Sunteți pe pagina 1din 45

Studiu de caz privind contabilitatea veniturilor si cheltuielilor

CAPITOLUL 1
ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII CHELTUIELILOR
DEFINIREA, ROLUL ŞI CARACTERIZAREA CHELTUIELILOR
Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru consumul
de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, plata
personalului şi a altor obligaţii legale sau contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea
contabila a activelor cedate, distruse sau dispărute, precum şi provizioanele constituite pentru
acoperirea deprecierilor reversibile care afectează activele întreprinderii.
În conformitate cu Cadrul General al Comitetului pentru Standardele Internaţionale de
Contabilitate , cheltuielile „ reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale
datoriilor , care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari”.
De exemplu cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente includ costul vânzărilor,
salariilor şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau scăderii valorii
activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentul numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele
fixe.
Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei cheltuielilor şi care pot
apărea sau nu pot apărea pe parcursul desfăşurării activităţii curente ale întreprinderii. Pierderile
reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură
de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca
structură distinctă.
IAS reţine o definiţie care înglobează, pe lângă noţiunea de cheltuieli şi pe cea de pierderi
"cheltuielile au drept rezultat diminuarea capitalurilor proprii, pe alte căi decât distribuirea
acestora către proprietar". Pierderile reprezintă diminuări de avantaje economice, acestea nefiind
diferite, prin natură, de alte cheltuieli.
Pe de altă parte FASB defineşte cheltuielile ca fiind, fie ieşiri sau diminuări de activ, fie
creşteri ale datoriilor sale, fie, în sfârşit, o combinaţie a celor două categorii de operaţii, survenite
în cursul exerciţiului şi generate de livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau de alte active,
care decurg din exploatarea normală sau principală.
Dobânda, dividendele, câştigurile şi pierderile legate de un instrument financiar sau de o
altă parte componentă, clasificate ca obligaţie financiară, trebuie raportate în contul de profit şi
pierdere ca şi cheltuieli sau venituri. Astfel, plăţile de dividende pentru acţiuni clasificate ca
obligaţii sunt clasificate drept cheltuieli.
În cazul stocurilor, atunci când acestea sunt vândute, valoarea contabilă a stocurilor
trebuie recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător.
Procesul de recunoaştere ca o cheltuială a valorii stocurilor vândute duce la conectarea costurilor
la venituri.
Cheltuielile sunt structurate pe feluri de cheltuieli, respectiv după conţinutul lor
economic, care constituie criteriul general de clasificare a acestora .Cheltuielile delimitate pe
feluri se grupează pe activităţile care le ocazionează .În organizarea contabilităţii şi constituirii
conturilor de cheltuieli se are in vedere următoarea grupare a cheltuielilor pe activităţi:
Cheltuielile de exploatare
Cheltuielile financiare
Cheltuielile extraordinare
Cheltuieli cu amortizările ,provizioanele si ajustarea la inflaţie
Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
Planul de Conturi general stabilit de Ministerul Finanţelor odată cu Legea contabilităţii
nr. 82/1991 clasifică, după cum am mai precizat cheltuielile după destinaţia lor şi modul lor de
formare în clasa 6 "Conturi de cheltuieli".
Regula generală de funcţionare a conturilor de cheltuieli este:
Se debitează cu:
sumele reprezentând costul de achiziţie al stocurilor consumate
sumele reprezentând costul mărfii
costul lucrărilor şi serviciilor executate de terţi
suma corespunzătoare salariilor datorate personalului şi organismelor sociale de stat
pentru contribuţia la asigurările sociale şi ajutor de şomaj.
Se creditează la sfârşitul exerciţiului prin debitul contului 121 "Profit şi pierdere", astfel
încât aceste conturi se soldează şi nu au elemente de conţinut cu care să participe la bilanţul
contabil.
La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din
principiile de organizare a contabilităţii, şi anume:
potrivit principiului independentei exerciţiului, toate operaţiile care determina cheltuieli
sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor, fără a se ţine seama de data plăţii
lor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum face din contabilitatea financiara o
contabilitate de angajamente;
principiul prudentei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele,
indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;
principiul noncompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi venituri,
înregistrate la conturi de rezultate diferite.

1.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de acele consumuri, plăţi, angajamente, etc.,


aferente activităţii obişnuite, curente care să se repete regulat, cum sunt: cheltuieli cu materiile
prime şi materialele, costul mărfurilor vândute, cheltuieli cu lucrările executate de terţi, cheltuieli
cu personalul, etc.
Realizarea obiectului de activitate a fiecărei societăţi presupune utilizarea factorilor de
producţie, respectiv a resurselor materiale şi a resurselor umane. O parte din aceste resurse se
consumă, o alta se depreciază treptat (amortizare), iar alte resurse (resurse umane) trebuie
remunerate.
Expresia bănească a consumului factorilor de producţie - material şi uman - determinate
de obţinerea şi desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrări şi prestarea de servicii
reprezintă cheltuieli de exploatare.
Contabilitatea cheltuielilor se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II,
care reflectă categorii şi feluri de cheltuieli delimitate după natura lor. Conturile de cheltuieli
sunt sistematizate astfel:
După conţinutul economic, cheltuielile de exploatare se prezintă astfel:
cheltuieli privind stocurile
cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.
cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
cheltuieli de personal
alte cheltuieli de exploatare

1.2.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND STOCURILE

Grupa 60 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de „Cheltuieli privind
stocurile ”. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
601 ”Cheltuieli cu materiile prime”
602 ”Cheltuieli cu materiale consumabile”
603 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările”
607 ”Cheltuieli privind mărfurile”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele”

Cheltuieli cu materiile prime


Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime în
activitatea de producţie în scopul obţinerii de produse finite, semifabricate, executări de lucrări,
prestări de servicii pentru terţi. Este un cont de activ.
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime eliberate în consum sau constate
lipsa la inventar neimputate prin creditul contului 301 ”Materii prime”
601 ”Cheltuieli cu materiile prime” = 301 ”Materii prime”
- cu diferenţele de preţ aferente materiilor prime consumate, prin creditul contului 308
”Diferenţe de preţ la materii prime si materiale”
601 ”Cheltuieli cu materiile prime” = 308” Diferenţe de preţ la materii prime şi
materiale”

Cheltuieli cu materiale consumabile


Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor cu materialele consumabile.
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumate date în consum sau constate
lipsă la inventar neimputate prin creditul contului 301 ”Materiale consumabile”
602 ”Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 ”Materiale consumabile”
- cu diferenţele de preţ aferente materialelor consumabile consumate, prin creditul
contului 308 ”Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”
602 ”Cheltuieli cu materialele consumabile” = 308 ”Diferenţe de preţ la materii prime şi
materiale”

Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar


Acest cont ţine evidenţa uzurii obiectelor de inventar, închisă pe cheltuieli, integral la
darea în folosinţă sau eşalonat pe durata mai multor exerciţii, în funcţie de metoda utilizata.
Se debitează:
- cu darea in consum a obiectelor de inventar prin creditul contului 303 ”Materiale de
natura obiectelor de inventar”
603” Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” = 303 ”Materiale de
natura obiectelor de inventar”
Se creditează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar constatate plus la inventariere
în corespondenţă cu debitul contului 303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar” .
303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar” = 603” Cheltuieli privind materialele de
natura obiectelor de inventar”

Cheltuieli privind materialele nestocate


Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economica,
care nu trec printr-un cont de gestiune şi care se înregistrează pe măsura aprovizionării lor asupra
cheltuielilor de exploatare . După conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare şi
are funcţia contabila de activ.
Se debitează:
- cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu facturi de la furnizori ,prin creditul
contului 401 ”Furnizori”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” = 401 ”Furnizori”
- cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate, fără facturi de la furnizori, prin
creditul contului 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” = 408 ”Furnizori-facturi nesosite”

- cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu facturi, de la furnizori, în cazul


când acestea au fost considerate anterior cheltuieli anticipate, prin creditul contului 471
”Cheltuieli înregistrate în avans”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” = 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”

Cheltuieli privind energia şi apa


Consumurile de energie şi apa, indiferent de destinaţia lor, pe măsura livrării acestora de
către furnizori se înregistrează ca o cheltuială de exploatare. După conţinutul economic este un
cont de cheltuieli de exploatare şi are funcţia contabila de activ.
Se debitează:
- cu valoarea consumurilor de energie şi apă facturate de furnizori ,prin creditul contului
401 ”Furnizori”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa” = 401 ”Furnizori”
- cu valoarea consumurilor de energie şi apă pentru care nu s-a primit factura
furnizorilor ,prin creditul contului 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa” = 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
- cu valoarea consumurilor de energie şi apa facturate de furnizori, înregistrate anterior la
cheltuieli anticipate, ce aparţin perioadei curente , prin creditul contului 471 ”Cheltuieli
înregistrate în avans”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa” = 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”

Cheltuieli privind animalele şi păsările


Sunt considerate cheltuieli cu animalele şi păsări ,valoarea animalelor şi păsărilor
achiziţionate din afara unităţii, vândute sau constatate lipsa la inventariere.
Animalele şi păsările vândute, care provin din producţia proprie, nu se trec asupra
cheltuielilor, ele diminuând veniturile din producţia stocată.
De asemenea, animalele şi păsările care se vând ca mărfuri, rezultate, de regula, după
sacrificare, se trec mai întâi asupra contului de mărfuri si apoi se vând ca atare.
După conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare şi are funcţia contabila
de activ.
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor, provenite din afara unităţii,
vândute / constatate lipsă la inventariere ,prin creditul contului 361 ”Animale şi păsări”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările” = 361 ”Animale şi păsări”
- cu diferenţele de preţ aferente animalelor şi păsărilor provenite din afara unităţii,
vândute sau constatate lipsă la inventariere, prin creditul contului 368 ”Diferenţe de preţ la
animale şi păsări”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările” = 368 ”Diferenţe de preţ la animale şi
păsări”

Cheltuieli privind mărfurile


Aceste cheltuieli apar numai la unităţile care vând mărfuri cu ridicata sau cu amănuntul.
Sunt formate din preţul de cumpărare al mărfurilor vândute sau constatate lipsă la
inventariere.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind mărfurile se realizează cu ajutorul contului
607 “Cheltuieli privind mărfurile”.
Se debitează:
- cu valoarea mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventariere şi diferenţe de preţ
aferente prin creditul contului 371 ”Mărfuri”
607” Cheltuieli privind mărfurile” = 371 ”Mărfuri”
- cu diferenţele de preţ aferente mărfurilor prin creditul contului 378 ”Diferenţe de preţ la
mărfuri”
607” Cheltuieli privind mărfurile” = 378 ”Diferenţe de preţ la mărfuri”

Cheltuieli privind ambalajele


Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:
- ambalaje care circula în sistemul de vânzare - cumpărare ce se vând ori apar ca lipsuri la
inventariere;
- ambalaje care circula în sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor.
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor care circula în sistem de vânzare -
cumpărare, vândute sau constatate lipsă la inventariere, prin creditul contului 381 ”Ambalaje”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele” = 381 ”Ambalaje”
- cu diferenţele de preţ aferente ambalajelor care circula în sistem de vânzare -
cumpărare, vândute sau constatate lipsă la inventariere ,prin creditul contului 388 ”Diferenţe de
preţ la ambalaje”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele” = 388 ”Diferenţe de preţ la ambalaje”
- cu valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, prin
creditul contului 409 ”Furnizori-debitori”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele” = 409 ”Furnizori-debitori”
Toate aceste conturi de cheltuieli privind stocurile se creditează cu transferul cheltuielilor
colectate la sfârşitul perioadei asupra contului de profit si pierdere.
121 ”Profit şi pierdere” = %
601 ”Cheltuieli cu materiile prime”
602 ”Cheltuieli cu materiale consumabile”
603 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările”
607 ”Cheltuieli privind mărfurile”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele”

Exemplu: Societatea X are pe stoc la data de 1.02.04 materii prime în valoare de


32.000.000 lei şi materiale consumabile în valoare de 15.000.000 lei. În data de 5.02.04 se dau în
consum materii prime în valoare de 30.000.000 lei şi materiale consumabile de 15.000.000 lei.
- înregistrarea bonului de consum:
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”
30.000.000
602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 “Materiale consumabile”
15.000.000
Societatea X mai are pe stoc obiecte de inventar în valoare de 60.000.000 lei. La data de
20.02.04 se dau în folosinţa obiecte de inventar în valoare de 40.000.000 lei. În data de 22.02.04
se achiziţionează facturiere şi chitanţiere cu regim special, în valoare de 8.000.000 lei ,TVA
19%.
- darea în folosinţa a obiectelor de inventar:
603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” = 303 “Materiale de
natura obiectelor de inventar” 40.000.000
recepţia documentelor cu regim special:
% = 401 “Furnizori” 9.520.000
602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”
8.000.000 4426 “TVA deductibila”
1.520.000
Se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute prin magazinul propriu în valoare de
204.500.000 lei, adaos 25%, TVA 19%.
descărcarea gestiunii:
% = 371 “Mărfuri” 204.500.000
607 “Cheltuieli privind mărfurile”
137.478.991
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”
34.369.748
4428 “TVA neexigibilă”
32.651.261

1.2.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE


EXECUTATE DE TERŢI

Grupa 61 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu lucrările şi


serviciile executate de terţi. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
611 ”Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”
612 ”Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile”
613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare”
614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările”
În structura serviciilor generale prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii care
sunt nemijlocit ocazionate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent economic cum
sunt: întreţineri şi reparaţii, redevenţe, locaţii de gestiune, chirii, prime de asigurare, studii şi
cercetări.

