Excursie de o zi prin Bucureşti

Punctele fierbinţi ale Bucureştilor

Cazarea se face la Hotel Horoscop, 3 stele, Adresa: Str. Dimitrie Cantemir nr.2, sector
4 (zona Piaţa Unirii). Camera single: 224,00 RON, preţul include toate taxele şi micul dejun.
Plecarea 09:30, din faţa hotelului.

Piaţa Unirii - prezentare: Este una dintre cele mai mari din Bucureşti, amplasată în
centrul oraşului fiind locul unde se întâlnesc Sectoarele 1, 2, 3 şi 4; aici se găsesc numeroase
şi diverse mijloace de transport spre toate zonele capitalei.

Dealul Mitropoliei - Statuia lui Alexandru Ioan Cuza, a fost dezvelită în data de 20
martie 2004, de oficilităţi române, inaugurată la 184 de ani de la naşterea domnitorului român
şi sculptată de Paul Vasilescu. Oficialităţile române au privit amplasarea statuii în Bucureşti
ca pe o reparare morală şi istorică, întrucât capitala României nu avea nicio statuie a primului
domnitor al României moderne.

Patriarhia Română - prezentare: Situat pe Dealul Mitropoliei, ansamblul de clădiri

format din Palatul Patriarhiei, Reşedinţa Patriarhală şi Catedrala Patriarhală este aşezat pe
vatra mănăstirii "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", ctitorie şi danie domnească facută
Mitropoliei Ţării Româneşti de Constantin Vodă Şerban (1654-1658).
Clădirea denumită astăzi Palatul Patriarhiei, a fost construită de statul român, la
începutul secolului al XX-lea, pe locul fostei săli al Adunării Deputaţilor de pe Dealul
Mitropoliei din Bucuresti. Este construită după planurile arhitectului I. Maimarolu, fiind
prima lucrare de beton armat din ţară. A suferit în timp diverse modificări, cea mai importantă
fiind refacerea cupolei, care s-a prăbuşit la cutremurul din 10 noiembrie 1940. După
decembrie 1989, după ce Parlamentul României - Camera Deputaţilor - şi-a mutat sediul în
altă clădire, acest imobil la cererea Patriarhiei Romane, i-a fost redat în folosinţă. Aici se
desfăşoară diferite conferinţe, simpozioane şi concerte religioase, misiuni sociale şi de
caritate.
Catedrala Patriarhiei păstrează în interior relicvele Sfântului Dimitrie Basarabov,
considerat încă din evul mediu ca fiind protectorul oraşului Bucureşti. construcţia a fost
începută de domnitorul Şerban Vodă şi finalizată de Constantin Brâncoveanu - unul dintre cei
mai bogaţi domnitori români. Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroasă din tot
ansamblul mănăstiresc de pe Dealul Mitropoliei. Clădit în secolul al XVII-lea împreună cu
palatul, paraclisul este refăcut 1723. Amintirea acestui moment se regăseşte pe inscripţia
grecească din interiorul edificiului, pictată deasupra uşii. La momentul zidirii clopotniţei
complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcţiile mănăstireşti fiind amplasate în
interiorul curţii delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune
construirea unei porţi de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiţiei, adică sub forma unei
clopotniţe. Clopotniţa a fost restaurată între anii 1956-1958.
Clădirea care astăzi reprezintă Palatul Patriarhal a fost construită pe timpul lui
Constantin Şerban Cârnul cu scopul de a fi locuinţă pentru stareţul mănăstirii. După 1668,
când Radu Leon numeşte mănăstirea ca noul sediu al mitropoliei ţării, vechiul palat este
refăcut şi i se aduc diverse adăugiri, de-a lungul timpului, palatului îi sunt construite corpuri
noi. Între 1932-1935 arhitectul Gheorghe Simotta adaugă un corp palatului, astăzi corpul
principal al palatului, format din sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul
Patriarhului şi alte câteva încăperi. Pereţii palatului prezintă o serie de picturi în care sunt
reprezentate câteva momente ale istoriei mănăstirii, dar şi episoade din istoria României.
Camerele sunt înfrumuseţate cu tablouri şi sculpturi înfăţişindu-i pe câţiva din capii
Patriarhiei Române. În interiorul palatului sunt expuse în vitrine veşminte scumpe şi obiecte
bisericeşti folosite în efectuarea servciului religios.

