Sunteți pe pagina 1din 55
1.1 DEFINIREA LOGIEI Coborata, in cetat0e, din lumea zeilor, de citre Aristotel (384-322 i. Chr.) logica a continuat s& fascineze si si lumineze gindirea oamenilor de-a lungul anilor. Chiar dacd Aristotel nu a fost interesat si-si defineasca preocuparile prin termenul de logic”, logica a inaintat, ca orice stiinfa, de la simplu la complex. ‘Cuvantul ,dialectiea” a fost primul termen utilizat pentru disciplina * pe care astizi o numim logicd. Format din cuvantul grec logos” care inseamna in acelasi timp discurs si rafiune, termenul de logica a fost utitizat | pentru prima dati in secolul al Il-lea de Alexandru din Afrodisia. In sens foarte larg, logica se aplicd, astizi, tuturor domeniilor culturii, astfel inet vorbim despre o logicd materaticd,flosofic, a arte, a sportului ete Logiea este stiinta demonstratiei, care studiazA formele si legile generale ale rationarii coreete Logica poate fi imparfita in trei mari ramuri: 1. Logica general, numiti si logied clasicd sau traditionala, de traditie aristotelicd, studiazaé formele logice fundamentale (sermenul, propozitia si rationamentul) precum si principle logice ale g@ndiri Pentru Aristote! logica este stiinfa legilor de rationare. Principala lui | contribute a Stet legics termenlior care st la baza acalizei propoaitillor, Ea'se | fundamenteazi pe un postulat care va dura pang la inceputul secolului al XX-lee: orice rajionament se analizeazi atribuind un predicat unui subiect. Rationamentele pot fi considerate adevdrate (dic corespund reali’) sau {false (daca sunt in contradicje cu realitatea). Analizand tipurile de propozitii, Aristotel studiaziinferentele cu propozitii care iu forma silogismulu Silogismul provine din grecescul sum (care inseamna ,cu) si din logos (care . inseamn ratiune”) si este o schemi de inferenti corecti care’ permite . steag 9B drapel ‘TERMENI CHEIE: Principiul bivalengei Y Temeiuri suficiente 4. Principiul ratiunii suficiente presupune ci pentru a accepta sau pentru a respinge 0 propozitie trebuie si dispunem de o rafiune suficienta sau altel spus, de un temei satisficdtor. Exist urmitoarele tipuri de temeiuri: |. nici necesare si nici suficiente; 2. necesare, dar nu si suficiente; 3. suficiente, dar nu si necesare; 4. mecesare si suficiente. Sunem of propor pete un temel necerar pent propia atunci eénd firs adevarul lui p nu se poate dovedi adevirul daca p ste un temelsufciet penir qinseatand 4 adifindadevarul ai p devine mposibil ca q si nu fie adevarat. ‘Obs: Logica admite ca logic- corecte muta ultimele dows tipust de temeiur,primele dou tipuri de find respinse ca EVALUARE: 1. Pentru fiecare tip de argumentare, identifica indicatorit argumentirit si poi redati schematic “srctura acestora a, Daci autobuzul cu care merg la gcoald rimdne in pani, atunci intirzit Ia ora de Logic’ si argumentare si autobuzul cu care mergeam Ia scoalls-a loca la gard. b. Dacd ninge,atunci paria va fi bund pentru sch. fe Deoarece tofi oamenii sunt muritori si Socrate este om, rezulté i Socrate este muritor. 4. Fiindcd trebuie si citese si si rezolv problemele [a matematid, rezulti cd am mult de lucru astizi, 2. Formayi grape de 4 elevi sau lucratt pe perechi, Urilizind indicator ai argumentarii adecvayi, gait emeiuri care sd justifice urmétoarele teze: a. Plous. D, Blevii bine pregititi sunt rispatit «. Unele animale sunt pisii 44. Oamenii sunt liberi 4a urmatorul fragment din Pasa Hassan" de George Cogbue: ‘sMinai fi 2irestegi-alege vreo doi, Se-ntoaree gi pleaci spre gloat, Ca volbura toarmnei se-nvart el roat Si intr-n urdie ea lypuentre oi, Si-o fringe degrabasi-0 bate-napoi -o vinturd toatl Hassan, de mirare, e negru-pamant; Nu stie des vis, or aieve-i, Bl vede cum zboara flac Sucevei, El vede ghiaurul c-i suflet de vine ‘Sin fai puterileturcilor sunt Tarileplevei.” Se cere si se: 8) identifice indicatoritargumentari; <6) specifice continutl celor dou’ argument; ©) construiased argumentiri in ,prozi” care st rmenjini teza, cl si temeiurile acesteia, dar care si fie mai sugestive din punct de vedere argumentativ (3 Mdentficaptipurite de temeiur din exemplele urmatoare: “7a. Alf este ig i Popescu Radu este elev in clasa a Xa '. Triunghiul ABC este echiateral si triunghiul ABC are toate unghiurile egale ‘c. Radu gi Cosmin invati la aceeasi scoala si Radu gi Cosmin sunt eolegi de banc’. 4. Radu il ajuté pe Cosmin la rezolvarea temelor gi Radu gi Cosmin sunt vecini ‘e Decebal si preotul Deceneu au fost contemporani si ‘reotul Deceneu a sfatuit de multe or pe Decebal. Ana si Mihai sunt colegi de banca gi Ana si Mihai ‘sunt in aceeagi clas. 8 Masina nu mai functoneazA gi magina a fost dust Ia reparat. 1h, Vara trecuti am fost la Paris si am vizitatcatedrala Notre Dame. 6. Exist® vreo situatie in care se poate spune ca A este identic cu B? Daca rispunsul este afirmativ oferiti 5 ‘exemple sugestive, Be Cana. ] OGICA A 2.1.1 CARACTERIZARE GENERALA ‘Omul, in calitatea sa de fiint, are capacitatea de a cunoaste. Obiectul ‘cunoasterii poate fi extern (real: animale, plante, substanfe chimice etc.) sau intern (ideal: idei, numere, figuri geometrice etc.). Cunoasterea dobandita consti in caracteristici, proprietiti, insusiri, infelesuri etc., toate acestea constituind nofiunea obiectului sau a clasei de obiecte. Orice notiune are 0 anumité expresie lingyisticd, constituita dintr-un cuvant sau grup de cuvinte. Pe de alta parte, fiecare notiune da seama de un gen de obiecte, respectiv expresia lingyistica se aplicd anumitor obiecte, ceea ce inseamnd ed fiectrei notiuni {i -corespunde o anumita multime de obiecte. Nofiunea, expresia lingvistica si multimea de obiecte corespondente consttuie un termen. Un termen este un cuvnt sau un grup de cuvinte prin care exprim 0 nofiune, respectiv infelesul termenului si care se referd ‘unul sau mai multe obiecte despre care se afirma notiunea in cauzi. ‘in baza acestei definitii se poate afirma c& structura unui termen presupune urmatoarele componente: ~ componenta lingvistie’: cuvéintul sau grupul de cuvinie; ‘oy — componenta cognitiva: nofiunea, > — componenta ontologic’: mulfimea de obiecte. Este, astfel, evident ca in plan mintal trebuie s4 se vorbeascd de un anumit ‘inteles al termenului care constituie intensiunea termenului (numit si continut), iar in plan real trebuie s se vorbeasca de referinta termenului, 4 adicd de obiectele despre care se afirma notiunea corespondentd, ceea ce reprezinti extensiunea termenului (numita si sfera) Termenul de Intensiumes (nofiunea): simetrie tilaterali . vertebrat” perfect, ‘stratificat insofit "dots, ar Ia adult prin crano, coloand vertebral, * © i 2.1.2 CLASIFICAREA TERMENILOR Existenjaunei multitudini de tipuri de termeni face necesari ‘incerearea de clasificare a acestora. Cele mai evidente criterii de clasificare sunt chiar intensiunea si extensiunea termenilor ‘Obs: Intensunea exensiunea ‘unui termen sunt elemente corelatve,respectiv se at int-un report de dualtate, evident prin ‘compararesacesors Ttensiunen unui fermen este constituti din proprietigle obiectelor care formenziextensiunea —terme- sul Extensiunea unui ter. men este formata din totaitatea obiectelor ale clror proprietiti ‘onstituie intensiunea’ terment- i. Y Termeni vagi/precisi ‘Obs: In. general ins, se poste aprecia eb acl termen pote f ‘it at seco, ot inser drt. ‘Obs: in caml termenilor vagh trebui oe fae diferen inte: 1. Nucleus reprezits —parten imtensiune; 2 Margime: format din acele biecte din exteniunen fermen orice condi ci le revin roprietjile din intensiune 1. Din punet de vedere intensional termenii sunt: a. termeni absolui sau termeni relativi Un termen este absolut numai daca se aplica obiectelor din cextensiunile lor considerate izolat (planeta, obiect, culoare, pada etc.) In cazul in care termenul desemneazi o relatie ce se stabileste intre dowd sau mai multe obiecte, atunci fermenul este relativ, (unchiul meu, mai mare decdt, sof sofie, sinonim, gen — specie ec.) b. termeni abstract sau termeni conereti: Un termen este abstract numai daca el desemneazs insusir, proprietati sau relapii ca elemente de sine stititoare, independente de obiectele cArora le revin aceste insusiti Grumusefe, raate, roseatd, claritate ete.). In masura in care termenul desemneaza obiecte, Insusiri sau proprictti caracteristice acestora, relaii intre obiecte, se considerd c& este coneret (numcir, om, generos, frumos, rosu etc) ‘¢.termeni pozitivi sau termeni negativi ‘Un fermen este pozitiv numai in masura in care indica prezenfa anumitor insugiri (coerent, prietenos, moral, ‘moneda, presedinte etc.) In cazul in care se indicd absenta lunor proprietifi, termenul este megativ (incorect, orb, moral, schiop etc.) 4. termeni simpli sau compusi {in cadrul unui sistem de discurs, un termen este simplu ‘mumai dac& define rolul de nofiune primara (autoturism, ‘manual, propozitie, punet etc.), in baza acestor nofiuni primare find derivate alte nofiuni, respectiv termeni ‘compusi (autoturism de teren, manual de logicd, propozitie ccognitiva ete.) Din punct de vedere extensional termenii sunt: a. termeni vizi sau nevizi: Un termen este vid numai daca extensiunea sa nu confine nici un obiect (cel mai mare numiir prim, patrat rotund, infractor nevinovat etc. ~ logie vic, centaur, sirend, balaur cu sapte capete ete, ~ factual viz), in caz contra, termenul find nevid (cal, caiet, sincer,frumos etc). b._ termeni singulari sau termeni generali Un termen este singular numai dact el se referi (este predicabil) doar la un. singur obiect (extensiunea termenului este constitu dintr-un singur obiect: Liceul Teoretic ,.LC. Bratianu” Hateg, Organizatia Natiunilor Unite, Mihat Eminescu, Franja, autorul ,Amintirilor din copilarie” etc.) Daca extensiunea termenului congine cel putin doua obiecte, atunci termenul este general (oras, carte, creion, peidure, televizor, guma de sters etc.) ‘¢. termeni coleetivi sau termeni distributivi Un termen este colectiv numai daca obiectele din extensiunea sa sunt coleciii de obiecte, aga incat proprietifile ce revin colecfiei nu revin si fiecdrui membru al colectiei (armatd, padure, biblioteca etc.). In masura in care fiecare caracteristicd din intensiunea termenului revine fiecdrui obiect din extensiune, termenul este distributiv (pom, mamifer, cana, placere etc:) 4. termeni vagi sau precisi Un termen este vag numai dact nu se poate decide cu certitudine pentru orice obiect daca face parte sau nu din extensiunea termenului (tdndr, frumos, bun ete.). In cazul fn care exist posibilitatea deciziei pentru orice obiect, atunci termenul este precis (pdtrat, fotografie, perete etc.) n 2.1.3 RAPORTURI LOGICE INTRE TERMENI ‘TERMENI CHEIE: Intre termeni, din punet de vedere extensional, se pot preciza diferite tipuri de raporturi logice, delimitindu-se dowa categori Y Raport de identitate 1. raporturi de concordant&: dot ferment, A si B, sunt in raport de concordanta: mai daca extensiunile lor au cel pin un Raport de ordonare : element in comun Studierea posibilitifilor de raportare a doi termeni, unul la celalalt ¥ Raport de inerucisare atunci end au in comun cel putin un obiect, permite delimitarea urmatoarelortipuri de raporturi de concordant: a. raportul de identitate: se realizeazA