Politici publice pentru romi în România 2000-2005:

cadrul legislativ, institutii, programe, realizari si perspective

2
Cuprins:
O scurta introducere
Cadrul legislativ si institutional, progrese
A. Strategia României pentru Îmbunatatirea Situatiei Romilor ....................
B. Agentia Nationala pentru Romi......................
C . Implementarea la nivel national a Strategiei Guvernului României pentru
Îmbunatatirea Situatiei Romilor ....................
Progrese înregistrate în plan institutional................
Progrese înregistrate în domeniul educatie........
Progrese înregistrate în domeniul ocuparii profesionale.....
Progrese în domeniul relatiei cu organizatiile neguvernamentale
ale romilor
Programe si proiecte pentru romi
Programe si proiecte deja implementate
Programe si proiecte aflate în derulare
În loc de concluzii
3
O scurta introducere
Conform datelor statistice oficiale, populatia de etnie Roma din România
numara, la Recensamântul populatiei si locuintelor din 2002, 535.250 de
persoane
din care 325.000 de persoane (cca. 60%) locuiau în mediul rural. Studii
independente
au relevat, însa, cifre variind între 1 milion de persoane si 2,5 milioane de
persoane.
Rapoartele anuale ale Comisiei Europene asupra progreselor înregistrate de
România în procesul de aderare la Uniunea Europeana vorbesc de cifre
cuprinse
între 1,8 si 2,5 milioane de persoane. Pe ansamblu, populatia de etnie Roma
constituie, din punct de vedere numeric, al doilea grup minoritar etnic din
România
dupa cel format din membrii etniei maghiare.
Situatia socio-economica a etniei Roma ramâne, înca, destul de dificila.
Populatia roma se plaseaza la un nivel ridicat de pauperitate∗, riscul de
saracie în
cadrul acestei etnii fiind în 2003 de 3 ori mai ridicat fata de riscul de saracie
la nivel
national. Comunitatile de romi sunt afectate de diverse probleme: niveluri
înalte ale
somajului (28%, conform datelor oferite de Recensamânt), venituri reduse,
pregatire
profesionala si educationala scazute (cu efecte vizibile în participarea pe piata
fortei
de munca), conditii de locuit improprii si acces limitat la serviciile publice.
Astfel, o
buna parte dintre romi lucreaza ca zilieri, neavând o sursa stabila de venit. Un
numar mare de romi (conform unor estimari cca. 50.000 de persoane) nu au
acte de
identitate, fapt care are ca efect excluderea de la drepturile sociale: asistenta
sociala,
asigurari sociale, angajare legala într-un loc de munca etc.. Aceasta situatie
destul
de grea este completata, în special în mediul rural, de lipsa proprietatii asupra
terenurilor agricole si asupra locuintelor.
Pe lânga aceste realitati, membrii etniei Roma ramân (desi mai rar ca în
trecut) subiecti ai unor forme de discriminare legate de accesul la serviciile
publice si
la piata fortei de munca. Aceste atitudini sunt alimentate de stereotipuri si
prejudecati
înradacinate în mentalul colectiv.
∗ A se vedea tabelul din indexul anexat prezentei publicatii
4
Guvernul României a abordat situatia minoritatii Roma prin elaborarea, si
aplicarea unor politici complete si complexe care sa usureze integrarea
socioeconomica
a acestei minoritati, eliminarea practicilor discriminatorii cu care se
confrunta membrii ei dar si prezervarea identitatii culturale specifice romilor.
Politicile guvernului în acest domeniu, concentrate sub umbrela cadrului
legislativ oferit de Strategia Guvernului României de Îmbunatatire a Situatiei
Romilor
(H.G. 430/2001) sunt elaborate la nivel central de catre toate ministerele si
structurile guvernamentale, sub coordonarea institutiei special create în acest
scop -
Agentia Nationala pentru Romi – si implementate la nivel local printr-o vasta
retea
de experti (judeteni si locali), de mediatori (sanitari si scolari) si de structuri
(birouri) regionale (acestea din urma vor fi înfiintate în viitorul apropiat si vor
fi
subordonate Agentiei Nationale pentru Romi), toate având ca scop
ameliorarea
situatiei etniei Roma din România.
5
Cadrul legislativ si institutional1
C. STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU
ÎMBUNATATIREA SITUATIEI ROMILOR
I. Consideratii generale
Guvernul României,
Având în vedere dorinta Guvernului României de a îmbunatati situatia
minoritatilor nationale în conformitate cu prevederile Constitutiei României si
demonstrata prin aderarea voluntara la instrumente internationale ale
Consiliului
Europei, cum ar fi Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale,
Rezolutia ECRI Nr. 3, Recomandarea 1203 a Adunarii Parlamentare a
Consiliului
Europei, Conventia ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare
Rasiala precum si alte documente internationale;
Luând în considerare prevederile programului de guvernare 2001-2004 cu
privire la prevenirea discriminarii si la elaborarea unei strategii pentru
îmbunatatirea
semnificativa a situatiei romilor;
Reafirmând dreptul oricarei minoritati, implicit cea a romilor, de a participa
activ la elaborarea, implementarea si evaluarea politicilor publice privitoare la
aceasta
minoritate, cît si faptul că problematica minoritatilor trebuie considerată în
ansamblul
societatii românesti;
1 Din ratiuni de spatiu, prezentam doar “Strategia Guvernului României de îmbunatatire a
situatiei
romilor” (H.G. 430/2001) ca si document fundamental, însa, pentru cei interesati de întreg
cadrul
legislativ intern (înca în vigoare la data publicarii prezentei brosuri) destinat protectiei
drepturilor
minoritatilor recomandam publicatia Minoritatile nationale din România. Aspecte legislative si
institutionale, editata de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice, Bucuresti, 2004.
6
Tinând cont de faptul ca romii au fost de-a lungul istoriei obiectul robiei si
discriminarii, fenomene care au lasat urme profunde în memoria colectiva
peste tot în
lume si care au condus la marginalizarea romilor în societate;
Luând în considerare dificultatile cu care se confrunta cetatenii români de
etnie roma si având în vedere dorinta de a identifica solutii optime pentru
rezolvarea
acestora, adopta prezenta Strategie privind îmbunatatirea situatiei romilor.
II Principii directoare
Guvernul României,
adopta urmatoarele principii directoare pentru aplicarea Strategiei pentru
îmbunatatirea situatiei romilor:
1. Principiul consensualitatii – strategia de îmbunatatire a situatiei romilor
este
rezultatul unui efort comun al Guvernului si al organizatiilor reprezentative ale
comunitatilor de romi. Aplicarea programelor si proiectelor din planul de
implementare a strategiei se va realiza în consultare cu reprezentantii
organizatiilor de romi.
2. Principiul utilitatii sociale – strategia raspunde nevoilor specifice cu care se
confrunta etnicii romi si realizeaza acele cadre sociale prin care romii se pot
integra functional în comunitate si în societate.
3. Principiul diviziunii sectoriale – strategia este conceputa si aplicabila pe
domenii de responsabilitate sectoriala.
4. Principiul descentralizarii în executie – aplicarea strategiei se va realiza prin
responsabilitati specifice ale institutiilor si autoritatilor publice si prin
atragerea organizatiilor neguvernamentale în implementarea programelor
locale desprinse din Planul de masuri pentru aplicarea strategiei.
5. Principiul compatibilitatii legislative – prevederile strategiei sunt în
consonanta cu Constitutia si legile României, precum si cu legislatia si
practica internationala în domeniu.
6. Principiul diferentierii identitare – strategia vizeaza edificarea unui sistem
institutional de dezvoltare comunitara, combatere a discriminarii fata de romi,
7
promovare a educatiei interculturale, crearea de elite din rândul romilor, în
vederea resolidarizarii sociale si reconstructiei identitare.
7. Principiul egalitatii – protectia cetatenilor români de etnie roma nu trebuie
sa
afecteze drepturile si libertatile celorlalti cetateni români.
III. Scopul si obiectivele generale ale strategiei
SCOP: Îmbunatatirea situatiei romilor din România
OBIECTIVE:
1. Institutionalizarea obiectivelor politice asumate de Guvern în problematica
romilor si responsabilizarea autoritatilor publice centrale si locale în aplicarea
masurilor concrete de îmbunatatirea a situatiei cetatenilor români de etnie
roma.
2. Sprijinirea formarii si promovarii unei elite intelectuale si economice din
rândul romilor care sa functioneze ca facilitator al politicilor de integrare
sociala si modernizare.
3. Eliminarea stereotipurilor, prejudecatilor si practicii anumitor functionari
din
institutiile publice centrale si locale care încurajeaza discriminarea cetatenilor
români de etnie roma fata de ceilalti cetateni.
4. Producerea unei schimbari pozitive în opinia publica în legatura cu etnia
romilor, pe baza principiilor tolerantei si solidaritatii sociale.
5. Stimularea participarii etniei romilor la viata economica, sociala,
educationala,
culturala si politica a societatii, prin atragerea în programe sectoriale de
asistenta si dezvoltare comunitara.
6. Prevenirea discriminarii institutionale si sociale a cetatenilor români de
etnie
roma în accesul acestora la serviciile oferite de societate.
7. Asigurarea conditiilor pentru sanse egale ale etnicilor romi în vederea
atingerii
unui standard decent de viata.
