CAIET DE PRACTICĂ

Perioada:
primăvara 2009 – toamna 2009
Locul de desfăşurare:
Grădina proprie din Comuna Ciurila, localitatea Sălicea

STUDENT: CIURTIN IOANA

FACULTATEA: HORTICULTURĂ ID
AN: II
 1. Cartoful

a. Origine

Cartoful isi are originea in America de Sud, pe teritoriul actualelor state Ecuador, Peru si Bolivia. In a
doua jumătate a secolului 16 primii cartofi au fost aduşi in Spania, de unde au fost raspanditi pe rând
in Portugalia, Italia si Marea Britanie. In România, cartoful a devenit mai răspândit de abia in secolul
18, in Transilvania.

b. Clasificare

- Botanica

Regn: Plantae
Încrengătură: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliatae
Subclasă: Asteridae
Ordin: Solanales
Familie: Solanaceae
Gen: Solanum
Specie: Solanum
tuberosum

- Agroeconomica

In funcţie de organul comestibil, tehnologia aplicata, caracteristicile botanice si sistematice, cartoful a

fost inclus in grupa legumelor tuberculifere.

- După durata ciclului de viata

Cartoful este o planta anuala de climat tropical si subtropical

c. Ecologie
- Căldura
- Lumina
- Aer
- Apa

După consumul de apa si capacitatea de absorbţie a apei, cartoful face parte din grupa legumelor cu
consum mare si absorbţie buna, ceea ce înseamnă ca necesita o umiditate moderata dar constanta in
sol, si se iriga in zonele cu precipitaţii anuale sub 650 mm anual, mai ales daca acestea sunt
neuniform repartizate in cursul perioadei de vegetaţie.
- Nutriţie
http://en.wikipedia.org/wiki/Potato
d. Tehnologia de cultura
e. Boli si dăunători
f. Depozitate
Pentru prelungirea stării de repaus si a duratei de păstrare in depozite, tuberculii de cartofi se
tratateaza cu diverse substanţe inhibitoare de creştere care reduc sau anulează activitatea auxinelor
si giberelinelor (întârzie apariţia colţilor).

g. Importanta economica
Alimentaţia oamenilor – in stare proaspăta sau sub forma de produse uscate sau semipreparate
Furajarea animalelor – in special porcine si bovine
Industrie
- alimentara
1. produse uscate – faina, fulgi
2. produse prăjite – chips
3. produse congelate
- amidon, alcool, dextrina, glucoza, cauciuc sintetic, cleiuri

h. Elemente nutritive

Conţinutul in elemente nutritive depinde de soiul cultivat, de condiţiile si tehnologia de cultivare

aplicata. De la cartof se consuma tuberculii, care sunt nişte organe suculente cu un conţinut de 23%
substanţa uscata, iar restul apa. Din substanţa uscata predomina amidonul (70%), urmat de proteine,
lipide, vitamine (B1, B2, PP, C) si săruri minerale (K, P, Na, Ca, Fe). Conţinutul de solanina este cel mai
redus la nivelul tuberculilor, insa creste in tuberculii expuşi la lumina si in timpul incoltirii acestora.
Acest glicoalcaloid imprima tuberculilor un gust amar si este toxic, provocând deranjamente ale
aparatului digestiv.

Cartofi recoltaţi Floare de Cultură de cartofi

cartof

Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete
şi tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată
pentru aceşti tuberculi care sunt comestibili, bogaţi în amidon, motiv pentru care sunt folosiţi în
alimentaţie şi ca furaj. Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munţilor Anzi. În
perioada precolumbiană în zonele aflate azi în Peru, Ecuador şi Columbia se cultivau circa 200 de
specii de cartof. După orez, grâu şi porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.

Pregătirea terenului
Teorie:
 Pentru cultivarea cartofului este de preferat un teren care sa conţină un pământ uşor si bogat
in substanţe hrănitoare. Terenul se lucrează din toamna efectuându-se o arătura adânca de 25-30 cm,
apoi aplicându-se gunoi de grajd, aproximativ 15-20 tone la 5000 mp. Primăvara solul se nivelează si
se îngraşă suplimentar cu un amestec de mraniţă si cenuşă.

Practică:
Cartofii au fost cultivaţi pe o suprafaţă de aproximativ 120 mp cu un pământ bogat in substanţe
hrănitoare (culoare negru închis) însă destul de greu si lutos. Terenul, puternic tasat si cu multe pietre,
a fost arat doar in primăvară la o adâncime de 20-25 cm si nu a fost aplicat nici un fel de îngrăşământ.

Plantare
Teorie:
În vederea obţinerii de producţii mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sănătoşi, iar la
plantare este recomandat ca să fie deja încolţiţi. Plantarea cartofilor se va face cât mai devreme,
recomandat la începutul lunii martie in zonele mai calde si în jurul datei de 15 aprilie în zonele mai
reci. Pentru protejarea culturii de brumele târzii de primăvara, se vor folosi adăposturi din folie de
polietilena.
Se recomandă păstrarea unei distante de 30-35 cm pe rând si de 60-70 cm între rânduri, cuiburile
făcându-se la adâncimea de circa 13-15 cm. Tuberculii încolţiţi se aşează cu grijă pe o parte pentru a
nu li se rupe colţii, cei mari putând fi tăiaţi in două, astfel încât fiecare parte sa aibă cate 2-3 colţi.

Practică:
Plantarea s-a făcut in jurul datei de 26 aprilie, cu tuberculi deja încolţiţi, pe rând, nu în cuiburi,
la o distanţa de 50 cm între rânduri si 15-20 cm între tuberculi, la adâncimea de 15 cm.

Îngrijire şi recoltare
Teorie:
Când lăstarii au ajuns la 10-12 cm se prăşeşte, apoi după 2-3 săptămâni se mai face o prăşilă,
când se muşuroiesc plantele. Cultura trebuie udată şi îngrăşată suplimentar pentru a obţine producţii
mari, prima oara la 10-15 zile de la răsărire, apoi după 10-20 zile. Pentru prima recoltă se desface cu
grijă pământul din jurul tufei si se culeg numai tuberculii mai mari (de mărimea unui ou). Pământul se
trage la loc, se udă si se reface muşuroiul pentru a se forma noi tuberculi. Este necesar să se
folosească numai soiuri care formează tuberculi cât mai devreme, dintre care menţionăm: Ostara,
Sirtema, Resy, Desiree, Semenic etc.

Practică:
Toate lucrările au fost executate manual, nu mecanizat: săpat cu muşuroit de 2 ori, stropit împotriva
gândacilor de Colorado o data, recoltat o singura data la sfârşitul lui august. Recoltarea s-a făcut când
frunzele şi tulpinile ariene s-au veştejit complet. Înainte de depozitare, cartofii au fost sortaţi şi lăsaţi
să se usuce bine. Producţia a fost de aproximativ 150 kg.

Referinţe:
1. http://www.gradina-online.ro
2. http://ro.wikipedia.org
3. revista Gradina mea de vis, numerele martie 2007 – octombrie 2009, secţiunea
Magazin practic
4. http://www.gradinamea.ro