Sunteți pe pagina 1din 4

c  




p           



p Suprafata ʹ 17mil km2. Rusia ocupa cea mai mare parte a Europei de Est si partea de nord a
Asiei. Este cea mai întinsă ţară din lume, aproape de două ori mai mare decât teritoriul celei de-
a doua ţări ca întindere, Canada.

 Rusia are un litoral foarte extins, de peste 37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic şi a celui
Pacific, ca şi de-a lungul unor mări închise sau semiînchise, precum Marea Baltică, Marea Neagră sau
Marea Caspică.

^p á   
     
^p               
 
^p á         
^p    
    !  
^p á   !  "#  $ 
^p    % "#  $ & # ' 
^p á   & # ' %'     %' %  
 (

 )  ' * * +     ,  "(



„ p)    #   ,  
          
      ,  !  "#  $    & # '   
  , %'   (
„ 
„ -* *   *     -   á     
    
 (     *   á      
 *(-  "   * * *        
  *   $      '  (
„   )  *  ./   *( *  /   
* /0  *1  23   (-   ,
    * ,   (

2. ×             .


Cea mai mare parte a ţării este formată din câmpii vaste, atât în partea europeană cât şi în cea
asiatică, aceasta din urmă fiind cunoscută cu numele generic de Siberia. Aceste câmpii sunt, în mod
predominant, stepe în sud, iar în nord sunt câmpii acoperite cu păduri şi cu tundră pe coasta nordică.
Permafrostul (zone din Siberia şi Orientul Îndepărtat) ocupă mai mult de jumătate din teritoriul Rusiei.
Lanţurile muntoase sunt întâlnite de-a lungul frontierelor de sud, aşa cum sunt: Munţii Caucaz (cu
Muntele Elbrus, 5.633m, cel mai înalt vârf din Rusia şi Europa); Munţii Altai; Munţii Verhoiansk şi vulcanii
din Peninsula Kamceatka. În zona centrală se află Munţii Ural, un lanţ muntos care se întinde de la nord
la sud şi care împarte în mod convenţional Eurasia în două continente, cel european şi asiatic.
Cele mai importante insule ruseşti sunt Novaia Zemlia şi Teritoriul Franz Jozef, Insulele Novosibirsk,
Insula Wrangel, Insulele Kurile şi Sahalin.
  Federaţia Rusă se întinde de-a lungul a celei mai mari părţi nordice a supercontinentului euroasiatic.
Deşi în acest teritoriu se află o bună parte a zonelor arctice şi subarctice, aici este mai puţină populaţie,
activitate economică şi varietate fizică decât în alte ţări. Marile întinderi din partea de sud a acestor
regiuni cuprind o mare varietate de privelişti şi tipuri climatice. Cea mai mare parte a pământurilor
ruseşti din această zonă are climat continental şi arctic. Rusia este cea mai rece ţară din lume.
Temperatura medie anuală este de о5,5°C.
  În Rusia se află câteva dintre cele mai mari râuri, ca lungime şi/sau ca debit din lume. Printre marile
fluvii ale Rusiei se numarã :Volga ( 3530 km ) ,Obi (5410 km ) ,Enisei ( 4102 km ) ,Lena ( 4400 km ),
Kolâma ( 2129 km ) ,Amur ( la granita cu China , 4400 km ) . Printre cele mai importante lacuri din Rusia
se numără Lacul Baikal (lacul cel mai adânc, cu cel mai mare volum de apă dulce din lume), Lacul Ladoga
şi Lacul Onega. Riurile Rusiei, mai ales in partea asiatica, au un mare potential hidroelectric.
   Rusia dispune de bogate si variate resurse naturale. Se evidentaiza carbunele superior (bazinele
Kuznetsk, Peciora, Irkutsk, regiunea Rostov, Saha de Sud) si de carbune inferior (bazinul Kansk-Acinsk,
bazinul Moscovei), zacaminte mari de petrol (regiunea Tiumen, Tatarstan, Baskortostan), de gaze
naturale (nordul Siberiei de Vest, regiunile Saratov, Orenburg, tinutl Stavropol, Republica Komi).
Deasemenea rusia mai dispune si de resurse metalifere: minereu de fier (muntii Ural si Altai, sudul
Siberiei de Est), cupru (m-tii Ural, Siberia de Est), nichel (Norilsk, peninsula Kola), plumb si zinc (m-tii
Altai), cositor, aur (Siberia de Est si Extremul Orient). De o deosebita importanta sunt resursele minerale
chimice- sare de poatsiu, sulf (m-tii Ural), apatite (peninsula Kola). Rusia dispune si de immense resurse
forestiere (valoroase paduri de conifer din nordul partii europene, in Siberia si Extremul Orient).