8
IV. Grupuri tinta
1. Cetatenii români de etnie roma
2. Liderii politici
3. Conducerea institutiilor si autoritatilor publice centrale si locale
4. Functionarii publici
5. Mass-media
6. Opinia publica
V. Durata: 10 ani (2001-2010), cu un plan de masuri pe termen mediu de 4
ani
(2001-2004)
VI. Domenii sectoriale:
A. Administratie si dezvoltare comunitara
B. Locuinte
C. Securitate sociala
D. Sanatate
E. Economic
F. Justitie si ordine publica
G. Protectia copilului
H. Educatie
I. Cultura si culte
J. Comunicare si participare civica
9
VII. Directii de actiune:
A. Administratie si dezvoltare comunitara
1. Organizarea la nivel local / judetean a unor grupuri de lucru mixte
alcatuite din reprezentanti alesi ai comunitatii respective, ai structurilor
descentralizate ale administratiei centrale, ai organizatiilor
neguvernamentale ale romilor si ai minoritatii romilor, în vederea
evaluarii principalelor nevoi ale comunitatilor de romi si aplicarii
programelor de sprijinire a acestora.
2. Crearea cadrului juridic prin care ministerele si agentiile
centrale/locale, structurile descentralizate ale acestora sa poata finanta
proiecte sau programe sectoriale pentru îmbunatatirea situatiei romilor.
3. Înfiintarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii si
includerea de reprezentanti ai romilor în aceasta structura.
4. Înfiintarea de structuri de implementare a strategiei la nivelul
ministerelor, prefecturilor si primariilor.
5. Initierea si desfasurarea unor actiuni de formare privind combaterea
discriminarii, la nivelul functionarilor publici din cadrul administratiei
publice centrale si locale.
6. Monitorizarea aplicarii prevederilor OU 137 / 2000 si sanctionarea
functionarilor publici care au savârsit acte de discriminare a
cetatenilor.
7. Conditionarea recrutarii si promovarii functionarilor publici în raport
cu criteriului “nediscriminare” în raportarea cu celelalte persoane.
8. Dezvoltarea colaborarii dintre structurile administratiei publice si
organizatiile neguvernamentale ale romilor, pe baza de parteneriat;
includerea liderilor comunitatilor de romi în procesul de luare a
deciziilor administrative locale care afecteaza comunitatea de romi.
9. Implementarea unor programe de actiune afirmativa a romilor în ceea
ce priveste angajarea în munca în posturi din structurile administratiei
publice centrale si locale.
10
B. Locuinte
1. Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra
terenurilor si locuintelor detinute de romi, a problemelor legate de
aplicarea actelor normative privind constituirea sau reconstituirea
dreptului de proprietate funciara, inclusiv prin promovarea unor
initiative legislative în domeniu.
2. Conceperea si implementarea unor programe de reabilitare a
locuintelor si mediului înconjurator în zonele locuite de romi.
3. Dezvoltarea unor programe de finantare guvernamentala sau în
parteneriat, pentru asigurarea conditiilor minime de locuit în
comunitatile de romi (energie electrica, apa potabila, canalizare, gaz
metan, salubrizare).
4. Dezvoltarea programului de locuinte sociale pentru familiile
numeroase si lipsite de mijloace de subzistenta.
5. Implicarea directa a etnicilor romi în programele guvernamentale de
construire si reabilitare a locuintelor.
C. Securitate sociala
1. Îmbunatatirea accesului cetatenilor români de etnie roma la serviciile
publice.
2. Conceperea si implementarea unor programe specifice de formare si
reconversie profesionala pentru romi.
3. Instruirea personalului din cadrul serviciilor de ocupare si formare
profesionala, privind ocuparea pe piata muncii a persoanelor
apartinând minoritatii romilor.
4. Sprijinirea, în conditiile legislatiei în vigoare, a tinerilor absolventi
romi pentru angajare si monitorizarea evolutiei profesionale a tinerilor
romi cu studii superioare.
5. Acordarea de subventii organizatiilor neguvernamentale ale romilor
care înfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala.
11
6. Sporirea facilitatilor fiscale pentru persoanele juridice – cei care
angajeaza persoane din familiile cu mai multi copii si lipsite de
mijloace de subzistenta.
7. Cresterea cuantumului ajutoarelor sociale pentru familiile cu mai multi
copii si lipsite de mijloace de subzistenta.
D. Sanatate
1. Îmbunatatirea accesului romilor la serviciile medicale publice
preventive si curative prin institutionalizarea sistemului de mediatori
sanitari, conceperea si implementarea unor programe specifice de
profilaxie si tratament.
2. Formarea de mediatori sanitari, asistenti medicali si medici, din cadrul
comunitatilor de romi.
3. Identificarea solutiilor pentru includerea romilor în sistemul
asigurarilor de sanatate, înscrierea la medicul de familie, medicatie
compensata etc.
4. Conceperea si implementarea unor programe de informare sanitara,
consultanta medicala si planning familial pentru femei, în comunitatile
de romi, cu accent pe protectia mamei si copilului.
5. Campanii de vaccinare în comunitatile de romi prin comisii mixte
formate din cadre medicale locale si de la nivelul DSP
(Compartimentul Epidemiologie Boli Transmisibile) si reprezentanti ai
comunitatilor de romi.
6. Campanii de depistare TBC, infectii HIV/SIDA, afectiuni
dermatologice, boli cu transmitere sexuala etc.
7. Efectuarea unor studii epidemiologie privind starea de sanatate.
8. Cresterea numarului de cadre medicale provenite din etnici romi, prin
alocarea de locuri speciale pentru studentii romi în învatamântul
medical de stat.
E. Economic
1. Initierea si derularea unor proiecte de formare sau reconversie
profesionala pentru romi.
12
2. Asigurarea de facilitati pentru exercitarea si revalorizarea unor meserii
traditionale, care raspund nevoilor existente pe piata.
3. Conceperea si implementarea unor programe specifice de finantare a
unor activitati generatoare de venit si mici afaceri pentru familii si
comunitati de romi, inclusiv pentru femeile rome.
4. Reducerea ratei somajului în rândul cetatenilor români de etnie roma,
prin crearea de facilitati întreprinzatorilor care angajeaza romi si
combaterea oricaror forme de discriminare privind angajarea romilor.
5. Elaborarea unor programe destinate împroprietaririi si stimularii
activitatilor agricole pentru comunitatile de romi.
6. Sprijinirea, în conditiile legislatiei în vigoare, a IMM-urilor apartinând
persoanelor provenite din rândul etniei romilor, prin sistemul de
credite avantajoase.
7. Includerea comunitatilor defavorizate de romi în zonele considerate
defavorizate si conceperea si implementarea unor programe de
redresare a acestora.
8. Încurajarea proiectelor de creare a locurilor de munca pentru femeile
de etnie roma.
F. Justitie si ordine publica
1. Analiza si evaluarea posibilelor efecte discriminatorii ale reglementarilor
actuale si perfectionarea cadrului juridic existent.
2. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor civile,
politice
si sociale, precum si a drepturilor persoanelor apartinând minoritatilor
nationale în acord cu normele si obligatiile internationale asumate de catre
România.
3. Solutionarea cazurilor de apatrid ale romilor proveniti din România.
4. Dezvoltarea, în colaborare cu organizatiile de romi, a unor programe locale
pentru procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiti de mijloace
de subzistenta.
5. Derularea unor programe de informare a liderilor romi, conducerii
institutiilor
publice si a ONG pentru identificarea si solutionarea corecta a cazurilor de
discriminare.
13
6. Identificarea, prevenirea si rezolvarea operativa a starilor conflictuale
susceptibile a genera violenta familiala, comunitara sau interetnica.
7. Initierea unor programe de educatie juridica si prevenire a infractionalitatii,
în
colaborare cu membrii etniei romilor.
8. Angajarea cetatenilor de etnie roma în serviciile de ordine publica si în
fortele
de politie si jandarmerie.
G. Protectia copilului
1. Asigurarea participarii nediscriminatorii a femeilor rome la programele
de protectie si educatie a copiilor.
2. Initierea unor programe de prevenire si combatere a discriminarii
pentru copiii romi institutionalizati precum si pentru celelalte categorii
de copii aflati in dificultate.
3. Realizarea unui parteneriat între ONG-uri ale romilor si structurile
publice locale pentru protectia copilului.
4. Angajarea de personal din rândul etniei romilor în institutiile de
ocrotire a minorilor în care numarul copiilor institutionalizati provine
preponderent din familii de romi.
5. Îmbunatatirea calitatii vietii pentru copiii din familiile cu venituri
scazute si asigurarea respectarii drepturilor acestora.
6. Conceperea si implementarea unor programe de formare a mediatorilor
sociali si a formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunitatile
de romi.
7. Cresterea calitatii protectiei copilului în unitatile de tip rezidential,
inclusiv în cele destinate copilului cu deficiente sau handicap, prin
impunerea unor standarde minimale în organizarea si functionarea
acestor institutii.
8. Promovarea alternativelor de tip familial pentru copii institutionalizati.
9. Prevenirea abandonului, a abuzului si a neglijarii copilului, precum si a
tuturor fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate.
10. Analizarea fenomenului “copiii strazii” si formularea unor proiecte
nationale si locale de interventie sociala.
14
11. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile copilului si la
problematica copilului si a familiei în situatie de risc sau dificultate.
H. Educatie
1. Elaborarea unui program de stimulare a participarii scolare si de
reducere a abandonului scolar, în special în segmentele sarace ale
populatiei de romi.
2. Analiza posibilitatii de organizare a unor institutii de învatamânt
primar, secundar si profesional pentru romi (arte si meserii,
învatamânt vocational, formare si reconversie profesionala, etc.).
3. Conceperea si implementarea unor programe de formare a
mediatorilor scolari si de perfectionare pentru cadrele didactice în
domeniul educatiei interculturale.
4. Introducerea temelor de prevenire si combatere a discriminarii în
trunchiul comun al programei scolare.
