata în dormi.
odihni manifestata frecvente, sa- pat;
prin dificultate si -administrez medicatie calmanta
în a dormi, înlature pentru înlaturarea
frecvente anxietatea. starii de anxietate.
treziri.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
A învata Deficit de Pacientul sa Asistenta: Pacientul
cum sa-si cunostinte înteleaga -explica bolnavului necesitatea a înteles
pastreze legate de boala procedurile pre
interventiei chirurgicale, explicatiil
sanatatea si evolutia ei, si a pregatirii preoperatorii; e si este
interventia postoperatorii-încurajeaza bolnavul sa-si putin mai
chirurgicala si si efectele lor
exprime sentimentele si linistit.
anestezie asupra sanatatii
nelinistea;
manifestata prin sale -furnizeaza informatii despre
solicitare de boala, tratament si
informatii. regimul igieno-dietetic;
-asigura pacientul de
profesionalismul echipei de
îngrijire.
A se Imobilitate Pacientul sa se Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul
misca datorata deplaseze putin ridice din pat, îl sprijina, a mers
constrângerilor cu ajutor în îl ajuta sa faca primii pasi ajutat,
fizice (tub de decurs de 24 postoperator. începe sa
dren, sonda ore. Explica importanta mobilizarii se
vezicala, plaga precoce. deplaseze.
operatorie)
manifestata prin
dificultate de a
merge.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
24. Nevoia de Dezinteres fata Bolnavul sa -ajut bolnavul sa se îmbrace în Bolnavul
04. a se 5 prezinte interes hainele de spital; îsi îmbraca
2008 îmbraca si de tinuta fata de tinuta -încerc, pe cât posibil sa înlatur haina de
dezbraca vestimentara sa starea depresiva. spital cu
cauzata de vestimentara. ajutor.
anxietate, stres Sa nu mai
manifestata prezinte stare
prin stare depresiva si
depresiva, slabiciune.
slabiciune.
Nevoia de Durere cauzata Bolnavul sa nu -îi gasesc bolnavului o pozitie Bolnavul
a evita de plaga mai prezinte comoda în pat; prezinta
pericolele operatorie durere în -administrez medicatia durere în
manifestata regiunea prescrisa pebtru calmarea regiunea
prin facies epigastrica. durerilor. epigastrica
crispat,
gemete, plâns.

Nevoia de Dificultate în a Bolnavul sa -ajut bolnavul sa faca miscari Bolnavul

a se misca se misca faca miscari pasive în pat; face
si a-si cauzata de pasive în pat si -îi explic necesitatea miscarii miscari
mentine o durere, sa se ridice din pentru prevenirea unor lente.
buna slabiciune, pat. complicatii. pasive în
pozitie. oboseala pat.
manifestata
prin
imobilitate la
pat.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii
fundamen- nursing actual Evaluare
tale
Nevoia de Incapacitate în Bolnavul sa -îi administrez intravenos
ase a se alimenta si înceapa sa perfuzie cu ser fiziologic
alimenta hidrata cauzata urmeze 1000 ml., glucoza 5%, 1000 ml.
si hidrata de alterarea regimul ■ Bolnavul
integritatii alimentar. prezinta în
cailor digestive continuare
manifestata incapacitat
prin dureri, e în a se
plaga alimenta si
operatorie. hidrata.

25. Nevoia de Alterarea Sa-i mentin o -fac toaleta plagii cu solutii

04. a fi curat tegumentelor si plaga antiseptice; Bolnavul
2008 si a-si mucoaselor operatorie -schimb pansamentul; nu-si
proteja cauzata de curata si sa-i -ajut bolnavul pentru a efectua realizeaza
tegumen- plaga asigur o toaleta pe regiuni la pat. singur
tete operatorie toaleta toaleta pe
manifestata zilnica regiuni.
prin completa. Plaga
incapacitate de operatorie
a-si efectua este curata
toaleta. si cu
evolutie
buna.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
Nevoia de Incapacitate în Bolnavul sa -asigur bolnavului un mediu Bolnavul
a dormi si a dormi si a se nu linistit, ambiant (aerisesc are un
a se odihni cauzata mai prezinte salonul, înlatur zgomotele somn
odihni de durere, durere si sa posibile); nelinistit
plaga se -administrez bolnavului agitat, cu
operatorie poata odihni. medicatia prescrisa pentru frecvente
manifestata calmarea durerilor. treziri
prin ore nocturne.
insuficiente de
odihna din
punct de
vedere
calitativ si
cantitativ.