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile


Întreţinerile şi reparaţiile efectuate de terţi fac obiectul unei categorii aparte de cheltuieli
a cărei contabilitate sintetica se realizează cu ajutorul contului: 611 “Cheltuieli cu întreţinerea si
reparaţiile”
Se debitează:
- cu valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de terţi, facturate, prin creditul
contului 401 ”Furnizori”
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” = 401 ”Furnizori”
- cu valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de terţi, nefacturate, prin
creditul contului 408 ”Furnizori –facturi nesosite”
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” =408 ”Furnizori –facturi nesosite”
- cu valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de terţi, facturate, considerate
anterior cheltuieli anticipate şi trecute asupra cheltuielilor perioadei, prin creditul contului 471
”Cheltuieli înregistrate în avans”
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” =471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”

Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile


Redevenţele reprezintă obligaţii de plata datorate de o unitate economica care a preluat în
concesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive.
Locaţiile de gestiune reprezintă o modalitate de preluare pentru exploatare de spaţii
productive pe o perioada limitata de timp, pe baza de contracte de locaţie. Unitatea care a preluat
spaţiile productive în locaţii de gestiune, numita locatar, datorează unităţii care a predat activele
respective sub aceasta formă, taxe lunare care se vor considera cheltuieli de exploatare.
Chiriile reprezintă obligaţii de plata datorate de o unitate economica pentru folosirea unor
imobilizări ce sunt proprietatea altora şi care sunt închiriate pe timp determinat pentru a putea fi
exploatate în diferite scopuri.
Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 612
“Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”
Se debitează:
- cu cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate, facturate / pentru
care nu s-au întocmit facturi, prin debitul contului 401 ”Furnizori” /408 ”Furnizori-facturi
nesosite”
612 “Cheltuieli redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” = 401 ”Furnizori” / 408
”Furnizori-facturi nesosite”
- cu cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate, facturate,
înregistrate anterior ca şi cheltuieli înregistrate în avans, prin creditul contului 471 ”Cheltuieli
înregistrate în avans”
612 “Cheltuieli redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” = 471 ”Cheltuieli înregistrate
în avans”
- cu cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate, achitate prin
banca, prin casierie, prin creditul contului 5121 ”Conturi la bănci în lei” / 5311 ”Casa în lei”
612 “Cheltuieli redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” = 5121 ”Conturi la bănci în
lei” /5311 ”Casa în lei”

Cheltuieli cu primele de asigurare / Cheltuieli cu studiile si cercetările


Primele de asigurare se datorează diferitelor societăţi de asigurare pentru asigurarea unor
bunuri ale unităţii economice pe baza de contracte de asigurare.
Se considera cheltuieli cu studiile şi cercetările acele acţiuni care se fac pentru interesul
general al producţiei şi marketingului producţiei fabricate şi comercializate, de către terţi. De
menţionat ca acele cheltuieli ce se refera la cercetări aplicative se considera necorporale şi se
înregistrează în contabilitate ca atare.
Aceste doua conturi se comporta la fel ca toate celelalte conturi din aceasta grupa,
menţionate mai sus.
Toate aceste conturi de cheltuieli se creditează cu transferul cheltuielilor colectate la
sfârşitul perioadei asupra contului de profit si pierdere
121 ”Profit şi pierdere” = %
611 ”Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”
612 ”Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile”
613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare”
614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările”

Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţie, de chirii şi locaţii de


gestiune şi cu primele de asigurare:

% = 401 „Furnizori” 38.080.000


611 ”Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”
20.000.000
612 ”Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile”
12.000.000
4426 ”TVA deductibilă”
6.080.000
613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare” = 401 „Furnizori”
15.000.000
1.2.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE
TERŢI

Grupa 62 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu alte servicii
executate de terţi. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
621 ”Cheltuieli cu colaboratorii”
622 ”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”
623 ”Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate”
624 ”Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal”
625 ”Cheltuieli cu deplasări ,detaşări şi transferări”
626 ”Cheltuieli poştale şi taxe de comunicaţii”
627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
628 ”Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”

Cheltuieli cu colaboratorii
Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate colaboratorilor externi
pentru prestările efectuate unităţii economice.
Din remuneraţiile datorate se reţine impozitul cuvenit calculat ca impozit pe salarii, care
se înregistrează ca o reţinere din sumele brute calculate.
Se debitează cu sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestaţiile efectuate, prin
creditele conturilor 401 ”Furnizori” şi 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”
621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 ”Furnizori”
621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”

Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile


În categoria cheltuielilor cu comisioanele şi onorariile se cuprind: comisioane datorate
pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate, comisioane datorate pentru
cumpărarea sau vânzarea titlurilor de plasament, comisioane de intermediere, onorarii de
conciliere, onorarii de contencios, expertize de specialitate şi alte cheltuieli similare.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind comisioanele şi onorariile se realizează cu
ajutorul contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”.
Se debitează cu sumele datorate privind comisioanele şi onorariile, prin creditul
conturilor 401 ”Furnizori”, 408 ”Furnizori-facturi nesosite” şi 471 ”Cheltuieli înregistrate în
avans”
622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” = 401 ”Furnizori”
622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” =408 ”Furnizori-facturi nesosite”
622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” =471 ”Cheltuieli înregistrate în
avans”

Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate


Cheltuielile de protocol, reclamă şi publicitate se consideră deductibile sub aspect fiscal
într-un anumit procent din profitul brut al agenţilor economici, prevăzut anual în legea de
aprobare a bugetului.
Peste acest procent cheltuielile în cauza sunt considerate nedeductibile sub aspect fiscal,
deci supuse impozitului pe profit.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor de protocol, reclama şi publicitate se realizează cu
ajutorul contului 623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate”
Se debitează cu cheltuielile datorate sau achitate care privesc acţiunile de protocol,
reclama şi publicitate; prin creditul conturilor: 401 ”Furnizori”, 408 ”Furnizori-facturi nesosite”,
5121 ”Conturi la bănci în lei” şi 5311 ”Casa în lei”
623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate” = 401 ”Furnizori”
623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate” = 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate” = 5121 ”Conturi la bănci în lei”
623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate” = 5311 ”Casa în lei”

Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal


In categoria cheltuielilor cu transportul de bunuri şi personal se cuprind acele prestaţii
efectuate de terţi pentru transportul produselor fabricate, transportul mărfurilor vândute,
transportul altor bunuri şi transporturi colective de persoane la locul de muncă şi de la locul de
muncă.
Nu se cuprind în aceasta categorie cheltuieli privind cumpărarea de materii prime şi
materiale, care fac parte din costul lor de achiziţie şi se înregistrează la conturile corespunzătoare
de stocuri.
In cazul în care cheltuielile cu transportul mărfurilor aprovizionate se cuprind aici,
trebuie ca la sfârşitul lunii în cauză aferente stocului de mărfuri sa fie trecute temporar asupra
mărfurilor în stoc, pentru a nu denatura rezultatul financiar al perioadei.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu transportul de bunuri şi de personal se realizează
cu ajutorul contului 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal”.
Acest cont se debitează cu cheltuielile aferente transportului de bunuri precum şi pentru
transportul colectiv de personal; se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor
asupra rezultatului exerciţiului.

Cheltuieli cu deplasări ,detaşări şi transferări


Fac parte din aceasta categorie următoarele cheltuieli:
deplasări în interes de serviciu: diurnă, cazare, transport;
detaşări pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se plătesc diurne,
cazare, transport;
drepturile cuvenite angajaţilor şi familiilor acestora transferaţi sau mutaţi împreuna cu
unitatea în alta localitate.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu deplasări, detaşări şi transferări se realizează cu
ajutorul contului 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” .
Acest cont se debitează cu sumele datorate sau achitate, reprezentând cheltuieli cu
deplasări, detaşări şi transferări; se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor
asupra rezultatului exerciţiului.

Cheltuieli poştale şi taxe de comunicaţii


Sunt considerate cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii acele cheltuieli de poşta, telegraf,
interfon, radio, televizor etc. care se fac în interesul general al unităţii.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor poştale şi de telecomunicaţii se realizează cu
ajutorul contului 626 “Cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii”.
Acest cont se debitează cu valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii
datorate sau achitate; se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra
rezultatului exerciţiului.

Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate


Se considera servicii bancare acele servicii prestate de bănci care nu au un caracter de
cheltuieli financiare şi care se concretizează în :
comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile bancare;
cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor;
comisioane şi cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi;
cheltuieli pe efecte de comerţ;
alte cheltuieli şi comisioane pentru prestări de servicii.
Aceste cheltuieli fac obiectul contului: 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”.
Acest cont se debitează cu valoarea serviciilor bancare şi asimilate plătite; se creditează
la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului .

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi


Acele servicii de terţi care sunt indirect legate de desfăşurarea activităţii unităţii ce nu pot
fi delimitate pe conturile 621-627, se considera alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi şi se
înregistrează în contul: 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”.
Acest cont se debitează cu sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de
terţi; se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului.

Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor cu colaboratorii şi comisioanele:

% = 401 „Furnizori” 30.000.000


621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 10.000.000
622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 20.000.000
Înregistrarea cheltuielilor cu transporturi de bunuri şi personal, cu deplasările, poştale şi
comisioanele bancare:
% = 401 „Furnizori” 27.130.000
624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal” 20.000.000
626 “Cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii”
2.000.000
4426 „TVA nedeductibilă”
5.130.000
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” = 5121 ”Conturi la bănci în lei”
5.000.000

1.2.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITE, TAXE ŞI


VĂRSĂMINTE ASIMILATE

Grupa 63 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate servicii. În cadrul acestei grupe intră contul:
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” .
Se debitează:
- cu prorata din TVA deductibila, devenita nedeductibilă, prin creditul contului 4426
”TVA deductibila”
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 4426 ”TVA deductibila”
- cu TVA colectata aferenta bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate
cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor peste normele legale precum şi cea aferentă bunurilor şi
serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natura
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 4427 ”TVA colectata”
- cu decontări cu bugetul statului privind impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, prin
creditul contului 446 ”Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 446 ”Alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate”
Se creditează cu transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul perioadei asupra contului de
profit şi pierdere.
121 ”Profit şi pierdere” = 635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

Exemplu: Se achită din casieria unităţii, impozitul pe clădiri şi terenuri în valoare de


33.400.000 lei şi se înregistrează pe cheltuieli.
- plata impozitului:
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 531 “Casa”
33.400.000
- înregistrarea în cheltuiala firmei:
635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 446 “Alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate”
33.400.000
1.2.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL

Grupa 64 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu personalul. În


cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
641 ”Cheltuieli cu salariile personalului”
645 ”Cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala”

Cheltuieli cu salariile personalului


Cheltuielile cu salariile personalului sunt formate din salarii şi alte drepturi cuvenite
personalului pentru munca prestata. Ele se înregistrează în contabilitate lunar, pe baza statelor de
plată, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului: 641 “Cheltuieli cu salariile
personalului”
Se debitează:
- cu valoarea remuneraţiilor şi a altor drepturi cuvenite personalului ,prin creditul
contului 421 ”Personal-salarii datorate”
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 ”Personal-salarii datorate”
- cu drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exerciţiului
încheiat ,prin creditul contului 4281 ”Alte datorii în legătura cu personalul”
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” =4281 ”Alte datorii în legătura cu personalul”
Se creditează cu transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul perioadei asupra contului de
profit si pierdere.

Cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala


Cheltuielile privind asigurările şi protecţia sociala fac parte din cheltuieli patronale, pe
care unităţile economice le calculează şi le datorează statului sau altor organisme sociale. Ele fac
obiectul contului: 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala” care se desfăşoară pe
următoarele conturi de gradul II:
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”
6453 “ Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate”
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala”
Se debitează :
- cu sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecţia sociala, altele decât cele
suportate din CAS (6458)
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 423 ”Personal-
ajutoare materiale datorate”
- cu contribuţia unităţii la asigurările sociale, calculata în procente la salariile brute
acordate personalului încadrat cu contracte de munca
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 4311 ”Contribuţia
unităţii la asigurările sociale”
- cu contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate (6453)
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 4313 ”Contribuţia
angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
- cu contribuţia de 3% a unităţii la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj (6452)
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 4371 ”Contribuţia
unităţii la fondul de şomaj”
Se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exerciţiului.

Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului şi cu asigurările sociale:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 ”Personal-salarii datorate”


80.000.000
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 4311 ”Contribuţia
unităţii la asigurările sociale”
15.000.000

1.2.6 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Grupa 65 din cadrul Planului General de Conturi se referă la „Alte cheltuieli de


exploatare”. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
654 ”Pierderi din creanţe”
658 ”Alte cheltuieli de exploatare”

Pierderi din creanţe


Aceste creanţe concretizate în clienţi proveniţi din operaţii comerciale care devin incerţi,
rău platnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu fac obiectul contului: 654 “Pierderi din creanţe şi debitori
diverşi”.
Se debitează cu sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidenta a clienţilor
incerţi sau în litigiu, prin creditul contului 4118 ”Clienţi incerţi sau în litigiu”
654 ”Pierderi din creanţe” = 4118 ”Clienţi incerţi sau în litigiu”
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 ”Profit şi pierdere”. Nu prezintă
sold.
121 ”Profit şi pierdere” = 654 ”Pierderi din creanţe”

Alte cheltuieli de exploatare


Activitatea de exploatare presupune şi alte cheltuieli de exploatare ce nu pot fi
individualizate pe conturile de cheltuieli de exploatare amintite, după cum urmează:
diferenţe din lichidarea unor creanţe;
diferenţe din lichidarea unor datorii;
valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forte proprii, considerate cheltuieli anticipate în
exerciţiul financiar precedent, repartizate asupra cheltuielilor curente în perioadele următoare
conform scadenţarului;
alte cheltuieli de exploatare.
Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 658 “Alte
cheltuieli de exploatare ”.
Se debitează cu diferenţele din lichidarea creanţelor, diferenţele din lichidarea datoriilor
şi cu valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forte proprii repartizate în perioadele următoare
conform scadenţarului.
658 „Alte cheltuieli de exploatare” = 471 ”Cheltuieli înregistrate in avans

Exemplu: Ajung la scadenţă cheltuielile făcute în avans de 5.000.000 lei şi o factură


primită pentru reparaţia unui autocamion, în valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%.
- înregistrarea cheltuielilor efectuate în avans:
658 “Alte cheltuieli de exploatare” = 471 “Cheltuieli înregistrate in avans”
5.000.000
înregistrarea facturii de reparaţii:
% = 401 “Furnizori” 11.900.000
658 “Alte cheltuieli de exploatare”
10.000.000
4426 “TVA deductibila”
1.900.000

1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE


1.3.1 DEFINIREA CONTURILOR DE CHELTUIELI FINANCIARE

Cheltuielile financiare cuprind acele angajamente şi plăţi aferente activităţii financiare


cum sunt :pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind investiţiile financiare
cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile datorate, sconturile acordate şi altele
asemenea.
Importanţa pe care rezultatul din activitatea financiară o are în activitatea firmelor,
determina necesitatea studierii în mod individual a acestuia prin prisma cheltuielilor din activităţi
financiare.
Grupa 66 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi:
663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”
664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
666 „Cheltuieli privind dobânzile”
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”
668 „Alte cheltuieli financiare”

1.3.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE CHELTUIELI


FINANCIARE

În practica firmelor se întâlnesc situaţii în care, ca urmare a participaţiilor la capital se