5. Introducerea în programele de pregatire ale specialistilor în
administratie publica, asistenta sociala, sanatate, politie, învatamânt a
unor module didactice dedicate problemelor sociale si economice ale
romilor.
6. Conceperea si implementarea unor programe de încurajare a
participarii parintilor romi la procesele educationale din scoala si din
afara ei.
7. Adoptarea de masuri legislative în sprijinul romilor, în scopul
acordarii de facilitati în domeniul educatiei pentru romi si din
perspectiva promovarii romilor în posturi ale administratiei scolare
(directori de scoli si inspectori scolari).
8. Acordarea în continuare de facilitati si de locuri subventionate speciale
pentru tinerii romi care doresc sa urmeze colegii universitare si
facultati.
9. Obligativitatea unitatilor scolare si a inspectoratelor scolare judetene
sa organizeze în permanenta cursuri de recuperare scolara pentru romi,
prin toate formele de învatamânt aprobate, în raport de solicitarile
individuale si ale organizatiilor romilor din zona de responsabilitate.
15
10. Atragerea tinerilor romi spre institutiile de formare a functionarilor
publici si a personalului din institutiile publice (facultati de asistenta
sociala, administratie publica, medicina, academii si scoli militare
pentru formarea ofiterilor si subofiterilor de politie, MapN, SRI etc.).
11. Stimularea accesului la educatie prin asigurarea gratuit a unei mese
pentru toti elevii din ciclul primar si secundar.
I. Cultura si culte
1. Organizarea si dezvoltarea unor retele de valorificare a patrimoniului
cultural al romilor inclusiv prin adaptarea meseriilor traditionale la
piata moderna si dezvoltarea unor retele de desfacere.
2. Initierea unor proiecte culturale de reconstructie si afirmare identitara a
romilor.
3. Conceperea si implementarea unor programe de sprijinire a elitelor
politice, culturale si artistice provenite din rândul romilor, în scopul
revigorarii si afirmarii identitatii etniei romilor.
4. Sprijinirea evenimentelor culturale cu specific inspirat din folclorul si
cultura romani.
5. Sprijinirea realizarii unor canale de cultura si informare pentru romi la
nivel national (emisiuni TV, posturi de radio, publicatii).
6. Fondarea unui ansamblu artistic muzical precum si a unui teatru al
romilor, în care sa fie reprezentate atât traduceri ale pieselor
apartinând culturii universale, cât si creatii în limba romani.
7. Înfiintarea unui muzeu al culturii si civilizatiei romilor.
8. Finantarea proiectelor de cercetare multiculturala.
9. Conceperea si implementarea unor programe educationale
interculturale pentru copii si tineri.
10. Finantarea unor premii anuale pentru creatia artistica în domeniul
culturii romilor.
16
J. Comunicare si participare civica
1. Realizarea unui program national de informare publica si combatere a
prejudecatilor interetnice în institutiile publice.
2. Initierea unui program de combatere a discriminarii în mass-media.
3. Initierea unor programe de informare privind combaterea discriminarii
la angajarea în munca.
4. Initierea unor programe nationale de informare si educare a etnicilor
romi privind sanatatea, învatamântul, familia, protectia copilului,
accesul pe piata muncii, drepturile cetatenesti, protectia sociala etc.
5. Desfasurarea de programe de informare si educare civica a etnicilor
romi.
6. Mediatizarea cazurilor de discriminare a romilor.
7. Încurajarea mass-media sa prezinte starea si nevoile romilor în
domeniile: educatie, asistenta medico-sanitara, legalitate, cultura,
habitat într-o maniera realista si lipsita de prejudecati.
8. Conceperea si implementarea unor programe de sprijinire a dezvoltarii
societatii civile a romilor, în scopul prevenirii si combaterii
discriminarii etnicilor romi.
9. Organizarea si dezvoltarea unor programe de informare si educare
interculturala a majoritatii, cu participarea etnicilor romi.
10. Participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor politice, cu
impact asupra vietii economice si sociale a comunitatilor de romi.
11. Popularizarea exemplelor de succes în rezolvarea problemelor
comunitatilor de romi.
12. Evaluarea si mediatizarea periodica a starii sociale a comunitatilor de
romi din România.
17
VIII. Structuri2
Pentru buna organizare si coordonare a îndeplinirii Planului general de masuri
pentru
aplicarea Strategiei de îmbunatatire a situatiei romilor se constituie
urmatoarele
structuri:
1. Comitetul mixt de implementare si monitorizare;
2. comisiile ministeriale pentru romi;
3. birourile judetene pentru romi;
4. experti locali pentru problemele romilor.
1. Comitetul mixt de implementare si monitorizare
Comitetul mixt de implementare si monitorizare raspunde de organizarea,
planificarea, coordonarea si controlul executarii activitatilor prevazute în
Planul
general de masuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunatatire a situatiei
romilor si va
fi format din secretarii de stat din ministerele responsabile pentru aplicarea
strategiei
si din reprezentanti ai organizatiilor romilor.
Comitetul mixt de implementare si monitorizare se va întruni trimestrial si va
analiza stadiul îndeplinirii activitatilor prevazute în sedintele lunare.
Comitetul mixt de implementare si monitorizare va avea urmatoarea
componenta:
- presedinte: secretarul de stat pentru relatii interetnice (acum aceasta
functie este
detinuta de catre presedintele Agentiei Nationale pentru Romi, cu rang de
secretar de
stat n.a.);
- membri: secretari de stat, lideri (reprezentanti) ai romilor;
- secretar executiv: subsecretarul de stat pentru romi (functie abolita,
subsecretarul
de stat pentru romi si coordonator al OPR devenind, între timp, presedinte al
ANR si,
implicit, al Cmixt n.a.).
Organul executiv al Comitetului mixt de implementare si monitorizare este
Oficiul
National pentru Romi din cadrul Ministerului Informatiilor Publice (Rolul si
functia
fostului ONR au fost preluate, initial de catre Oficiul pentru Problemele
Romilor si, în
ulterior, de catre Agentia Nationale pentru Romi, ce asigura, totodata si
secretariatul
tehnic al Cmixt n.a.).
2În paranteze am inserat modificarile ulterioare aduse structurilor institutionale de aplicare a
Strategiei,
ca efect si cauza a implementarii mai eficiente a acesteia (n.a)
18
2. Comisiile ministeriale pentru romi
Comisiile ministeriale pentru romi se subordoneaza Comitetului mixt de
implementare si monitorizare si raspund de organizarea, coordonarea,
planificarea si
controlul îndeplinirii activitatilor din Planul general de masuri pentru aplicarea
Strategiei de îmbunatatire a situatiei romilor, cuprinse în sectorul de
responsabilitate
al ministerului de resort.
Presedintele Comisiei ministeriale pentru romi va fi reprezentat de secretarul
de stat
al ministerului, care este si membru al Comitetului mixt de implementare si
monitorizare.
Comisia va mai cuprinde 4-5 membri (sefi de directii si experti) a caror
responsabilitate este îndeplinirea sarcinilor care le revin din aplicarea Planului
general
de masuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunatatire a situatiei romilor în
sectorul de
activitate al ministerului (se fac eforturi ca în fiecare dintre aceste comisii sa
existe un
reprezentant de etnie roma, provenit din mediul organizatiilor
neguvernamentale si
care sa fie un specialist în respectivul sectorul vizat de comisie n.a.)
3. Birourile judetene pentru romi
Birourile judetene pentru romi sunt structuri organizate la nivel judetean în
cadrul
prefecturilor si se subordoneaza Comisiei ministeriale pentru romi din cadrul
Ministerului Administratiei Publice (iar, în prezent, si Agentiei Nationale pentru
Romi
n.a.).
Principalele responsabilitati ale birourilor judetene pentru romi sunt
organizarea,
planificarea si coordonarea activitatilor desfasurate la nivel judetean pentru
îndeplinirea obiectivelor si sarcinilor din Planul general de masuri pentru
aplicarea
Strategiei de îmbunatatire a situatiei romilor.
Birourile judetene pentru romi se subordoneaza Comitetului mixt de
implementare
si monitorizare a Strategiei de îmbunatatire a situatiei romilor. În componenta
birourilor judetene pentru romi vor fi 3-4 experti, dintre care unul va fi în mod
obligatoriu membru al etniei romilor.
19
4. Expertii locali pentru romi
Expertii locali pentru romi functioneaza la nivelul primariilor si sunt
responsabili
pentru desfasurarea pe plan local a actiunilor de îmbunatatire a situatiei
romilor. Ei se
subordoneaza atât birourilor judetene pentru romi, cât si primarului. Expertii
locali
reprezinta principalii mediatori între autoritatile publice si comunitatile de
romi.
La nivelul comunelor (acolo unde nu exista un reprezentant de etnie roma,
-expert
local pentru romi- angajat în cadrul primariei), functia de expert pentru romi
este
exercitata prin cumul de functii de catre un functionar al primariei.
În scopul conjugarii eforturilor de îndeplinire a obiectivelor Strategiei de
îmbunatatire a situatiei romilor, în cadrul parteneriatului dintre administratia
publica
si societatea civila va functiona o fundatie de interes public pentru romi.
Scopul
acesteia va fi atragerea si administrarea fondurilor extrabugetare, din tara si
din
strainatate, în vederea finantarii programelor si proiectelor care vizeaza
îndeplinirea
obiectivelor Strategiei de îmbunatatire a situatiei romilor. (Administrator al
acestor
fonduri a fost, pâna în prezent, Centrul de Resurse pentru Comunitatile de
Romi din
Cluj Napoca n.a.)