numai daci doi p= termeni au in comun toate obiectele din extensiunile lor, [Obs “Raporunie exsene inte altfel spus au aceeasi extensiune (om — animal capabil si || tei pot fi reprezetate gree construiascd unelte, celibatar — barbat’ necdisatorit, Ton | Cet ms utlzath in seas prvi, l Creangi —autorul -Amintnlor din copiliie” et.) | Foci nat mode cacasnes SSS AE Bs |] icin termen ese reprezctats distinct print cere, ase inet in || funcfe de modal de posiionre a cereutiloe se poate obser in ce | b. raportul de ordonare: se realizeazi numai dack oricare obiect ce apartine extensiunii_ unui termen apartine si cextensiuni celui de-aldoilea, in timp ce cel de-al doilea are in extensiunea sa si obiecte ce nu apartin extensiunit primului ‘termen (manual de logica ~ manual, pisicd ~ mamifer, piersic ‘pom fructifer etc). \ A= maa de ogc (pec) B= manual (gen) A=pisicd (specie) mami (gen), © Re specie termen subordonat 2 (Be gen termen supraoedonat © raportul de inerucisare: se realizeaz numai dact extensiunile a doi termeni au in comun cel putin un obiect, fiecare termen avénd in extensiunea sa si obiecte ce nu apartin extensiunii celuilalt termen (carte ~ carte de logic, romén — inginer, pasdre ~ zburdtoare etc.) 1. ‘raporturi de opozitie: doi termeni, A si B, sunt in raport de ‘opozitie numai daca extensiunile lor mu au nici un obiect in comun, Aceasti categorie de raporturi cuprinde: ‘4 raportul de contrarietate: doi termeni sunt in raport de ccontrarietate numai daca oricare ar fi obiectul acesta nu poate parting simultan extensiuniiambilor termeni, existind posibilitatea de a nu apartine extensiunit nici unuia dintre ei ‘(Asia — Africa, campie— deal, galben — albastru etc . EVALUARE: 1. Precizatt care din urmatoarele cuvinte si grupuri de / ‘Obs: Un univers de dincurs reprint un domeni de rer respect ocategone de obit de ‘un anuit gen, gen epuizat de une sa mai multe speci din punet de vedere logic. ‘uvine repreziné ferment st care mu . $i lectc, numa, sunt, psi, frumusete, neseriozitate, Proporitie compu, un, aceastiegalitate, argument, total, pe, sub, mijloc, autoturism, predicat logic, falsitate, miros, miros plicu; deci, post, plicinta, peste, datorie, selectic, care, cu, informatie, activitate; 4. punct, orice, fotaitate, uni, matere, tof, clire, sau, astel inci, intindere, scut, intro, cerint ceva despre, sindtos, rtdcire, subiect, context, putem, obisnuint Precicattipul urmetorilor termeni conform criterilor de clasificare: ‘4. reedinja.judefului Hunedoara, corect, planeta Pimint, sicend, grup, echipé, contemporan, ‘general de armata, gol; 1. gileati, soldat, anul 2004, scund, elev, triunghi dreptunghic, ca, albistreal, electron, cium ‘€ snimal rational, manual, scav, autohton, zgicit, optimist, adevir, Napoleon, biped, nemilos: 4. localitate rurali, centru industrial, taximetrist, biblioteca comunal, patrulater, poligon, strung, marfa,gofe,trist; © relaic, forma logic clasificae, seriozitate,cetae, balaur,temei, univers, srimada, complexitate. Anolizat! intenstunea $1 extensiunea urmatoriior termeni si ardtati cum acestea se condifoneazit reciproc: disciplind de invitimint; centaur, carte; cabana de pe dealul vecin; Scoala General Lucian Blagn” Deva ‘Aranjafi urmatorit termeni in ordinea cresedioare a ‘ntenstunit lor: ‘a. profesor de matematic8, persoana, cadru didactic, profesionist; animal terestru, fifi, animal, pisic’, pisicd persan8, felind; ‘¢ pom fructifer, pom, plant, prun, prun de Bistrita; 4d. persoani, timigorean, inginer timigorean, romén, european, ‘€autoturism, mijloc de transport, produse tehnice, a 10, b. raportul de contradictie: doi termeni sunt in raport de contradictie numai daca oricare ar fi obiectul acesta nici me face parte, nici nu lipseste simultan din extensiunea ambilor termeni saw termenii reprezinté unul negatia celuialt, luat sau mu Intr-un a ‘om, numer par — numa impar etc). vers de discurs (egal ~ ilegal, om ~ non- autoturism electric, autoturism marca Renault Aranat serie de terment dela exerci 4 tn ondinea cresitoare a exten! lr Precizat 1 represent grafic raportal logic existent inure urmtord torment: ‘thi, pirat; b,extesiun, intense: e. post Student major, persoand in visti de peste 20 ani €anotimp,primavar. Peni fiecare dime termenit de mai jos identifica a terment ase cats ilustrp cele cine tipur de roporturi precizate’ lichid; manual, nevercbrat, substantv; anotimp. Analizagi modificarile pe care le cunosc inenshunea 3+ extensiunea urmitorilor terment prin addugarea ropriettilor precizae: ‘intelectual + romin; b teen + agricole. tren + ‘marfar;d argument + corestnudine;e. teen + vid. Format grupe de patra clevi sau lucafi pe perechi Formulati exemple de termeni a ciror reprezentare ‘ralicd corespunde urmitoarelor stati: @ Ce © @) Format grape de cite patra clevi gi denificy dferentele ‘existent inare negara ligt negara logic atte acl IFICAREA 2.2.1 DEFINITIA SI STRUCTURA ACESTEIA Definijia este un caz particular al operafiei de determinare, ea fiind cel ‘mai important proces logic ce precede argumentarea (rafionamentul) si este condita indispensabild a argumentirii corecte find o operaje cu termeni. {in istoria logic, definitia a fost injeleasi in moduridiferite, precum: operatie de dezvaluire a esentei unui obiect (Aristtel), operatie dev Definit stabilire a infelesului unui nume (Hobbes), operajie de traducere a unei un limbaj in altul (Witigenstein), 0 conventie cu privire la folosirea unui limbaj (Curry) etc. Se Definirea este operaia logic& prin care redim caraceristcile uni, object sau nofiuni,caracteisticice-1 deosebese de toate celealte obiecte sau nogiuni. Definitia const in reconstituirea nofuni,astfl tncdts8 fie precizate = cextensiunea (sfera) si intensiunea (confinutul) acesteia ieee actaaae ae Din structura definitiei fac parte, in mod obligatoriu: 1, definitul (A) numit si definiendum sau obiectul definitiei, adic ceea ce trebuie defini fermen sau nofume); 2, definitorul (B) numit si definiens, adicd ceea ce se uilzears pentru a preciza obiectul definitiei (exprima caracteristici definitorii), 3. relatia de definire se noteaz4 cu semnul ,,=,-" si se citeste: este ‘identic prin definitie”. Mf Formula A =,B reda structura general a orictrei definiii, iar definitia este corecté daca intre A si B exist un raport de identitat, Relatie de definire Imaginapia. se defineste ca Definite ete magia}, ‘proces copnitiv complex de ‘ea{in de Uefinire ete redatd prin ‘elaborare a unor imagini gi cutee se definene ca"; Proeete, nal pen base, etnitral ee fda pin cite proces comabialiid: pl cogntiv complex de elaborare i unor transformirit soagini 9 prolecte no, pe baza combinir eperiente. 4 vansforniri experene? iar deine 2.2.2 CORECTITUDINE in DEFINIRE Corectitudinea in definire depinde de respectarea concomitenti a ‘urmatoarelor conditi sau reguli ce reflecta cerinfele princpiilor logice: 1. Regula adecvirii definitorului la confinutul definitului, adica (S0P= 1) : (0) > (SiP=1) nate Sora : ee me ni Dac este fs neces ete adevrat ct Uni mage (GaP) § ack ste fils q ‘mod necesar este adevirat 8 ,Unii tigri (GF oa pa ch eset et ome ato (SP, 4. Raportul de subalternare: Raportul de subalternare nu are 0 definite propriu-zisa, dar In ‘maura In care Vom numi propozitia universal, supraalternd”, ar ‘ropocitia particulari ,subalternd” si vor cercetasituaile in care cle se pot gisi, vom putea pune in evidenta urmatoarele corelati: ADSaP=1) + (P= 1) QN)(SeP=1) + (SoP=1) (AB\SiP= 0) (SaP=0) ——_(22)(SoP =0) + (SeP=0) (19)(SaP=0) -> (SP=2) _@3)(SeP=0) + (SoP=7) QO\SiP= 1) > (SaP=7) @A)(SoP= 1) + (SeP=7) By Obs: Propociile alte int-un astiel de raport se mumese roporititcontrare Din adevirul une contare rez in mod necestr flitaten celeate, fn schimb din falstatea une contrare mu remit cu necesita nimic cu prvire la valoarea de adevir a cella (in aceasth din tind situa vom considera ‘ontrara ca nedeterminstS, intruct 2 poate fin unele cai fla, iar Jn altele adevaratd, depinzind de starea de fap near se refer, ‘Obs: Propoztile alate intr-un || stele pet se mune | propoziii subcontrare Din falsitatea une subcontrae | eau in mod necesar devin | ‘xlelate, in sehimb din adeviral ‘ex privre la valoarea de adevar & ‘elelate (in aceasts din ultimk situaje vom considera subeontrara sa nedeterminats ‘Obs: ia cam acesti_rapor ‘proportle egalate oh int rope pedeteminté, pin eet elgind ch proposiia poste fn unele cami adevirat, far in alle fab, depinzind de stare de fap cares refer es ‘Obs: Cu exceptiaraportului de subalterare,cellalteraporturi sunt raporturi de opozitic. EVALUARE: ro 1 Precis pul i forma pentrs umatoaree ropozifi categorice: 2 Orice perank care a_promuvat xan de bbacalaureat poate sustine admiterea-lafacultate, b. Relativ milf clevi au lipsit de la ora de geografic; [Nu exist cai inaripati; d. Exist magini de culoarea roz; e. Numai cei ce inva sunt premianfi;f. Exist cel tin un elev care gra rezolvat tema; g- Numai numerele pare sunt divizbile cu 2; h. Doar unit dintre muncitori ‘au intrat in grevi; i. Nimeni nu a fost absent 2. Lucrati pe perechi, Pornind de ta urmitoarele propoziti, aduceri propozitie a forma standard de fexprimare 31 formula celelate trei puri de ropozii in flecare caz: ‘& Nimeni nu este nemurtor, b. Existh qi Slosofi omni, ¢. Nu exist termeni cu intensiune vidi; d. Oricare om moral ese echitabile. Nu toate adevarurile sunt evidente;f. Numerele pare sunt tote divizibile cu 2 g. Flori s-au uscat;h. Exsté spectator care nu au aplaudat; i, Nu toate zilele de februare au fost rei. ‘Nimeni nu este perfect. 5. Considerdnd urmétoarele propozitt adevarate, aaduceti propositil la forma standard de exprimare, Jormulaji celelatte ret ipuri de propoziti si precizaf! ‘valoarea lor de adevar in lecare caz: Existh piss care nu zboar; b. Numercle impare tu sunt diviibile cu 2; e. Exist finje avatice care nase pui vi; d. Girafele au git lung, e, Nu toate ‘manualele sunt manvale de logic; f. Numai orele de logic sunt plicute; Cei prezengireprezintS doar 0 pare dine elev, b, Nu numai merit sunt-pomi fructfei i, Nutot ce zhoard se manned 4. Precizati formulele urmitoarelor propoziit findnd cont yi de caracterul pozitiv sau negativ al termenilor: ‘8. Unit oameni fac acte nejustificate; b, Toi clevii au fost absenti; ¢. Unele zile nu sunt urite; d. Unii ‘oameni neseriogi sunt nesinceri; e. Cele mai multe flori nu s-au uscat; f. Nici un om nu este necugetBtor, ‘& Unele acte ale noastre sunt iresponsabile; h. Nu cexistd planete care si fie stele; i, Nu au fost vopsite \ toate usile S. )Pormind de la situatile precizate mai jos, stabilit raportul existent: a, Dac& intre propozitile / si 2, respectiv 3 si 4 exist un raport de contradictie, iar intre propocitile J 1 3 un raport de contrarietate, ce raport va existaintre re b. Dacd intre propozitile / si 3 existé un rapoct de subaltemare,intre 3 gi 4 unul de subcontrarietate, iar Pe i 10. n 2 ‘ntre 3 gi 2 un raport de contradicte, ce raport vaexista inte 1 gi 2? acd intre propozitile / gi 2 existi un raport de contraritate, iar inte 3 si 4 un raport de ‘subcontrarietate, ce raport exist inte 1 si 4? 