Început în "Epoca de Aur" a României, proiectul Bucureşti a fost un proiect ambiţios

al cuplului Ceauşescu început în anul 1978, ca o replică a oraşului stat Phenian din Coreea de
Nord. După cutremurul din 1977, Nicolae Ceauşescu a ordonat "reconstruirea" Bucureştiului
cu un nou oraş, aşa că începând cu anii 1978-79, a avut loc concursul la nivel naţional pentru
reconstruirea Bucureştiului. Şantierul propriu zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste
7 km² din vechiul centru al capitalei şi relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă.
Dintre clădirile dispărute se număra Mănăstirea Văcăreşti, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele
Naţionale, Stadionul Republica şi multe altele. Acest proiect de reconstruire al Bucureştiului,
cuprindea o serie de clădiri cum ar fi: Palatul Parlamentului - Casa Poporului, Ministerul
Apărării Naţionale, Casa Radio , Hotelul Marriott - Casa de Oaspeţi, Casa Academiei
Române, Parcul Izvor şi Bulevardul Unirii- Victoria Socialismului.

Bulevardul Unirii - prezentare: datează din timpul construcţiei Palatului

Parlamentului şi a fost construit pentru a depăşi ca dimensiuni zona Champs Elysee din Paris.

Palatul Parlamentului - prezentare: Fostă Casă a Poporului, construită pe fostul

Dealul Spirii (numele unui renumit doctor din zonă) după anii `80, are o înalţime de 84m
(cuprinde 12 etaje) şi o suprafaţă de 330.000 de metri pătraţi. Cartea Recordurilor Guiness
înscrie construcţia pe locul II în lume dupa Pentagon - cu o suprafaţă desfăşurată de 330.000
m2 şi pe locul III ca volum, cu 2.550.000 m3. Casa Poporului s-a vrut să fie reşedinţa
preşedenţiei, a Comitetului Central al Partidului Comunist şi al unor ministere. Se regăsesc
aici alături de o uriaşă împletitură de sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli
decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii şi covoare grele, toate într-un şir de saloane,
galerii, săli fastuoase, holuri şi săli de dimensiuni generoase. Palatul cuprinde vaste holuri,
coridoare lungi, nenumărate săli imense, cea mai mare numindu-se Sala Unirii, cu o înălţime
de 16 m şi o suprafaţă de 2200 metrii pătraţi, aici aflăndu-se cel mai mare candelabru din
palat, cu o greutate de trei tone şi 7000 de becuri. La revolutia din 1989 erau terminate numai
câteva încăperi şi exteriorul, după care lucrările au continuat până în 1997, când devine
Palatul Parlamentului. Numele sălilor şi saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese
după 1989, ele evocând evenimente importante din istoria poporului român sau personalităţi
cunoscute pe plan mondial. Majoritatea sunt legate de aspiraţia românilor pentru Unire şi de
istoria parlamentarismului în România.

Trecere prin Parcul Izvor, traversare podul peste Dâmboviţa, pe Schitu Măgureanu
spre Bulevardul Regina Elisabeta.

Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr - prezentare: Istoria liceului Lazăr din Bucureşti
se leagă de numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel care a înfiinţat în 1860 această
instituţie de învăţământ. Este al doilea liceu, ca vechime, din Bucureşti. Clădirea actuală, se
înscrie în stilul clasic al sfârşitului de sexol XIX. Gheorghe a fost un pedagog român, în 1818
fondatorul primei şcoli cu predare în limba română la Bucureşti.
 Primăria Municipiului Bucureşti - prezentare: clădirea construită între anii 1906-
1910, după planurile arhitectului Petre Antonescu.

Parcul Cişmigiu - prezentare: Prima menţuine al lui apare în evul mediu, în vremea
lui Matei Basarab, locul fiind pe atunci o baltă înconjurată de trestii. În vremea fanarioţilor,
sec. XVIII aici s-a realizat una din cişmelele cu apă potabilă din bucureşti, iar în sec. XIX
generalul Kiseleff dispune amenajarea bălţii, desecarea ei, locul devenind o grădină publică.
Grădina Cişmigiu a fost creată de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer. În parc este amenajată
o rotondă, unde au fost expuse busturile marilor scriitori: Mihai Eminescu, Alexandru
Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion
Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae
Bălcescu şi Vasile Alecsandri. Parcul cişmigiu mai găzduieşte şi monumentul de marmură
pentru cinstirea soldaţilor francezi din primul război mondial, bustul Maica Smara, Gheorghe
Panu, Izvorul Sissi Stefanidi şi Izvorul lui Mihai Eminescu.