În vederea evaluarii si selectionarii proiectelor de implementare a prezentei
strategii
se va constitui Comisia de evaluare a proiectelor, formata din reprezentanti ai
administratiei publice, lideri ai romilor si reprezentanti ai fundatiei de interes
public
pentru romi.
Înfiintarea structurilor pentru implementarea si monitorizarea Strategiei de
îmbunatatire a situatiei romilor se va realiza în conformitate cu calendarul de
activitati
prevazut în Planul general de masuri pentru aplicarea Strategiei de
îmbunatatire a
situatiei romilor.
B. Agentia Nationala pentru Romi
- Scurt istoric -
În iunie 2003, prin OUG 64/2003, Secretariatului General al Guvernului, a
preluat Oficiul pentru Problemele Romilor si activitatile pentru romi de la
fostul
Minister al Informatiilor Publice. În martie 2004, prin Hotarârea Guvernului nr.
407/2004, privind modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr.
749/2003 si
OUG nr.11/2004, privind stabilirea unor masuri de reorganizare în cadrul
20
administratiei publice centrale, Departamentul pentru Relatii Interetnice,
structura din
cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, aflata în subordinea Primului Ministru
si
sub coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al
Guvernului, a preluat Oficiul pentru Problemele Romilor de la Secretariatul
General
al Guvernului, inclusiv Unitatea de Implementare a programului PHARE
nr.RO/2002-
586.01.02 „Sprijin pentru strategia de imbunatatire a situatiei romilor” si
personalul
aferent.
În ianuarie 2004, a fost aprobat Ordinul SGG nr.346/2004, privind
modificarea componentei Comitetului Mixt de implementare si monitorizare a
H.G.
430/2001, privind Strategia Guvernului de îmbunatatire a situatiei romilor.
Conform
acestui Ordin, presedentia CMixt era asigurata de Secretarul de Stat al
Departamentului pentru Relatii Interetnice, de asemenea au fost reconfirmati
sau
desemnati noii membri ai acestui comitet, inclusiv membrii organizatiilor
romilor din
Romania.
În perioada noiembrie 2003-noiembrie 2004 au fost organizate sapte întâlniri
ale CMixt care au avut ca obiectiv atât analiza stadiului îndeplinirii activitatilor
specifice fiecarui minister de resort în cadrul strategiei cât si discutarea unor
noi
intentii de atragere de fonduri de la alte institutii internationale în scopul
atingerii
obiectivelor din Strategia Nationala de Îmbunatatire a Situatiei Romilor. Trei
dintre
aceste întâlniri s-au desfasurat sub forma de ateliere de lucru.Ca urmare a
dorintei
guvernului de a relansa Strategia si de a da un nou suflu în aplicarea Planului
de
masuri prevazute în ea si ca urmare discutiilor avute între reprezentantii
Cancelariei
Primului Ministru si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale rome din
România, în data de 07.10.2004, Guvernul României a aprobat, prin
ordonanta
de urgenta numarul 78/2004, înfiintarea Agentiei Nationale pentru Romi, ca
structura guvernamentala responsabila de problematica romilor. Aceasta
ordonanta
de urgenta a fost aprobata, ulterior, prin Legea numarul 7 din în 28 februarie
2005 votata de catre Parlamentul României. Prin Hotarârea de guvern nr.
1703 din
14 octombrie 2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 984 din
26/10/2004
s-au stabilit masurile de organizare si de functionare a Agentiei Nationale
pentru
Romi.
- Scurta prezentare -
Agentia Nationala pentru Romi este înfiintata ca organ de specialitate al
administratiei publice centrale si preia atributiile Oficiului pentru Problemele
21
Romilor, care se desfiinteaza, si pe cele ale Unitatii de Implementare a
programelor PHARE din cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice.
Agentia Nationala pentru Romi este coordonata de Ministrul pentru
Coordonarea Secretariatului General al Guvernului si se afla în subordinea
Guvernului.
Agentia Nationala pentru Romi elaboreaza politica si strategia Guvernului în
domeniul protectiei drepturilor minoritatii romilor.
Structura agentiei
Structura Agentiei Nationale pentru romi se doreste a fi una simpla, fiind
conceputa cu scopul de a aborda cu succes dificila si complexa problematica
a
romilor. Astfel, agentia este coordonata de catre ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului si este condusa de catre un presedinte,
cu
rang de secretar de stat, numit de catre primul ministru. Presedintele agentiei
detine, pe lânga atributiile de conducere si de reprezentare, functia de
presedinte al
Comitetului mixt de implementare si monitorizare a Strategiei de
îmbunatatire a
situatiei romilor, constituit în baza Hotarârii Guvernului nr. 430/2001, precum
si pe
aceea de ordonator tertiar de credite.
Presedintele agentiei va fi ajutat de catre un secretar general, precum si de
catre un director. Structura centrala a agentiei va fi completata de catre 20
de
specialisti repartizati pe 4 servicii: Serviciul relatii internationale si societate
civila,
Serviciul comunicare si colaborare teritoriala, Serviciul de elaborare programe
si proiecte si Serviciul economic, administrativ, resurse umane, juridic. De
asemenea, structura centrala va fi completata de catre un compartiment de
Audit si de
catre Unitatea de Implementare a programului Phare nr. RO/2002/000-
586.01.02
"Sprijin pentru strategia nationala de îmbunatatire a situatiei romilor".
Având in vedere principiile descentralizarii administrative, agentia va avea în
subordine opt birouri regionale pentru romi, corespunzator regiunilor de
dezvoltare în
România: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est,
Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest
Oltenia,
Regiunea de Dezvoltare Vest, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Regiunea
de
Dezvoltare Centru si Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov, în cadrul carora
vor
activa câte patru specialisti.
22
Functiile Agentiei Nationale pentru Romi:
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protectiei drepturilor minoritatii
romilor, Agentia Nationala pentru Romi îndeplineste urmatoarele functii:
a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea politicilor sociale,
strategiilor si programelor destinate minoritatii romilor;
b) functia de administrare a fondurilor bugetarea pentru elaborarea
programelor de dezvoltare a comunitatii de romi;
c) functia de reprezentare, prin care se asigura, în numele statului român,
reprezentarea pe plan intern si extern la toate evenimentele legate de
domeniul
specific de activitate;
d) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul
aplicarii reglementarilor din domeniul sau de activitate.
Atributiile agentiei:
1. asigura elaborarea politicii si strategiei Guvernului în domeniul protectiei
drepturilor minoritatii romilor;
2. participa, împreuna cu alte organe ale administratiei publice, cu
organizatiile
neguvernamentale ale romilor si cu reprezentanti ai minoritatii romilor si
coordoneaza evaluarea principalelor nevoi ale comunitatilor de romi si
aplicarea
programelor de sprijinire a acestora;
3. initiaza si desfasoara actiuni de formare privind combaterea discriminarii la
nivelul functionarilor publici din cadrul administratiei publice centrale si
locale;
4. promoveaza dezvoltarea colaborarii dintre structurile administratiei publice
si
organizatiile neguvernamentale ale romilor, pe baza de parteneriat;
includerea
liderilor comunitatilor de romi în procesul de luare a deciziilor administrative
locale care afecteaza comunitatea de romi;
5. elaboreaza si propune Guvernului spre aprobare programe de reabilitare a
locuintelor si mediului înconjurator în zonele locuite de romi, programe cu
finantare guvernamentala sau în parteneriat pentru asigurarea conditiilor
minime
de locuit în comunitatile de romi - energie electrica, apa potabila, canalizare,
gaz metan, salubrizare;
23
6. participa la elaborarea unor programe specifice de formare si reconversie
profesionala pentru romi;
7. sprijina, în conditiile legislatiei în vigoare, tinerii romi în vederea angajarii si
monitorizeaza evolutia profesionala a tinerilor romi cu studii superioare;
8. participa la elaborarea programelor privind sporirea facilitatilor fiscale
pentru
persoanele juridice care angajeaza persoane de etnie roma din familii cu multi
copii si lipsite de mijloace de subzistenta;
9. identifica solutii pentru includerea romilor în sistemul asigurarilor de
sanatate,
înscrierea la medicul de familie, acordarea de medicamente compensate;
10. participa la elaborarea unor programe de informare sanitara, consultanta
medicala si planning familial pentru femeile din comunitatile de romi, cu
accent
pe protectia mamei si a copilului;
11. promoveaza desfasurarea campaniilor de depistare a TBC, infectiilor
HIV/SIDA, afectiunilor dermatologice, bolilor cu transmitere sexuala;
12. initiaza programe de asigurare de facilitati pentru exercitarea si
revalorificarea
unor meserii traditionale care corespund nevoilor existente pe piata;
13. participa la elaborarea de programe pentru reducerea ratei somajului în
rândul
cetatenilor români de etnie roma, prin crearea de facilitati întreprinzatorilor
care
angajeaza romi si combaterea oricaror forme de discriminare privind
angajarea
romilor;
14. analizeaza si evalueaza posibilele efecte discriminatorii ale
reglementarilor
actuale, actioneaza pentru perfectionarea cadrului juridic existent;
15. promoveaza, în colaborare cu organizatiile de romi, programe locale
pentru
procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiti de mijloace de
subzistenta;
16. actioneaza pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a
drepturilor
civile, politice si sociale în rândul minoritatii romilor;
17. initiaza programe de prevenire si combatere a discriminarii pentru copiii
romi
institutionalizati, precum si pentru celelalte categorii de copii aflati în
dificultate;
18. actioneaza pentru asigurarea participarii nediscriminatorii a femeilor de
etnie
roma la programele de protectie si educatie a copiilor;
19. participa la elaborarea unor programe de formare a mediatorilor sociali si
a
formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunitatile de romi;
20. analizeaza fenomenul "copiii strazii" si participa la formularea de proiecte
nationale si locale de interventie sociala;
24
21. participa la elaborarea programului de stimulare a participarii scolare si de
reducere a abandonului scolar, în special în segmentele sarace ale populatiei
de
romi;
22. analizeaza posibilitatile de organizare a unor institutii de învatamânt
primar,
secundar si profesional pentru romi;
23. promoveaza organizarea de catre unitatile scolare si inspectoratele
scolare
judetene a cursurilor de recuperare scolara pentru romi, prin toate formele de
învatamânt aprobate, în raport cu solicitarile individuale si ale organizatiilor
romilor din zona de responsabilitate;
24. promoveaza organizarea si dezvoltarea unor retele de valorificare a
patrimoniului cultural al romilor, inclusiv prin adaptarea meseriilor traditionale
la piata moderna si prin dezvoltarea unor retele de desfacere;
25. initiaza proiecte culturale de reconstructie si de afirmare a identitatii
romilor;
26. elaboreaza programe de sprijinire a elitelor politice, culturale si artistice
provenite din rândul romilor, în scopul revigorarii si afirmarii identitatii etniei
romilor;
27. sprijina realizarea unor canale de cultura si informare pentru romi la nivel
national;
28. elaboreaza programe nationale de informare publica si combatere a
prejudecatilor interetnice în institutiile publice;
29. elaboreaza programe de combatere a discriminarii în mass-media si de
informare privind combaterea discriminarii la angajarea în munca;
30. promoveaza participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor
politice
cu impact asupra vietii economice si sociale a comunitatilor
Agentia Nationala pentru Romi va reprezenta, în viitor, un instrument si, în
acelasi
timp, o garantie a unei corecte si eficiente elaborari, implementari,
monitorizari si
evaluari a politicilor si programelor publice, destinate îmbunatatirii situatiei
socioeconomice
a romilor din România.