4. Dacd intre propozitile 1 si 4 existd un raport de ccontradictc, iar intre 2 si 4 unul de subaltemare, ce raport exist inte 2 gi 3? Pornind de la adevéral propozitilor prectzate, aati ce propoziti adevarate se pot infera tn bara raporturilor logice: ‘. Unii clevi sunt prezenti la ora de sport; b. Unora dintre oameni nu le place sportul; . Toate mamiferele sunt vertebrate; d. Nici un elev nu a copiat la lucrare Pornind dela flstatea propozjilorprectzae, ara ce propoctt adevarate se pot infera in baza raporturlor loge: Nici un om nu este atosputemic; b, To arborit sunt poi uct e. Uni pom uci sunt vegnic vera: ‘Unele metale nu sunt bune conducitoare de electrictate Pornind de Ia falstatea propositilor precizate, arty ee prope fle se po infer tn Baza raporurir loge ‘Uni studenti_nu au promovat examenal de ‘acalaureat;b. Unele inteprindri sunt flimentare ‘Tuturor elevilor le plac vacanjole; d. Nici un om na este invincibil Pornind dela adevaralpropositilorprecizate, ara eprpeci fle se ps nea in basa raporaion logice “Tot ce ignorant sunt fricii;b. Nici unul dintre ci prezengi nu a volat impotriva propuneri e. Unele 2ile de iar’ sunt eilduroase;d. Uni dint colegii mei nu sunt serosi. Format! grupe de 4 elevt sau lucrajt pe perechi Exemplificats, raporturile existenteintre o propozifie ‘oarecare universal negativd (SeP) si propozitia articular afirmativa corespunzdtoare (SiP). Formaji grape de 4 elevi sau lucraji pe perecht Plecind de la propociti universal negative false (Ge), exemplificap pe deo parte, posbiivatea contrarei false, 1ar pe de altd parte posibilaarea contraretadevrate Format grape de 4 elevt sau crap perch. Plein de la propocitt particular negative adevirate (S0P), cexemplifican pe de 0. parte, posiilttea subcontaret adevirate, ar pe de ais pare posblittea subcontraes false 2.4 PROPOZITH COMPUSE 2.4.1 LOGICA PROPOZITIILOR COMPUSE Limba naturala confine expresii lingvistice care nu pot fi formalizate, aga cum s-a vizut anterior, in cadrul unei logic’ a termenilor gi prin intermediul propozifillor categorice, O expresie propozitionali precum (1) Dac este prea frig, nu voi merge la plimbare nu poate fi abordata ca o propozitie categorica, in acest sens fiind creata 0 alti logicd mumitt fie Jogica propocitionala”, fie .Jogica propozitilor compuse” et. Numele de ,propozitie compusa”, provine de la faptul cd in structura nei propoziti ompuse se pot pune in evident cel putin o propocife simp si cel putin 0 constant logicd. Considerdnd un alt exemplu (2) Nu este adevarat eX anul 2004 este un an bisect este evident ci in cazul stu se poate face diferenta intre propozitia Amul 2004 este un an bisect” s expresia nu este adevarat ci” care neaga ceea ce se aserteazit in propozitie. in cadrul unei propozitii compuse pot fi puse astfel tipuri de componente: cevidenta dova ple, simbolizate curent prin litere precum p, q, rr .. numite variabile propozitionale, operatori propozitionali (numiti s1 .conectori propozitionali” sau. ,conectori logici”), care sunt simbolizati prin intermediul ‘unor semne speciale precum ~, >, =, V, &... reprezentind constante logice Dupa cum sugercazii exemplele precedente, propozitile compuse se cobjin aplicdnd anumite operatii logice la propozitile simple, iar mai precis, este vorba de aplica aceste operatii la valoarea de adevar a propozitilor simple. De accea, propozitille compuse sunt tratate ca funetii de adevar, respectiv valoarea de adevar a unei propocitit compuse depinde de valoarea de adevair a propoitilor simple. Astfel, dacd propozitia ,Anul 2004 este un ‘an bisect” este adevarati, propozitia .Nu este adevarat ci anul 2004 este biseet” va fi falsd si invers ‘A cerceta logica propozitilor compuse revine astfel la a studia, in primul rand, functile de adevar (operatorii propozitionali) posibile (in cazul nostru Int-o logied care lucreaza eu dou valori de adevar: adevérat si fals — de aici numele de logical bivalenta) 2.4.2 FUNCT DE ADEVAR Numarul total al functiilor de adevar posibile se determina calculand N= m"™" , unde ,N” = numérul functiilor de adevar, .n” ~ numarul ___vatiabilelor propoztionae, iar ,m”~ numérul valorior de adevar in masura in care m = 2 (adevdrat si fals = 0) pentru n = 1 se obtin 4 functit de adevar (functit de adevar de ordinul 1), iar pentru n = 2, 16 functii de adevar (functii de adevar de ordinul 2). Funetiile de adevar de ordinul 1 sunt: ee ed iceman romeo 2 oar ca pega ale incu rome a 2. pu eel aie Ee ER I eo repociie devas propoditionsle Bertrand RUSSELL (1872 1970) La inceputl solu XX (1910 1913), altur de A.N. Whitehead, va ‘publica moramentala bcrare Principia Mathematica prin care Incerca x arate dervabiiatea ‘matemanct din loged, Acasa Incercare de intemeere iva condice pe Russell aa ofr wn caracter strict “formal logit. pa 1 2 proporiti tautologie —disunctie neexclusvd = 1 1 0 10. isjuncia excasvd o 1 STS 0 in imbile naturale, ‘mecanismlnegiri este neuniform. respectiv. modu de construire ] negate! unei propoziii este in | fancie de forma logico-ingvitcd pe care propoztia 0 are de. Astiel,propozitianegativ .Nu p” este echivalent, in esent, cu .Nu } ese adevirat ci p, dar, in anumite } contexte, diferent dinre cele doud } rod de exprinare este evident Jn timp ce pentr propociia Toate pisinile int zburitoare” puter } spune ci Nu toate plsirile sunt hurktoare” sau ,Nu este adevirat toate piste’ sunt zburitoare”, | penerspropozitia particular Unele pis mu sunt zburitoare” } exe corecth formula .Nu este fdevirat cA uncle plat sunt } zburitoare”, iar nu formula Nu }unele pis sunt 2burttoare™ ‘Obs: Chine dick din punct de vedere gramatical se spune despre conjuncje eh leagh piri de } propozite, din punct de vedere Togic este vorba de legarea a doud propor, Aste, Vasile este tractors i conser local” se iterpreteazd logic ca conexiunea a oud. proporitt (p = Vasile este tractors si q_= Vasile este conser local). Cu toate acestea, conjuncia gramaticald si" mu Indepineteintotdeauna roll unei conjunctilogice: proporita Lucia ) si Maria sunt vergoare” mu poate fi ‘rata drept conjunctin dite ‘lucia este vergoura™ si. Maria } esto vergoat”, deoarece lipseste termenol de referinf, aga fncit va Funefiile de adevar de ordinul 2 sunt 3 4 5 6 B ‘replica afirmarea implica afrmarea_—_echivalem (ivesa ip ‘hig implicated 1 1 1 1 1 1 1 0 0 o o 0 te 1 0 1 0 1 0 1 me ge Boge ialt 15. See | eee ‘negara snegaren 4 >) : 0 0 0 o 0 0 i 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 Dintre toate aceste functii de adevar sunt fns& uzuale, atét din punct de! vedere logic cét si din punctul de vedere al corespondentei lingvistice, sase, care urmeaza afi prezentate. ‘Negatia (,~” sau =") —non-p_ Negatia unei propozitii p, ~ p (non p), este falst dack si numai daci p este adeviratl si este adevaratt dact si numai daci p este fas. In limbajul natural negatia este introdusa prin cuvinte si expresii de ‘gemul ,nu este adevarat c&”, ,nu este cazul cd”, este fals c&” etc. Definijia ‘a poate fi concretizatt prin urmatorul tabel al valorlor de adevar: QS SS Cu alte cuvinte o propozitie si negatia sa nu pot fi impreund adevarate sau false, raportul dint ele find unul de contradictie. Conjunefia (,.&" sau ,A")—p sig © conjunetie este adevirati dack si numai dack ambele propozitii sunt adevarate. in caz contrar, ea este falsi, Cuvintele si expresiile lingvistice prin ‘care este introdusi 0 conjunctie sunt: ,i”, iar”, ,dar”, vingula, ,cu toate ca”, in pofida”, , desi”, or", totusi”, ,pe cind” ete PLN NGL MAE Fxemple: 1 1 MIE si asin ca pls a plimbae 1 0 oO Co toate €& am invjat, am lvat o noth proasti, 7 . a vines compat fas 0 pore sie 0 0 NOUN Dacia ene alban, iar Mercodesu mgr, Pkt in. Disjunetia neexelusiva (,.V")—p sau gq © disjunctie neexclusiva éste falsi daca si numai daci ambele propozitii sunt false. in caz contrar, ea este adevirati Este introdust prin cuvinte precum ,sau”, ori”, ,fie” ete. 30 SN AN WET Fxemple: rca uct spn sn lv oat its in feat acne 2 cial © sede ln obimpaele nanale sau eration Disjunetia exclusiva (,W") — sau p sam q © disjunctie exelusivi este adevirati dact si numai daci nu au aceeasi valoare de adevar. in caz contrar, ea Diferenta dintre acest tip de disjunctie si disjunctia neexclusiva se referd la respingerea cazului in care se pot realiza atit p cat gi q. Disjunctia exclusiva este introdusd astfel de expresii precum: ,sau..., Sau...", ,OFi.... ori.” fie... fie...” ete,, eare resping cazul realizarii ambelor situa, pe a PWR Frome: I a net sn ve (SRR ONE ENN See rn Bem en er jd iva ot parti ot a omer dela ‘Baewos ot Inconel dela Pans Implieatia (+ ")— daca p atunet q implicatie este falsi daci si numai daci antecedentul siu este adevarat, iar conseeventul este fals. in celelalte cazuri este adeviratt. Implicafia este redatd in limbajul natural prin expresia ,daci, atunci...”, ydacd...” unde ceea ce urmeazd dup dacd” se numeste antecedent, iar ceea ce urmeaza dupi ,atunci” se numeste consecvent Re en Echivalenta (= ")—dacet si mumai daca p atunci q © echivalenta este adevitrata daca si numai daca propozitiile au aceeasi valoare de adevar. In caz contrar, ea este falsi Echivalenfa este redata in limbajul natural prin expresile daca si nnumai dacd.. atunci...”, ,dacd si numai dacd...”, ,numai daca...” ete A GL Fxemple: SE acd oi mama dack ine, tei ab vot —— “Timial ABC are ote are ele de sumai “dacs tiimpiol ABC ae tone ‘mire [Namal dact sso bzalaweanl, voi mene la fel 3 George BOOLE (1815-1864) Matemaician logician engl. ‘considera temetetoral logit simbolice altar de 4. dle Morgan Dine neriie sale pot famine: ‘Analza matemstic logic (1847) Cercetare asupa lego gin (1854), Tratat despre ecuatie ere te. ‘Obs: Formicle p & 4p Va. PWap—aqs pag prt considerate infrenje _imeditc, eoarece concluzin (q) decurge into sigur’ premish (p), | | 2.4.3 PROPRIETATILE PRINCIPALILOR OPERATORI PROPOZITIONALI* 4 Proprietiile principalilor operatori propozitionali pot ft prec prin intermediul unor let logice in care acesti operator sunt implicati ‘afirmatia Principal identi ve cnegayia Princip teri exes pvp Principiul noncontradictiei ~p&~p) ‘Leges dublel negatit —pe ‘conjunctia ‘Hdempotenta congunchiei @&o=n Contragerea conjunctiei Pkg p Comutativitats conjunc (RQ) = @&D) (O&OEer= PEGs} disjunctia @VD= DP -neexelusivl Ova Va) = (Vp) @V@Vel = PV@Vol D&GVA = (&OVORD PY Q&A) = (PV@&iPVnl fo > de> Ns OH > a> a>) b> G&A 10> D&O™ 9] b> @VA lo aVo> el > = tpVa, ‘cchivalenta [Echvalenaechivalenei cu o dublt impicape (p= q) = [(p + q)&(q > pi} Legile lui De Dualtatea dtr conjnete 5 isuncie (p&q = -CpV-a Morgan, ~@&a= pV @V@ = Crea) =a = -p& a ZIT 2.4.4 TIPURI DE FORMULE CU PROPC( OMPUSE CRRee Structura unei propozijii compuse, utilizind variabile propovitionale si operatort propozitionali, poate fi redusa la o formula. Formulele obtinute ificate in Functie de urmatoarele criterit ~ Formula 1. Operatorul principal, respectiv operatorul care apare ulimul Operator principal in constructa formule De exemplu, formula hop | Metoda matriceali o&@ { este 0 implicatie, iar formula ' CrvaVers&r) este o disjunctie neexclusiva, 2. Rezultatul objinut prin caleulul logic. Potrivit acestui criteria formulele din logica propozitilor compuse se impart in legi logice, formule contingente si formule inconsistente (contradictoni). Pentru a putea face aceste diferenfe este necesar si se realizeze calculul logic (prin metoda matriceald, mumiti si metoda tabelelor de ‘adevarr) pentru toate combinatiile de valori de adevar ce se pot pune in evidenta in cazul unei formule. Numarul total de combinatii de valori de adevar este egal cu 2", unde m reprezinté numarul de variable propozitionale 32 Y Formule inconsistente Astfel, calculul logic permite delimitarea urmatoarelor tipuri de formule a. legi logice (tautologii): 0 formula din logica propozitilor . compuse este 0 lege logicd dad si numai daca ea este adevaratt pentru orice combinatie de valori de adevar, eee ZENON din Citiams (30-2041. Che) Este cet care, vena la Atna para b. formule contingente: o formuld este contingents dact si mumai rit 320 0 Ur. we iyfinta na daca ea este adeviraté pentru anumite combinapii de valori de r= yoo soi Pole pe care 0 vor situa ginhitorsacete geo in adevar $i fals& pentru alte combinatii, ee denice en ele arisoeice Spre deuscbire de logic aristtelic.logica ‘toh eo gh propociior. Penurn Arise ws lcra era necesar ‘daca era universe wade necestatea dea sada raparneite ure nett Pera ser prin mominalizarea concep fara Togic acest devine male cena dor in aural propecitiler Aste, dac argument aristotlic . fst prim exelent compa © formule inconsistente (contradictorii): 0 formul€ este argunnl logic ene prin excelent inconsistent& sau contradictorie dac& si numai daca ea este falsi prope de une 9 carscerad pentru orice combinatie de valori de adevar. ‘promi forme al aves log. EVALUARE: 1 Constraitt formalele corespunsdioare urmitoarelor rept, aceasta inseamn cf afin inreprinse at proposti fost morale. 