În acest decor, se va face primul popas al excursiei (aprox. 30 min.), pentru odihnirea
picioarelor şi reînprospătarea forţelor.

* Ora 11:45 Ieşire din Cişmigiu, în Piaţa Valter Mărăcineanu, unde se găseşte o statuie în
memoria eroilor căzuţi în diverse războaie, denumită „Avântul Ţării", realizat de sculptorul
casei regale Emil von Becker.

Biserica Kretzulescu - prezentare: este considerată unul din cele mai valoroase
monumente de arhitectură ale oraşului de la sfârşitul perioadei brâncoveneşti, a fost ridicată în
anii 1720 -1722 prin grija marelui logofăt Iordache Kretzulescu şi a soţiei sale Safta, una din
fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu. Exteriorul bisericii a fost tencuit la origine dar
cu ocazia restaurării efectuate, în anii 1935-1936, sub îngrijirea arhitectului Ştefan Balş, el a
rămas în cărămidă aparentă. Pictura din pridvor este cea originală, dar cea din interior aparţine
lui Gheorghe Tăttărescu, fiind realizată între anii 1859 - 1860.

Piaţa Revoluţiei - prezentare: a fost redenumită în cinstea evenimentelor revolţionare

din decembrie 1989 din Bucureşti, ce şi-au avut scânteia în timpul adunării din această piaţă.
Aici se găsesc importante obiective culturale ale Bucureştiului, cum ar fi Palatul Regal,
Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară, actualul Palat al Senatului, toate necesitând
să-şi acopere cicatricele prin reconstrucţii în urma urma violenţelor din 1989.
Palatul Senatului - prezentare: este un edificiu în stil neoclasic, în formã de „U". Iniţial a
gãzduit Consiliul de Miniştri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar în prezent -
Senatul României. Aceasta este clãdirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae
Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.

Biblioteca Centralã Universitarã - prezentare: A fost construitã pe locul cumpãrat de

regele Carol I şi proiectatã de arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizatã în 1893 şi
numindu-se Fundaţia Universitarã Carol I. În 1895, dupã dotare şi amenajare, a fost
inauguratã de rege, în 1911 a fost extinsã, iar în 1914 a fost datã în folosinţã. În timpul
Revoluţiei din 1989, clãdirea a fost incendiatã, pierzâdu-se fondul de cãrţi rare. În 1990 au
început lucrãrile de reconstrucţie şi modernizare a bibliotecii sub egida UNESCO fiind
redeschisã în 2001.

Ateneul Român - prezentare: construit prin subscripţie publică, în scopul de a fi un

templu al muzicii destinat educării poporului. De aceea, faţada lui este reprodusă după un cea
a unui templu grecesc. Realizat într-un stil ionic mai elaborat, cupola Ateneului include
medalioane în care sunt reprezentaţi marii domnitori ai ţării. Decoraţia interioară este
elaborată după model francez, incluzând o rotondă mărginită de coloane din care pleacă 4
scări monumentale de marmură, plus scara de onoare.Tot în interior se află pictura murală
(fresca) care reprezintă momente ale istoriei românilor.

Palatul Regal -prezentare: adăposteşte, după desfiinţarea monarhiei Muzeul Naţional

de Artă al României, cu cele 2 galerii ale sale - Galeria de Artă Europeană şi Galeria de Artă
Românească. Palatul a fost construit în perioada interbelică, iar regii care au locuit aici au fost
Carol al II-lea şi Mihai I. În acest palat au avut loc mai multe evenimente importante din
istoria românilor: abdicarea regelui Carol al II-lea, arestarea Mareşalului Ion antonescu,
abdicarea regelui Mihai I.

* Ora 12:00 Vizitare Muzeul Naţional de Artă al României, Galeria Naţională (tarif 10
lei/pers) (aprox. 1h şi 30 min.)

* Ora 14:00 Restaurant „La mama” - masa de prânz. Aici sunt oferite mâncăruri
tradiţionale româneşti, într-o atmosferă caldă şi primitoare. Un meniu satisfăcător pentru
curiozitatea papilelor gustative se poate încadra în maximum 50 lei/pers.