înregistrează pierderi de către coparticipanţi. Acestea trebuie evidenţiate în contabilitate cu
ajutorul contului 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”.
După funcţia contabilă este un cont de activ.
- evidenţiază pierderile din creanţe imobilizate (legate de participaţii)
663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii” = 267 ”Creanţe imobilizate”
Ca urmare a cedării investiţiilor financiare întreprinderile pot înregistra pierderi care se
evidenţiază cu ajutorul contului 664” Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”, care se
detaliază în doua conturi sintetice de gradul II:
6641 ”Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”
6642 ”Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”
După funcţia contabilă sunt conturi de activ.
- reflectarea valorii imobilizărilor financiare cedate sau scoase din activ:
6641 ”Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” = 26x ”Imobilizări financiare”
- evidenţierea pierderilor rezultate din cedarea titlurilor de plasament reprezentând
investiţii financiare pe termen scurt
6642 ”Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate” = %
501 ”Investiţii financiare pe termen scurt”
502 ”Acţiuni proprii”
503 ”Acţiuni”
505 ”Obligaţiuni emise şi răscumpărate”
506 ”Obligaţiuni”
508 ”Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”
În condiţiile dezvoltării comerţului exterior şi a instabilităţii monedei naţionale, pot apare
pierderi în relaţiile cu partenerii externi, reflectate ca diferenţe nefavorabile între cursul la care
au fost înregistrate tranzacţiile şi cursul la care se face decontarea. Pentru delimitarea acestora se
utilizează contul 665 ”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
După funcţia contabila este un cont de activ.
- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor
în valuta la închiderea exerciţiului financiar
665 ”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = %
16x ”Împrumuturi şi datorii asimilate capitalului”
40x ”Furnizori şi conturi asimilate”
419 ”Clienţi-creditori”
45x ”Grup şi asociaţi”
462 ”Creditori diverşi”
- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării
crenatelor la închiderea exerciţiului financiar
665 ”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = %
267 ”Creanţe imobilizate”
409 ”Furnizori-debitori”
41x ”Clienţi şi conturi asimilate”
461 ”Debitori diverşi”
- reflectarea diferenţelor nefavorabile rezultate ca urmare a încasării creanţelor în valută
665 ”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = %
267 ”Creanţe imobilizate”
409 ”Furnizori-debitori”
4111 ”Clienţi”
451 ”Decontări in cadrul grupului”
461 ”Debitori diverşi”

Cheltuieli privind dobânzile


Rolul contului este de a ţine evidenţa cheltuielilor privind dobânzile datorate de firmă.
După conţinutul economic face parte din clasa 6 ”Conturi de cheltuieli” grupa 66 „Cheltuieli
financiare” ,are funcţia contabila de activ.
Se debitează:
- cu valoarea dobânzilor datorate ,aferente creditelor bancare pe termen scurt, în
corespondenţă cu creditul contului 5198 ”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”
666 ”Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 ”Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt”
- cu valoarea dobânzilor datorate aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate pe
termen mediu şi lung prin creditul contului 168 ”Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor
asimilate”
666 ”Cheltuieli privind dobânzile” = 168 ”Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor
asimilate”
- cu valoarea dobânzilor datorate aferente creditelor acordate în conturile curente la
bănci, pentru activitatea curenta a firmei, prin creditul contului 5186 ”Dobânzi de plătit”
666 ”Cheltuieli privind dobânzile” = 5186 ”Dobânzi de plătit”
- cu dobânzile plătite aferent creditelor destinate activităţii de producţie şi comerţ ,prin
creditul contului 5121 ”Conturi la bănci în lei”
666 ”Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 ”Conturi la bănci în lei”
Se creditează la sfârşitul perioadei, prin transferul cheltuielilor asupra contului 121
”Profit şi pierdere”
În condiţiile în care întreprinderile acordă sconturi, adică reduceri pentru achitarea
obligaţiilor înainte de scadenţă acestea reprezintă cheltuieli financiare, care se reflecta în
contabilitate cu ajutorul contului 667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate”.
- reflectarea sconturilor acordate clienţilor, debitorilor diverşi şi băncilor
667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” = %
4111 ”Clienţi”
4118 ”Clienţi incerţi”
461 ”Debitori diverşi”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
- evidenţierea sconturilor acordate pentru creanţe reprezentând efecte comerciale
667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” = 413 ”Efecte de primit”
Celelalte cheltuieli financiare care nu pot fi înregistrate prin conturile prezentate din
aceasta grupa vor fi evidenţiate cu ajutorul contului 668 ”Alte cheltuieli financiare”.
Reflectă alte cheltuieli financiare în afara celor reflectate de celelalte conturi din aceasta
grupa.
668 ”Alte cheltuieli financiare” = %
401 ”Furnizori”
404 ”Furnizori de imobilizări”
462 ”Creditori diverşi”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
5311 ”Casa în lei”

Exemplu:
- înregistrarea pierderilor din creanţe imobilizate:
663=267 13.000.000
- înregistrarea valorii imobilizărilor financiare:
6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” = 261 ”Titluri de participare
deţinute la filiale din cadrul grupului”
16.000.000
- înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs rezultate din lichidarea depozitelor pe
termen scurt, a acreditivelor şi avansurilor de trezorerie în valuta:
665 „Cheltuieli din diferenţe decurs valutar” = %
27.000.000
505 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate ” 11.000.000
5412 „ Acreditive în valută” 10.000.000
542 „Avansuri de trezorerie” 6.000.000
- înregistrarea dobânzilor plătite aferente creditelor acordate în conturi curente:
666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei”
8.000.000
- înregistrarea sconturilor acordate pentru creanţe reprezentând efecte comerciale:
667 „cheltuieli privind sconturile acordate ”= 413 „Efecte de primit de la clienţi”
2.000.000

1.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE


1.4.1 DEFINIREA CONTURILOR DE CHELTUIELI EXTRAORDINARE

Cheltuielile extraordinare sunt acele evenimente şi tranzacţii generatoare de angajamente


şi plăţi care sunt în mod clar diferite de activităţile curente şi care nu se aşteaptă să se repete în
mod frecvent sau regulat cum sunt: calamităţile naturale şi alte evenimente extraordinare.
Grupa 67 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde contul 671 ”Cheltuieli privind
calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

1.4.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE CHELTUIELI


EXTRAORDINARE
Rolul contului este de a ţine evidenţa cheltuielilor privind calamităţile şi alte evenimente
extraordinare ,are funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu cheltuielile aferente operaţiilor de gestiune cu caracter extraordinar în
corespondenţă cu creditul conturilor:
- 5121 “Conturi la bănci în lei “ - pentru amenzi şi penalităţi plătite prin bancă
671 ”Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente excepţionale” = 5121 “Conturi la
bănci în lei “
- 461 “Debitori diverşi “ - pentru debite prescrise sau debitori insolvabili, scoşi din
evidenţă;
671 ”Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” =461 “Debitori
diverşi “
- 300, 301, 321, 341, 345, 371, respectiv conturile materiilor prime, materialelor
consumabile, obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, mărfurilor - cu valoarea
pierderilor din calamităţi sau donaţiilor acordate.
Se creditează la sfârşitul perioadei, prin transferul cheltuielilor asupra contului 121
”Profit şi pierdere”

Exemplu: Înregistrarea unor cheltuieli excepţionale determinate de plata unor penalităţi şi


scoaterea din evidenţă a debitorilor insolvabili:
671„Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” = % 15.000.000
5121 „Conturi la bănci în lei” 5.000.000
461 „Debitori diverşi” 10.000.000

1.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE,


PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRI LA INFLAŢIE

Provizioanele sunt recunoscute în momentul în care societatea are o obligaţie legală sau
implicita rezultată din evenimentele trecute, când pentru decontarea obligaţiei este necesara o
ieşire de resurse care încorporează beneficii economice şi când poate fi făcuta o estimare
credibila în ceea ce priveşte valoarea obligaţiei.
Grupa 68 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi:
681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”
686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”
688 „Cheltuieli din ajustarea la inflaţie”

1.5.1 CHELTUIELI DE EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZĂRILE ŞI


PROVIZIOANELE

Rolul contului 681” Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele” este


de a ţine evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările şi provizioanele aferente
activelor deţinute de unităţile patrimoniale. După funcţia contabila este un cont de activ.
Se debitează:
- cu amortizarea aferenta imobilizărilor necorporale şi corporale prin creditul conturilor
280 ”Amortizări privind imobilizările necorporale”şi 281 ”Amortizări privind imobilizările
corporale”
681” Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele” = 280 ”Amortizări
privind imobilizările necorporale”
- cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale,
prin creditul conturilor 290 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” şi 291
”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
681” Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele” = 290 ”Provizioane
pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”
- cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor în corespondentă cu creditul
conturilor 390 – 397 ”Provizioane pentru deprecierea...”
681” Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele” = 397 ”Provizioane
pentru deprecierea mărfurilor”

1.5.2 CHELTUIELI FINANCIARE PRIVIND AMORTIZĂRILE ŞI PROVIZIOANELE

Rolul contului 686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” este de a


ţine evidenţa cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele aferente activelor
deţinute de unităţile patrimoniale. După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu cheltuielile financiare privind amortizările şi provizioanele în
următoarele situaţii:
- la amortizarea obligaţiunilor , cu valoarea primelor de rambursare, în corespondenţă cu
creditul contului 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor “;
686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” = 169 “Prime privind
rambursarea obligaţiunilor “
- la constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli financiare în corespondenţă cu
creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli “;
686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” =151 “Provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli “
- la constituirea provizioanelor pentru deprecierea activelor financiare în corespondenţă
cu creditul contului 296 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare “;
686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” =296 “Provizioane
pentru deprecierea imobilizărilor financiare “
Exemplu:
- înregistrarea cheltuielilor de exploatare cu amortizarea aferentă imobilizărilor
necorporale:
681” Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele” = 280 ”Amortizări
privind imobilizările necorporale”
16.800.000
- efectuarea de cheltuieli financiare cu provizioanele prin constituirea unui provizion
pentru deprecierea acţiunilor achiziţionate pe termen scurt;
686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” = 593 „Provizioane
pentru deprecierea acţiunilor” 28.000.000

1.6 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE


IMPOZITE
1.6.1 DEFINIREA CONTURILOR DE CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT

Pentru explicarea relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul contabil o întreprindere


foloseşte o rată de impozitare care furnizează utilizatorilor situaţiilor financiare cele mai
semnificative informaţii.
Cea mai concludenta rată este rata interna a impozitării în ţara în care întreprinderea are
domiciliul. Se obţine cumulând rata de impozitare aplicată pentru impozitele naţionale cu ratele
aplicate pentru orice impozite locale care sunt calculate pentru un nivel similar al profitului
impozabil sau a pierderii fiscale.
Aceste conturi ţin evidenţa cheltuielilor cu impozitul datorat bugetului de stat, aferent
profitului obţinut, determinat conform procedurilor legale.
Grupa 69 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi:
691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”
698 ”Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”
1.6.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE CHELTUIELI CU
IMPOZITUL PE PROFIT

Rolul conturilor este de a ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit datorat de


unităţile patrimoniale. După conţinutul economic fac parte din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”,
grupa 69 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”; sunt conturi care au funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea impozitului pe profit datorat ,prin creditul contului 441 ”Impozit
pe profit”.
691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ”Impozit pe profit”
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 ”Profit şi pierdere” odată cu
determinarea rezultatului exerciţiului.
121 ”Profit şi pierdere” = 691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”
Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:
691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ”Impozit pe profit”
20.000.000

CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII VENITURILOR
2.1 DEFINIREA, ROLUL ŞI CARACTERIZAREA VENITURILOR

Veniturile unităţilor patrimoniale reprezintă sume încasate sau valori de încasat din livrări
de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii, precum şi din executarea unor obligaţii legale
sau contractuale, de asemenea, ele cuprind valorile aferente producţiei stocate, producţiei de
imobilizări, cele provenite din diminuarea sau anularea provizioanelor, precum şi din vânzarea
activelor cedate.
În contextul Cadrului General de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat
de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate şi adoptat şi de Ministerul
Finanţelor Publice prin Ordinul 94/2001, se disting următoarele definiţii şi clasificări ale
veniturilor:
Definiţia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cât şi câştiguri din orice
alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări,
comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.
Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei veniturilor şi pot apărea sau
nu pot apărea ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă creşteri ale
beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de venituri. Prin urmare,
în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.
Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma ieşirii activelor imobilizate pe
termen mediu şi lung. Definiţia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate, de exemplu
cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii
contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se
realizează de obicei distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importantă pentru
procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile
aferente.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii
diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul
bunurilor şi serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor.
De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidări unei
datorii legate de un credit în derulare.
Tot în acest ordin (94/2001) apare noţiunea de "recunoaştere a veniturilor" ceea ce
presupune următoarele: veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a
avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării
unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că recunoaşterea
veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau reducerii datoriilor (de
exemplu creşterea netă a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori
descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).
Procedurile adoptate în practică, în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de
exemplu cerinţa ca venitul să fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere. Astfel
de proceduri conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce
pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.
Conform FASB, veniturile sunt fie intrări sau creşteri de active, fie scăderi ale datoriilor
sale, fie o combinaţie a celor două categorii de operaţii survenite în cursul exerciţiului şi generate
de livrarea sau producerea de bunuri, de prestarea de servicii sau din alte active care decurg din
exploatarea normală sau principală.
În ceea ce priveşte IASC, acesta extinde definiţia veniturilor şi la nivelul câştigurilor şi
plusurilor realizate sau latente.
Conform IAS 18 venitul est fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în
cursul activităţii obişnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează prin creşteri ale
capitalului propriu, altele decât creşterile datorate contribuţiilor din partea participanţilor la acest
capital propriu.
IAS 18 se referă la veniturile din următoarele surse:
vânzarea de bunuri
prestarea de servicii
utilizarea de către alte persoane a activelor întreprinderii, ceea ce duce la obţinerea de
dobânzi, redevenţe şi dividende
Nu este întotdeauna clară diferenţa dintre venituri şi câştiguri. Câştigurile apar în urma
unor tranzacţii care sunt colaterale activităţilor de exploatare şi care pot fi, uneori, semnificative.
De exemplu, sediul în care o societate îşi desfăşoară activitatea poate fi vândut mai târziu pentru
a realiza un profit din vânzare. O societate de investiţii poate deţine proprietăţi pentru care
acestea pot genera venituri din vânzare, atunci când proprietăţile sunt vândute, câştigul rezultat
va fi inclus în cifra de afaceri. O astfel de societate va include proprietăţile deţinute în categoria
activelor curente. În mod normal, alte întreprinderi înregistrează proprietăţile deţinute în
categoria mijloacelor fixe şi orice câştig din vânzarea lor va fi reflectat într-un cont care nu face
parte din cifra de afaceri. În cazul în care există incertitudini cu privire la clasificarea activelor,
este foarte important ca politica adoptată să fie prezentată clar şi aplicată în mod consecvent.
Structurarea şi clasificarea veniturilor se face după aceleaşi criterii ce sunt utilizate la
clasificarea cheltuielilor, pentru a permite compararea si determinarea rezultatelor financiare pe
activităţi:
Venituri din activitatea de exploatare (venituri din exploatare)
Venituri din activitatea financiară (venituri financiare) în care se cuprind următoarele
feluri de venituri:
Venituri din operaţiuni extraordinare (venituri extraordinare) în care sunt cuprinse acele
venituri nelegate de activitatea normală (curentă) a unităţii patrimoniale
Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie care pot fi după caz: din exploatare,
financiare sau excepţionale şi care se formează când nu se mai justifică menţinerea
provizioanelor.
Venituri cu impozitul pe profit amânat
Planul de conturi general stabilit de Ministerul Finanţelor, odată cu Legea Contabilităţii
nr. 82/1991, grupează veniturile pe activităţi generatoare în clasa 7 "Conturi de venituri".
Conturile de venituri sunt conturi de pasiv, excepţie 711 „Variaţia stocurilor „care este un
cont bifuncţional . Regula generala de funcţionare a conturilor de venituri este:
Se creditează în cursul perioadei contabile cu venituri provenind din încasări,
creanţe(clienţi, debitori diverşi),producţia realizată şi depozitată, angajamente de primit. Se
debitează la sfârşitul lunii când se şi închide prin creditul contului 121 „Profit si pierdere”; nu
prezintă sold.