25
C. Implementarea la nivel national a Strategiei Guvernului României pentru
Îmbunatatirea Situatiei Romilor
Guvernul României a aprobat Strategia pentru Îmbunatatirea Situatiei Romilor
în
aprilie 2001 precum si metodologia de implementare a actiunilor si masurilor
specifice acestei Strategii, cu un plan pe termen mediu (2001-2004). La
început,
elaborarea, implementarea si aplicarea Strategiei s-au realizat cu sprijinul
Uniunii
Europene, ca parte a programului PHARE 1998 RO9803.01.
În acest an urmeaza sa fie aprobat Planul de Masuri pentru perioada 2005-
2007.
Progrese înregistrate în plan institutional
Implementarea strategiei se realizeaza prin doua tipuri de structuri. La nivel
central
Agentia Nationala pentru Romi, care a preluat rolul si functiile fostului Oficiu
pentru
Problemele Romilor, detine, asa cum am vazut deja, functii legate de:
elaborarea cadrului si a regulamentelor necesare aplicarii Startegiei;
management fondurilor interne si internationale pentru Romi;
reprezentare;
autoritate centrala ce monitorizeaza si evalueaza politicile si activitatile
publice destinate minoritatii Roma elaborate si implementate de celelalte
ministere si structuri guvernamentale.
Comitetul mixt interministerial de Implementare si Monitorizare a Strategiei
(Cmixt) ce include reprezentanti ai tuturor institutiilor si organizatiilor
interesate în
acest sector, asigura coerenta strategiilor sectoriale si furnizeaza sprijin
pentru
implementarea lor. Comisiile ministeriale pentru Romi stabilite la nivelul
fiecarui
minister implicat sunt responsabile de implementarea strategiilor sectoriale.
La nivel
local, Strategia este implementata de catre serviciile descentralizate ale
ministerelor
(ex. Directiile judetene de sanatate publica, Inspectoratele scolare judetene,
Agentiile
judetene de ocupare a fortei de munca etc.) precum si de catre institutii si
structuri
specifice si special create în acest scop: birourile judetene pentru romi (din
cadrul
prefecturilor) si expertii locali romi (din cadrul primariilor). Aceste structuri
sunt
26
responsabile cu identificarea problemelor cu care se confrunta comunitatile
de romi la
nivel local si judetean si cu dezvoltarea si implementarea planurilor de
actiune
specifice. Spre exemplu, expertii locali pentru romi sunt responsabili cu
identificarea,
la nivel local, a problemelor si a dificultatilor cu care se confrunta comunitatile
locale
de romi; aceste probleme si nevoi sunt transmise si centralizate la biroul
judetean
pentru romi unde se întocmesc rapoarte si planuri de actiune judetene si,
ulterior, pe
baza acestor planuri, Strategia este adaptata si implementata flexibil, în
functie de
cerintele si aspectele specifice fiecarei zone/comunitati.
Strategia pentru Îmbunatatirea Situatiei Romilor a prevazut crearea posturilor
de mediatori sanitari si scolari ca interfata între comunitatile de romi (inclusiv
cele din
mediul rural) si sistemul sanitar, respectiv cel educational. S-au facut
progrese
substantiale în extinderea retelei de mediatori sanitari: pâna la sfârsitul anului
2004, în
37 de directii judetene de sanatate publica erau angajati cca. 200 de
mediatori sanitari.
Este necesara, însa, extinderea acestei retele pe viitor, la nivelul întregii tari,
pentru a
face fata cerintelor din acest sector (se estimeaza ca numarul minim de
mediatori
sanitari de care este nevoie pentru a face fata cerintelor ar fi de peste 600 de
astfel de
specialisti care sa actioneze în comunitatile de romi). S-a înfiintat si dezvoltat,
de
asemenea, si o retea de mediatori scolari prin intermediul programului PHARE
2001
“Accesul la educatie pentru grupurile dezavantajate cu focalizare pe romi” ce
cuprinde un numar de 70 mediatori în primele 10 judete-pilot incluse în
program.
Aceasta retea va fi extinsa si restul judetelor prin programele PHARE 2003 si
2004-
2006 aflate în derulare în prezent si care se doresc a fi o continuare a celui
mentionat
anterior.
Progrese înregistrate în domeniul educatie
Ca efect al degradarii accentuate a conditiilor de viata ale populatiei în
perioada de tranzitie, se înregistreaza o înrautatire a nivelului de scolarizare a
copiilor
romi. Conform studiului realizat de ICCV „Romii în România 2002”, 18% din
copiii
romi cu vârsta cuprinsa între 7 si 16 ani nu au fost niciodata la scoala, iar
12% au iesit
din sistem înainte de finalizarea învatamântului obligatoriu. Mai mult de o
treime din
romi (38,6%) sunt analfabeti functional.
Spre deosebire de etnia maghiara care a optat pentru scoli separate,
populatia
de etnie roma a refuzat categoric aceasta forma de organizare a educatiei.
Problema
este ca populatia roma locuieste de regula în cartiere marginase si/sau rau
famate, iar
scolile amplasate în aceste zone, în care învata si copiii romi, au conditii de
învatare
27
inferioare. În aceste scoli în care sunt preponderent elevi romi, rata
repetentiei atinge
valoarea de 11,3%, fiind aproape de trei ori mai ridicata decât în cazul
întregului
sistem de învatamânt. Datorita nivelului calitativ scazut al scolii, aproape 20%
din
elevii romi ajunsi în clasa a IV-a sunt analfabeti functional.
România promoveaza principiul egalitatii de sanse în educatie, indiferent de
caracteristicile individuale – deficiente mentale sau fizice, mediul socio-
economic,
limba materna, originea etnica, zona geografica etc. Sistemul legislativ
românesc
stipuleaza dreptul la educatie al tuturor copiilor, indiferent de nationalitate,
religie,
gen etc., printr-o serie de reglementari generale, cuprinse atât în Constitutie
si în
Legea învatamântului, cât si în alte reglementari destinate prevenirii si
combaterii
discriminarii.
Masurile de reforma a educatiei dupa 1990 au promovat o serie de schimbari
în
sistem, cu impact potential asupra reducerii abandonului si nescolarizarii.
Pornind de
la importanta educatiei în depasirea decalajelor social-economice ale
populatiei rome,
problemele romilor sunt integrate si în Strategia de dezvoltare a
învatamântului
preuniversitar, în cadrul careia îmbunatatirea gradului de cuprindere a romilor
în
sistemele de educatie formala si asigurarea unei educatii de calitate
constituie
obiective principale.
O serie de politici de ameliorare a participarii scolare la nivel general au fost
însotite de o serie de masuri specifice, destinate populatiei de etnie roma:
♦ alocarea de locuri speciale pentru candidatii romi la admiterea în
învatamântul liceal si profesional (în anul scolar 2003/2004 numarul locurilor
acordate candidatilor romi la admiterea în licee si scoli profesionale a fost de
1918, iar în anul scolar 2004/2005 numarul acestora a crescut la aproximativ
2500
– inventarierea este în curs, vezi www.edu.ro)
♦ promovarea tinerilor romi în facultati si colegii universitare în scopul
formarii unei tinere intelectualitati rome:
- acordarea unui numar sporit de locuri subventionate, special
destinate candidatilor romi, la învatamântul superior (în anul universitar
2003-
2004 au fost alocate 422 locuri distincte candidatilor romi pentru admiterea în
învatamântul superior, iar gradul de ocupare a acestor locuri a fost de 67%; în
anul universitar 2004/ 2005 au fost alocate 399 locuri distincte candidatilor
romi pentru admiterea la studii în învatamântul universitar pentru ca în anul
universitar 2005/ 2006 sa fie alocate 398 locuri distincte candidatilor romi
pentru admiterea la studii în învatamântul universitar);
- stimularea formarii de personal didactic cunoscator al limbii
romani;
28
- înfiintarea de clase/grupe în cadrul scolilor normale si a
colegiilor pedagogice pentru formarea viitorilor învatatori/institutori de etnie
roma;
- desfasurarea de cursuri de initiere/perfectionare a cunostintelor
de limba romani destinate cadrelor didactice de etnie roma sau neroma,
calificate si necalificate;
- înfiintarea sectiei de limba si literatura romani în cadrul
Facultatii de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii Bucuresti, începând
cu anul universitar 1998/1999;
- organizarea de cursuri de învatamânt deschis la distanta pentru
institutori, cu directie de studii Limba romani
♦ stimularea studierii limbii romani prin masuri speciale:
- organizarea studiului limbii romani ca limba materna;
- încurajarea scolilor de a încadra cadre didactice calificate
pentru predarea limbii romani sau, în lipsa acestora, absolventi de liceu sau
de cel putin 10 clase, de etnie roma;
- organizarea primei scoli cu predare în limba romani.