Piaţa Romană - Piaţa face parte din centrul orasului şi este poate cea mai aglomerată
şi zgomotoasă zonă a Bucureştiului. Aici se află Academia de Studii Economice şi statuia
Lupa Capitolina, care a dat numele pieţei.

Statuia Lupoaicei – Monumentul reprezintă o lupoaică de dimensiuni aproximativ

reale (75 cm înălţime şi 114 cm lungime), la care sug cei doi copii, ce îi reprezintă pe
Romulus şi Remus, întemeietorii legendari ai Romei. Este o copie ale statuii Lupa capitolina
din Roma dăruită poporului român pentru a omagia originea latină, în anul 1906 pentru a
celebra 25 ani de domnie a Regelui Carol I şi 1800 ani de la cucerirea romană a Daciei.

Academia de Ştiinţe Economice (A.S.E.) – prezentare: este cea mai mare instituţie
de învăţământ superior, cu profil economic, din România, fondată în anul 1913. Sediul ASE
se află în Palatul Academiei Comerciale - construit între anii 1916-1926, după planurile
arhitecţilor Grigore Cerchez, Edmond van Saanen Algi şi Culina Arghir.

* Ora 16:30 Piaţa Victoriei - locul de unde porneşte Calea Victoriei, cea mai veche arteră a
Bucureştiului. Aici îşi au amplasarea mai multe obiective culturale de valoare naţională:
Muzeul de Geologie, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Palatul Victoria - prezentare: a fost început în 1937 şi terminat în 1944, opera

profesorului Duiliu Marcu. Din cauza avariilor provocate de bombardamentul din 1944,
lucrările au fost reluate şi finalizate în 1952. Palatul Victoria a fost în timpul perioadei
comuniste sediul Ministerului de Externe şi al Consiliului de Ministri, iar din 1990, a devenit
sediul guvernului României.

Muzeul de Geologie - prezentare: Clădirea muzeului a fost construită între 1906-

1907, după proiectul arhitectului Victor Ştefănescu. Muzeul a fost fondat în anul 1892, iar în
1990 a fost reînfiinţat. Colecţiile Muzeului Geologic se întind pe trei niveluri; având săli
dedicate mineralogiei, petrografiei, dinamicii externe şi interne a Pământului, paleobotanicii,
paleontologiei, stratigrafiei, hidrogeologiei, tectonicii României, substanţelor minerale utile
metalifere şi nemetalifere, hidrocarburilor, geologiei României, mineralelor fluorescente şi
florilor de mină.

Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – prezentare: Este cel mai mare şi cel
mai vechi muzeu de acest gen din toate ţările dunărene, reunind peste 3000.000 de exponate,
precum şi o bogată şi importantă colecţie de fluturi. Muzeul a fost înfiinţat în anul 1908.
Primele colecţii, din 1834, aparţinând Colegiului Sf. Sava, stau la baza constituirii muzeului,
care deţine în prezent piese ilustrând domeniile: ecologie, zoologie, oceanografie,
paleontologie, taxonomie, morfologie.

Muzeul Ţăranului Român - prezentare: Este un muzeu naţional, patronat de

Ministerul Culturii. Posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o
cladire-monument istoric, în stil neo-românesc, practica o muzeografie cu totul aparte, care i-
a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA - European Museum of the Year
Award. Muzeul deţine colecţii de ceramică, port popular, ţesături pentru interior, lemn,
mobile, feronerie, scoarţe.
* Ora 17:00 Vizitare Galeria de Artă Ţărănească - bilet 6 lei/pers.

Se ia metroul de la staţia Victoriei până la staţia Universităţii (o cartelă de metrou

pentru 2 călătorii - 2,5 lei)

Piaţa Universităţii - este o piaţă importantă în Bucureşti, fiind kilometrul zero al

reţelei de şosele a României. Aici se găsesc clădirile Universităţii Bucureşti, Teatrului
Naţional "I. L. Caragiale" şi Hotelului Intercontinental. Piaţa poartă urmele evenimentelor
regretabile din primăvara anului 1990.