2.2 CONTABILITATEA VENITURILOR DE EXPLOATARE

Veniturile reprezintă bunuri materiale sau sume de bani care revin unei persoane fizice
sau juridice în procesul repartiţiei şi care sunt generate de desfăşurarea unei activităţi din
exploatarea unui teren şi diminuarea sau anularea provizioanelor şi din vânzarea activelor cedate
din plasarea unui capital etc.
Potenţialul economic al societăţilor comerciale şi regiilor autonome, consecinţă a
potenţialului tehnic, productiv, comercial, managerial, este capacitatea acestora de a crea venituri
ca unică sursă de acoperire a cheltuielilor şi realizarea unui profit suficient pentru a asigura
dezvoltarea şi a împiedica emigrarea capitalului.
Veniturile din exploatare sunt formate din:
a) venituri din vânzarea produselor, a mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor
prestate. În contabilitate aceste venituri se înregistrează în momentul predării bunurilor către
cumpărători, a livrării lor pe bază de factură sau în alte condiţii prevăzute în contract care atestă
dreptul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor.
Prin însumarea veniturilor rezultate din livrări de bunuri, executarea de lucrări şi prestări
de servicii se obţine cifra de afaceri a întreprinderii. Producţia vândută este evaluată la preţul de
vânzare fără a se lua în calcul TVA adăugată, încasările de la clienţi în vederea decontării ei la
buget.
b) venituri din producţia stocată reprezintă variaţia în plus (creştere) sau în minus
(scădere) între valoarea la costul de producţie efectiv a stocurilor de produse şi a producţiei în
curs de execuţie şi valoarea la preţ de înregistrare a acestora neluând în calcul provizioanele
pentru deprecieri constituite pentru aceste stocuri.
Variaţiile de producţie stocată se determină pentru fiecare formă de produse stocate
(produs finit, rezidual, semifabricat) cât şi pentru animale şi păsări din producţie proprie.
c) venituri din producţie de imobilizări. Aceste venituri reprezintă costul lucrărilor
respectiv cheltuielile efectuate de unitatea patrimonială pentru ea însăşi şi care în final se
înregistrează la active imobilizate corporale sau necorporale.
d) venituri din subvenţii de exploatare reprezintă subvenţiile primite pentru acoperirea
diferenţelor de preţuri la produsele subvenţionate, pentru acoperirea pierderilor precum şi alte
subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări) de care beneficiază unitatea
patrimonială din partea statului, a colectivităţilor publice sau a altor unităţi patrimoniale.
e) alte venituri din exploatarea curentă cuprinde veniturile obţinute din alte resurse cum
sunt: veniturile din creanţe recuperate de la clienţi şi debitori diverşi şi alte venituri din
exploatare.

2.2.1 CONTABILITATEA CIFREI DE AFACERE

Cifra de afacere este un indicator financiar de bază al activităţii întreprinderii care rezulta
din însumarea veniturilor rezultate din vânzarea de bunuri, executarea de lucrări, prestările de
servicii, locaţii, chirii, studii, cercetări şi alte venituri din exploatare. Veniturile care cuprind
cifra de afacere sunt legate de profilul principal al activităţii agenţilor economici şi reprezintă cea
mai mare pondere din cadrul veniturilor întreprinderii.
Cifra de afacere netă, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de bunuri şi
servicii ce intră în categoria activităţii curente după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe
valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.
Grupa 70 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de ”Cifra de
afaceri” .În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”
702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 ”Venituri din produse reziduale”
704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 ”Venituri din studii şi cercetări”
706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”
707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 ”Venituri din activităţi diverse”

Venituri din vânzarea produselor finite


Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din vânzarea produselor finite evaluate la
preţ de livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri ,grupa veniturilor
din vânzări. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al produselor finite livrate cu facturi exclusiv taxa pe valoarea
adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”
- cu preţul de vânzare al produselor finite livrate, exclusiv taxa pe valoarea adăugata
pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului 418
”Clienţi facturi de întocmit”. Rulajul creditor reflecta veniturile obţinute în cursul exerciţiului din
vânzarea produselor finite.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”

Venituri din vânzarea semifabricatelor


Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din vânzarea produselor semifabricate
evaluate la preţ de livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri ,grupa veniturilor
din vânzări. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al produselor semifabricate livrate cu facturi exclusiv taxa pe
valoarea adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor”
- cu preţul de vânzare al produselor semifabricate livrate, exclusiv taxa pe valoarea
adăugata pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului
418 ”Clienţi facturi de întocmit”. Rulajul creditor reflecta veniturile obţinute în cursul
exerciţiului din vânzarea produselor semifabricate.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor”

Venituri din produse reziduale


Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din vânzarea produselor reziduale evaluate
la preţ de livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri ,grupa veniturilor
din vânzări. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al produselor reziduale livrate cu facturi exclusiv taxa pe valoarea
adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 703 ”Venituri din produse reziduale”
- cu preţul de vânzare al produselor reziduale livrate, exclusiv taxa pe valoarea adăugata
pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului 418
”Clienţi facturi de întocmit”. Rulajul creditor reflecta veniturile obţinute în cursul exerciţiului din
vânzarea produselor reziduale.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 703 ”Venituri din produse reziduale”

Venituri din lucrări executate şi servicii prestate


Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din lucrări executate şi servicii prestate
evaluate la preţ de livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri ,grupa veniturilor
din vânzări. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al lucrărilor executate şi serviciilor prestate livrate cu facturi
exclusiv taxa pe valoarea adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
- cu preţul de vânzare al lucrărilor executate şi serviciilor prestate livrate, exclusiv taxa pe
valoarea adăugata pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin debitul
contului 418 ”Clienţi facturi de întocmit”
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”

Venituri din studii şi cercetări


Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din studii şi cercetări evaluate la preţ de
livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri ,grupa veniturilor
din vânzări. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al veniturilor din studii şi cercetări livrate cu facturi exclusiv taxa
pe valoarea adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 705 ”Venituri din studii şi cercetări”
- cu preţul de vânzare al lucrărilor executate şi serviciilor prestate livrate, exclusiv taxa pe
valoarea adăugata pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul exerciţiului, prin debitul
contului 418 ”Clienţi facturi de întocmit”
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 705 ”Venituri din studii şi cercetări”

Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii


Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
evaluate la preţ de livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri ,grupa veniturilor
din vânzări. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al redevenţelor, locaţiilor de gestiune şi chiriilor livrate cu facturi
exclusiv taxa pe valoarea adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”
- cu preţul de vânzare al redevenţelor, locaţiilor de gestiune şi chiriilor livrate, exclusiv
taxa pe valoarea adăugata pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin
debitul contului 418 ”Clienţi facturi de întocmit”
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi
chirii”

Venituri din vânzarea mărfurilor


Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din vânzarea mărfurilor evaluate la preţ de
livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri ,grupa veniturilor
din vânzări. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al mărfurilor livrate cu facturi exclusiv taxa pe valoarea adăugata,
prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”
- cu preţul de vânzare al mărfurilor livrate, exclusiv taxa pe valoarea adăugata pentru care
nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului 418 ”Clienţi facturi de
întocmit”. Rulajul creditor reflecta veniturile obţinute în cursul exerciţiului din vânzarea
mărfurilor.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”

Venituri din activităţi diverse


Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din activităţi diverse evaluate la preţ de
livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri ,grupa veniturilor
din vânzări. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al altor activităţi diverse livrate cu facturi exclusiv taxa pe valoarea
adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 708 ”Venituri din activităţi diverse”
- cu preţul de vânzare al altor activităţi diverse livrate, exclusiv taxa pe valoarea adăugata
pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului 418
”Clienţi facturi de întocmit”. Rulajul creditor reflecta veniturile obţinute în cursul exerciţiului din
vânzarea altor activităţi diverse.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 708 ”Venituri din activităţi diverse”
Toate aceste conturi se debiteza la sfârşitul exerciţiului prin transferul veniturilor
colectate în creditul contului 121 ”Profit şi pierdere”

% = 121 ”Profit si pierdere”


701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”
702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 ”Venituri din produse reziduale”
704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 ”Venituri din studii şi cercetări”
706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune si chirii”
707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 ”Venituri din activităţi diverse”

Exemplu: Înregistrarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale,


lucrărilor executate şi serviciilor prestate, studiilor şi cercetărilor, redevenţelor, locaţiilor de
gestiune şi chiriilor, mărfurilor şi activităţilor diverse:

4111 „Clienţi” = % 14.613.200


701 ”Venituri din vânzarea produselor finite” 1.000.000
702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor” 1.200.000
703 ”Venituri din produse reziduale” 1.400.000
704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 900.000
705 ”Venituri din studii şi cercetări” 2.300.000
706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune si chirii” 980.000
707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor” 1.500.000
708 ”Venituri din activităţi diverse” 3.000.000
4427 ”TVA colectată” 2.333.200
2.2.2 CONTABILITATEA VARIAŢIEI STOCURILOR

Grupa 71 din cadrul Planului General de Conturi se refera la Venituri din producţia
stocată. În cadrul acestei grupe intra contul 711 ”Venituri din producţia stocată”.
Contul 711 ”Venituri din producţia stocată” are rolul de a evidenţia veniturile din
producţia obţinuta care se stochează înaintea vânzării. După conţinutul economic este un cont
din clasa conturilor de venituri, grupa veniturilor potenţiale. Are funcţie contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu valoarea veniturilor la preţ de înregistrare a produselor finite obţinute prin debitul
contului 345 ”Produse finite”.
345 ”Produse finite” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
- cu veniturile din semifabricate obţinute prin debitul contului 341 ”Semifabricate”
341 ”Semifabricate” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
- cu veniturile din produsele reziduale prin debitul contului 346 ”Produse reziduale”
346 ”Produse reziduale” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
- cu diferenţele de preţ dintre costul efectiv al produselor obţinute mai mare şi preţul de
înregistrare, prin debitul contului 348 ”Diferenţe de preţ la produse”
348 ”Diferenţe de preţ la produse” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
- cu veniturile obţinute din producţia în curs de execuţie stabilită pe baza inventarierii la
sfârşitul perioadei prin debitul contului 331 ”Produse în curs de execuţie” şi contul 332 ”Lucrări
şi servicii în curs de execuţie”
331 ”Produse în curs de execuţie” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
332 ”Lucrări şi servicii în curs de execuţie” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite şi produselor
reziduale vândute în corespondenţă cu creditul conturilor 341 ”Semifabricate”, 345 ”Produse
finite” şi 346 ”Produse reziduale”.
711 ”Venituri din producţia stocata” = 341 ”Semifabricate”
711 ”Venituri din producţia stocata” = 345 ”Produse finite”
711 ”Venituri din producţia stocata” = 346 ”Produse reziduale”
- cu diferenţele de preţ nefavorabile aferente produselor finite vândute prin creditul
contului 348 ”Diferenţe de preţ la produse”
711 ”Venituri din producţia stocata” = 348 ”Diferenţe de preţ la produse”
- cu diferenţe de preţ favorabile între preţul de înregistrare mai mare şi costul efectiv al
produselor obţinute prin creditul contului 348 ”Diferenţe de preţ la produse”
711 ”Venituri din producţia stocata” = 348 ”Diferenţe de preţ la produse”

Exemplu: Înregistrarea reluării producţiei neterminate şi a lucrărilor şi serviciilor în curs


de execuţie la începutul perioadei următoare:

711 ”Venituri din producţia stocata” = % 23.000.000


331 ”Produse în curs de execuţie” 13.000.000
332 ”Lucrări şi servicii în curs de execuţie” 10.000.000

2.2.3 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI

Grupa 72 din cadrul Planului General de Conturi se refera la „Veniturile din producţia de
imobilizări”. În cadrul acestei grupe întâlnim doua conturi:
721 ”Venituri din producţia de imobilizări necorporale”
722 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
Venituri din producţia de imobilizări necorporale
Acest cont ţine evidenţa veniturilor aferente imobilizărilor necorporale realizate pe cont
propriu. După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa venituri
potenţiale. Are funcţia contabilă de pasiv.
Se creditează cu costul de producţie al imobilizărilor necorporale realizate pe cont
propriu în corespondenţă cu debitul conturilor:
- 203 “Cheltuieli de dezvoltare “ - pentru lucrările şi proiectele de cercetare-dezvoltare
realizate prin efort propriu;
203 “Cheltuieli de dezvoltare “ = 721 ”Venituri din producţia de imobilizări necorporale”
- 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare “ -
cu valoarea brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare realizate pe cont propriu;
205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare “ =
721 ”Venituri din producţia de imobilizări necorporale”
- 233 “Imobilizări necorporale în curs “ - cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs
obţinute din producţie proprie.
233 “Imobilizări necorporale în curs “ = 721 ”Venituri din producţia de imobilizări
necorporale”