2 Dacd este adevarat chai fost la film, este clr de ce -& Nu este adevirat fam ming sau cdi am omis 1 a realizatsacinile primi. ceva, aja inct sunt 0 persoana morala b. Dacd hotérérile drepte sunt in concordanta cu d. Misiunea mea este de avi ajuta pe ceilalfi sau de a prinspile morale si toate hotirirle Iuate au fost ‘nu permite insicarearegulamentl 33 ‘© Doctoral ne-s interis si facem efort gi stim prea mul fara, dar dac nu sti afar, ate ne ‘vom plictisi f. Tnwrucit Maria gi Elena sunt prieten, ir Maria merge la facultatea de iic8 atunci nu poate fi adevirat ef Elena va merge la facultatea de litre + Daci mergicu mine Is mecil de fotbl, vei vedes un pectacol sport sau ti vet petrceintean mod plicotsinpl her Dac ai postbiltaten de a rezolva exerci sau de a sugera 0 cae de rezol¥re, insearnd ca inv at lect predat en sna evi in face temele 4. Cine chetuicyte mat mult decitresurscle disponibile gi nu incearc 8 gaseascd cele ma Thane. solu, inseamné ci sau nu cunoaste principle cconomiei de pat sat nai pas Dac numa dac i ves cumpira flor de iva, ‘ei ajnge sf te intnestsau potest mat mult timp ou ea Precisaji—tipul —formulelor—_corespuredtoare umatoarelor argumente cu propoziti compuse 4. Daci ai rezltate bune Ia o singura discplina, atunci nu est un elev temeinic pega, dar pot fi ‘micar ordonat. Este un elev cuminte, dar nu este prea silitor sau snuare condi 8 invele Eficienfa economia creste dacd gi numai daca se perfectioncaza tchnologile de productie si creste ‘radul de utilizar a masinilor 4. Deoarece nimeni nu este mai presus de lege si legea reprezintlibertatea noast, se poate afirma ‘ef suntem dato’ sine supunem legior. ‘& Deoarece nu sunt atent sau nu ijsleg prea multe, ‘mise intimpla Iucruri neplcute £ Fie dorm, fie nu dorm, nu voi putea si objin reaulatele dovte fi Formele de guvemare sunt leitime sau neegitim, de unde rezuité cele au ca fundament fiebinle, ie ru hh, Cumoasterea incepe cu probleme i sfiryeste cu probleme, aga incit problemele sunt preocuparea Nu egtiserios sau mu cunosti sufciete Iueru, acd gi numa dacd nu faci c8ea cof se cere gi nt cbt rezutate in activitatea ta, CCaracterul moral sau imoral al actelor noastre gi reugita acfunilor noaste se realizearh dack gi ‘numai dacd ne urmarim constant scopurile Precizatiraporturile logiceexistemt inire urmitwarele Propocitt ‘& Primatele nu sunt inteligente, dar omul este inteligent Daci i mumai dacd primatele sunt inteligente, mul este inteligent. acd omul este inteligent, atunci primatele sunt inteligente Omul este inteligent sau primatele mu sunt inteligente. acd omul nu este inteligent, atunci nici primatele ‘nu sunt inteligente Esti atent, dar nu objii rezultate bune. Daca esti atent,atunci obi rezultate bune Daca si mumai daci mu esti atent, atunci obfi , reaultate bune. Nu obgiirezultate bune, dar esti atent. Ei atent si obi rezultate bune. ine este bine informat, poate da rispunsuri la trebarile dificil, Nu eyti bine informat si mu poi rispunde la intrebiile dificil, Sau esti bine informat sau nu poi rispunde la intrebarile dificil Esti bine informat, dar mu poti rispunde la intrebarle dificil, Poyi rispunde la intebirile dificile chiar daci nu cst bine informat @. Daci muri exersezi apttudinile sportive, nu vei obj rezultate deosebite Cu toate cf iti exersezi aptitudinile sportive, mu obfii rezultate deosebite Dacé obsii rezultate bune,Inseamnd cd fi-ai exersat aptitudimile sportve. Nu obit rezultate bune, chiar dack y-ai exersat aptitudnile sportive [Nu fai exersat aptitudinle sportive sau nu obji rezultate bune €. Creativitatea umana are un rol deosebit in procesul de adaptare,alaturi de inteligenta acai si numai daca inteligenta are un rol deosebit de important in procesul de adaptare, atunci acest rol revine gi crea Nu este adevrat cd inteligenta are un rol deosebit in procesul de adaptare sau acest rol revine creativitai Daca inteligenta are un rol deosebit in procesul de adaptare, inteligenta nu poate deine un astfel de rol. Sau creativitatea umand sau int rol deosebit de important adaptare. Stabily care dintre propoeipite de mat jos sunt logic echivalente Po asip> @&as ~p&q si~p> a 8p) > ~P 8 (P&Q) > ~ai oases “a> p i aVR (Dp > 4:2) > p: 3) p&q: (4)~p & ~q: ()pva, & (DCP &~a)> (P= 4); 2)(P Wa) pV ~a) &) pala V~p): ) CPV > @ & pe (5) Qp&q)> be (p> 82-98 GE) PV) pha (pea: OO > DV@> %Q@&a > G)~p & @ Vn); (4) Op & ~9) VG & Fr); G)@Vq) > ~r. apeoee Clasificati umawoarele formule porivit criterion alsa PY -p&(aVo: PVCa&nl > -rVar, Ip &-@) = @&) > [op =~) = P&NIV-, b> CaV0l > be = @W-9) paper Evaluafi potrivit’ metodelor prezentate formulele ‘Proprietajitor operatorilor propozifionalt. 3.1.1 DEFINIRE $1 CARACTERIZARE GENERALA {in raport cu termenii sau propovitile, rafionamentele (inferenfcle) reprezint& forme logice mai complexe si totodati si operafii logice cu propoziti, Ceea ce in logica traditionala se numeste rajionament, fn logica moderna se numeste inferenta si argument sau tehnicd de argumentare in logica contemporana (cel putin in logica anglo-saxon8). Rationamentul este operaia logics prin intermediul cSreia din propazitii date numite premise este derivati o alti propozitc numité conchuzie. Astfel, avem urmitoarea structura a rationamentelor: ‘Premisa: Unii Sm suntP saw Premisele: Dac A, atunci B ‘Comeluzia: Unit P nu sunt S ‘Acesieadevarat . ‘Concluzia: B este adevirat Pentru ca o sumé de propozitiis& constituie un rajionament, trebuie indeplinite, simultan, condigile: 1. Unele propozitii sunt date (premisele care pot adevarate sau false); 2. Din premise rezulta o propozitie noua numita concluzie; 3. Premisele trebuie si constituie un temei suficient sau necesar pentru derivarea concluziet (nu mai este necesar nimic altceva pentru derivarea concluziei); 4. Concluzia trebuie si constituie consecinta suficienti sau necesari a premiselor, adic’ concluziatrebuie si urmeze din premisce date. 3.1.2 TIPURI DE RATIONAMENTE 1. Dupa directia procesului de inferenté intre general si particular, existi inferente deductive si inductive (nedeductive). Inferenfele deductive sunt acelea in care dintr-un anumit mumar de premise este derivatl o concluzie care este Ia fel de general sau mai puin general decit premisele din care a fost objinuté (concluzia nu spune mai ‘mult decat spun premisele din care a fost objin Tot elevitclasei a IN-a studiaza disciplina Logicd si argumentare Popescu Cristina este elevi in clasa a IX-a Dect: Popeseu Cristina studiazt disciplina Logica $i argumentare Uni studengi sunt sporti Dect: Unit sportvi sunt studengi Inferentele inductive sau nedeductive sunt acelea in care coneluzia este mai general decat premisele din care a fost objinuti si chiar dact premisele sunt adevarate, concluzia objinutd, riméne, totusi, probabil s | ‘TERMEN! CHEIE: ¥ Rationament Y — Conditii de rationare ‘Obs: Forma Togicd reprezinis | stmcturh propre gine umane care realizeaza—organizarea findurlor noastre sub forma temmenilor, propozitilor si | rationamentcor Sau argumentelr. ‘Obs: Rajonamenicle au Ta baal o | lege logica, dar nu orice lege logics | sie o inferefd, ci mumai acelea fe se prezings sub forma implicate sau a echivalene ‘Obs 1. La taza tutor rationamentelor st princpileaiuniisuiiente 2 ‘Legituradintre premise ‘concluzie se realizeaz3 pe bara ‘lementelor comune pe care acestea | le contin. | ‘Obs: Tr primal exemp, concluia ‘este mai putin generala decit premisele din care & fost objinuts, lar in al doilea exemplu, concuzia este la fel de generala ca premiscle din care fst objinut, TERMENI CHEIE: Y Inferente deductive Y Inferente inductive ———————— ‘Obs: Inferenjele —_imedite| ] reprecnts cel mai simplu tip de inferete ‘Obs: Logica modem consider noi mu gindim pornind direct de la } cunogtine, ci de la reprezetiie } for simbotice formule, cuvints, lee devin reguli de transformare | ) sirurtor de simbolur, din premise, Jn yl de simbolur din concai. Obs: 1 Un argument este concludent decd conchizia decurge cu nocestate din anumite premise. 2. Un argument este neconchdent ct premisele mu eprezingt un tee Suetent Sau neces penny obinee | conclu, diel conchuzia exe irlevand si in clude sparen decurge in premise (chiar dsc promis fi conluria sun propo ‘Mdevirate), xem: Dac oricine dorege dreptatea si oameni fii sunt drop, zl cercine dort fenciren 3. Concluza unui argument nevalid poste fi adeviratt sau flsi in Fanetie de starea de fapt Ia care se refec, indiferent de valonile de ‘adevir ale premiselor din care a fbstobginut EVALUARE: ‘Popescu Alexandra este | Voinea Roxana este bolnavd P eae deeman dt elena F ‘une (uni clase a IX-a A Decl: Tofi elev clasel a IX-a A sunt botnavi Cc Sia chiar dacs dendevic. 2. Dup& numirul premiselor din care se obfine concluzia, | inferenfele deductive pot fi: imediate i mediate. (0 inferenti deductiva este imediati daca si numai daca concluzia este derivata direct dintr-o singurd premisi,fird nici un alt pas intermediar. ‘Nici un elev nu este poet -> Nici un poet nu este elev (SeP > PeS) |Concuaeteobiutt din prem yin converse sim) ‘Mei un elev nu este sincer -> Toft elevii sunt mincinosi (SeP ~ Sa) ‘Conese obttt inpremst prin obvesane) O inferenfa deductiva este mediat’ daci si numai dac& coneluzia este derivati din mai mult de © premis& (ex. silogismal si polisilogismul, care vor fi studiate in cadrul acestui capitol) 3. fn funetie de corectitudinea logicd, inferenfele deductive pot fi: valide si nevalide. © inferenti deductivi este validi atunci cind din premise adevirate se obfine o concluzie adevarat inferenta deductiva este nevalida atunci cand premisele pot fi adevarate, insi concluzia este fas Uni eles sunt sporti > Uni sporti sunt eles! Rajonamentl ee vali concludent, deo: © rapt principal iden, tic cal gr side eet pared npr, ft eel # in represent pail pemi concur orl meio Euler: — — ©) 2. Uni oameni mu sunt intelectual -> Unit ntlecruali mu sunt oameni ‘Rajionamentl este nevalid deoaece a fost incleat prinipiu! identi, adic in ‘recerea dela premist la conelurie +a mexiiatabiectul pind, apt ce rerulih ‘9 din reprezetarea grafic a premise a coneluzei, cu ajutoral metodet Euler =D 4. Dupi felul premiselor inferentele mediate pot fi: ipotetico categorice si disjunctivo-categorice (acestea vor fi prezentate in cadrul ‘capitoluluirationamente cu propoziit compuse), 5. Dupi numirul cazurilor examinate inferentele inductive pot fi clasific iuctie completa si inductie incompleta. 