Sunteți pe pagina 1din 21

COLEGIUL TEHNIC “DIMITRIE LEONIDA”

ORADEA

PROIECT

PENTRU OBŢINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ DE NIVEL 3

-Ruta directă-

Calificarea: TEHNICIAN ELECTRONIST

Clasa:XIII-a

Candidat: BALINT ADRIAN

Îndrumător de proiect: ing.SĂCĂCIAN DORINA

2009
APARATE ELECTRODINAMICE ŞI
FERODINAMICE

2
CUPRINS
• Argument…………………………………………………......
.....………….........3
• Aparate electrodinamice……….............
………………...…….…......….4
1. Principiul de funcţionare…………………..……….
…………..……..4
2. Deschiderea
aparatului………………………………………………
…4
3. Funcționarea……………………………………………
….……………….5
4. Utilizări………………………………………………...
……………..………6
5. Proprietăţi………………………………….
………………………………..9
6. Prevenirea defecţiunilor şi
remedieri……………………………9
• Aparatele
ferodinamice…………………………………………………
…….10
• Măsuri de tehnica securităţii muncii
…………………………………..11

• Bibliografie……………………………………………………
…………………….16

3
• Anexe…………………………………………………………
……………………….17

1. MEMORIU JUSTIFICATIV

Diversele descoperi si modernizari au deschis o eră nouă a civilizaţiei omeneşti.

Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapă esenţială în


dezvoltarea tehnică a proceselor şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii.
Datorită mecanizării, s-a redus considerabil efortul fizic depus de om în cazul proceselor
de producţie, întrucât maşinile asigură transformarea diferitelor forme de energie din
natură în alte forme de energie direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor unelte care
execută operaţiile de prelucrare a materialelor prime şi a semifabricatelor.

După etapa mecanizării, omul îndeplineşte în principal funcţia de conducere a


proceselor tehnologice de producţie. Operaţiile de conducere nu necesită decât un efort
fizic redus, dar necesită un efort intelectual important. Pe de altă parte unele procese
tehnice se desfăşoară rapid, încât viteza de reacţie a unui operator uman este insuficientă
pentru a transmite o comandă necesară în timp util.

Se constată astfel că la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de


producţie devine necesar ca o parte din funcţiile de conducere să fie transferate unor
echipamente şi aparate destinate special acestui scop, reprezentând echipamente şi
aparate de automatizare. Omul rămâne însă cu supravegherea generală a funcţionării
instalaţiilor automatizate şi cu adoptarea deciziilor şi soluţiilor de perfecţionare şi
optimizare.

Lucrarea de faţă realizată la sfârşitul perioadei de perfecţionare profesională în


cadrul liceului, consider că se încadrează în contextul celor exprimate mai sus. Doresc să
fac dovada gradului de pregătire în meseria de tehnician operator tehnica de calcul.

4
În acest fel am corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în timpul şcolii
cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate parcursă în perioada de
elaborare a lucrării de diplomă.

Consider că tema Echipamente periferice în vederea obţinerii diplomei de


atestare în specialitatea de tehnician operator tehnici de calcul dovedeşte capacitatea
mea de a sistematiza şi sintetiza cunoştinţele, de a rezolva problemele teoretice dar şi
practice folosind procese tehnologice din specializarea mea.

APARATE ELECTRODINAMICE

SIMBOL:

1. Principiul de funcţionare
Funcţionarea aparatelor electrodinamice se bazează pe
acţiunea forţelor electrodinamice ce se exercită între bobine
fixe şi mobile, parcurse de curenţi. Din această interacţiune ia
naştere cuplul activ care tinde să rotească bobina mobilă.

2. Deschiderea aparatului
Aparatul electrodinamic este reprezentat în figura 1.
Dispozitivul pentru producerea cuplului activ este realizat din
două bobine fixe 1, legate în serie sau în paralel, printre care
trece axul 3 al echipajului mobil pe care este fixată bobina
mobilă 2. Cuplul rezistent este creat de două arcuri spirale 8,

5
care servesc si la aducerea curentului la bobina mobilă. Unul
dintre arcuri are un capăt fixat la corectorul de zero 5. Pe ax
este montat şi acul indicator 4, care împreună scara gradată
formează dispozitivul de citire. Amortizorul este pneumatic, cu
paletă sau piston.(6,7).

Fig.1.Aparat electrodinamic

3. Funcționarea
- Cuplul activ. Aparatele electrodinamice având două circuite
(bobine fixe şi bobina mobilă), pot fi parcurse de doi curenţi, I1
prin bobinele fixe şi I2 prin bobina mobilă. Din interacţiunea
câmpurilor create de cei doi curenţi, apar forţele
electrodinamice care acţionează asupra bobinei mobile. Cuplul
activ depinde de produsul celor doi curenţi.

În curentul continuu, cuplul activ va fi:

Ma = KI1I2. (A)

În curentul alternativ, cuplul activ depinde de produsul


valorilor instantanee ale intensităților celor doi curenți:

ma= ki1i2. (B)

În cazul curenților sinusoidali:

i1=I2 sin ωt;

i2=I2 sin (ωt + ),

6
unde Φ este defazajul dintre cei doi curenţi. În acest caz,
cuplul activ va fi:

m = kI1 sin ωt. I2 sin (ωt + )=

= kI1I2[cos + cos(2ωt+ )=

= kI1I2 cos +kI1I2 cos(2ωt + )= (C)

După cum reiese din relaţia (C) cuplul activ are două
componente. Cea de-a doua, variind cosinusoidal în timp,
are valoarea medie zero. Rezultă că valoarea medie a
cuplului activ este:

M a med = kI1I2 . (D)

• Echipajul mobil nu va putea urmări variaţiile cuplului


activ, ci se va deplasa sub acţiunea cuplului activ
mediu, până când cuplul rezistent devine egal cu
cuplul activ.