Palatul Universităţii - prezentare: este o construcţie înaltă de 6 etaje, construită în stil

neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea acesteia a început în
1857, după planurile arhitectului Alexandru Orescu. Împodobirea exterioară a palatului a fost
realizată de către Karl Storck. Acesta a întocmit în stil clasic relieful de pe frontonul central al
palatului, din piatră de Rusciuc. Parterul edificiului este construit în bosaj şi are ferestre largi
în arc de cerc. Primele două etaje sunt decorate cu pilaştri dorici, cu ferestre în arc de cerc la
primul etaj. Ultimele 2 etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Construcţia dispune şi de
un subsol înalt care serveşte drept soclu al palatului. Inaugurat în 14 decembrie 1869, palatul
a fost la început sediul facultăţilor Universităţii Bucureşti, dar şi sediul altor instituţii de
învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte
frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de istorie Naturală. În prezent clădirea
găzduieşte câteva din facultăţile Universităţii Bucureşti: Facultatea de Geografie, Facultatea
de Matematică si Informatică, Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine,
Facultatae de Istorie şi laboratoarele specifice facultăţilor.

Muzeul Municipiului Bucureşti "Palatul Şuţu" - prezentare: Clădirea este

monument istoric, datînd din 1834, un palat în stil neogotic, cu patru turnulete poligonale şi
cupolă. Holul central a fost finisat în 1862 de artistul Karl Storck, care a deschis trei arcade,
scara monumentală cu două braţe şi a montat o uriaşă oglindă de Murano pe peretele din faţă.
Muzeul expune lucrări şi obiecte ce vorbesc de Bucureştiul finalului de secol XVII şi
începutului de secol XX. Colecţiile sale cuprind arheologie, numismatică, medalistică şi
sigilografie, fotografii, documente, stampe, gravuri şi litografii, mobilier istoric şi obiecte de
uz casnic, arme, uniforme, steaguri, costume şi obiecte textile, obiecte de cult.
 Ministerul Agriculturii - prezentare: Realizată în stilul arhitecturii din timpul lui
Ludovic al XIII-lea, clădirea Ministerului Agriculturii a fost construită în 1895, după planurile
arhitectului Louis Pierre Blanc. Palatul a fost destinat inca de la inceput Ministerului
Agriculturii si Domeniilor.

Hotel Intercontinental - prezentare: Construcţia lui a început în anul 1967, după un

proiect al arhitecţilor români D. Hariton, Ghe. Nadrag, I. Moscu şi Romeo Belea, care
includea şi clădirea Teatrului Naţional. La proiect au lucrat în intregime constructori, ingineri
şi muncitori români, clădirea fiind finalizata după trei ani, într-un timp record pentru acele
vremuri. Hotelul a fost deschis pe 23 mai 1971, fiind la vremea aceea cea mai înaltă clădire
din oraş, cu cei 90 de metri înălţime, hotelul este şi astăzi una dintre cele mai înalte constructii
ale Bucureştiului.

Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” - prezentare: Teatrul Naţional din Bucureşti
a fost inaugurat în 1852. Apariţia lui s-a datorat schimbarilor de ordin social şi politic impuse
de Revolutia de la 1848. Vechea clădire a acestuia a fost bombardată la Sfârşitul celui de-al
doilea război mondial. Impunatoarea noua clădire a fost realizată între anii 1967-1970, după
proiectul unui colectiv de arhitecţi coordonaţi de Horia Maicu, Romeo Stefan şi N. Cucu. În
cei peste 150 de ani de existenţă, Teatrul Naţional Bucureşti a prezentat pe scenă multe din
cele mai semnificative piese din dramaturgia universală. A avut reprezentaţii de succes atât în
ţară cât şi în afara ei

Seara se încheie cu o ultimă oprire în inima tânără a Bucureştiului, la Terasa ”La

Motoare”, ce se găseşte deasupra Teatrului Naţional. Fiind totodată club, bar, terasă, bufet,
cinema-teatru, acest local în aer liber oferă celor care îî trec pragul o experienţă inedită,
fremătând de tineret, cultură şi voie bună. Astfel, programul excursiei durează până când
oboseala îşi spune cuvântul sau până la ora ultimului metrou (consumaţia se poate încadra în
suma de 50 lei/pers).

Notă:
- costul excursiei se poate încadra în suma de 120 lei/pers, pentru suveniruri se recomandă
încă 100 - 200 lei.
- excursia este concepută pentru o persoană din U.E. care vine să ne viziteze ţara şi oraşul
Bucureşti pentru prima dată;
- excursia începe de la ora 09:30, din faţa hotelului, după ce a fost servit şi savurat micul
dejun;
- excursia este concepută pentru o zi din perioada iulie-octombrie, exceptând zilele de luni
când nu se pot vizita muzeele cuprinse în program.