6. in functie de gradul de probabilitate al concluzet, i inductive (nedeductive) pot fi: tari gi slabe. ‘Un argument nededuetiv este tare numai daci premisele sunt adevarate si concluzia are mare probabilitate si fie adevarata Yelena mrt 20 din ele 21 de subiete de examen, Probab Valentin, va lat ta ceamen una din abit toate ala nota 10 Un argument nededuetiv este slab numai daca premisele sunt adevirate $i concluzia are mici probabilitate si fie adevarats Valentina inva 4 din ele 21 de subi de examen, Probl Valen ve lua lexan una din sublet ae note 10 ferenfele Fie urmatoarele argumente nedeductve: ‘mei 10 jn semestl i dciptina Lopes anzumestare. ‘4 Detergntul X pe care -am cumpara del acest magazin Tei persoane din 100 care au cumpirat pine dela acest cote fare bun, lnscaral ch orvoe detergent dele scet nagazin a fost foarte nemullumite de calitatesacestia ‘magazin ete forte bun. Prin unmet celelate persoane sunt nemufurite de 1b. Balena este mamifer si nu este animal autor, prin P*aS~, este nevalidt (ci ecient Uni bon su amen” legen distur emenilor, ese distribuit a conclu i } Pis=1), Sm plecind de la premia| ‘in premist); «Nici om exe man” (52P0 ~ conversiunca prin accident, $"aP~—“-> Pris”, te reault convess valid prin acidn!| {Unit marten nu sunt ou | 98-1 Bea acm problem respects lege dba tren). Unal doilea tip fundamental de inferenta imediata este obversiunea. Si in cazul obversiunii, denumirea acestei inferente este legata de operatia logica care permite derivarea concluziei din premisi, tia logicd prin care, in trecerea de agama se cieyte dela S la P, ia FeS'h aol acer i Obversiunen repreznts op ‘remiss cons vor ea acceay |] I@ premisi la concluzie se schimba calitatea propozitiei, iar predicatul premisei este negat in concluzie sau, altfel spus, pl \d de la 0 premisi de forma S-P, ajungem Ia o concluzie de forma Structura generala a obversiunii poate firedata de formula: S-P—2s-P Aplicand aceasti formula generala pentru fiecare tip fundamental de ropozitie categoricd, vom objine urmitoarele inferente valide bazate pe obversiune: 38 3.2.4 ALTE INFERENTE IMEDIATE V ‘Asa dup cum am afirmat, inferentele bazate pe conversiune si obversiune reprezinté tipurile fundamentale de inferente imediate. Pe baza acestor doua tipuri fundamentale de inferenfe imediate, pot fi obfinute 0 serie de alte inferenfe valide, cum sunt: conversiunea obvertiti, contrapozitia partiala si contrapozitia totali, inversiunea totali si inversiunea partial La aceste noi forme se poate ajunge plecind de Ia oricare din propoziiile A, E, 1, O luate ca premise, iar in continuare se vor aplica, in mod alternativ si repetat fie operafiile de conversine si obversiune, fie operatiile de obversiune si conversiune. in acest mod vor fi obfinute urmatoarele noi formule valide: SaP —<+ PiS—2-» PoS SaP —2-> SeP + PeS —2-» Pa + SiP—*-» SoP- sep So pes Om SeP—°+ SaP <> PiS—°- PoS SiP—& PiS—2-» PoS SoP—2->SiP—°> PiS 2 Po JN. Keynes a sistematizat, sub forma unui tabel, totalitatea inferenfelor imediate valide, tabel care permite si precizarea denumirilor ‘TojiSsumP —2-> Nici un Smueste non P ‘Niciun S mueste P —2-> TofS sunt now? ‘Unii $ sunt P —2-> Uni $ mu sunt non-P ‘Unit $ ou sunt P —2-> Unii S sunt non-P ALIDE* eeperea de la premist la coneluzie si, astl, —valiittea logict a fobversunii mu este legatl de respectarea legit dsribuirt termenior. 2."In eal inferencor bazate pe obversiune, premises conclucia au ndotdeauna aceeasi valoare de adevar, fiind asifel echivalente. } 3 Validian inferenflor mediate barate pe obversine | ¢ poate proba cw ajtoral | diagramelor Venn. ‘Obs: Sirulinferentelor se oprese | in momentul fn cae se ajunge la 0 propozite O, care ar urmn si fe | convert, ori dup cam sa demonstrat, proporifile de accastt Forma nu au conversa valid, altortipuri de inferenfe valide decét conversiunea si obversiunea: Denumirea concluziei Convers’ simpli Convers prin accident Obverss Obversa conversei ‘Contrapush partials ‘Contrapusk totals Invers4 partial nverss total EVALUARE: Formal’ grupe de 4 elevi sau tucrati pe perechi. Reprezentai cu ajutorul diagramelor Euler flecare din ccele patru tipuri fundamentale de propozini categorice (A, E, I, O). Analizati fiecare reprezentare si verificati dla legen distriburttermentior se confirma Plecénd de la premise adevirate, construifi exemple concrete de inferenje imediate bazate pe conversiune, lar pentru fecare din formulele obfinue, verficat \alidtatea io, atdr cu ajutorul diagramelor Euler, ct {eu ghtoruldlagramelor Venn Verieaii cu ajutorul dlagramelor Euler, cat $1 cu jurul diagramelor Venn, conclcia porivit cireia ‘propositile de forma SoP mu au conversa valida, agers ge. 8 39, —————— ‘TERMENI CHEIE: Y Conversiune — obvertiti 8 Y Obversa conversei ¥ — Contrapusk = partiald gi total *s Y — Inversa partial si Re total Plecind de la premise adevirate, consiruiti exemple concrete de inferenge imediate bazate pe obversiune gi pentru fiecare din formulele objimute verifcaji validitatea lor cu ajutorul diagramelor Venn. Uiilizdnd legea distribuiriitermenilor verficati urmétoarele afirmayi: a. propoztle de forma SeP se convertesc valid simplu si prin accident sib, ropozitile de forma SiP se convertesc valid simpli, conversiunea prin accident find nevalida Plecdnd de la propocsia “Tos! oamenit sensbil sunt ‘inge corecte”, stabil: obversa converse, contrapusa ‘partiala $i totaa, precum siinversa partila s total ‘Obs: Pentru « verifica vaiditatea| ‘unui silogism, —_propoziile ‘component ebuie se agezate in| ordinea standard: premise major, remisa minors coneluzia 3.3.1 DEFINIRE $I CARACTERIZARI GENERALA Jn matematicd nu se opereazi frecvent silogistic, inst cunoastes comund si stiintificd utilizeaza silogismul Daca in cazul argumentelor imediate aveam de a face © deducerea unei propozitii din alta, in cazul argumentelor propriu-zise, di care face parte si silogismul, avem de a face cu deducerea unei propozi ‘numita concluzie din doud sau mai multe propozifii numite premise. S produce un argument mediat, astfel in cazul in care concluzia est dedusi: 1. doar din dou premise se obfine un silogism simplu categorie; 2. din mai mult de dou premise se objin silogisme compuse sa polisilogisme. Definiia corectd a silogismultui trebuie s& precizeze fetul sim propozititor, astel: 1, Silogismul este inferenfa (argumentul, forma de rationare) formats din trei propozitii (dowd premise si concluzie) si di trei termeni (S, P si M). Silogismul este un argument in care din dou premise (propozitil ceategorice) care au un termen comin (M) se deduce concluzie © propozitie care uneste ceilalti doi termeni, adic& termenii necomuni din premisd (S, P). Silogismul este tipul fundamental de argument deduetiv mediat, alcatuit din numai trei propoziti categorice, din care dowd sunt 3.3.2 STRUCTURA SILOGISMULUI ‘Structura silogismului se determina plecdnd de la concluzie, astfel: 1. Subiectul concluziei (S), numit termen minor, se regiseste la nivelul uneia dintre premise, motiv pentru care acesta se numeste. premisi minora; Predicatul concluziei (P), numit termen major, se regiseste la nivelul uneia dintre premise, motiv pentru care aceasta se ‘numeste premisi major; ‘Termeni minor i major sunt numifi termeni extrem, legitura dintre ei, la nivelul premiselor, realizandu-se cu ajutorul ‘unui termen comun ambelor premise, numit termen mediu (M). Tati un exemplu de silogism cdruia ti vom stabil structura gi, apo, ‘vom reprezenta grafic uilizind metoda Euler: 3.3.3 FIGURI $1 MODURI SILOGISTICE Silogismele se impart in patra clase dupa pozitia termenului mediu in premise, clase ce sunt numite figuri silogistice: Mt. SM s-P S-P S-P Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 in fiecare figura silogistica se pot construi 64 scheme de argumentare numite moduri silogistice, rezultand 256 moduri silogistice din care numai 24 sunt valide (cite 6 in fiecare figura silogistic’) Module silogistice se objin combinand calitatea cu cantitatea propo: categorice in premisele si fn concluzia silogismului DacS vrem sb deterninim schema de inferemS specific moduli 4 ie wel tm acer apo oal Sepet pin D ‘Atel, oinem urmatoreascheml de infreiaspifcs moduli aco: PaM SoM ‘SoP 4 LEGILE GENERALE ALE SILOGISMULUI* Determinarea celor 24 de moduri silogistice valide se poate realiza prin verificarea respectirii legilorsilogismului Legil silogismului pot fi grupate in I 1. generale, exprima cerinfele pe care trebuie si le respecte orice silogism pentru a putea fi considerat valid; 2. speciale, exprima conditiile speciale pe care fiecare figura silogistica trebuie si le indeplineasca pentru a asigura respectarea ‘uturor legilor generale ale silogismului Legile generale se refera la termeni, la calitatea si la cantitatea propozitilor categorice. le referitoare termeni sunt: 1, Intr-un silogism valid exist tret si numai trel termeni numifi ‘major, minor i mediu (care apare fiecare de doua ori). Aceasti lege se refera la silogismele redate in limbaj natural si mu la silogismele redate schematic, unde existenta celor trei termeni este asigurata direct prin respectarea definitieisilogismului ‘Siretul este de mBlase Acs exemplu de slogan ee nevalid, dooce tn eee i ane nts Cop nner wpe Volta este de mits go ie ewe oie cach § vl Crt “pin promis minor are a sens rah ajiune) det cel pe ae aut nia prema major spin umar, in stucua acest exer apr pars ‘emenl infor dete, Neespecare cede nears fo relewe 4 rcpt emp phere cn loge sume ehivocagi ‘TERMENI CHETE: Y Figuri silogistice ¥ — Moduri silogistice ‘Obs: Figura 1 este considerati figura perfect, deoarece in ea 1. pot f demonstrate sub forma de concluzie, orice proposiie din ele para tipur de proporii eategorice; 2, termenul medi ste gen penta temmenul minor yi specie pentru termenul major, ceca ce face ca umsi in aceasti figurd cei tei termeni st corespunds_ explicit rolulu lor in silogism, ‘Obs: Penis cal nepermise (let) major, demonsraia este analog TERMENI CHEIE: Y Legireferitoare Ia calitatea Propozitiilor {n cel putin una dintre premise, termenul mediu trebuie si fie Aistribuit, In eaz contrar silogismul este nevalid. Demonstratie: Fic modu! siloyistic @ at-1 in care mu aparesmbollconcizic. ¢ “ermenal mediy () pare cx nest mele premise ca suieat de propentic arculat in premisa major pica prediat de propozitie afirmativa in premisa minor’ Uh ids Dale Sn rea ‘premisele Reprezentind ait, Leeetgereng emer heroes exist