Nevoia de Durerea Bolnavul sa -discut cu pacientul si îl Bolnavul

a evita cauzata de nu încurajez în ceea ce priveste prezinta în
pericolele traumatism mai aiba boala sa; continuare
operator durere. -îl asez într-o pozitie care îi mai durere.
manifestata diminueaza durerea;
prin facies -administrez medicatia prescrisa
crispat, de medic.
gemete.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
26. Nevoia de Dificultate în Bolnavul sa -asez bolnavul în pozitie Bolnavul
04. a se misca a se sezânda; efectueaza
2008 si a-si se misca ridice din pat, -îi explic necesitatea miscarii miscari
mentine o cauza- sa efectueze pentru prevenirea active, dar
buna ta de durere, exercitii complicatiilor; nu se
postura. slabiciune, active -îl ajut sa efectueze exercitii de deplaseaza
oboseala de gimnastica. gimnastica usoara. singur prin
manifestata salon.
prin
imobilitate la
pat.
Nevoia de Dificultate în Bolnavul sa-si -discut cu pacientul importanta Bolnavul
ase a urmeze regimului pentru boala începe sa
alimenta urma regimul regimul în sa; înteleasa
si hidrata alimentar fiecare zi. -servesc bolnavul cu supe, necesita-
cauzata de Sa utilizeze compoturi, date cu lingurita tea
obisnuinte substituenti la pat. regimului
alimentare s alimentar.
diferite alimentari
manifestata care sa
prin omiterea respecte
mesei. regimul sau.
Nevoia de Dificultate de Sa-i mentin o -fac toaleta plagii cu solutii Bolnavul
a fi curat a plaga antiseptice; isi
si a-si face îngrijiri operatorie -schimb pansamentul; efectueaza
proteja de curata si sa-i -ajut bolnavul pentru a efectua toaleta la
tegumen- igiena cauzate asigur o toaleta pe regiuni la pat. pat, pe
tele de plaga toaleta regiuni, cu
operatorie zilnica
manifestate
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
prin completa. ajutor.
slabiciune, Plaga
oboseala. operatorie
are o
evolutie
buna.

Nevoia de Incapacitate în Bolnavul sa -îi asigur bolnavului un cadru Bolnavul

a dormi si a dormi si a se aiba un somn care sa-i aduca liniste si are un somn
ase odihni odihni cauzata bun, odihna; bun fara
de durere, regenerator, -administrez bolnavului trezire
plaga medicatia necesara instalarii
somnului.
operatorie fara treziri si agitatie.
manifestata nocturne si
prin ore agitatie.
insuficiente de
odihna din
punct de
vedere
calitativ si
cantitativ.
27. Nevoia de Durere Bolnavul sa -îi gasesc bolnavului o pozitie Durerea
04. a evita cauzata nu mai aiba comoda în pat care sa-i scade în
2008 pericolele de traumatism durere în mai diminueze durerea; intensitate.
operator regiunea -administrez medicatia pentru
manifestata epigastrica. calmarea durerii.
prin facies
crispat,
gemete.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii
fundamen nursing actual Evaluare
tale
Nevoia de Imobilitate Bolnavul sa se -ajut bolnavul sa se ridice din pat;
a se misca cauzata de ridice din pat -îi explic necesitatea miscarii; Bolnavul
si a-si interventia si -îl ajut în efectuarea unor exercitii prezinta în
mentine o chirurgicala sa mearga de gimnastica. continuare
buna manifestata singur la dificultate
postura. prin dificultate toaleta. în a se
de deplasare. deplasa
prin salon
sin sur.