Venituri din producţia de imobilizări corporale


Acest cont are rolul de a înregistra şi controla veniturile obţinute în urma executării
lucrărilor de investiţii în regie sau în producţie proprie din care rezulta imobilizări corporale de
natura mijloacelor fixe sau a amenajărilor de terenuri.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa venituri
potenţiale. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu veniturile obţinute pe calea bunurilor şi obiectelor intrate în patrimoniu reprezentând
mijloace fixe şi amenajări la terenuri executate în producţie proprie în corespondenta cu debitul
conturilor 2112 ”Amenajări la terenuri”. 212 ”Mijloace fixe”, 231 ”Imobilizări în curs
corporale”.
2112 ”Amenajări la terenuri” = 722 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
212 ”Mijloace fixe” = 722 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
231 ”Imobilizări în curs corporale” = 722 ”Venituri din producţia de imobilizări
corporale”

Exemplu:
- înregistrarea valorii imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu:
% = 721 ”Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 52.000.000
203 “Cheltuieli de dezvoltare “
13.000.000
205 “Concesiuni,brevete,licenţe,mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare “
15.000.000
233 “Imobilizări necorporale în curs “
24.000.000
- înregistrarea costului de producţie al amenajărilor de terenuri şi a celorlalte imobilizări
corporale realizate pe cont propriu inclusiv investiţiile la cele existente:
% = 722 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale” 34.000.000
212 ”Mijloace fixe”
13.000.000
231 ”Imobilizări în curs corporale”
21.000.000
2.2.4 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE

Grupa 74 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de „Venituri din
subvenţii de exploatare”. În cadrul acestei grupe întâlnim un singur cont ,denumit 741 ”Venituri
din subvenţii de exploatare”, împreuna cu analiticele sale.
Acest cont ţine evidenţa subvenţiilor primite de unitatea patrimoniala pentru acoperirea
pierderilor, diferenţelor de preţ la produsele subvenţionate şi alte subvenţii. Este un cont de
pasiv.
Se creditează cu subvenţii primite sau care urmează a fi primite pentru acoperirea
pierderilor şi diferenţelor de preţ ,prin debitul conturilor 445 ”Subvenţii” şi 512 ”Conturi curente
la bănci”
445 ”Subvenţii” = 741 ”Venituri din subvenţii de exploatare”
512 ”Conturi curente la bănci” = 741 ”Venituri din subvenţii de exploatare”

2.2.5 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

754 ”Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”


758 ”Alte venituri de exploatare”

Aceste conturi ţin evidenţa veniturilor obţinute din alte surse decât cele nominalizate în
conturi distincte de venituri din exploatare, respectiv sume datorate de personal pentru debite,
salarii necuvenite, avansuri nejustificate sau sumele datorate de terţi pentru pagube produse
unităţii. După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Principalele operaţiuni sunt:
- evidenţierea creanţelor privind clienţii incerţi şi debitorii diverşi, reactivitate ca urmare
a revenirii acestora la starea de solvabilitate;
% = 754 ”Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”
461 “Debitori diverşi “
4118 ”Clienţi incerţi sau în litigiu”
- cu sumele primite sau de primit reprezentând alte venituri din exploatare în
corespondenţă cu debitul conturilor:
- 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “ pentru sumele datorate de personal
reprezentând debite, salarii, sporuri, avansuri de trezorerie;
4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “ = 758 ”Alte venituri de exploatare”
- 461 “Debitori diverşi “ - cu valoarea pagubelor produse de terţi;
461 “Debitori diverşi “ = 758 ”Alte venituri de exploatare”
- 5121 “Conturi la bănci în lei “ - cu sumele încasate prin bancă reprezentând alte venituri
din exploatare;
5121 “Conturi la bănci în lei “ = 758 ”Alte venituri de exploatare”
- 5311 “Casa în lei “ cu sumele încasate prin casierie reprezentând alte venituri din
exploatare.
5311 “Casa în lei “ = 758 ”Alte venituri de exploatare”

Exemplu: Constituirea creanţelor asupra personalului aferente bunurilor distruse şi a


veniturilor cuvenite unităţii rezultate din preţul de imputare:
4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “ = % 9.520.000
758 ”Alte venituri de exploatare” 8.000.000
4427 „TVA colectată” 1.520.000

2.3 CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE


2.3.1 DEFINIREA CONTURILOR DE VENITURI FINANCIARE
Se cuprind în categoria veniturilor financiare veniturile din: imobilizări financiare,
investiţii financiare pe termen scurt, creanţe imobilizate, investiţii financiare cedate, diferenţe
favorabile de curs valutar, dobânzi de primit, sconturi obţinute şi alte venituri financiare.
In activitatea economica, firmele pot deţine titluri de participare la alte unităţi economice,
fie sub forma imobilizărilor financiare, fie sub forma investiţiilor financiare pe termen scurt.
Reflectarea dividendelor aferente acestora se realizează cu ajutorul următoarelor conturi:
761 ”Venituri din participaţii”
762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”
763 ”Venituri din creanţe imobilizate”
764 ”Venituri din titluri de plasament”
765 ”Venituri din diferenţe de curs valutar”
766 ”Venituri din dobânzi”
767 ”Venituri din sconturi obţinute”
768 ”Alte venituri financiare”

2.3.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE VENITURI


FINANCIARE

Contabilitatea veniturilor din participaţii


Contul 761 ”Venituri din participaţii” are rolul de a evidenţia veniturile obţinute din
investiţii de capital la formarea capitalului altor societari, în urma achiziţionării pe termen lung a
acţiunilor acestora care devin în portofoliul întreprinderii titluri de participare.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa venituri
financiare. Are funcţie contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu venituri din dividende cuvenite unităţii patrimoniale pentru participaţiile la capitalul
altor societăţi prin debitul contului 461 ”Debitori diverşi”, când încasarea se face ulterior şi prin
debitul conturilor de disponibilităţi 5311 ”Casa în lei” şi 5121 ”Conturi la bănci în lei”, când
înregistrarea are loc pe baza documentelor de încasare a dividendelor.
461 ”Debitori diverşi” = 761 ”Venituri din participaţii”

5311 ”Casa în lei”( 5121 ”Conturi la bănci în lei”) = 761 ”Venituri din participaţii”

Contabilitatea veniturilor din alte imobilizări financiare


Contul 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare” ţine evidenta veniturilor din titlurile
imobilizărilor ale activităţii de portofoliu şi alte imobilizări financiare. După funcţia contabilă
este un cont de pasiv.
Se creditează cu dividendele aferente altor titluri imobilizate ,în corespondenţă cu debitul
conturilor 461 ”Debitori diverşi” şi 512 ”Conturi curente la bănci”
461 ”Debitori diverşi” = 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”
512 ”Conturi curente la bănci” = 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”
Conturile 763 ”Venituri din creanţe imobilizate”, 764 ”Venituri din titluri de plasament” ,
768 ”Alte venituri financiare” şi 765 ”Venituri din diferenţe de curs valutar” se comporta la fel
ca şi contul 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”. La sfârşitul perioadei nu prezintă sold.
Contabilitatea veniturilor din dobânzi
Rolul contului 766 ”Venituri din dobânzi” este de a înregistra veniturile financiare din
dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile în conturi bancare sau pentru împrumuturi acordate.
După funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu dobânzile cuvenite încasate prin conturile de la banca în corespondenta
cu debitul contului 5121 ”Conturi la bănci în lei”
5121 ”Conturi la bănci în lei” = 766 ”Venituri din dobânzi”
Contabilitatea veniturilor din sconturi obţinute
Acest cont 767 ”Venituri din sconturi obţinute” ţine evidenţa veniturilor din sconturile
obţinute de la furnizori şi alţi creditori.
Se creditează cu valoarea sconturilor obţinute de la furnizori şi alţi creditori, în
corespondenţă cu debitul conturilor :401 ”Furnizori”, 404 ”Furnizori de imobilizări”, 462
”Creditori diverşi” şi 512 ”Conturi curente la bănci”.
401 ”Furnizori” / 404 ”Furnizori de imobilizări” = 767 ”Venituri din sconturi obţinute”
Toate aceste conturi se debiteza la sfârşitul exerciţiului prin transferul veniturilor
colectate în creditul contului 121 ”Profit şi pierdere”
% = 121 ”Profit şi pierdere”
761 ”Venituri din participaţii”
762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”
763 ”Venituri din creanţe imobilizate”
764 ”Venituri din titluri de plasament”
765 ”Venituri din diferenţe de curs valutar”
766 ”Venituri din dobânzi”
767 ”Venituri din sconturi obţinute”
768 ”Alte venituri financiare”

Exemplu:
- obţinerea de venituri financiare reprezentând dobânzi pentru disponibilităţile păstrate în
conturi la bănci şi la majorarea disponibilităţilor cu suma dobânzilor încasate:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 766 ”Venituri din dobânzi”
1.950.000
- se înregistrează dividendele în sumă de 40.000.000 lei cuvenite unităţii pentru titlurile
de participare deţinute;
461 „Debitori diverşi” = 761 ”Venituri din participaţii”
40.000.000
- se înregistrează dobânda cuvenită pentru împrumuturile pe termen lung acordate altor
unităţi:
- 40.000.000 lei se încasează prin bancă;
- 60.000.000 lei majorează împrumutul acordat anterior.
% = 763 ”Venituri din creanţe imobilizate” 100.000.000
5121 „Conturi la bănci în lei” 40.000.000
267 „Creanţe imobilizate” 60.000.000

2.4 CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE


2.4.1 DEFINIREA CONTURILOR DE VENITURI EXTRAORDINARE

Veniturile extraordinare reprezintă acele venituri care sunt legate de activitatea normală,
curentă a unităţii patrimoniale. Acestea cuprind veniturile din subvenţii pentru evenimente
extraordinare si altele similare.
Grupa 77 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de venituri
extraordinare. În cadrul acestei grupe întâlnim un singur cont: 771 ”Venituri din subvenţii pentru
evenimente extraordinare şi altele similare”.

2.4.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE VENITURI


EXTRAORDINARE
Contul 771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”
ţine evidenţa veniturilor care nu sunt legate de activitatea normală, curentă anuităţii, dar se refera
la operaţii de exploatare.
Evidenţiază subvenţiile primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi
înregistrate de o societate ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente
extraordinare.
% = 771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
445 ”Subvenţii”
Se debitează la sfârşitul exerciţiului prin transferul veniturilor colectate în creditul
contului 121 ”Profit şi pierdere”
771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare” = 121
„Profit şi pierdere”

Exemplu: Se înregistrează salarii neridicate în sumă de 7.500.000 lei, la care termenul de


prescriere a fost îndeplinit.
426 „Drepturi de personal neridicate” = 771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente
extraordinare şi altele similare” 7.500.000

2.5 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA


INFLAŢIE

Grupa 78 din cadrul Planului General de Conturi se refera la „Veniturile din


provizioane”. În cadrul acestei grupa intra următoarele conturi:
781 ”Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”
786 ”Venituri financiare din provizioane”
788 ”Venituri din ajustarea la inflaţie”
Despre aceste conturi se va vorbi in următoarele paragrafe.

2.5.1 VENITURI DIN PROVIZIOANE PRIVIND ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Contul 781 ”Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” are rolul de a
înregistra veniturile obţinute din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor şi pentru deprecierea activelor circulante.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa veniturilor
din provizioane. Are funcţie contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu sumele reprezentând veniturile din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
riscuri şi cheltuieli prin debitul contului 151 ”Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”
151 ”Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” = 781 ”Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare”
- cu sumele reprezentând veniturile din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
deprecierea imobilizărilor prin debitul conturilor 290 ”Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor necorporale”, 291 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”, 293
”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs”
290 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” = 781 ”Venituri din
provizioane privind activitatea de exploatare”
291 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” = 781 ”Venituri din
provizioane privind activitatea de exploatare”
293 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs” = 781 ”Venituri din
provizioane privind activitatea de exploatare”
- cu sumele reprezentând veniturile din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
deprecierea activelor circulante, prin debitul conturilor de provizioane corespunzătoare felurilor
de active circulante(de la 390 ”Provizioane pentru deprecierea materiilor prime” până la 397
”Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”
390 ”Provizioane pentru deprecierea materiilor prime” = 781 ”Venituri din provizioane
privind activitatea de exploatare”
397 ”Provizioane pentru deprecierea mărfurilor” = 781 ”Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare”

2.5.2 VENITURI FINANCIARE DIN PROVIZIOANE

Contul 786 ”Venituri financiare din provizioane” are rolul de a înregistra veniturile
obţinute din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, pentru
deprecierea imobilizărilor şi pentru deprecierea activelor circulante.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa veniturilor
din provizioane. Are funcţie contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu sume rezultate din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor financiare, prin debitul contului 296 ”Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor financiare”
296 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare” = 786 ”Venituri financiare
din provizioane”
- cu sume rezultate din anularea sau diminuarea pentru deprecierea creanţelor din cadrul
grupului şi cu asociaţii, prin debitul contului 496 ”Provizioane pentru deprecierea creanţelor-
debitori diverşi”
496 ”Provizioane pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi” = 786 ”Venituri
financiare din provizioane”

Exemplu:
- se înregistrează anularea unui provizion în sumă de 20.800.000 lei constituit anterior
pentru deprecierea acţiunilor achiziţionate de la bursă.
593 „ Provizioane pentru deprecierea acţiunilor” = 786 ”Venituri financiare din
provizioane”
20.800.000
- se diminuează cu 30.000.000 lei un provizion constituit anterior pentru litigii.
1511 ”Provizioane pentru litigii” = 781 ”Venituri din provizioane privind activitatea de
exploatare” 30.000.000

2.6 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT


2.6.1 DEFINIREA CONTULUI DE VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT
AMÂNAT

Impozitul reprezintă acea forma de prelevare obligatorie la dispoziţia statului, fără contra
prestaţie directa şi cu titlu nerambursabil a unei părţi din veniturile sau averile persoanelor fizice
şi juridice în vederea formării resurselor băneşti destinate acoperirii unor necesităţi publice.
Diferenţele dintre valoarea contabilă a activelor corporale şi baza lor fiscală pot
determina recunoaşterea unei datorii sau creanţe privind impozitul pe profit amânat, în
conformitate cu IAS 12. Acestea se pot determina atât în momentul retratării cât şi la aplicarea
efectiva, în situaţia când durata de viată utilă estimată este diferită de durata de viată stabilita în
scopuri fiscale.
Ca urmare a estimării unei durate de viată utilă diferită faţă de durata normală de viată
stabilită prin normele la Legea nr. 15/1994, amortizarea fiscală poate fi diferita de amortizarea
contabila, şi pot apărea deci diferenţe temporare între valoarea rămasă de amortizat a unui activ
recunoscută în situaţiile financiare şi baza sa fiscala. Pot exista mai multe cazuri referitoare la
impozitul pe profit amânat:
- durata de viata utila estimata mai mare decât durata normala de funcţionare prevăzuta în
legislaţie:
- durata de viata utila mai mica decât durata normala de funcţionare:
- diferenţe temporare generate de aplicarea art. 11 (5) din Legea nr. 414/2002
Contabilitatea veniturilor reprezentând impozitul pe profit amânat se tine cu ajutorul
contului 791 ”Venitul din impozitul pe profit amânat”.