un report de tncucgare. Reprezcaind, apo, premisa minor, haervim cf fare i M exist un report de ordonare, 8 find nojiane subordonat ft de M wi care poste ocups oricare din pile (2), (6). Presupunem cd ambele premise sunt adevarate, Referitor la raportul dintre S Ppa owt lee cpt conc dn peta eed lar c@ avem mai multe varante din care efinem numai dow’: 1. SeP din oat) 92S in pra Dac ne ee vay pm | {i inseman ch din premise adevirte ‘evil, dar, intuit, din aceleasi premise ne-au reat dept posible conchiai! proporiile SeP qi SIP care se aft in tpor de ‘nseamnd cf cel putin una dinte ele este falsh. Rezuld, deci, 8 stunci ‘termenul mediu este nedistribuit, argumentul este nevalid, deoarece existh ‘atin ost in care din premise adeviate ar remo cone fash 3. Oricare din termenii extremi poate apirea distribuit in coneluzie numai daca el a apirut distribuit in premisa din care provine, in caz contrar silogismul este nevalid (extindere nepermisi @ termenului cu rol de subiect logic saw/si de predicat logic). Demonstrate pentru cara () \ sxtinderitnepermise (iicte) a a) fermen minor: Fie mol aie? in tare ete dni incon nde fre rol de ibict de propoce Q/AB/ sires nein ean Iinord (onde ae Tol de subiew de oponiti partial). i Reprezentind mai intai premisa minor, observim c& intre S si M_ exist um raport de icrucare. Representing, apo promsn ajc, tervim ck ate P si M exist un rapt de erdonare, P find none sabre te Mv pate ape ne pore) 0) #0 ‘Din pozitia (a) rezulti SeP, concluzie despre care modul silogistic dat retin ot ar deriva din premisclePoM SIM in cla inp in posi, {ret Si, cos cx incarndf tet can, act abel rein st ctr, aver cel putin o stain car din le arr 9 conclu fast fi dec, argument em eval Legile referitoare caitatea propozitilor categorice sunt: 4. Din doua premise afirmative rezulta o concluzie afirmativ ‘in caz contrar silogismul este nevalid. Demonstrafie: Dact premisele sunt afimative nscanma e& nte S si P xt un apr de ancora, rack conelii xe negate inte SP ‘exist un raport de opozitie. In acest caz, este incaleat principiul non | ontadicet coree ete impos xine Sp exist, n cea tp, ‘aportr de concordant raorur de ope intr-un silogism valid trebuie si existe cel putin o premisi afirmativa, in caz contrar silogismul este nevalid. Demonstratie: Prespunem oh ambele premise sunt nopxive, cos ce immeamnd chnici nel dite temenit exten mi nit in element fn ‘somin cu tren medi nee exist apr de Oporii, antel fnet ‘M nu poate spune nimic deapre raporil intr S gi P-In accate condi, M ma ‘ontfue un tems icin pen + deduce concn, det loi ete neva id incest cael pin premise ama (ast {cit el putin uml inte erent extrem ib clement In comune Msc pot pune ceva despre apr dire i) 6. Dintr-o premisi afirmativi si alta negativi rezulti 0 concluzie negativi, in caz contrarsilogismul este nevalid a P (termenul care intr in alcatuiren premsict itea proporiiilor eategorice sunt: 7. Cel putin o premisi trebuie si fie propozitie univer spus, daci ambele premise ar fi propozifi | silogismul ar fi nevalid Demonstratic: Presipunem cl ambele premise sunt propor particular, iar dact ite in considera i calitates premiseor, rez estat: |. ambele premise sunt properfi particular afirmative, ceca ce 5 {seamad cnt unl din termenina arf dist in premise. ria urmare, ‘ici termenul mediu ou af distribu, fa nici una dinte premise, ceca ce Ingeamndnerepectareslegi generale 2 silogismal ar neva 2- una dintre premise este particular afrmativs, lar celath este ; particular negativd. Conform leit generale 6, conclzia afi negtiv si, ec, predict iva fi dstibuit pi necesita respect legi generale 3 ar ‘mpune ca sie distribu in premise major, is, In vel premcle, particulare 8. Dintr-o premisi universalé si alta particulari rezulth 0 concluzie particulars, in caz contrar silogismul este nevalid. 3.3.5 MODURI SILOGISTICE VALIDE* Pentru a stabili cele 24 de moduri silogistice valide, ca si | repartizarea lor pe cele patru figuri silogistice, se procedeaza astfel: I Pentru figura 1: | 1. Pentrficcarefigrl in parte, se determind condiile speciale pe cae ca trebuie sf le depend pena feign especera ror leplorgeocrle ae slog, Accs condi ous tune Joh qeciae le repectve Sige. Peoru acca se sore schema do “nec igi espective se veri spec egirgenale a slogishlu ae, Legs pene | este respect prin dein silogimu GG Poses pec lege gl 2 vt dl vr: 2) majoras fe (MoP 4. Se stabileste valoarea de adevir a premiselor noului_mod silogistic ea0-1 despre care stim c& este valid, dar concluzia este falst Conform definite’ validitii argumentelor, rezulté cu necesitate c& cel putin tuna dintre premiscle modului dat este falsi. Intrucdt prin ipotez MaS = 1, atunci rezulta cu necesitate c& ScP = 0. 3. Finalizarea demonstratiei. intrucét SeP este contradictoria propozitict SiP si este falsi (SeP = 0) rezulti ci SiP = 1, adicd ceea ce trebuia demonstrat: din premise adevarate, modul aai-3 nu produce decat concluzii adevarate, ceea ce inseamné ci modul aai-3 este valid. 3.3.7 FORME SPECIALE DE ARGUMENTARE SILOGISTICA* Uneori pentru a justifica o tezi (concluzic) nu este suficient un singur silogism, ci trebuie si se recurgé la mai multe silogisme, caz in care concluziile preliminare formeaz, Impreund, o rafiune suficient’ pentru a ustifica concluzia, 47 145-1185, we oa rat ac rma mi pe | iatizat pol de comatose ot prone contare mo pt tren evi, pot le tcl ip sth se apt) face spe ccna cea ean “Obs: Forele zalizate pink scam sunt exemple de silogisme complete, Ati silogismele simple, ar si polislogismele pot fi cliptice, adicdslogisme in care lipsewte una din propoztit—y polisilogisme tm care lipsese ma multe propoziti Polisilogismul este format din mai multe silogisme care participa la fntemeierea unei_ propozitii (teze), caz in care concluzia primului silogism devine premisé in cel de-al doilea silogism, concluzia celui de-al doilea silogism devine premisi in urmatorul silogism smd. pind la ultimul silogism, Ultima concluzie este numita coneluzie finali, iar celelalte concluzii sunt numite concluzii intermediare. Silogismul care precede se numeste se rnumeste prosilogism, iar cel care urmeaza se numeste episilogism, Exist doua forme de polisilogisme: progresive si regresive. in polisilogismul progresiv, concluzia devine premisi major’ in silogismul urmator, iar in polisilogismal regresiv, concluzia devine premisi ‘minora in silogismul urmator. Polisilogism progresiv Toate plantele veri se hrinese prin fotosintez8 ‘Toate ferigile sunt plante verzi ‘Toate tengnie se brinese prin fotos ‘Unele fine sunt erg ‘Unele fine se hrinesc prin fotosintezi ‘A= plane vers, B = plane ce se hres prin fotosinte, C= ‘erg sD = ig. Polisilogism regresly ‘Toate plantele vera se hrinese prin fotosnteza ‘Toate fergile sunt plante verzi “Toate Feige se brinese prin fotosintezs ‘Toate plantele care se hrnese prin fotosntez8 sunt finfe ‘Toate fergile se rinese prin fotosintez4 “Toate fergie sunt fine Soritul este un polisilogism eliptic (enrimematic) in care concluziile imtermediare sunt doar subinfelese, fiind redata explicit doar concluzia finald, ca in exemplul urmator: ‘Toate plantele verzi se hranesc prin fotosinteza BlgeeE glee glee Tineke fiinfe se hrinese prin fotosini Soritul poate fi: aristotelic si goclenian, amndowa find obfinute din potisilogisme. Soritul aristotelie este numit si analitic si poate fi redat prin schema de inferenta: BaC AaB “Ane ‘AaD Bac cap CD ke SD Maho Dak primal silogism lipseste conctuzae AaC, din al doilea Soritul regresiv aristotelic are douii regul 1. Prima premisi poate si fie particular’, toate celelalte premise trebuie si fie universale, AIB-—_Unii oameni Sunt hoi BaC oti hoi sunt riuficatori Cad —_Tofirduffcatorii sunt infractori Dak —_Tofi infiactorii sunt pedepsiti de lege "AE, Unii oameni sunt pedepsiti de lege 2. Ultima premisi poate sit fie negativa, toate celelalte trebuie si fie afirmative. 48 AaB Toate balencle sunt mamifere Bac Toate mamiferele sunt vertebrate ‘TERMEN! CHEN CaD Toate vertebrate sunt animale Dek Niciunanimal ete plan ¥ — Sorit goclenian AE. ‘o baled nu este plantd Soritul goclenian sau sintetic (de la numele Tui (Rudolf) Goclenius % Emtimemit care a descoperit in secotul al XViclea) uneste in concluzie subiectul ultimei premise cu predicatul primei premise. Schema lui de inferenta este: Y Epicherema ‘AaB xis ut anh de-moduri BARBARA Ja cae onitem CHA conclaile gt taoducem premisa minort in raprt cu Dac Premisaantroar,astfel pum reface sllogismele simple — EaB AaB caB DaB aA Dac EaD CaB Dab Ea Soritul progresiv goclenian are doud reguli: 1. Numai prima premis& poate si fie negativa, 2. Numai ultima premisi poate fi particul Entimema este silogismul simplu din care este omisi o propozitie, \dic una dintre premise sau chiar concluzia. Entimema poate fi de ordinul inti (cand lipseste premisa majora), de ordinul doi (cind lipseste premisa minora) si de ordinul trei (cand nu este exprimat concluzia). ‘Toate balenele sunt mamifere, prin urmare, toate balenele sunt animale Evident, tn acest car lipseyte Toate mamiferele sunt animale rem ral des const Toate baled nt mamifere scoteee tee “Toate balenele sunt animale Epicherema este lanjul de silogisme eliptice formate din entimeme ‘sau polisilogismal prescurtat in care cel putin o premisd este entimema, Jat. an exempta de polsilogisin cAria fi vom preciza schema de inferen i, poi vom obtineoepicherems: TOs: Pentre © veriicn validates | ‘unui asemenea argument trebuie si "Toate balenele sunt mamifere AaB. refacem polislogismal in forma hi fe Bec complet si apoi_ i _erificim Nile phasis etl beleas |) CoA ‘aliditatca Ficedru silgism ‘Nici floare mu este balent_< Dea ‘Trandafirul este fleare — Fab Trandafirul nu este oalen’ Ee Unde: A halene, B= mamifere, C= plant, D ~ ois. .=Nicto planta nu este balend, deoarece tate balencle sunt mamifere, ort ‘ate Mori sunt plante, rezult cd ici 6 loare nu este lend” este un exerplu de epicheremi a iru schema de nferenf este: Cen dour Ast Dac | Dea EVALUARE: Detrminati schemele de infereni specific caméal vif nti urmatoarelor moduri silogistice: aai-1, aui-2, aco, Toate mei ‘ea0-4, 020-3 ail, 200-2, iea-4 aie-3, ia-3, ai Determinati validitatea urmatoarelor silogisme cu ‘jutorul metodei diagramelor Venn: isi-\, aii, ae0-2, ace-1, oae-4, ea0-4, e20-1, en0-2, aai-l, eae-2, ea-l ieo-2,oa0-3, aa. Fie urmitoarele argumente: 1 Uncle substan chimice nu sunt baze, deoarece uncle substanfe chimice nu albistrese hria de tumesol si toate bazse albistrese hati de tumesol Uni oameni fericiji nu sunt rhufiedtori, pentru ea nici un riuffeitor nu este om virtuos si unii wele sunt neveriebrate, dar din pacate lunele animale sunt meduze gi, dei, unele animale ‘nu sunt nevertebrate Uni oameni sunt divinity, deoareee ima perfecta este doar divinitatea si nici o fina perfecti nu este om. Onl este fluritor de unelte si omul este animal, rezulti cd uncle animale nu fiurese unelte. Se cere si se: ‘A. determine schema de inferenjd specified fectrui silogism, precizindu-se mod figura: vertcevalditaca silopismeloe prin moda diagramelor Venn. 0 Ka 4 Formulati concluzit valide (corecte) pentru urmatoarele silogisme: a. Uni hoi sunt pedepsiti de justiie ‘Tot hoti sunt riuficstori . Nici un urs mu este reptili Uncle mamifere sunt urs . Tofi oamenii vitwosi sunt cinstii ‘Nici um hot nu este cinstit 4. Toi delfnit sunt mamifere acvatice ‘Nici un mamifer acvatic nu este tig «. Toate mamiferele carnivore sunt animale ‘Nici um animal nu ese frig 5. Formati grupe de 4 elevi saw lucrati pe perechi. Se dau urmitoarele propoziti categorice 8. Unghiurile B iC sunt congruente . Uni oameni sunt ferici - Unele reptile na sunt erocodil 4. Uni oameni sunt ceroetitor. . Nici un mamiferzburdtor nu este peyt. Se cere si se: 4. consriased, pentru ficeare propozitic categoricd, 0 argumeaare silogistic valid; 2. procizeze modal si figura silogistch corespunzitoae Fei ip de argument silogstia constr. 