Nevoia de Dificultate în Bolnavul sa-si -discut cu pacientul importanta Bolnavul

ase a urmeze regimului pentru boaia se
alimenta urma regimul regimul sa; obisnuies-
si hidrata alimentar în fiecare zi. -servesc bolnavul cu supe, te cu
cauza- Sa utilizeze compoturi, la temperatura regimul
ta de substituenti moderata. alimentar.
obisnuinte alimentari i
alimentare care
diferite sa respecte
manifestata regimul sau.
prin omiterea
mesei.
Nevoia de Dificultate de Sa-i mentin o -fac toaleta plagii cu solutii
a fi curat a plaga antiseptice;
si a-si face îngrijiri operatorie -schimb pansamentul;
Bolnavul
proteja de curata. -ajut bolnavul pentru a efectua
nu
tegumen- igiena cauzata Sa-si realizeze toaleta la pat.
reuseste
tele de plaga singur toaleta..
sa-si
opera-
efectueze
torie, durere
singur
manifestata
toaleta.
prin
slabiciune,
oboseala.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
Nevoia de Dezinteres în Bolnavul sa-si -vorbesc cu pacientul despre Bolnavul
a se recrea a exprime problemele sale si îi refuza sa
îndeplini interesul în sugerez sa citeasca o carte sau participe
activitati îndeplinirea sa asculte radio. la
recreative activitatilor activitati
cauzat de recreative. Sa recreative.
stare participe în
depresiva, fiecare zi la
anxietate, activitati
durere recreative.
manifestat
prin refuz de a
participa la
activitati
5
recreative.
28. Nevoia de Durere Bolnavul sa nu -îi gasesc bolnavului o pozitie Bolnavul
04. a evita cauzata mai acuze comoda în pat; prezinta o
2008 pericolele de plaga durere. -discut cu el despre boala sa; durere
operatorie Sa -administrez medicatia difuza în
manifestata demonstreze prescrisa de medic. regiunea
prin facies absenta epigastrica
crispat, semnelor
gemete. durerii,
regiunea
epigastrica.
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii
fundamen- nursing actual Evaluare
tale
Nevoia de Imobilitate Bolnavul sa -efectuez cu bolnavul exercitii
a se misca cauzata de se de miscare;
si a-si traumatism ridice din pat -îl ajut sa se deplaseze prin salon Bolnavul
mentine o chirurgical si si la toaleta. se
buna postura. manifestata sa mearga la deplaseaza
prin toaleta si prin fara
dificultate de salon. ajutor.
deplasare.
Nevoia de Dificultate de Sa-i mentin o -schimb pansamentul dupa ce Bolnavul
a fi curat a plaga fac toaleta plagii cu descurca
si a-si face îngrijiri operatorie solutii antiseptice; singur în
proteja de curata. -ajut bolnavul pentru a efectua realizarea
igiena cauzata Sa-si toaleta la pat. îngrijirilor
de plaga realizeze de igiena.
operatorie, singur i
tegumentele durere toaleta..
manifestata
prin
slabiciune,
oboseala.

Nevoia de Dezinteres în Bolnavul sa -vorbesc si încurajez: pacientul

a se recrea a participe la în ceea ce priveste
îndeplini activitati problemele lui; Bolnavul
activitati recreative. -îi sugerez sa citeasca o carte, un începe sa
recreative ziar sau sa asculte participe
cauzat de stare radio. la
depresiva, activitati
anxietate, recreative.
durere
Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamen- nursing actual
tale
manifestat
prin refuz de a
participa la
activitati
recreative.

29. Nevoia de Dificultate de Sa-i mentin o -schimb pansamentul dupa ce fac Bolnavul
04. a fi curat a 5 toaleta plagii cu se
2008 si a-si face îngrijiri plaga solutii antiseptice; descurca
proteja de operatorie -ajut bolnavul pentru a efectua singur in
tegumen- igiena cauzata curata. toaleta la pat. realizarea
tele de plaga Sa-si îngrijirilor
operatorie, realizeze de igiena.
durere singur
manifestata toaleta..
prin
slabiciune,
oboseala.
ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE
Data Valori normale Explorari Tratament Regim
functionale

23.04 Leucocite 12.800/mm3 Radiologie Ser fiziologic

gastroduo- 2500ml
denala Glucoza 5% 1000ml
Examen Glucoza 10%
radiologie 2500ml
Atropina f II
Suxametoin f I
Fentanyl f II Pavulon
f II Miostin fll
Losec f III Mandol
4g Metronidazol 2g
Dropcridol flac I
Miofilin fI
Gentamicina 3f
Algocalmin f IV
Polidin f II
Fenobarbital f I
Cerucal f II
24.04 Hb: 15g% Ser fiziologic
Glicemia: 0,8-1,2 1000ml Glucoza
mg% 10% 1500ml Mandol
T.Quick 80-100% 3g Metronidazol lg
T. Hawell Gentamicinaf 3
60-140sec Losec fll Algocalmin
Tymol 1-4U.M.L. fll Polidin fII
Fenobarbital f I
Cerucal f II Miostin f
I
Axid fll
25.04 Zn.S042-4U.M.L. Ser fiziologic
G.O.T. 0-38 U.I. lOOOml Glucoza
G.P.T. 0-41 U.I. 10% 1500ml Mandol
Uree 10-50 mg/dl 3g Genlamicina f 3
Glucoza 76-110 Metronidazol lg
mg/dl Losec f II
VSH 1-10 mm Algocalniin f IV
Fenobarbital f I
Polidin f II Cerucal f
11 Miostin fi Axidfll

26.04 Ser fiziologic

lOOOml Glucoza
10% 1800ml Mandol
3g Gentamicina f 3
Metronidazol lg
Losec f 11 Axid fll