3.  

Populatia- 147,4 mil. Locuitori.
  Densitatea medie a populatiei pe tara este de 9 loc/km2. In partea europeana ea constituie 25
loc/km2, iar in cea asiatica 3loc/km2. In unele regiuni nordice 1loc la citiva km2. Moscova-330loc/km2.
3.3 Procesul de urbanizare a decurs intensiv pe parcursul sec. al XX-lea. In anul 1914 populatia urbana
constituia 17%, in prezent 74%. Cea mai inalta pondere se inregistreaza im regiunile economice de Nord-
Vest, Centrala, Ural si Extremul Orient-regiuni cu cel mai inalt nivel de industrializare.
  Este o tara multinational, pe teritoriul careia locuiesc peste 100nationalitati si popoare. Rusii
constituie 81% din totalul populatiei. Alte etnii: tatarii(4%), ucrainenii (3%), ciuvasii, baskirii.
3.5 Biserica Ortodoxă Rusă este biserica creştină dominantă în Federaţia Rusă. Islamul este a doua
religie importantă a ţării. Mai există şi alte culte: catolic, iudaic, budist şi diferite biserici protestante.
Iniţierea religioasă se face, de obicei, pe linie etnică. Ruşii sunt în cea mai mare parte ortodocşi, în timp
ce persoanele de origine turcică sau caucaziană sunt musulmani.
  o  (     
Ô    
4           # )  (% * á     
        (5       *# #   *  
4 6 (4       á   *
   7*  4 6 (
4*    $ 4  , '        *    
** á *(%   á*       * * 
 (  *         $  
           * 8 '9(

     
 : )      /. ;<  : ;# )  ,  
  ()((( , á: (=/332>
2* , <  :   á  *   * /1/.
*:        (
?  & *        *     *       
) (
4           


p Numirea grupei din care face parte statul si caracteristica succinta a acesteia
La mai mult de un deceniu de la prăbuşirea Uniunii Sovietice din 1991, Rusia încearcă, în continuare, să
edifice o economie de piaţă funcţională şi să atingă o creştere economică mai ridicată.
Stat cu economie industrială - agrară in curs de transformare , Rusia dispune de uriase resurse de
materii prime minerale , forestiere , agricole; valorificarea resurselor minerale este costisitoare din
cauza situării lor ( a celor mai multe ) in regiuni greu accesibile din Siberia , slab populate si departe de
principalele zone economice si populate . Rusia se înscrie între principalii producători mondiali de
minereuri de fier , cărbune , petrol ( 2/3 in Siberia de Vest ) , aur , gaze naturale , nichel , crom , bauxită ,
s.a. , azbest , diamante , săruri de potasiu s.a.

 p Caracterizarea industrie. Caracterizarea subramurilor principale dezvoltate, indicand centrele mari

Industria dezvoltată prioritar in anii puterii sovietice , este dominată de subramurile industriei grele -
siderurgia , constructoare de masini , chimia , s.a. -care contribuie cu 3/4 la productia industrială , dar
randamentele întreprinderilor sunt în mare parte departe de realizările tărilor dezvoltate .
M  este prezentă în Ural , regiunea Moscovei , bazinul carbonifer Kuznetk , dar si în centre izolate
( exemplu : Kostomuksa si Cerepovet in NV ) , metalurgia neferoasă in Ural si lângă hidrocentralele din
Siberia Centrală , constructoare de masini in Ural si in partea europeană , mai ales ( Moscova , St.
Petersburg , Nijni Novgorod , Taritân , s.a.), industria chimică în Ural , Peninsula Kola , orasele
importante din partea europeană si din sudul Siberiei ( Omsk , Tomsk , Krasnoiarsk , Irkutsk , s.a. ) .
Industria textilă este concentrată în zona centrală a părtii europene .
    este de asemenea:industria chimica,metalurgia neferoasa,bazata pe exploatarea
cuprului,zincului,plumbului si bauxitei (Ural,pe lânga hidrocentralele de pa marile fluvii
siberiene);industria chimica (Ural,Peninsula Kola,Omsk,Tomsk,Krasnoiarsk,etc.);industria lemnului (Sankt
Petesburg si Arhanghelsk) si textila ( în zona europeana îndeosebi);industria alimentara (de
lactate,conserve de carne,peste,fructe,legume,ulei,votca si bere)..