6 Luerind pe perechi, determina dact wmitoarele silogisme sunt valid, wilzind una din metodee cunoscue: a. Nic un dlfin nu este mamifer 2buritor Liiacul un liliae ma este delfin ». Unii medici sunt profesionist ‘Tofi medicii sunt personne eu studi superioare Unele persoane cu sti supercar sunt profesionis «. Unele psiri migratoare sunt cocori ‘Nici un stu affican nu este pasire migratoare Nici un str african nu este cocor 4. Uni copi sunt persoane sensibile ‘Toate persoanele sensibile sunt bolnave Toate persoanele bolnave sunt copii Taf se malar as Se isi amt Tou boven fie 7. Fle urmetoral silogism: ‘Toate mamifercle sunt vertebrate ‘Nici un vertebrat nu este bacterie Nici o bacterie au este mamifer Determinayi figura silogisticd din care face parte si acts acesta este valid & Plecind de ta schema de inferemes iak-3, aleget ‘exemplal de slogism corespunato: 4, Deoarece unit oameni sensibil sunt melancolic of ‘oarenisenibilisunt nemulumii de sine, rez €& ‘ni oameni nemninumi de sine sunt melancotci be, Deoarce toi camenii semsibii sunt melancoi sui ‘cameni sensiil sunt nemuumif de sin, rau ‘i oumeni nema de sine ut elancolic Pentru ch uni oameni melancolici sunt nemulfumifi de sine gi uni oameni sensibili sunt nemulfumiji de sine, rezultt eA unit oameni melancoliei sunt nemuiqumii de sine 4. Inwucét unit oameni nemulumifi de sine sunt melancolici si uni oameni sensibili sunt melancoic,rezult ed tofi oamenii nemulfumi de sine sunt sensbil 9. Argumentul deductiv mediat aledtuit din dowd ropoziti categorice care au un termen comun din care se deduce drept concluzie 0 alté propozitie categoricd formatd din termeniinecomuni a promiselor deinet silogisml ‘2 Cusjuorl eg gal ale sopra, dering ste ‘mode slope valde dn Rea 2 cae a ca emis minor o propor nea. 1, Constr pent fceare mo slg valid, bint ta anc a imbs natural te un exp ava ce Reprezentat modurle silogistie obit la punctl 8) cujuorl metodei Vern 10. Fie wrmitorat silogism: “Se poate spune eu certitudine 68 nici un animal ma ‘ste plant of tate mamiferele sunt animale, prin urmare ‘ic un mamifr nu este plat” Const schema logic « silogismal ‘gra carci apr , Preczai explicit» corespondeni dite temenit limbojlk atural i et a Himbajus formalogic i slogan Uteind una dinte metadele cunoscue, verifca validates acest slgism preci i 11 Argument deduct» mediat oft dn dout bpropocttcategorice care au wn termen comin din fare se deduce drept conchcie 0 altd proposiie ‘ategoried format’ din terment! necomunl al premiselor define silogisal. tr Ueliskel lade pers ive dance ch Imodune slogisice valid di figure 3 tebue ak respecte concomitet ummtoarcle epi speciale 1) preeisa ininrl ede oGmatvas 2) conch. et air » Uitinind metods dagramelor Venn erent grafic med sogtic aide i gue. (1a Fie wmétora argunent clip: “Deoarece unghiunile de la baza unui triunghi isosce! ‘congrvente,rezlté cd unghiurileB si C sunt congrsente ‘a Reconstrifi argumentul adiugind propeztia care lipseste. Ce tp de argument afi objinut? , Determinatistuctura logict a acestuia, precizind explicit corespondenia dint teen limbajuli natura 13.* Demonstrapi cit dacts dow silogisme au o premisd ‘comund, iar celelalte premise sunt in raport de ‘contrac, ambele conclusii sun propoziti particular 14. Utilizind ‘metoda diagramelor Venn sau metoda reducerii indirecte, determinati —validitatea urmitoarelor moduri silogistice: aeo-2, aai-3, aai-4, ‘aaa-2,aai-4,oa0-3, eee-? $1 cai 15.* Legea distribuiri termenilor extremi este incdleata in silogismele wrmétoare: a.MiPb.PaM cMaP d. PaM MeS SeM SaM_— MeS Sop SeP = SaP SP 19. Utllzdnd una dinire metodele de verificare a validtdjii silogismelor, determinati ce moduri silogistice sunt valide in figura 3: ‘a aio gi ite; b. ons ease. aia si eae; dia si ono 20. )Usilizind una dintre metodele de verificare a valiitiii silogismetor, determinati in ce figura silogistic’ sunt valide modurie sijpgistice aaa gi ii: a. figura 3 si 1s 1913; «figura 2 sid; d. figura 2 si3. 3.4 DEMONSTRATIA SI COMBATEREA 3.4.1. DEFINIRE SI CARACTERIZARE GENERALA Cerinfa principiului ratiunii suficiente impune c& nici o idee sau propozitie mu trebuie admisi fri o intemeiere logick sau firk a avea un temei satisficdtpr si, de aceea, vom utiliza in argumentare fie demonstrat, fie combaterea Demonstratia este procesul logic (rationamentul sau lanful de {] Obs: © vee cerinja spune rationamente) prin care o propozitie dat este conchisi numai din propozitii || stint demonsttrit reve esti adevarate. Combaterea este procesul invers demonstratici prin care 0 propozitie este respinsé ca falsd, adici demonstrim cA asertiunea .p este o || negative (iaine de avea nega propozitie falsd” este 0 propozitie adevarata (In acest sens combaterea este |} 32m afimata si prin urmar, cel tot o demonstrate). ee 3.4.2 STRUCTURA DEMONSTRATIEL Orice demonstrajie se compune din: 1. teza de demonstrat (demonsirandum) este o propozitie concretd pe care 0 propunem gi pe care urmeazé si o argumentim (demonstrim, dovedim); 2. fundamentul demonstrafiei (principia demonstrandi) este un ansamblu de premise din care urmeazi si conchidem teza (premiscle sunt nnumite si argumente); 3. procesul de demonstrare (forma logici a rajionamentului care Jeagi fundamental de tezA) este rafionamentul sau ansamblul de rajionamente prin care deducem teza din premise. Diferenfa esentials intre demonstrate si deductie este faptul c& in demonstrat stim c& premisele sunt adevarate gi, conform conditiei esenfiale Eve ce! care oferdosmuctra bine a validitiii, dacd premisele sunt adevarate, atunci concluzia este adevratB. linia celei mal importante forme Schema de inferenta a demonstratici este: de intemelere, amume demonstrat P (adevirate) Q (adevirata) Dact premisele P sunt adevirate gi demonstrat este corectd, atunci . —concluzia Q este adevaratl. Rezultatul se marcheaz’ cu Q.E.D. (quod erat demonstrandum = ceea ce era de demonstrat). Demonstratia este, de fapt, .reducerea unei propozitii date la propozitii adevarate” cu ajutorul rationamentelor valide. Se infelege e& nu exist o procedurd universal valabild de a afla fundamentul demonstratiei si cA trebuie si intuim din ce propozitii deducem si cum deducem. Propozitia de demonstrat dispune si de posibilitatea unei confirmari independente de premisele date si, in acest fel, contribuie a insigi la confirmarea premiselor. Daci am acceptat argumentele (premisele) ca find adevarate, atunci trebuie si acceptim si teza de demonstrat (concluzia) tot adevarats, inst trebuie si nu uitim c& in fundamentul demonstratiei pot intra propozitii bazate pe demonstratie, pe observatic, definiti, postulate sau idealizari. Daca demonstratia este incadrat® intr-un sistem deductiv bazat pe un numir determinat de propozitii prime (axiome), atunci ea trebuie s4 se bazeze pe o alti proprietate: non- contradictia. EUCLID (330-2751. Che) st Gottfried Wihelm LEIBNIZ, (1646-1716) Consider ea , Ara dea demonsira ‘conta n dowd Iuerui: arta de a defn, care exe analiza arta de ‘combina defini, care exe sinteza™ ilzad contaargumenare, {omoee nu se poate oDHNE ah © conciie universal) deexempl: Capete sunt exivore Deoarec ape sunt comute (Or ote comutl sant erbiore Demonstrate directa se poate formula in orice formt de | ‘atonament cu cones ea | respingete (nota eu ,Resp”) poate A redat prin: 4 Dacd A este demonstrat tunel A este respins, iat prescutat: Dem (A) -» Resp (~ A) ’. Resp (A) -> Dem (~ A) stu Resp (A) > Dem (A). 3.4.3 CORECTITUDINE in DEMONSTRARE © demonstrate pentru a fi logic corecta trebuie si respecte anumite reguli in raport cu teza de demonstrat, fundamental si cu procesul logic de trecere de la fundament la tezi, ‘in legiturd cu teza de demonstrat trebuie respectate urmatoarele reguli: 1, Teza de demonstrat trebuie si fie clar si precis formulati, adicd nu trebuie si contina parti variable (termenii sunt bine definiti si au 0 semnificatie unica). 2. Teza de demonstrat este cel putin 0 proporitie probabild si nu este 0 propozitie infirmata (in caz contrar nu are sens si o demonstrat). 3. Teza de demonstrat trebuie si rimina aceeasi pe tot parcursul demonstratiei, adici ca nu trebuie inlocuiti pe parcursul demonstratiei cu. alta printr-o reformulare aparent identicd sau prin demonstrarea altei teze fn legiurd cu fundamentul demonstratiei trebuie respectate urmatoarele regu: 1, Argumentele demonstratiei trebuie si fie adevitrate, deoarece stim c4 din adevar decurge in mod valid numai adevarul si c& respingerea unei ropoziii este echivalenté cu acceptarea opusei sale in baza raportului de contradictie si ci multimea argumentelor demonstrafei este necontradictore. 2. Demonstratia argumentelor este independenti de demonstrarea tezei, astfel incit argumentele si constituie un temei suficient pentru teza de demonstrat. 3. Demonstratia trebuie si fie corectl, adicd teza si decurga din argumente conform cu regulile logice (acest Iucru nu inseamn’ c& demonstratia este construit numai din rationamente complete, ci cerinta este ca demonstratia sa fie completabila in cazal in care este construitaeliptic). 3.4.4 TIPURI DE DEMONSTRATIE 1. in functie de procedeul utilizat, exist demonstratie intuitivi (neaxiomatizaté sau axiomatizatt) si formalizat8. Demonstratia intuitiva se bazeazi pe relatile dintre termeni si propoziti Cel mai adesea ea nu se ‘bazeazi pe rationamente complete, ci eliptice, iar, uneor, cel care e realizeazA rm este constient de regulile pe care le aplica (el apeleaza la intuitie care nu este un criteriu sigur si trebuie controlata, deci trebuie cunoscute regulile formale). Odata cu complicarea demonstratilor a devenit necesar controtul prin reguli, ceea ce a dus la construcfile axiomatice riguroase (desi intuitive) si apoi Ia construciile formale (formalizate) in care se are in vedere, in primul rnd, sistemal de simboluri si regulile de operare cu aceste simboluri. 