2.6.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTULUI DE VENITURI DIN


IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT

Contul 791 ”Venitul din impozitul pe profit amânat” este un cont de pasiv, face parte din
clasa 7 a Planului General de Conturi, grupa 79„Venituri din impozitul pe profit amânat”.
Impozitul pe profit amânat va fi recunoscut în contul de profit şi pierdere, astfel:
a) cheltuială, în cazul datoriei privind impozitul amânat;
6912 „Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat” = 4412 „Impozitul pe profit amânat”
b) venit, în cazul creanţei privind impozitul amânat
4412 „Impozitul pe profit amânat” = 791 „Venituri din impozitul pe profit amânat”
În perioada în care se realizează datoria, respectiv creanţa privind impozitul amânat,
aceasta se reia astfel:
a) venit, în cazul în care anterior se înregistrase cheltuială cu impozitul amânat
4412 „Impozitul pe profit amânat” = 791 „Venituri din impozitul pe profit amânat”
b) cheltuială, în cazul în care anterior se înregistrase venit privind impozitul amânat

6912 „Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat” = 4412 „Impozitul pe profit amânat”


Înregistrările de mai sus, atât pentru impozitul curent, cât şi pentru impozitul amânat,
sunt valabile atunci când operaţiunile generatoare de impozit pe profit sunt recunoscute în contul
de profit şi pierdere.

Exemplu: Când durata de viata utila estimata mai mare decât durata normala de
funcţionare prevăzuta în legislaţie:(Decizia nr. 9/2003)
În anul 2000 a fost achiziţionat un echipament cu valoarea de 100.000 u.m. care este
amortizat folosind metoda de amortizare liniară de-a lungul unei perioade de viată utilă estimată
de 5 ani; din punct de vedere fiscal, durata de viată utilă stabilită prin normele prevăzute de
Legea nr. 15/1994 este de 4 ani.
Potrivit exemplului de mai sus amortizarea contabila anuala este de 20.000 u.m., iar cea
fiscala este 25.000 unităţi monetare.
La data de 31 decembrie 2001 (momentul retratării, la doi ani după achiziţie), situaţia
imobilizării corporale respective este următoarea:

Baza contabilă (cost istoric minus amortizare contabilă 60.000


100.000 – 40.000)
Baza fiscală (cost istoric minus amortizare fiscală 100.000 – 50.000) 50.000
Diferenţă temporară impozabilă 10.000
Datorie totala cu impozitul amânat (25% x diferenţa temporară impozabilă) 2.500
Datorie iniţială cu impozitul amânat -
Cheltuieli cu impozitul amânat 2.500
La momentul retratării, societatea a recunoscut o datorie privind impozitul amânat si a
înregistrat suma corespunzătoare în contul de rezultat reportat ca urmare a retratării ( contului
1172).
La data de 31 decembrie 2002 (finele primului an de aplicare efectivă a O.M.F.P. nr.
94/2001), situaţia imobilizării corporale respective este următoarea:
Baza contabilă (cost istoric minus amortizare contabilă 40.000
100.000 - 60.000)
Baza fiscală (cost istoric minus amortizare fiscală 100.000-75.000) 25.000
Diferenţă temporară impozabilă 15.000
Datorie totală cu impozitul amânat (25% x diferenţa temporară 3.750
impozabilă)
Datorie iniţială cu impozitul amânat 2.500
Cheltuieli cu impozitul amânat 1.250
Situaţia privind impozitul amânat de-a lungul celor doi ani se prezintă astfel:

Anul 2001 2002


Valoare contabilă la sfârşitul anului 60.000 40.000
Baza fiscala 50.000 25.000
Diferenţa temporară impozabilă 10.000 15.000
Datorie totală cu impozitul amânat 2.500 3.750
Datorie iniţială cu impozitul amânat - 2.500
Cheltuială cu impozit amânat 2.500 1.250
(înregistrată în (înregistrată
debitul contului în contului
1172) 6912)

CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA REZULTATULUI

3.1 REZULTATUL ÎN ACCEPŢIUNEA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE


CONTABILITATE

IAS 29 "Raportarea financiara în economiile hiperinflaţioniste” ne arată ca o prezentare a


rezultatului, fără retratare, într-o monedă locală, nu este utilă. Banii îşi pierd puterea într-o
asemenea măsură, încât compararea sumelor ce rezultă din tranzacţii ce au avut loc la momente
diferite chiar în aceeaşi perioadă, induce în eroare. Acest standard nu stabileşte o rată absolută de
la care o economie devine inflaţionistă. Rezultatul exerciţiului trebuie deci retratat, în
conformitate cu acest standard, în puterea de cumpărare de la finele exerciţiului. Trebuie retratat,
de asemenea şi contul de profit şi pierdere cu toate elementele sale. Tot aici apare noţiunea de
câştig sau pierdere din poziţia monetară netă, care este inclus în rezultatul net.
De asemenea tot legat de rezultat în IAS 8 „Profitul net sau pierderea neta a perioadei” se
prevede că toate elementele de venituri şi cheltuieli recunoscute într-o perioadă trebuie incluse în
determinarea rezultatului net.
Rezultatul net corespunzător perioadei conţine următoarele elemente, fiecare trebuind să
fie prezentate în contul de profit şi pierdere:
profitul sau pierderea corespunzătoare activităţii obişnuite
elementele extraordinare.
Obiectivul IAS 33 "Rezultatul pe acţiune" constă în stabilirea principiilor necesare pentru
determinarea şi prezentarea rezultatului pe acţiune, care va permite o mai bună comparare a
indicatorilor de performanţă a diferitelor societăţi în cadrul aceleiaşi perioade, precum şi a
indicatorilor aceleiaşi societăţi, de la o perioadă la alta. Deşi datele privind rezultatul pe acţiune
au o utilitate limitată din cauza diferitelor politici contabile aplicate, în scopul determinării
rezultatului, acurateţea raportării financiare este mărit, dacă numitorul se determină prin metode
consecvente.
Societăţile trebuie să prezinte rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, în contul de profit şi
pierdere, pentru fiecare clasă de acţiuni comune care are asociat un drept diferit, ca procentaj,
asupra profitului net aferent exerciţiului.
Impozitul pe profit curent sau cel amânat trebuie să fie recunoscut ca venit sau ca şi
cheltuială în profitul net sau pierderea netă aferentă perioadei, cu excepţia cazului în care acel
impozit apare din:
o tranzacţie sau un eveniment care să fie recunoscute direct în capitalul propriu, în
aceeaşi perioadă sau în una diferită
combinări de întreprindere care sunt reprezentate de o achiziţie.
Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar
curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas de
plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă această
diferenţă este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.

3.2 REZULTATUL EXERCIŢIULUI

Potrivit regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991, rezultatul


exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
Rezultatul exerciţiului (profitul sau pierderea cuprinde):
Rezultatul curent
Rezultatul excepţional
Impozitul pe profit

Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente, respectiv
veniturile din exploatare şi veniturile financiare şi cheltuielile curente, respectiv cheltuielile de
exploatare şi cheltuielile financiare.
Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile excepţionale ca
urmare a unor operaţii efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate de activitatea
normală, curentă a acesteia.
Rezultatul exerciţiului reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere supuse
repartizării.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţiile prevăzute de
dispoziţiile legale în vigoare.
Contul de rezultate evaluează rezultatul global al unităţii patrimoniale. El nu are
exclusivitate pentru că şi bilanţul evaluează rezultatul, dar printre alte informaţii şi după o
intervenţie diferită de cea a contului de rezultate.
Contul de rezultate este sinteza contabilităţii de flux şi are caracter dinamic. În acest sens
soldul conturilor de gestiune înregistrează mişcările de valori între patrimoniu şi exterior, în
timpul perioadei. Contul de rezultate măsoară rezultatul prin confruntarea cheltuielilor cu
veniturile, rezultatul fiind suma algebrică a cheltuielilor şi veniturilor şi nu a încasărilor şi
plăţilor.
Rezultatul contabil se determină prin formula de gestiune:

Venituri - Cheltuieli = Rezultat

Rezultatele financiare sintetizează eficienţa activităţii economice a unităţii patrimoniale.


În structura rezultatului financiar se include rezultatul curent, rezultatul excepţional şi
impozitul pe profit:

1. Venituri din exploatare + venituri financiare


2.- Cheltuieli din exploatare + cheltuieli financiare
I = Rezultatul curent
3. Venituri excepţionale
4. - Cheltuieli excepţionale
II = Rezultatul excepţional
Rezultatul financiar (I + II)

În cursul exerciţiului, elementele contului de rezultate sunt dispersate în conturi diferite.


Balanţele lunare dau o primă aproximaţie rezultatului pentru că ele stabilesc un tablou al
soldurilor debitoare şi creditoare, separat pentru conturile de bilanţ şi separat pentru cele de
gestiune.
La sfârşitul exerciţiului urmează regularizările:
Stabilirea cheltuielilor şi veniturilor care privesc exerciţiul
Evaluarea deprecierilor înregistrate prin amortismente şi provizioane
Observarea variaţiei stocurilor la întreprinderile care aplică metoda inventarului
intermitent.
La sfârşitul exerciţiului se asamblează într-un cont unic componentele corectate, care au
fost dispersate în conturi multiple.
Pentru a opera transferul informaţiilor dintr-un cont în altul se utilizează procedeul clasic
al viramentului care constă în dubla înscriere a aceleiaşi sume şi de sens contrar:
Odată pentru a solda contul de gestiune
A doua oară pentru a transfera suma cheltuielilor şi veniturilor în contul de rezultate.
Conform planului de conturi se disting patru nivele de cheltuieli şi trei de venituri:
Cheltuieli şi venituri din exploatare, din a căror confruntare apare Rezultatul exploatării.
Cheltuieli şi venituri financiare din confruntarea cărora apare Rezultatul din operaţii financiare.
Cheltuieli şi venituri excepţionale care prin confruntare determină rezultatul excepţional.
În sfârşit, alături de cheltuieli apare şi impozitul pe profit.
Rezultatul se poate măsura pe paliere succesive.
Rezultatul exploatării înaintea cheltuielilor financiare, conţine elementele de nivel (1) şi
(4).
Rezultatul curent conţine elemente de nivel (1), (2), (3).
Rezultatul excepţional, numai elemente de nivel (3).
Rezultatul net (profit sau pierdere), elemente de nivel (1), (2), (3), (4).
Precizări asupra elementelor contului de rezultate:
Cheltuielile sunt înregistrate în afara taxelor recuperabile şi veniturile, în principiu, în
afara taxelor colectate.
În cursul exerciţiului pot interveni reduceri de cheltuieli sau venituri: reduceri de preţ,
restituiri de mărfuri de către clienţi, etc. în virtutea principiului non-compensaţiei se separă o
cheltuială, un venit sau diminuarea lor. Dar în momentul sintezei se regrupează, apărând în
calitate de cheltuieli nete sau venituri nete (diminuate cu reducerile lor).
Se face o distincţie clară între cheltuieli şi plăţi, venituri şi încasări, elementele
rezultatului fiind cheltuieli şi venituri.
Pentru o comparare imediată şi facilă cheltuielile şi veniturile apar în contul de rezultate
în două coloane: cifre pentru exerciţiul curent şi pentru cel precedent.
Tot aici trebuie să amintim de unele principii de organizare a contabilităţii, abordate de
normele internaţionale şi de literatura de specialitate.
- principiul recunoaşterii rezultatelor. Rezultatul poate fi determinat în diferite puncte ale
circuitului afacerilor, şi anume: în momentul lansării comenzii de producţie (rezultatul
previzibil), al cumpărării elementelor destinate fabricaţiei, al stocării produselor finite sau al
încasării produselor finite etc. Varianta cea mai răspândită o reprezintă stabilirea rezultatului la
vânzare.
- principiul recunoaşterii veniturilor. venitul este organic legat de termenul de producţie:
fabricată (finită şi terminată), vândută, încasată, în funcţie de care se calculează şi rezultatul în
contul de rezultate.
- principiul conectării cheltuielilor cu veniturile presupune stabilirea veniturilor unui
exerciţiu şi decontarea cheltuielilor din venituri în vederea determinării rezultatului. Acesta este
strâns legat de principiul recunoaşterii veniturilor, între venituri şi cheltuieli existând o relaţie
directă. Astfel, dacă venitul este determinat în faza de producţie (modelul francez şi românesc),
cheltuielile se determină în aceeaşi fază, iar dacă veniturile se stabilesc în momentul vânzării
(modelele anglo-saxone) şi cheltuielile sunt aferente costului produselor finite vândute.

3.3 CONTURI DE REZULTATE FINANCIARE

Contabilitatea rezultatelor financiare se realizează cu ajutorul Clasei 1 ”Conturile de


capitaluri” din cadrul Planului General de Conturi . Grupele de conturi despre care voi vorbi in
continuare sunt: grupa 11 ”Rezultatul reportat” şi grupa 12 ”Rezultatul exerciţiului”; aceste
grupe conţin următoarele conturi:
121 „Profit şi pierdere”
129 „Repartizarea profitului”
117 ”Rezultatul reportat”

3.3.1 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Contul 121 "Profit şi pierdere" are rolul de a înregistra şi calcula rezultatul financiar al
exerciţiului pe structura activităţilor de bază (exploatare, financiară, excepţională) care le
generează. Contul 121 "Profit şi pierdere", va fi prezentat in Anexa nr. 5 .
După conţinutul economic este un cont din clasa conturilor de capitaluri, grupa
rezultatului exerciţiului asimilat capitalurilor proprii, iar după funcţia contabilă este bifuncţional
atât prin modul de funcţionare cât şi prin sold.
Se creditează la sfârşitul perioadei de gestiune:
- cu veniturile brute transferate din creditul conturilor din clasa 7 "Conturi de venituri"
7xx „Conturi de venituri” = 121 ”Profit şi pierdere”
- cu pierderea contabila a exerciţiului precedent lăsata în aşteptare(reportata)
117 ”Rezultatul reportat” = 121 ”Profit si pierdere”
Se debitează la sfârşitul perioadei de gestiune:
- cu cheltuielile înregistrate în cursul perioadei(soldul debitor al conturilor de cheltuieli)
121 ”Profit si pierdere” = 6xx ”Conturi de cheltuieli”
- cu profitul net realizat în exerciţiul precedent a cărui repartizare a fost amânata(profitul
nerepartizat)
121 ”Profit si pierdere” = 117 ”Rezultatul reportat”
- cu profitul net realizat în exerciţiul precedent care a fost repartizat pe destinaţii
121 ”Profit si pierdere” = 129 "Repartizarea profitului"
Soldul creditor exprimă profitul obţinut, când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile,
iar soldul debitor exprimă pierderea, când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.
La sfârşitul exerciţiului, contul 121 "Profit şi pierdere" reprezintă în mod concentrat
profitul sau pierderea pentru activitatea de bază, precum şi imaginea modului de obţinere a
rezultatelor punând faţă în faţă veniturile pe feluri, cu cheltuieli pe feluri aferente acelor venituri.
Profitul obţinut se repartizează în cursul exerciţiul pe destinaţiile prevăzute de lege pentru
creşterea capitalului social, constituirea de rezerve, fonduri speciale (fondul de dezvoltare,
fondul de participare la profit, fondul creşterii surselor proprii), dividendele acţionarilor,
vărsăminte la bugetul de stat în cazul regiilor autonome.