Vânatoarea este dezvoltata în Siberia,pentru blanuri scumpe.Turismul este foarte dezvoltat ( în special
pentru Moscova si Sankt Petesburg).Exporta: utilaje,instalatii industriale,petrol, gaze naturale,minereuri.

 p Agricultura. Caracterizarea subramurilor principale dezvoltate

Agricultura se practică pe mari întinderi în jumătatea sudică a părtii europene si pe zone mai restrânse
in sudul Siberiei . Se cultiva grau , secara , orz , porumb , sfecla de zahar , cartofi, in pentru fuior ;
viticultura si pomicultura au ponderi restrânse . Se cresc ovine, bovine si porcine , iar în extremul nordic
reni . Vânătoarea este o activitate importantă in Siberia ( animale cu blănuri scumpe ), iar pescuitul este
dezvoltat ( porturi mai importante Murmansk , Arhanghelsk , Nahodka , Ohotsk) .

Agricultura se face pe suprafate mari,cu o mare varietate.În zonele de stepa si silvostepa în partea
europeana ( în special regiunea Volgai) se cultiva: cereale: grâu,orz,secara;legume,cartofi;plante tehnice;
floarea-soarelui,in,tutun,sfecla de zahar;pomicultura,viticultura.Cresterea animalelor: cornute
mari,porcine,pasari,reni;apicultura.Pescuitul este extins în Oceanul Pacific si Marea Neagra

 p Transportul. Caracterizarea tipurilor de transporturi dzvoltate


Rusia dispune de o uriasă retea de transporturi (feroviară rutieră , fluvială , aeriană ) , mai densă în
partea europeană . Valorificarea imenselor bogătii ale Siberiei a impus extinderea permanentă a retelei
de transporturi (inclusiv a conductelor pentru petrol si gaze naturale ).Balanta comercială este deficitară
, principalii parteneri fiind tările membre ale Comunitătii Statelor Independente .
Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriase:cai ferate (partial
electrificate);cele mai multe în partea europeana.De o mare importanta este linia transiberiana (9.304
km) de la Sankt-Petesburg-Moscova-Ecaterinburg-Irkutsk-Habarovsk-Vladivostok.Soselele moderne cele
mai multe sunt în partea europeana.Exista numeroase cai navigabile interioare: Volga,Ienisei,Obi
etc.Flota maritima.Aeroporturi:Moscova,St. Petesburg ,Novosibirsk, Volgograd,Kazan.

 p Relatiile economice externe. Formele principale de relatii de care dispune tara.


? 
  

   
?   
  

 
 
   ? 
    
 
 
 
!

     
"   

 
 
   


  
Absenţa obiectivelor strategice este una dintre problemele majore care afectează relaţiile Federaţiei
Ruse cu Uniunea Europeană. În ciuda rolului decisiv pe care l-a jucat în încetarea bipolarităţii, Rusia nu a
reuşit să-şi găsească locul nici în strategia de lărgire a Uniunii Europene, nici în aceea a Organizaţiei
Tratatului Atlanticului de Nord
Rusia nu este o adeptă prea entuziastă a înfiinţării unui ͣcartel internaţional al gazelor͟, după modelul
OPEC, în parte din motive tehnice, în parte din motive care ţin de dorinţa sa de a putea controla
independent pieţele.
Menţinerea unui flux ridicat de investiţii străine este o problemă. Rusia trebuie să găsească un
compromis, care să permită participarea capitalurilor străine într-o proporţie mai mare la exploatarea
materiilor prime. Asta cu atât mai mult cu cât are nevoie de investiţii şi de tehnologii care să permită
menţinerea unui nivel ridicat de producţie şi de transport, dar şi punerea în valoare a noi zăcăminte.
În loc să ne temem de ͣarma energetică͟ a Rusiei,[ Gazprom: o entitate economică gigantică, agresivă,
nemiloasă, care nu face distincţie între interesele acţionarilor privaţi şi cele ale statului rus, şi el
acţionar.] ar trebui să fim îngrijoraţi cu adevărat de incapacitatea viitoare a Rusiei de a produce suficient
petrol şi gaz. Crizele viitoare în furnizarea de petrol şi gaze nu vor veni din cauza lipsei de investiţii sau
din strategii de dominaţie prin penurie artificială de energie, creată de Rusia, ci de declinul natural al
producţiei şi de creşterea iraţională a cererii.

Politicile europene şi ruseşti în domeniul energetic trebuie să aibă drept principal obiectiv scăderea
cererii şi creşterea economisirii energiei.