♦ elaborarea de programe, manuale si materiale auxiliare pentru limba
romani si pentru istoria si traditiile minoritatii romilor;
♦ asigurarea, în fiecare inspectorat scolar, a unei pozitii de inspector
pentru romi, care sa monitorizeze participarea la educatie a copiilor si
tinerilor
romi
Programul „Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe
romi” derulat prin Ministerului Educatiei si Cercetarii a fost destinat
îmbunatatirii
accesului la educatie al grupurilor dezavantajate, în special a celor de etnie
roma, în
vederea înlaturarii excluziunii sociale si a marginalizarii si a promovarii
drepturilor
omului si a egalitatii sanselor. Obiectivele programului au fost urmatoarele:
cresterea accesibilitatii si îmbunatatirea conditiilor în
învatamântul prescolar, în vederea stimularii înscrierii timpurii într-o unitate
scolara a copiilor din medii defavorizate, inclusiv romi, ca o conditie esentiala
pentru dezvoltarea lor sociala si educationala; stimularea copiilor pentru a
finaliza învatamântul obligatoriu (prevenirea abandonului scolar);
furnizarea educatiei de “A doua sansa” pentru persoanele care
nu si-au finalizat învatamântul obligatoriu (corectia abandonului scolar).
Programul are în plan institutional a avut urmatoarele rezultate:
29
113 persoane au fost formate pe diferite teme legate de scopul
programului ( educatie incluziva, educatie remediala, metode active de
învatare, dezvoltare comunitara, curriculum, cultura si istoria romilor);
55 persoane apartinând minoritatii rome au fost înscrise în
programul de învatamânt la distanta pentru a deveni învatatori, educatoare
sau
profesori de limba Romani în comunitatile de romi;
74 persoane din comunitatile de romi ale proiectului au fost
selectate sa functioneze si sa fie formate ca mediatori scolari;
1732 profesori din scolile selectate în proiect au beneficiat de
formare pe problemele specifice ale programului.
În cele 10 judete ale programului, în anul scolar 2003-2004, s-a înregistrat o
crestere a participarii scolare, în special a copiilor de etnie roma (o crestere a
participarii scolare a copiilor romi din cele 74 de scoli participante - inclusiv
cei
cuprinsi în programul “A doua sansa” - de 11,6%, fata de anul precedent, în
comparatie cu o crestere a participarii tuturor copiilor cuprinsi în aceste scoli
de
0,2%). Îmbunatatirea participarii este foarte evidenta la nivelul
învatamântului
prescolar, unde, cresterii de 12,3% înregistrate în rândul tuturor prescolarilor
din
unitatile de învatamânt cuprinse în program, îi corespunde o crestere de
28,2%
înregistrata în rândul copiilor prescolari de etnie roma, în aceleasi unitati de
învatamânt.
Ministerului Educatiei si Cercetarii are în prezent în implementare înca doua
programe Phare (PHARE 2003 si Phare 2004-2006) destinate îmbunatatirii
accesului
la educatie al grupurilor dezavantajate care continua masurile programului
din 2001 în
toate judetele din România.
Progrese înregistrate în domeniul ocuparii profesionale
În anul 2004, prin Programul National de Ocupare a Fortei de Munca au fost
încadrate în munca 9079 persoane de etnie roma, iar în primele doua luni ale
anului
2005 au fost încadrate 1530 vizându-se, pentru tot anul 2005, încadrarea a
6845
persoane de etnie roma.
Principalele masuri care au condus la încadrarea în munca a romilor în anul
2004 au fost:
- încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 4286 persoane;
- încadrarea prin ocuparea temporara a fortei de munca în lucrari publice
de interes comunitar – 3819 persoane;
30
- ocuparea fortei de munca prin acordarea de alocatii pentru somerii care
se încadreaza înainte de expirarea somajului – 681 persoane.
În anul 2004 s-a realizat cuprinderea în cursuri de formare profesionala a 282
persoane de etnie roma, 98 dintre acestia fiind încadrati în munca.
Programele de
formare la care au fost cuprinse cele mai multe persoane de etnie roma au
fost:
lucrator în comert; zidar rosar tecuitor; lucrator în cresterea animalelor;
asamblor
articole din textile; operator confectioner industrial imbracaminte; dulgher;
lucrator în
cultura plantelor. În primele doua luni ale anului 2005, 99 de persoane de
etnie roma
au fost cuprinse în cursurile de formare profesionala.
Începând din anul 2003, ANOFM organizeaza bursa locurilor de munca pentru
romi. În anul 2004, la bursa locurilor de munca organizata pentru persoanele
de etnie
roma au participat 9.845 persoane. În cadrul acestei burse, au fost oferite
11.304 de
locuri de munca pentru persoanele de etnie roma si 268 locuri de munca
pentru
persoanele supuse riscului de marginalizare sociala. La bursa au participat
9.845
persoane de etnie roma, dintre care au fost încadrate direct 2.257 persoane
de etnie
roma. Pentru anul 2005 bursa locurilor de munca pentru romi este prevazuta
pentru
data de 13 mai.
Progrese în domeniul relatiei cu organizatiile neguvernamentale ale
romilor
Organizatiile neguvernamentale reprezentative ale romilor∗∗ joaca un rol cheie
în elaborarea politicilor publice pentru romi. Ele sunt reprezentate în
Comitetul Mixt
si sunt constant consultate de catre autoritati dupa principiul “Nimic pentru
romi fara
romi”. Astfel, Departamentul pentru Relatii Interetnice/ Oficiul pentru
Problemele
Romilor a organizat în luna aprilie 2004 reuniunea „Incluziunea Romilor:
Obiectiv
comun pentru un beneficiu comun” la care au participat reprezentanti ai
ONG-urilor
romilor precum si reprezentanti ai unor institutii publice din România:
Parlamentul
României, Guvernul României, Administratia Prezidentiala, Consiliul National
pentru
Combaterea Discriminarii, Delegatia Uniunii Europene la Bucuresti,
reprezentanti ai
Ambasadelor, reprezentanti ai OSCE/ODIHR. Scopul reuniunii a fost implicarea
organizatiilor romilor în vederea stabilirii unui parteneriat strategic viabil cu
organismele internationale implicate în dezvoltarea socio-economica a
romilor,
precum si consolidarea parteneriatului cu structurile guvernamentale. În
perioada 5-7
noiembrie 2004, Departamentul pentru Relatii Interetnice/Oficiul pentru
Problemele
∗∗O lista a celor mai importante si active ong-uri implicate în viata comunitatii rome din
România,
împreuna cu datele lor de contact, se gaseste în index
31
Romilor, în parteneriat cu Agentia de Dezvoltare Comunitara „Împreuna”, a
organizat
întalnirea de lucru a Organizatiilor Rome din Romania „Implicarea societatii
civile
rome în politicile publice la nivel national si international”. Obiectivele
principale ale
reuniunii au fost: informarea participantilor cu privire la stadiul de realizare a
diferitelor initiative nationale/ europene fata de romi si deschiderea unei
prime etape
de consultare a organizatiilor romilor, în vederea coordonarii activitatilor în
perioada
2005-2007; comentarea de catre organizatiile prezente a Planului de Masuri
elaborat
de care DRI/OPR pentru Deceniul de Incluziune a Romilor; constituirea
Consiliul
Organizatiilor Rome din Romania (CORR), ca o retea de organizatii
neguvernamentale rome ce au ca misiune comuna promovarea intereselor
comunitatilor de romi; nominalizarea reprezentatilor romi în Comitetul Mixt de
monitorizare a HG 430/2001 si Comisiile Ministeriale pentru Romi. În data de
10
decembrie 2004, Agentia Nationala pentru Romi împreuna cu Programul
Natiunilor
Unite pentru Dezvoltarea a organizat, la Palatul Parlamentului, întalnirea de
lucru a
organizatiilor rome din România “Implicarea societatii civile rome în politicile
publice privind incluziunea sociala si respectarea drepturilor omului”. La
aceasta
întâlnire s-a urmarit, în principal, consultarea ONG-urilor rome privind
elaborarea
documentelor programatice cu care România participa la „Deceniul de
Incluziune a
Romilor 2005-2015, ", prezentarea Strategiei Agentiei Nationale pentru Romi
în ceea
ce priveste respectarea drepturilor omului, eficientizarea comunicarii si
colaborarii
dintre societatea civila roma si Agentia Nationala pentru Romi. Au fost invitati
reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale rome active în domeniul
social, o
serie de observatori, reprezentanti ai organismelor internationale prezente în
România
(Delegatia Uniunii Europene, Banca Mondiala -România, UNICEF si OSI
Bucuresti),
dar si a institutiilor publice relevante (MMSSF, CNCD, CASPIS, Presedentia
României). În data de 9 februarie 2005, Agentia Nationala pentru Romi în
colaborare
cu Banca Mondiala-România a organizat lansarea în România a programului
„Deceniul de incluziune a romilor 2005- 2015” prilej cu care au avut loc
consultari,
cu toti actori implicati, legate de prioritatile de actiune si finantare în
domeniile:
educatie, sanatate, locuire si ocupare, în vederea îmbunatatirii situatiei
comunitatii
rome.