27.04 Ser fiziologic 1000

ml Glucoza 10%
1800ml Mandol 3g
Gentamicina f 3
Metronidazol lg
Losec f II
Axid f II
Cazul 5
Pacienta Vladutu Leontina în vârsta de 29 ani se interneaza pentru dureri în fosa iliaca dreapta, cu
manevra Blumberg pozitiva si aparare musculara. Examenul de laborator arata leucocite 18300.
S-a intervenit chirurgical, intraoperator punându-se diagnosticul de Apendicita acuta
flegmonoasa.
Din punct de vedere al gradului de dependenta bolnavul la internare prezenta dependenta
moderata (20). La 3 zile gradul de dependenta era de 20, la 7 zile de 15, iar la externare 15.
Cazul 6
Pacienta Guta Letitia în vârsta de 26 ani se interneaza pentru dureri în etajul abdominal inferior
cu iradiere în epigastru, greturi, varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta intraoperator punându-se diagnosticul de apendicita acuta
congestiva si practicându-se apendic-ectomie.
La internare pacientul a avut gradul de dependenta 20, la 3 zile s-a mentinut, iar la 7 zile a fost de
15. la externare pacientul prezenta grad de dependenta 15 (moderata).
Cazul 7
Pacienta Daia Cristina în vârsta de 20 ani se interneaza pe data de 6.07.2008 în clinica chirurgie
pentru dureri în fosa iliaca dreapta, greata, varsaturi si febra.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta
gangrenoasa perforata.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile 15, la externare l5.
Cazul 8
Pacientul Chiuia Alin în vârsta de 23 de ani se interneaza pe data de 27.07.2008 în Clinica de
Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta, greata, varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta
flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile de 15, iar la externare 15,
reprezentând o dependenta moderata data de alterarea nevoii de a fi util.
Cazul 9
Pacientul Studineanu Aurel în vârsta de 26 ani se interneaza pe data de 20.05.2002 în Clinica de
Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta, greturi, inapetenta, varsaturi
alimentare.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta
gangrenoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 20, la 7 zile de 15, iar la externare 15,
reprezentând o dependenta moderata data de alterarea nevoii de a fi util.
Cazul 10
Pacienta Barbutu Mihaela în vârsta de 20 de ani se interneaza pe data de 20.07.2008 în Clinica de
Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacienta prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, frisoane:
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta
flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 22, la 3 zile de 20, la 7 zile de 16, iar la externare 15,
reprezentând o dependenta moderata.
3. Concluzii si discutii
în lucrarea de fata ani prezentai studiul asupra a 10 bolnavi cu Apendicita acuta. Din cei 10
bolnavi, la internare, unul singur a prezentat dependenta majora, ceilalti având dependenta
moderata cu grade cuprinse între 19 si 22.
Evolutia pacientilor studiati a fost favorabila, la 3 zile toti pacientii prezentând dependenta
moderata. Gradul de dependenta moderata s-a situai între 17-20, inclusiv pacientul cu
dependenta majora la internare acesta fiind singurul cu complicatie a apendicitei, respectiv cu
Peritonita generalizata.
La externare toti pacientii aveau un grad de dependenta descrescânda, aceasta fiind data de
restrictiile impuse de interventia chirurgicala.
Grade de dependenta
Cazuri studiate La 3 zile 7 zile Externare
internare
caz 1 SM, 25 ani 22 19 15 15 dependenta
moderata
caz 2 Bl, 44 ani 19 17 15 15 dependenta
moderata
caz 3 CC, 19 ani 29 20 15 15 dependenta
moderata
caz 4 MDM, 57 19 17 15 15 dependenta
ani moderata
caz 5 VL, 29 ani 20 20 15 15 dependenta
moderata
caz 6 GL, 26 ani 20 20 15 15 dependenta
moderata
caz 7 DC, 20 ani 20 19 15 15 dependenta
moderata
dependenta
caz 8 CA, 23 ani. 20 19 15 15 dependenta
moderata
caz 9 SA, 26 ani 20 20 15 15 dependenta
inoderala
caz 10 BM, 20 ani 22 20 16 15 dependenta
moderata
Conform teoriei lui Maslow, la toti bolnavii au fost necesare interventii la nivelul
nevoilor de la baza piramidei: a bea si a mânca,
a elimina,
a se misca, a se mentine într-o buna postura
a dormi, a se odihni,
a se îmbraca si dezbraca,
a mentine temperatura corpului în limite normale,
a fi curat, a-si proteja tegumentele,
a evita pericolele, celelalte nevoi de la vârful piramidei fiind afectate la un numar mai mic de
pacienti.
IERARHIZAREA NEVOILOR DUPĂ AURAHAM MASLOW
Apendicita acuta - nevoi afectate
Evolutia favorabila a fost posibila datorita unui diagnostic precoce, unei terapii adecvate si
sustinute, interventiei chirurgicale, administrarii de antibiotice cu spectru larg, interventiilor
acordate de echipa de îngrijire, asistenta medicala având un rol determinant în aplicarea
corecta si prompta a îngrijirilor necesare satisfacerii nevoilor pacientilor.