3.3.2 REPARTIZAREA PROFITULUI


Contul 129 "Repartizarea profitului" are rolul de a rectifica profitul obţinut cu sumele
repartizate din profit pe destinaţiile legale.
Din punct de vedere al conţinutului economic este un cont din clasa conturilor de capital,
grupa rezultatului exerciţiului, fiind un cont rectificativ de rezultate, iar după funcţia contabilă
este un cont de activ.
Se debitează cu repartizarea profitului pentru:
- constituirea rezervelor legale(din profitul brut)
129 "Repartizarea profitului" = 1061 "Rezerve legale”
- constituirea rezervelor statutare, a rezervelor pentru acţiuni proprii şi a altor rezerve în
baza unor acte normative
129 "Repartizarea profitului" = %
1062 ”Rezerve pentru acţiuni proprii”
1063 ”Rezerve statutare sau contractuale”
1068 ”Alte rezerve”
- majorarea capitalului
129 "Repartizarea profitului" = 1012 "Capital subscris vărsat”
- sumele repartizate din profitul net
129 "Repartizarea profitului" = 117 ”Rezultatul reportat”
Se creditează cu profitul net realizat în exerciţiul precedent care a fost repartizat pe
destinaţii
121 "Profit şi pierdere" = 129 "Repartizarea profitului"
Soldul debitor reflecta sumele repartizate din profit aferente exerciţiului precedent.

3.3.3 REZULTATUL REPORTAT

Practica contabila cunoaşte situaţii în care Adunarea Generala a Asociaţilor nu a


repartizat profitul sau nu a decis modalitatea de acoperire a pierderilor înregistrate, aceste sume
rămânând în aşteptare. Transferul profitului nerepartizat respectiv pierderea nerecuperată în
rezultatul reportat se face la valoarea sa contabila din momentul transferului.
Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului 117 ”Rezultatul
reportat”. Ţine evidenţa rezultatului sau a parţii din rezultatul exerciţiului precedent a căror
repartizare a fost amânata de Adunarea Generala a Asociaţilor.
După conţinutul economic este cont de capitaluri proprii şi este un cont bifunctional.
Se debitează cu:
- majorarea capitalului pe seama profitului din anii precedenţi
117 ”Rezultatul reportat” = 1012 ”Capital subscris nevărsat”
- profitul net realizat in exerciţiile precedente destinat majorării rezervelor
117 ”Rezultatul reportat” = 106 ”Rezerve”
- pierderile contabile realizate în exerciţiul precedent lăsate în aşteptare(neacoperite)
117 ”Rezultatul reportat” = 121 ”Profit şi pierdere”
- profitul net realizat în exerciţiile precedente destinat dividendelor, participării
salariaţilor la profit, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome
117 ”Rezultatul reportat” = %
457 ”Dividende de plata”
424 ”Participarea personalului la profit”
446 ”Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile
117 ”Rezultatul reportat” = %
280 ”Amortizări privind imobilizările necorporale”
281 ”Amortizări privind imobilizările corporale”
301 ”Materii prime”
302 ”Materiale consumabile”
303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar”
361 ”Animale şi pasări”
371 ”Mărfuri”
401 ”Furnizori”
4381 ”Alte datorii sociale”
4481 ”Alte datorii faţă de bugetul statului”
Se creditează cu:
- pierderile contabile din exerciţiile precedente acoperite pe seama profitului din
exerciţiul curent
129 ”Repartizarea profitului” = 117 ”Rezultatul reportat”
- rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi
106 ”Rezerve” = 117 ”Rezultatul reportat”
- acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente pe seama capitalului
1012 ”Capital subscris vărsat” = 117 ”Rezultatul reportat”
- profitul net realizat în exerciţiul precedent nerepartizat
121 ”Profit si pierdere” = 117 ”Rezultatul reportat”
- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile
% = 117 ”Rezultatul reportat”
411 ”Clienţi”
461 ”Debitori diverşi”
4282 ”Alte creanţe în legătura cu personalul”
Soldul contului poate fi debitor şi reflectă pierderea neacoperită sau creditor şi reflecta
profitul nerepartizat din anii precedenţi.

3.4 REZULTATUL CONTABIL - BAZA DE CALCUL A REZULTATULUI FISCAL

Rezultatul contabil se calculează periodic în "Contul de profit şi pierdere" ca diferenţă


între venituri şi cheltuieli, indiferent de natura activităţii de unde provin sau care le-a generat,
respectiv exploatare, financiară, excepţională.
Aceste venituri şi cheltuieli sunt înregistrate pe baza regulilor contabile (continuitatea
exploatării, permanenţa metodelor, independenţa exerciţiilor, prudenţa etc.) chiar dacă acestea nu
sunt impuse de fiscalitate, sau, de cele mai multe ori, sunt diferite de regulile fiscale.
În cazul în care există "divergenţe" între regula contabilă şi cea fiscală, contabilitatea
trebuie privilegiată, iar cheltuielile şi veniturile retratate extracontabil.
Dacă, în scopul obţinerii unor avantaje fiscale, este privilegiată regula fiscală, acest fapt
trebuie "izolat" în Bilanţ şi Contul de profit şi pierdere. Concluzia este că, doar în mod
excepţional, există egalitate între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal (impozabil). Această
"neconcordanţă" este determinată de "diferenţele" fiscalo-contabile în materie de cheltuieli şi
(mai rar) venituri.
Rezultatul fiscal este baza impozitări, iar fiscalitatea caută, prin fixarea unor reguli
stricte, să contrabalanseze tendinţa naturală a contribuabililor, de a minimiza impozitul datorat.
El se calculează deci, plecând de la elementele furnizate de contabilitate, unele dintre ele fiind în
continuare "redimensionate" potrivit regulilor fiscale, astfel:

Rezultat = Rezultat + Reintegrări - Deduceri


Fiscal Contabil (majorări) (diminuări)

În categoria reintegrărilor se cuprind, de regulă, cheltuielile nedeductibile fiscal. Potrivit


Legii 414/2002, privind impozitul pe profit sunt considerate nedeductibile fiscal:
- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau
venit plătite în străinătate;
- amenzile sau penalităţile datorate către autorităţile române sau străine;
- suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordata salariaţilor, pentru deplasări în
ţară şi în străinătate, care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
- sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotărâre a
Guvernului;
- suma cheltuielilor sociale care depăşesc limitele considerate deductibile, conform legii
anuale a bugetului de stat;
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate
lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de
asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugata aferenta acestor cheltuieli;
- cheltuieli cu taxa pe valoarea adăugata aferenta bunurilor acordate salariaţilor sub forma
unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitata prin reţinere la sursa;
- orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau a asociaţilor, altele decât cele
generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de
piaţă;
- cheltuieli de cercetare – dezvoltare, de conducere şi de administrare înregistrate de un
sediu permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice străine, care nu s-a efectuat in
România, care depăşesc 10% din salariile impozabile ale salariaţilor sediului permanent din
România;
- cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baza un document justificativ,
potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicata cu modificările şi completările ulterioare,
prin care să se facă dovada operaţiunii;
- cheltuielile înregistrate de societăţile agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991
privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru dreptul de folosinţa al
terenului agricol adus de membrii asociaţi peste cota de distribuţie din producţia realizata din
folosinţa acestuia, prevăzuta în contractul de societate sau asociere;
- cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferenţele nefavorabile de
valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu, cu
excepţia celor determinate de vânzarea acestora;
- cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
- cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori
- cheltuielile privind contribuţiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau
care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contribuţiile la fonduri de pensii, altele
decât cele obligatorii;
- cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator in numele angajatului
- cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2%
- alte cheltuieli salariale şi /sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana
fizică, dacă legea nu prevede altfel;
- cheltuielile cu serviciile de management, consultantă, prestări de servicii sau asistentă,
în situaţia în care nu sunt încheiate contracte în forma scrisa şi pentru care beneficiarii nu pot
justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata;
- cheltuieli cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale ale
contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este
autorizat, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele
utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care contribuabilul este autorizat.
Sunt considerate neimpozabile următoarele venituri, potrivit Legii 414/2002, privind
impozitul pe profit:
- dividendele primite de către o persoană juridică româna de la o altă persoană juridică
româna;
- diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, a beneficiilor sau primelor de emisiune, ori prin compensarea unor
creanţe la societatea la care se deţin participaţiile;
- veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli
nedeductibile, precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu s-au acordat deducere sau a
veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;
- alte venituri neimpozabile prevăzute expres în acte normative.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil numai următoarele sume utilizate pentru
constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor:
- rezerva în limita de 5% din profitul contabil dar nu mai mult de 20% din capitalul social
subscris şi vărsat;
- în cazul băncilor şi cooperativelor de credit autorizate provizioanele obligatorii
constituite potrivit normelor Băncii Naţionale Române;
- rezervele tehnice calculate de către societăţile de asigurare şi reasigurare constituite
potrivit Legii 32/2000.
Orice alte rezerve constituite în baza unor acte normative speciale nu sunt deductibile.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:
- cheltuielile de sponsorizare şi / sau efectuate potrivit legii în limita de 5%;
- perisabilităţile în limitele prevăzute în normele aprobate prin Hotărâre a guvernului.
Există două mari diferenţe fiscalo-contabile privind rezultatul:
diferenţe temporare
diferenţe permanente
Diferenţele temporare sunt legate de momentul imputării unei cheltuieli sau a unui venit
asupra rezultatului. Principiul aplicabil este recunoscut atât de contabilitate cât şi de fiscalitate,
perioada reţinută fiind însă diferită. Apar următoarele cazuri, în ceea ce priveşte rezultatul:
- cheltuieli contabilizate în timpul exerciţiului, deducerea fiscală fiind amânată pentru un
exerciţiu ulterior.
- cheltuieli deductibile fiscal dar care vor fi deduse ulterior în contabilitate, de exemplu,
cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii, diferenţe de conversie activ etc.
- venituri contabilizate dar impozabile într-un exerciţiu ulterior, de exemplu, venituri de
primit din obligaţiuni, venituri din contracte pe termen lung.
- venituri impozabile dar necontabilizate încă, de exemplu, diferenţe de conversie pasiv.
Diferenţele temporare apar în legătură cu capitalurile proprii în cazul în care
întreprinderea înregistrează provizioane reglementate şi / sau subvenţii pentru investiţii.
Diferenţele temporare au drept consecinţă majorarea sau diminuarea într-un anumit moment al
impozitului. Această variaţie va fi anulată în exerciţiile următoare care vor regulariza situaţia.
Diferenţele permanente nu implică regularizări ulterioare pentru a "armoniza" rezultatul
contabil cu cel fiscal, ci se referă la:
- pierderi sau cheltuieli nedeductibile fiscal
- profituri sau venituri definitiv excluse din baza de impozitare
În ceea ce priveşte contabilizarea (abordarea contabilă) "efectelor" acestor diferenţe
asupra impozitului pe profit, concluziile sunt următoarele:
- cele temporare generează o diferenţă de impozit ce trebuie neutralizată contabil
- cele permanente generează un impozit ce trebuie contabilizat.

CAPITOLUL 4
REFLECTAREA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR ÎN CONTABILITATEA
SOCIETĂŢII COMERCIALE SENZIMAT S.A.

4.1 PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE


Societatea SENZIMAT S.A., provine din întreprinderea cu acelaşi nume, fondată în anul
1971, care s-a divizat în trei societăţi comerciale. Desprinderea a generat efecte negative asupra
relaţiilor cu exteriorul, în special cu furnizorii de utilităţi.
Societatea are sediul în Timişoara, strada Calea Buziaşului, numărul 12, nu are filiale, nu
aparţine unui holding şi are ateliere de producţie în localităţile Gătaia şi Făget, judeţul Timiş şi
este înregistrata în Registrul Comerţului Timişoara cu numărul J35 /68/ 1991. Societatea dispune
de 16 angajaţi, iar acţiunile societăţii sunt distribuite astfel:
- 85,53% - patronat
- 14,47% - alţii
Produsele societăţii se pot livra în funcţie de solicitările beneficiarului, dacă au fost
specificate în prealabil şi au fost acceptate de comun acordate. De aproximativ un an de zile
firma are si testare ISO 9001.
In prezent SENZIMAT S.A., ca societate comerciala cu capital de stat se încadrează în
ramura industriala ”Industria de maşini şi echipamente”, care are un rol important în livrarea de
utilaje şi echipamente pentru ramurile industriei naţionale şi pentru export.
Societatea nu prezintă o flexibilitate notabila în raport cu stocurile tranziţiei, dar dispune
de capacitatea adaptării privind structura fabricaţiei şi satisfacţia cererilor pieţei, interne şi
externe. Flexibilitatea tehnologica şi experienţa de care dispune întreprinderea în domeniul
producţiei şi comercializării de echipamente şi utilaje tehnologice, creează premise favorabile de
adaptare la restructurarea ramuri industriale din care face parte, atât în ceea ce priveşte producţia
interna, cât şi exportul. Mult mai redusa cu efecte negative majore este flexibilitatea financiara o
societăţii, determinata în principal de blocajele financiare în lanţ ale agenţilor economici, de rata
exagerat de mare dobânzilor bancare, de devalorizarea galopantă a monedei naţionale.