Importante progrese s-au facut în domeniul cresterii capacitatii de absorbtie a
fondurilor externe prin intermediul proiectelor de dezvoltare comunitara
elaborate si
implementate (separat sau în parteneriat) de catre organizatiile
neguvernamentale ale
romilor si institutiile administratiei publice locale cu sprijin financiar intern si
international (asa cum vom vedea în capitolul urmator).
32
Programe si proiecte pentru romi
Programe si proiecte deja implementate
- scurta prezentare -
În perioada 2000-2004 au fost bugetate si implementate, la nivel national, o
serie de programe ce au avut ca scop general îmbunatatirea conditiilor de
viata ale
membrilor comunitatilor de romi. În sinteza, cele mai importante astfel de
programe,
având diferite surse de finantare (Bugetul de stat, Comisia Europeana etc.)
sunt:
- Programul PHARE 1998, RO9803.01, prin care a fost sprijinita elaborarea
„Strategiei nationale de îmbunatatire a situatiei romilor” si prin care au fost
finantate
40 de proiecte pilot (selectate dintr-un numar de 334 de propuneri primite)
dupa cum
urmeaza: 11 din partea organizatiilor neguvernamentale ale romilor, 12 din
partea
altor organizatii neguvernamentale, 13 din partea Primariilor si 5 din partea
altor
institutii publice;
- Programul PHARE 2000, RO0004.02.02, “Dezvoltarea societatii civile
2000”, prin care au fost finantate 36 de proiecte din 300 de cereri de
finantare
depuse, acoperind domeniile: administratie publica si dezvoltare comunitara,
educatie, sanatate, securitate sociala, comunicare si participare civica;
- Programul PHARE 2001, RO0104.02 , finantat de Uniunea Europeana (7
milioane Euro) si Guvernul României (co-finantare în valoare de 1,33 milioane
Euro),
denumit “Accesul la educatie a grupurilor dezavantajate, în special al copiilor
romi”,
cu un buget total de 8,33 milioane Euro, program implementat de catre
Ministerul
Educatiei si Cercetarii. Programul a fost implementat în 10 judete, iar
activitatile vor
fi extinse la nivelul altor 15 judete prin Programul PHARE 2003, RO03005-3,
denumit Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate, în valoare totala
de 11,33
milioane Euro (din care 9 milioane Euro din partea Comisiei Europene, iar 2,33
milioane Euro prin co-finantare nationala).
- Programul „Parteneriat pentru sprijinul romilor-2003”, finantat de la
bugetul de stat cu 1,6 milioane Euro (56,6 miliarde lei), suma reprezentând
contributia
33
României la programul PHARE 2002 RO 2002/000-586.01.02, intitulat „Sprijin
pentru Strategia nationala de îmbunatatire a situatiei romilor”. Prin
contributia
Guvernului României au fost finantate un numar de 27 proiecte ale
autoritatilor
publice locale în domeniile: locuire si mica infrastructura, activitati aducatoare
de
venit si achizitie de terenuri agricole în cadrul programului intitulat
“Parteneriat
pentru sprijinul romilor 2003”.
- Pe 6 septembrie 2004, Programul Natiunilor pentru Dezvoltare-România a
lansat primul centru pilot de sprijin social destinat comunitatatii de romi din
orasul Marasesti, judetul Vrancea. Proiectul a fost sprijinit de catre Guvernul
Suediei si a fost implementat în parteneriat cu Guvernul României,
Departamentul
pentru Relatii Interetnice/Oficiul pentru Problemele Romilor (actuala Agentie
Nationala pentru Romi), prefectura judetului Vrancea, primaria orasului
Marasesti si
Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie. Acest proiect pilot, în valoare de cca.
100.000 USD, are ca scop principal îmbunatatirea situatiei socio-economice si
a starii
de sanatate a romilor din localitate. Centrul furnizeaza servicii de consultanta
si
informare privind drepturile sociale; piata fortei de munca si facilitarea
obtinerii unui
loc de munca; educatie pentru sanatate si consiliere în materie de planificare
familiala;
instruire în domeniile: antreprenorial si tehnologia informatiei. Ideea
fundamentala a
acestui proiect este cooptarea membrilor etniei rome si implicarea lor directa
în
rezolvarea propriilor probleme. Pe baza rezultatelor obtinute ca urmare a
implementarii acestui proiect integrat se va putea recurge la multiplicarea lui
si în alte
comunitati locale.
Programe si proiecte aflate în derulare
- Începând cu noiembrie 2003 Unitatea de Implementare PHARE din cadrul
Agentiei Nationala pentru Romi implementeaza programul PHARE RO
2002/000-586.01.02, „Sprijin pentru Strategia Nationala de Îmbunatatire a
Situatiei
Romilor” în valoare de 7,6 milioane Euro (din care 1,6 milioane asigurate prin
cofinantare
de catre Guvernul României). Programul are doua componente:
o componenta de dezvoltare institutionala în valoare de 1,2 milioane euro
care
s-a concretizat prin organizarea si desfasurarea a numeroase cursuri legate
de
întarirea capacitatii locale, la care au participat principalii actori implicati în
implementarea Strategiei de îmbunatatire a situatiei romilor (personalul ANR,
34
experti din cadrul Birourilor Judetene pentru Romi, experti locali romi din
cadrul primariilor, reprezentanti ai ONG-urilor rome, membrii ai Directiilor de
Sanatate Publica etc.) si a fost oferita consultanta comunitatilor si initiativelor
ce au avut ca scop dezvoltarea de parteneriate pentru a se creste capacitatea
la
nivel local de elaborare de proiecte destinate comunitatilor de romi;
o componenta de investitii (sub forma de granturi), lansata în luna mai
2004 ce
a condus la selectarea si finantarea a 65 de proiecte din cele 531 de proiecte
propuse (si depuse la Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi ce
detine functia de administrator al acestor fonduri). La finalul procesului de
evaluare si în urma derularii vizitelor de pre-contractare, au fost selectate 65
de proiecte dintre care: 17 proiecte în valoare de 647.196 Euro în domeniul
sanitar, 34 proiecte în valoare de 1.482.908 Euro în domeniul pregatirii
profesionale si al activitatilor generatoare de venit si 14 proiecte în
valoare de 2.189.834 Euro în domeniul infrastructurii si locuintelor
sociale.
- Pe lânga acest program, Unitatea de implementare Phare din cadrul
Agentiei Nationale pentru Romi împreuna cu Unitatea de Implementare a
Programelor Phare din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii au finalizat
documentatia pentru Programul Multianual PHARE 2004-2006, sectorul
minoritati, ce va viza promovarea de actiuni în urmatoarele domenii de
interventie din Strategie: administratie si dezvoltare comunitara, locuire,
educatie, sanatate, comunicare si participare civica. Programul multianual
prevede
doua prioritati: prima urmareste „Întarirea capacitatii institutionale si
construire de
parteneriate în vederea îmbunatatirii conditiilor de viata ale Romilor si a si a
imaginii acestora." si cea de-a doua vizeaza "Îmbunatatira accesului la
educatie al
comunitatilor dezavantajate". Institutiile responsabile pentru implementarea
activitatilor prevazute de fisa sectoriala sunt Agentia Nationala pentru Romi
pentru
Prioritatea 1, si, respectiv, Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru Prioritatea
2. În
cadrul acestui program, prin Prioritatea 1, sunt prevazute activitati specifice
cum ar fi:
întarirea capacitatii institutionale a structurilor responsabile de
implementarea
Strategiei, campanii de informare si constientizare în legatura cu
problematica
romilor, activitati menite sa duca la cresterea accesului la serviciile publice si
pe piata
muncii a persoanelor de etnie roma cum ar fi rezolvarea problemelor legate
de lipsa
actelor de identitate si/sau de stare civila si finantarea de proiecte în
domeniile locuire,
mica infrastructura, sanatate, pregatire vocationala si activitati aducatoare de
venit, pe
baza principiilor dezvoltarii comunitare si prin promovarea activa a incluziunii
35
sociale a romilor si a familiilor lor. Prioritatea 2 reprezinta o continuare a
Programelor
Phare 2001 si 2003, implementate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si
destinate
îmbunatatirii accesului la educatie a romilor.
- Programul „Activitati de implementare si monitorizare a strategiei pentru
îmbunatatirea situatiei romilor – 2004”
Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, conform Hotarârii Guvernului
nr. 1514 / 07.10.2004, este responsabil de implementarea programului
“Activitati de
monitorizare si implementare a strategiei pentru îmbunatatirea situatiei
romilor”.
În cadrul acestui program au fost depuse de catre autoritatile locale în
parteneriat cu
ONG-urile de romi si/sau grupurile de initiativa din comunitatile de romi 220
de
proiecte. Comisia de analiza si selectie a proiectelor a declarat eligibile un
numar de
83 de proiecte. Dintre acestea, conform grilei de evaluare, au fost aprobate
spre
finantare un numar de 18 proiecte. 1 proiect a fost abandonat si sunt în curs
de
implementare 17 proiecte, descrise în continuare.