2. In functie de sprijinul direct sau indirect pe experienta, existd demonstratii deductive si demonstrafii inductive. Dac in desfsurarea ~A @&-al > ~p premisele fiind legate inte cle prin conjunetie, iar conchuzia find Implicatt de premise. Procesul de intemeiere (argumentare) prin intermediul propozitiilor compuse cunoaste numeroase forme, dintre acestea uncle dovedindu-se uzuale. Potrivit numérului de premise, se disting, in general, doud mari categorii de argumente deductive cu propozitii compuse: 1. Argumente deductive eu dows premise cae se impart in 5. ipotetie: ‘modus ponendo-ponens (modulafirmati-afirmativ pra ‘act inva, atunci obtin note bune la logicd » a S 2 ——_Obin note bune la logic modus tollendo-tollens (modul negativ-negativ) pa ‘Dacé inva, atunci obfin note bune la logicd ~q—_Nucobiin note bune la logic > Nutovit b. disjunctive: ‘modus ponendo-ollens (modulafirmativ-negativ) pWq ‘Sau fnvif sau mA duc la plimbaré Pp ovat ~q Numi duc la plimbare ‘modus tollendo-ponens (modul negativ-afirmativ) pW Sau vit sau mi duc la plimbare ‘Obs: Se poate observa cin czal | 2 Nutnvay inferengelor disjunctive, mod ae ‘ollendo-ponens este valida fn @ = Milduc a plimbare Saco ace, og cal PVq Invi sau mi duc la plimbare fn care ese vorba de 0 dsiunctic 2 Nu inva ecxcsivs ‘Mi duc Ia plimbare 2. Argumente deductive cu trei premise, numite si dileme: a. dilema constructivi: = simpli: pra ‘Dac inv, aunt obin note bane a logic rq ‘Dac injeleg loge, anc bin note bune la logick pyr {vt su neg Logica @ ‘Objn note bane a logick ~ complex: a act nv, tui objin noe bune Ia logic rine ‘act infeleg login, stn ends coret By. Sorel os eee Ee aa av ‘Obfn note bane a logic au nese corect t b, dilema distructiva: = simpli: ee Dac inv, tun objin note be a ogi + ak ‘Dae inv, atu ineleg loge “aver ‘Nu bin ote bane a logic sau ing logics ” Naat | as ee eT ‘ack ineleg lope stun | ico aegis pc core ‘No Tvs ma infleg ogi Validitatea acestor inferente deductive cu propozitii compuse reiese {in primul rind din defintiie date principatilor operatori propozitionali. Spre exemplu, in cazal inferenfei ipotetice modus ponendo-ponens este evident c& {in misura in care antecedentul unei implicafi este adevarat, pentru a avea 0 implicatie adevaratd, este necesar si se afirme adevarul consecventului. 3.5.2 ERORI in CONSTRUCTIA ARGUMENTELOR CU PROPOZITII COMPUSE Pomind de la aceleasi definiti ale principalilor operatori propozitionali pot fi puse in evidenta si erorile uzuale care apar in constructia argumentelor cu propozitii compuse (este de semnalat ins faptul | cdi desi sunt nevatide din punct de vedere logic, ele sunt acceptate in practica argumentirii ca scheme de inferenta plauzibile — conctuzia este probabil + adevarat, iar nu necesar adevirata). 1 eroarea afirmirii consecventului: 3. eroarea afirmarii disjunctului: 2 probati prin intermediul mai multor metode, intre acestea cele mai utilizate find: 3 METODE DE PROBARE A VALIDITATIL ARGUMENTELOR Cu PROPOZITH COMPUSE Corectitudinea logic’ a argumentelor cu propozitii compuse poate fi 1, metoda matriceala (metoda tabelelor de adevar): presupune acelasi algoritm ca in cazul calculului logic prin intermediul clruia se putea pune in evidenté tipul formulelor din logica’ propozitillor compuse. Specific validarii sau respingeri argumentelor cu propozifii compuse este faptul c& se evalueaz fiecare formuld corespondenti premiselor si concluziei in parte, ‘argumentul flind valid dact nu exista nici 0 linie (o combinatie de valori de adevir) pe care premisele si fie adevirate, iar conctuzia falsa. in misura in care exist cel putin o linie de acest gen, argumentul nu este valid, Dach Andrei si Mihai ajungeau la timp la concurs, atunci Andrei ‘efgtign concursul de atltism. Andrei ‘mua clgtigat concursul de atletsm, ‘ceca ce inseamnd ci Andrei i Mihai 1m au ajuns la timp, Schema de inferenti a. acestui prescurtate): se bazeaza pe proprictatea implicatiei de afi falsé atunci cfnd antecedentul este adevirat, iar consccventul fas. Astfel, prin reducere la absurd se presupune ci antecedentul uni argument (conjunctia premisclor) este adevarat, iar formula coneluziei este fils Din tabelul valorilor de adevar corespunzitor tipului de formula reprezentat de concluzie se pot pune in evident cazurile in care formula este fast (de la unl pan la trei cazuri, studiindu-se dup& aceea cazul in care conjuncfia premiselor este adevarat in functie de valorie luate de variabilele din concluzi. in misura in care se ajunge la 0 coniradictie logic& pentru fiecare combinatie de valori de adevir Iuati in calcul pomind de la’ concluzie, formula este valid. in caz contrar este nevalid. @&a> (&S [+e + -PW ‘Se firma devil premiselr (conjumcia ete adevirth ‘doa cind ste compooetele Sunt deviate) i fal g 45 Un i : coon oe civtat P&Q)~ (&3) 1-r& -sIl-pW-a ‘concurs de ats gi oe aR r if it ‘ete cael area cae acne ee aaj eed 1& 111-9 W 4 = ° 0 10 10 10 Scheme de infest ACA wo 10 1 oO = Salone de adele varabielr in ORO 89 Cie som clan es ren ser aren |! : E EVALUARE: 1 dentficai erorilé formale precente in urmétoarele argument ‘2 Dac tiughiul A are toate unghiurileegale, ance este cchiateal Triuighial Aru are unghiurileegale, 2a ind wiungiul A u est echltral. b. Dacd mi striduiese, voi realiza ceea ce mi-am propus. Am realiza ceca ce mi-am propus, deci sma striduese. Invi sum distres. nv, deci ma distr 4. Maria a fast la coafor sau aceasta este culoarea pirului ei, Ea a fost la coafor, asa incit este aadevirat cd nu aceasta este culoarea paul e Dac ne indepinim scopurte, atunci avem o vig plicud. Aver o vif pldcul, prin urmare ne-am atins seopurile Stabili vlidtatea wrmatoarelor argumente: sunt alent $i muncese mai mult, atunci voi objine note mai bune. Nu objin note mai bune Se poate sustine c& rata inflate mu creste, Geoarece salarile reale nu se reduc si somajul nu reste, or se glie 8 fn misura in eare rata inflaiet crest, salariile reale se reduc gi creste somajul acd inva la matematicd, nu mi voi putea vita la filmul preferat. Dar daca’ nu invij Ia matematic’, ‘nu voi putea objine © noti bunk la lucrarea de ‘mine. Prin urmare, fie urmérese flmul preferat, fie inva la matematicd, Scopul politic este acela de conduce bine un ‘Popor, cu toate e& adesea sunt urmarite alte scopuri si popoarele nu triese mai bine, de unde rezultic& tu intotdeauna acest scop este cunoscut. Nu este adevirat cl utilizarea.instrumentelor tehnice conduce Ia incetinirea dezvoltirii umane sau cA datorits lor omul gi-ar pune in peticol existenja. Instrumentele tehnice constituie un sprijin important in activitatea_omului, prin ec nu sunt atent sau nu muncese mai mult. intermediul lor activitatea acestuia find eficient 3.6.1 ANALOGL CARACTERIZARE* Analogia este una din modal freevent utilizate. Termenul de ,anlogie” provine din limba latin si, initial, avea sensul de ,proportie”, dobiindind ulterior sensul de “asemanare”. in analogie se realizeaz\ transferul de proprietafi, de insusiri sau de caracteristici de la un obiect la altul. Astfel, daci doud obiecte a gi b au in comun proprietile F, G si H si daca, in plus, obiectul b are proprietatea P, rezultd, prin analogie, csi obiectul a are proprictatea P. DEFINIRE SI | 3.6 ARGUMENTE NEDEDUCTIVE | Analogia se poate produce in una din cele doua situati: sau relatia | dintre proprietitile aseminitoare si proprietatea P este necesara si atunci | concluzia decurge in mod necesar din premise, sau relajia intre proprictatile aseminatoare gi propritatea P nu este necesart gi concluzia este probabild Sé presupunem cé doud triunghiuri se aseamaind in ceca ce privest laurie si constatim cd unul dine ele are un unghi drept si, apoi, conchidem cé i celilalt are un unghi drept. Dac dispunem de teoreme care coreleazi aseminarea Jaturlor cu aseminarea unghiurilor, atunei putem conchide, in Karl Raimund POPPER mod necesar, cd aceste triunghiuri se asemna in ceea ce priveste unghiuril. (1902-1994) Jn acest caz, concluzia este cert, iar argumentul este pur si simplu deductiv, iar dacé nu dispunem de asemenea teoreme, nu. putem conchide, in mod necesar, ci doar probabil, cd aceste triunghiuri se aseamand si in ceea ce priveste unghiurile. Analogia cu concluzia probabila prezinta un interes deosebit fafa de analogia cu concluzie certs. Pornind de la problemele canoaserit Popper vt aduce 0 contriic determinant a recolvare problems indhcte, ormuld crite care permitdevaluarea progreselor singe Drint-un depozit de griu gol ‘iment nu-siViitearA prictenul fica pierdut avers” (Ovidiu) este ‘un exemplu de analogie prin simp iusrare. ‘Analogia in sens de itustrare sth Ia baza procesului dc rmodelare. Aste, duct avem dou object asemanioare, as si dacd a este lua ca punet de plecare gb este analogul ui a, vom putea pune cha este prottpul (originalu) sib este modelul Iu a. Nofiunea de .modet” poate si se boazeze pe cbservatic (caz in care spunem ch obiectul b seaman cu 8) sau pe experiment sau peo construtie abstract (eaz in care construim, utlizind 0 mctods experimental, un model b peatr. 4) Astfel, © har este un model al tertoriuui, iar scija unei clade cxte modell nei vitoare clad os Y Analogie dupa finsusiri/ dupa relatii Argumentarea poate merge atat de la model spre original (in cazul ‘observatiei si a experimentului), cit si de la original spre model (mumai in azul observatici) Pentru a obtine 0 concluzie mai probabili (mai apropiati de adevir, decit de fals), trebuie respectate urmatoarele reguli sau conditii 1. aseminarile dintre obiectele comparate si fle mai numeroase decitt deosebirile dintre ele; 2. aseminarile dintre obiectele comparate si fie mai importante deciit deosebirile dintre ele; 3. aria obiectelor comparate, avand aceleasi insusiri comune, $8 fic eft mai mare; 4. coneluzia si fie edt mai modesti sub aspectul celor sustinute; c 5. in stabilirea concluziei un rol important trebuie si il aiba ‘aseminirile si nu deosebirile dinire ele (rolul deosebirilortrebuie si fie cit ‘mai mic, preferabil nul). 3.6.2 TIPURI DE ANALOGIE* 1, Analogia comuna si stintifici Analogia comuni se bazeari pe aseminarea la prima vedere @ obiectelor comparate fara o analiza temeinic’ a acestora (ex. daca doi colegi de clas sunt pricteni si unul dintre ei are un snumit comportament, cconchidem ca si celalalt are acelasi comportament). Analogia stiintific se ‘bazeaza pe o analiza temeinict, aprofundati a asemanérilor (ex. plecdnd de la structura atomului si a sistemului cosmic, Rutherford a elaborat modelul cosmic al atomului, fapt ce a permis cunoasterea mai multor aspecte ale relatilor dintre particulele elementare sau construirea _,.masinilor inteligente”, adicd a caleulatoarelor prin analogie cu creierul uman). 2. Analogia intimplitoare gi sistematicd ‘Analogia intimplitoare pomeste de la cazurile observate intémplator, {iri nici © intenfie de a descoperi aseménarile (ex. australienii au observat c& exist mari asemindri intre o zona din Australia si 0 zona din California si, in plus, se sta ed in zona din California exista aur si s-2 conchis c& si in Australia trebuie si existe aur, fapt confirmat ulterior). Analogia sistematie& presupune intentionalitatea si intuitia genial (ex. legenda cu marul cizut din pom gi descoperirea gravitaiei, sugereaza o intuitie genisld, dar si o mare experient stiigified pentru a ajunge lao astfel de conchuzie). 3. Analogia dupa insusiri si dupa relatii Dac compararea obiectelor se realizeazd dupa anumite insusii, tune’ avem de a face cu analogii dupa insusiri. Astfel, plecindu-se de la aseminarile existente intre planetele Pamant si Marte din punct de vedere ‘geologic, fizic, chimic etc. s-a conchis c& este posibil si existe viatd pe planeta Marte, Dac& compararea se bazea7i pe anumite relaii interne (Intre parile unui intreg) sau exteme obiectelor (intre dowa obiecte independente), ‘atunci avem de a face cu analogii dupa relajii. Exista trei tipuri de analogii