Obiectul de activitate
Obiectul de activitate îl constituie proiectarea, execuţia şi comercializarea directa si
indirecta de maşini şi utilaje prototip şi de serie mica, producerea de piese de schimb şi SDV-uri,
execuţia de bunuri de larg consum şi activităţi de service în domeniile de mai sus, precum şi
efectuarea de operaţii de transport şi închirieri de spaţii de depozitare cu sau fără gestionarea
mărfurilor depozitate.
În cursul timpului societatea a dobândit o vasta experienţa în ceea ce se realizează.
Principalele domenii în care are o experienţa bogata sunt:
- agregate de sudare multipunct pe baza de tema, maşini de sudare prin presiune în puncte
sau linie a tabelelor şi a barelor din oţel: maşini de sudat cap la cap a sârmelor sau a barelor din
oţel aliat sau nealiat din cupru sau aluminiu; maşini de sudat: pânza panglica, plase de sarma din
oţel nealiat şi slab aliat: tractoare de sudare destinate realizării îmbinării sudate cap la cap sau de
colt;
- utilaje pentru tăiere termică, cu flacără sau gaz, cu urmărire după şablon; tractoare de
tăiere pe orizontala şi verticală, pe suprafeţele plane sau curbe a tablelor din oţel; maşini
automate de taiere a benzilor din oţel nealiat sau slab aliat sau a ţevilor din oţel nealiat;
- agregate specializate pentru prelucrări mecanice prin aşchiere: strunjiri, frezări, găuriri,
filetări.
- maşini de confecţionat cuie, în game de dimensiuni cuprinse între 01 mm şi 07 mm, cu
lungimi de la 6,5 mm la 225 mm;
- mori de grâu de capacitate 400 – 1000 kg / h;
- maşini de dozat şi ambalat produse granulate în plicuri / pungi;
- maşini şi echipamente de marcat rutier pentru diferite aplicaţii;
- maşini de bronşat (legat) cărţi;
- instalaţii de vulcanizat benzi.
Ponderea exportului în cifra de afaceri a firmei este de 70 %,iar utilităţile societăţii sunt:
- energie electrica-putere instalată: 4000 kw;
- reţea de apă, canalizare, încălzire (proprie),gaz metan, acetilena, oxigen, aer comprimat;
- mijloace de transport intern şi extern;
- parcare amenajată;
- tehnica moderna de calcul;
- căi de acces: - rutier: drumul European E 94;
- feroviar: gara Timişoara Nord;
- aerian: Aeroportul Internaţional Timişoara;
- reţea de telefon şi fax cu ieşire directă internaţionala.

Relaţiile departamentului de contabilitate cu celelalte compartimente


Făcând o analiză a relaţiilor acestui departament cu celelalte departamente, se poate
observa că are relaţii cu aproape toate celelalte compartimente astfel:
- cu proiectarea este în relaţie, pentru că atunci când se primeşte o comandă trebuie
urmărite şi calculate cheltuielile care se realizează cu produsul respectiv;
- de la servicii se primesc bonurile de consum aferente materialelor care se consumă;
- cu mecanicul - şef este în legătură pentru a cunoaşte numărul orelor de reparaţii,
întreţinere realizate asupra produselor;
- cu compartimentul preţuri este în legătură pentru a-i furniza informaţiile necesare
stabilirii preţului de vânzare al produselor realizate;
- cu aprovizionarea trebuie să fie în legătură pentru a putea introduce în cheltuieli şi cele aferente
cheltuielilor de aprovizionare în cadrul cheltuielilor aferente produsului.
4.2 STUDIU DE CAZ

Societatea comerciala SENZIMAT S.A. înregistrează în contabilitate în luna decembrie a


anului 2004, următoarele operaţiuni:
1. Societatea SENZIMAT S.A. la data de 02.12.2004 achiziţionează materii prime
pe baza facturii numărul 345689 în valoare de 500.000.000 lei, materiale consumabile în valoare
de 25.000.000 lei şi materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 20.000.000 lei.
% = 401 595.000.000 lei
301 500.000.000 lei
4426 95.000.000 lei
% = 401 29.750.000 lei
302 25.000.000 lei
4426 4.750.000 lei
% = 401 23.800.000 lei
303 20.000.000 lei
4426 3.800.000 lei
2. La data de 04.12.2004 se dau în consum materii prime în valoare de 300.000.000
lei, materiale consumabile de 10.000.000 lei şi se înregistrează uzura obiectelor de inventar
existente în valoare de 5.000.000 lei.
601 = 301 300.000.000 lei
602 = 302 10.000.000 lei
603 = 303 5.000.000 lei
3. La data de 05.12.2004 se achiziţionează imprimate de birou care se dau în consum
,fără stocarea prealabilă, în valoare de 30.000.000 lei, TVA 19%.
% = 401 35.700.000 lei
604 30.000.000 lei
4426 5.700.000 lei
4. La data de 06.12.2004 se înregistrează factura de energie electrică în valoare de
15.000.000 lei şi de apă canal de 13.000.000 lei, TVA 19%.
% = 401 33.320.000 lei
605 28.000.000 lei
4426 5.320.000 lei
5. La data de 06.12.2004 se achiziţionează mărfuri în valoare de 300.000.000 lei, pe
baza facturii numărul 12356 , TVA 19%.
% = 401 357.000.000 lei
371 300.000.000 lei
57.000.000 lei
6. Se stabileşte preţul cu amănuntul pentru mărfurile achiziţionate conform facturii
12356.
371 = % 110.550.000 lei
45.000.000 lei
4428 65.550.000 lei
7. La data de 31.12.2004 se descarcă gestiunea mărfurilor vândute pe baza de
factură .
% = 371 300.000.000 lei
32.100.000 lei
47.900.000 lei
607 220.000.000 lei

8. La data de 07.12.2004 se înregistrează cheltuielile de întreţinere şi reparaţie în


suma de 20.000.000 lei, cheltuieli de chirii şi locaţii de gestiune de 12.000.000 lei şi cheltuieli cu
primele de asigurare de 15.000.000 lei.
% = 401 40.000.000 lei
20.000.000 lei
12.000.000 lei
15.000.000 lei
8.930.000 lei
9. La data de 07.12.2004 se înregistrează cheltuieli cu colaboratorii de 13.500.000
lei şi comisioanele în valoare de 24.800.000 lei.
% = 401 38.300.000 lei
13.500.000 lei
24.800.000 lei
10. La data de 08.12.2004 se evidenţiază în contabilitate:
- cheltuieli cu transport de bunuri şi personal, în valoare de 32.000.000 lei, TVA 19%.
- cheltuieli cu deplasările, în valoare de 15.000.000 lei
- cheltuieli poştale, în valoare de 4.000.000 lei, TVA 19%.
- comisioanele bancare, în valoare de 500.000 lei.
% = 401 42.840.000 lei
624 32.000.000 lei
626 4.000.000 lei
4426 6.840.000 lei
% = 5121 15.500.000 lei
15.000.000 lei
627 500.000 lei
11. La data de 15.12.2004 se înregistrează cheltuielile cu salariile personalului
încadrat cu carte de munca în valoare de 80.000.000 lei, precum şi cheltuieli cu asigurările
sociale şi fondul de şomaj.
641 = 421 80.000.000 lei
6451 = 4311 17.600.000 lei
6452 = 4371 2.400.000 lei
6453 = 4313 5.600.000 lei
628 = 447 600.000 lei
12. La data de 16.12.2004 se înregistrează amenzile achitate în cursul lunii de
20.000.000 lei şi donaţiile în valoare de 10.000.000 lei.
% = 5121 30.000.000 lei
20.000.000 lei
10.000.000 lei
13. La data de 18.12.2004 se înregistrează veniturile din vânzarea produselor finite în
valoare de 200.000.000 lei, veniturile din prestări de servicii în valoare de 15.000.000 lei,
veniturile din vânzarea mărfurilor de 200.000.000 lei, TVA 19%.
4111 = % 969.850.000 lei
600.000.000 lei
200.000.000 lei
15.000.000 lei
4427 154.850.000 lei
14. La data de 18.12.2004 se înregistrează recepţia unui mijloc fix realizat în regie
proprie în valoare de 300.000.000 lei.
2121 = 722 200.000.000 lei
15. La data de 20.12.2004 se înregistrează pe baza extrasului de cont încasarea unui
client extern cu suma de 10.000 $,la cursul de 26.000 lei / $,cursul în momentul facturării fiind
de 25.000 lei / $.
5121 = % 307.500.000 lei
250.000.000 lei
10.000.000 lei
4427 47.500.000 lei
16. Se înregistrează cheltuieli cu provizioanele pentru activităţi de exploatare.
6813 = 151 100.000.000 lei
17. La data de 21.12.2004 se evidenţiază încasarea unei subvenţii pentru exploatare în
suma de 50.000.000 lei.
5121 = 741 50.000.000 lei
18. La data de 21.12.2004 se înregistrează anularea provizioanelor din activitatea de
exploatare în suma de 100.000.000 lei.
151 = 7813 100.000.000 lei
19. Se achită diverşi furnizori prin bancă.
401 = 5121 300.000.000 lei
20. Se închid conturile de TVA.
4427 = % 202.350.000 lei
4426 187.340.000 lei
4423 15.010.000 lei
21. La data de 23.12.2004 se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli.
121 = % 966.000.000 lei
601 300.000.000 lei
602 10.000.000 lei
603 5.000.000 lei
604 30.000.000 lei
605 28.000.000 lei
607 220.000.000 lei
611 20.000.000 lei
612 12.000.000 lei
613 15.000.000 lei
621 13.500.000 lei
622 24.800.000 lei
624 32.000.000 lei
625 15.000.000 lei
626 4.000.000 lei
627 500.000 lei
628 600.000 lei
641 80.000.000 lei
6451 17.600.000 lei
6452 2.400.000 lei
645 5.600.000 lei
6581 20.000.000 lei
10.000.000 lei
6813 100.000.000 lei
22. La data de 23.12.2004 se înregistrează închiderea conturilor de venituri.
% = 121 1.175.000.000 lei
701 600.000.000 lei
704 15.000.000 lei
707 200.000.000 lei
722 200.000.000 lei
741 50.000.000 lei
765 10.000.000 lei
7813 100.000.000 lei
Rezultatul brut = Venituri - Cheltuieli = 1.175.000.000 – 966.000.000 = 209.000.000 lei
Profitul net = Profitul brut – Impozitul pe profit = 209.000.000 – 52.250.000
Profitul net = 156.750.000 lei
Impozitul pe profit = 25 % * 209.000.000 = 52.250.000 lei
23. La data de 23.12.2004 se înregistrează impozitul pe profit.
691 = 441 52.250.000 lei
24. La data de 23.12.2004 se înregistrează închiderea contului de cheltuieli cu
impozitul.
121 = 691 52.250.000 lei
25. Se repartizează profitul.
121 = % 156.750.000 lei
100.000.000 lei
457 56.750.000 lei
26. Se înregistrează impozitul pe dividende.
457 = 446 5.675.000 lei
Înregistrările în contabilitate vor fi evidenţiate în Anexa nr. 1 „Registrul jurnal”.

4.3 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Concluzii

Având în vedere că unul din obiectivele sistemului informaţional-contabil, priveşte


gestiunea fiscală, iar informaţi contabilă este utilizată ca bază pentru determinarea impozitelor,
taxelor şi a altor obligaţii fiscale sau sociale, desprindem concluzia că între contabilitate şi
fiscalitate există atât raporturi de integrare cât şi de neutralitate, care în mod normal trebuie avute
în vedere la elaborarea strategiei de dezvoltare a firmei. În acest sens trebuie avut în vedere
următoarele:
- soluţiile optime referitoare la: obiectul impunerii, cotele de impozit, termenele de plata
a obligaţiilor fiscale şi sociale;
- facilităţiile fiscale prevîzute de lege, constând in: scutiri, amânări, eşalonări sau reduceri
la plata impozitelor şi taxelor şi altor obligaţii;
- ponderea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii în total operaţiilor de trezorerie,
respectiv total active sau cifră de afaceri;
- evaluarea impactului fiscal asupra rezultatelor financiare, a eventualelor sancţiuni de
natură fiscală, ca urmare a nerespectării unor reglementări fiscale datorită recunoaşterii acestora,
sau ca urmare a unei abilităţi fiscale extreme la cxare sunt nevoiţi să apeleze agenţii economici
pentru a supravieţui în condiţiile unei fiscalităţi excesive.
În cocndiţiile actuale a ţării noastre, unde contabilitatea este reglementată, politicile
contabile chiar dacă sunt importante, nu sunt hotărâtoare în eveluarea deciziilor manageriale
întrucât impactul reglementărilor fiscale asupra mediului de afaceri dar şi asupra organizării
contabilităţii este negativ, cel puţin din următoarele considerente:
-lipsa de coerenţă a diferitelor prevederi legislative care reglementează acelaşi domeniu
sau sector de activitate;
-instabilitatea legislativă datorită frecventelor modificări ale reglementărilor fiscale;
-modificarea frecventă a prevederilor unor legi organice prin ordonanţe de urgenţă sau
hotărâri ale guvernului;
-aplicarea diferenţiată în teritoriu a unor reglementări fiscale sau aplicarea cu întârziere
ori retroactivă a acestora;
-imposibilitatea transpunerii în practică a unor legi, hotărâri sau ordonanţe până la
apariţia uneori cu mare întărziere a instrucţiunilor, normelor şi precizărilor privind aplicarea
acestora.

Propuneri

1. Decizia managerilor de concediere a unor persoane, are ca efect reducerea cheltuielilor


cu impozitul pe salarii, a contribuţiilor la: asigurările sociale, fondul de şomaj, fondul de
sănătate, determinând diminuarea cheltuielilor firmei şi menţinerea nivelului trezoreriei.
2. Hotărârea acţionarilor şi asociaţilor de a reinvesti profitul obţinut, genereaza o
reducere a sarcinii fiscale, în timp ce decizia de repartizare a profitului la dividende şi ridicarea
acestora ar antrena majorarea obligaţiilor fiscale prin impozitul ce trebuie plătit bugetului de stat.
3. Declaraţiile privind impozitele, taxele şi contribuţiile depuse la organismele fiscale şi
de protecţia socială consemnează obligaţii ce vor afecta cheltuielile, rezultatele financiare şi
trezoreria agenţilor economici.
4. Materialele întocmite de organele de control constituie surse de date pentru impunerea
persoanelor juridice şi fizice ce au ca rezultat creşterea veniturilor bugetare şi diminuarea
trezoreriei agenţilor economici.