1.„Reabilitare drum de acces în comunitatea romilor din comuna Sadu”
proiect depus de catre Primaria Sadu, jud. Sibiu
obiectul proiectului: infrastructura, asfaltare drum
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.698.000.000 lei
beneficiari: 68 de familii de romi
2.„Împreuna vom reusi – consolidarea parteneriatului între administratia
locala
a orasului Jimbolia si comunitatea de romi. Introducerea gazului metan si
reabilitarea retelei de apa la 40 de familii”
proiect depus de catre Primaria Municipiului Jimbolia, jud. Timis
obiectul proiectului: infrastructura , gaz si apa potabila
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.980.072.143 lei
beneficiari: 40 de familii de romi
3.„Reabilitare Scoala Generala nr. 13 Craiova”
proiect depus de catre Primaria Municipiului Craiova, jud. Dolj
obiectul proiectului: infrastructura, reabilitare scoala
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.595.312.800 lei
beneficiari: 560 de copii romi
36
4.„Împietruirea strazilor din cartierul Modruzeni Marasesti”
proiect depus de catre Primaria Orasului Marasesti, jud. Vrancea
obiectul proiectului: infrastructura, pietruire drum
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.605.000.000 lei
beneficiari: 1 800 de persoane de etnie roma
5.„Mai aproape de scoala”
proiect depus de catre Primaria Frumusita, jud. Galati
obiectul proiectului: infrastructura, reabilitare scoala veche de 100 de ani
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 2.982.288.816 lei
beneficiari: 116 elevi de etnie roma
6.„Si ei merita conditii mai bune de viata”
proiect depus de catre Primaria Orasului Panciu, jud. Vrancea
obiectul proiectului: infrastructura, canalizare si apa potabila
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 2.900.000.000 lei
beneficiari: 500 de persoane de etnie roma
7.„Sansa”,
proiect depus de catre Primaria Sânpetru de Câmpie, jud. Mures
obiectul proiectului: infrastructura, pietruire drum si amenajare camin cultural
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.700.000.000 lei
beneficiari: 500 de persoane de etnie roma
8.„Lucrari de pietruire pe drumul comunal DC 163A, localitatea Teisoru,
comuna Puscasi”
proiect depus de catre Primaria Puscasi, jud. Suceava
obiectul proiectului: infrastructura, pietruire drum
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.791.884.400 lei
beneficiari: 592 de persoane de etnie roma
9.„ZooFarm – microferma pentru cresterea animalelor”
proiect depus de catre Primaria Satulung, jud. Baia Mare;
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 2.784.946.250 lei
beneficiari: 50 de persoane de etnie roma
37
10.„Crearea unor conditii de viata decente comunitatii roma din Municipiul
Dorohoi prin dezvoltarea infrastructurii si accesului la utilitati publice”
proiect depus de catre Primaria Municipiului Dorohoi, jud. Botosani
obiectul proiectului: : infrastructura, racordare locuinte sociale la utilitati
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.982.554.000 lei
beneficiari: 36 de familii de etnie roma
11.„Sectie de productie – Împletituri nuiele”
proiect depus de catre Primaria Vatra Dornei, jud. Suceava
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 2.259.908.784 lei
beneficiari: 32 de persoane de etnie roma
12.„Crearea Sectiei de Fierarie – Tinichigerie Speranta Viitor”
proiect depus de catre Primaria Bârlad, jud. Vaslui
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 2.382.000.000 lei
beneficiari: 24 de persoane calificate, 10 persoane angajate
13.„Punct medical si gradinita - comunitatea de romi Bora, Slobozia, jud.
Ialomita”
proiect depus de Primaria Slobozia, jud. Ialomita
obiectul proiectului: infrastructura
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.977.000.000 lei
beneficiari: 1512 de persoane de etnie roma
14.„Utilaje pentru asociatia agricola a romilor din Cuza Voda”
proiect depus de catre Primaria Cuza Voda, jud. Constanta
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 2.772.926.150 lei
beneficiari: 40 de persoane de etnie roma
15. „Energie electrica – un deziderat al secolului XXI”
proiect depus de catre Primaria Jilava, jud. Ilfov
obiectul proiectului: infrastructura, racordare la energie electrica
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.600.000.000 lei
beneficiari: 170 de familii de etnie roma
38
16. „Lucrari de pietruire pe Drumul Comunal Romi, localitatea Bosanci,
jud. Suceava”
proiect depus de catre Primaria Bosanci, jud. Suceava
obiectul proiectului: infrastructura, pietruire drum
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 3.800.000.000 lei
beneficiari: 240 de persoane de etnie roma
17. „Renovare scoli în comunitatile de romi ”
proiect depus de catre Primaria sector 2, Bucuresti
obiectul proiectului: infrastructura, reabilitare scoala
valoarea finantata de catre PNUD/SGG: 2.907.343.012 lei
beneficiari: 320 de elevi de etnie roma
- Deceniul de Incluziune a Romilor
În anul 2003, la Conferinta de la Budapesta intitulata: ”Romii într-o Europa
în expansiune: provocari pentru viitor” sefii guvernelor din opt state din
Europa
Centrala si de Est au convenit asupra demararii programului “Deceniul de
Incluziune
a Romilor 2005-2015” initiat de Banca Mondiala si Institutul pentru o
Societate
Deschisa. Programul vizeaza reducerea decalajului de oportunitati si a celui
legat de
standardul de viata dintre populatia roma si cea majoritara si si-a desfasurat
fazele
preparatorii pe întreg parcursul anului 2004. Deceniul a fost lansat oficial în
România
pe data de 9 februarie, la numai o saptamâna de la lansarea lui internationala
de la
Sofia. Planurile sale de actiune vizeaza patru domenii sectoriale: sanatate,
locuinte,
educatie si ocuparea fortei de munca. România este unul dintre cele mai
importante
state implicate în acest program si a reusit sa-si elaboreze planurile de
actiune pe cele
4 domenii de interventie. Suma cu care vor fi finantate activitatile si
programele
Decadei pe cele 4 domenii de interventie este de 50 de milioane de dolari (ea
va fi
negociata sub forma unui împrumut oferit de catre Banca Mondiala,
Guvernului
României)
În paralel cu activitatile Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015,
Institutul pentru o Societate Deschisa si Banca Mondiala au înfiintat un Fond
pentru
Educatia Romilor constituit din donatiile publice si private. Din acest fond vor
fi
acordate finantari nerambursabile pentru programe guvernamentale si
39
neguvernamentale vizând educatia, incluzând si actiuni specifice în cadrul
Deceniului. În cazul României, o prima evaluare a nevoilor educationale ale
populatiei de etnie Roma a estimat valoarea financiara a acestora la circa 150
milioane de dolari necesari a fi utilizati în acest domeniu în urmatorii 10 ani
(aproximativ 15 milioane de dolari anual).
Comitetul International de Coordonare al deceniului si-a tinut pe 15 aprilie
a.c.
la Budapesta, cea de-a cincea sesiune de lucrari. La aceste lucrari s-a stabilit
ca,
începînd cu data de 1 iulie a.c., România sa se succeada Ungariei în
asigurarea
Presedintiei si a Secretariatului International al Deceniului ceea ce va însemna
noi
sarcini si responsabilitati pentru Guvernul României dar si noi provocari si
oportunitati în a solutiona probleme comunitatii roma din tara noastra
40
În loc de concluzii
Succesul implementarii Strategiei pentru Îmbunatatirea Situatiei romilor
necesita noi angajamente si o implicare ferma din partea tuturor actorilor
interesati
în dezvoltarea capacitatii de absorbtie a finantarilor oferite de catre Uniunea
Europeana (si nu numai) în acest domeniu, în elaborarea si implementarea
unor
politici viabile în domeniu, în strînsa colaborare cu reprezentantii societatii
civile etc.
Agentia Nationala pentru Romi pune accentul pe acele actiuni si programe
prin care
sa dezvolte accesul la resursele infomationale si financiare necesare
dobândirii
tehnicilor si priceperii necesare elaborarii de proiecte viabile pentru a fi
finantate si,
ulterior, implementate cu succes de catre însisi membrii acestor comunitati.
Este de
preferat ca aceste proiecte sa fie integrate, adica sa vizeze multiplele
probleme cu
care se confrunta comunitatile locale de romi cu scopul de a contribui direct si
decisiv la îmbunatatirea standardului de viata al membrilor acestor
comunitati.
Prin intermediul programelor si proiectelor pentru romi implementate pentru
a îmbunatati situatia comunitatilor de romi din România se doreste, pe de-o
parte
sensibilizarea autoritatilor publice si implicarea lor mai activa în aceste
proiecte si
programe de a caror implementare va beneficia, în final, întreaga comunitate,
indiferent de etnia careia îi apartin membrii ei si, pe de alta parte, implicarea
activa
a membrilor comunitatilor locale de-a lungul întregului ciclu prin care trece un
proiect de la constientizarea nevoilor si simpla pâna la implementarea,
monitorizarea
si evaluarea proiectului. Pentru a reliza acest lucru este nevoie, în primul rând
de o
colaborare strânsa între autoritatile publice locale si comunitate.
Agentia Nationala pentru Romi se straduieste sa creeze cadrul propice
dezvoltarii unei astfel de colaborari pentru a se ajunge în situatia în care
comunitatea
locala sa învete singura sa se ajute singura si sa se dezvolte conform
principiilor
dezvoltarii comunitare, puse în practica în Uniunea Europeana, într-un climat
de
toleranta, colaborare si buna întelegere între toti membrii comunitatii,
indiferent de
etnia careia îi apartin acestia.