• Din relaţia de echilibru M=M rezultă caracteristica


statică de funcţionare a aparatelor electrodinamice.

În curent continuu.

a= KI1I2. (E)

În curent alternativ.

a= KI1I2cos . (F)

4. Utilizări
• Aparatele electrodinamice se pot folosi ca
ampermetre, voltmetre sau wattmetre.

7
a b
Fig.2 Ampermetru electrodinamic: a-pentru curenţi mici; b-pentru
curenţi mari.

• Ampermetre electrodinamice. Pentru curenţi mici, sub


0,5 A bobinele fixe şi bobina mobilă se leagă în serie
(fig. 2, a). În acest caz, I1=I2=I şi relaţiile (E) şi (F) devin:
a=KI2. (G)

Relaţia (G) indică o scară pătratică pentru ampermetrele


electrodinamice când K este o independenta de a. În practică,
prin soluţii constructive adecvate se obţine un factor K scăzător
cu a, astfel încât scara aparatului se uniformizează (cu excepţia
primelor repere).

Pentru curenţi mai mari se foloseşte de obicei schema din


figura 2.b, în care bobina mobilă este legată în serie cu bobina
fixă şi este montată în paralele cu şuntul rs . Astfel prin bobina
mobilă trece numai o parte din curentul care străbate bobinele
fixe. Rezistenţa rb, în serie cu bobina mobilă, are rolul de a evita
erorile suplimentare date de variaţia temperaturii sau de
variaţia frecvenţei (rezistenţa rb, confecţionată din manganină,
nu variază cu frecvenţa, pe când bobina mobilă are înfășurarea
din cupru, a cărui rezistenţă variază cu aproximativ 0,4%K; de
asemenea, bobina mobilă prezintă o reactanţă inductivă ce
variază cu frecvenţa).

• Voltmetre electrodinamice. Voltmetrele


electrodinamice se realizează dintr-un miliampermetru
electrodinamic în serie cu o rezistenţă adiţională (fig. 3).
Curentul I=I1=I2, ce trece prin bobinele aparatului legate
în serie, va fi:

I= , (G)

unde:

U este tensiunea de măsurat;

8
ra –rezistenţa bobinelor aparatului, legate în
serie;

rad –rezistenţa adiţională.

Fig.3 Voltmetru electrodinamic

Ţinând seama de relaţia (G), relaţiile (E) şi (F) devin:

a=k = K1 U2. (H)

Relaţia (H) indică o scară pătratică când K este


independent de a. Şi în acest caz, ca şi la ampermetre, prin
soluţii constructive convenabile se poate obţine un factor K
scăzător cu a, astfel încât scara aparatului să se uniformizeze.

• Wattmetre electrodinamice. Cel mai frecvent,


aparatele electrodinamice sunt utilizate ca wattmetre.
În acest caz bobina mobilă si bobinele fixe nu se leagă
între ele, ci formează circuite independente (fig.4).
Bobinele fixe, denumite bobine de curent, se leagă în
serie în circuit, prin ele trecând acelaşi curent ca şi prin
sarcină (I1=I). Bobina mobilă, numită bobină de
tensiune, se leagă împreună cu o rezistență adiţională în
paralel pe circuit astfel încât curentul ce o parcurge

este: I2= , unde r este rezistenţa bobinei mobile. În


acest caz. Relaţia (E) devine:

a = KI =K1IU=K1p, (I)

9
iar relaţia (F) devine:

a = KI cos = K1IU cos =K1P.


(J)

În cazul wattmetrelor se poate realiza o scară uniformă,


obţinând prin construcţie un factor K independent de a.

De obicei, în schemele electrice wattmetrele se figurează


printr-un cerc intersectat de o linie orizontală, care reprezintă
bobinele fixe, şi o linie verticală, care reprezintă bobina mobilă
(ca în figura 4. b).

~r-rR' O r od I

~r-rR' O r od I

a b

Fig. 4. Wattmetru electrodinamic.

5. Proprietăţi

10
Aparatele electrodinamice, când sunt folosite ca
wattmetre, au scară uniformă. Ca ampermetre şi voltmetre au
scară neuniformă dar prin soluţii constructive convenabile se
poate realiza o uniformizare a scări gradate.

Sensibilitatea aparatelor electrodinamice este bună,


putându-se măsura intensităţi ale curentului începând cu
ordinul miliamperilor.

Precizia este foarte bună, ele fiind cele mai precise aparate
de curent alternativ (începând cu clasa 0.1). Din acest motiv
sunt folosite ca ampermetre şi voltmetre etalon şi de laborator
pentru c.a.

Consumul propriu de putere este foarte mare (2-10 W).

Aparatele electrodinamice funcționează atât în curent


continuu, cât şi în curent alternativ. În curent alternativ,
curentul îşi schimbă sensul în ambele bobine simultan, astfel
încât cuplul activ are mereu acelaşi sens.

Indicaţiile sunt influenţate de frecvenţa curentului, ceea ce


face ca aceste aparate să fie utilizate doar până la circa 1500
Hz.

Aparatele electrodinamice sunt puternic influenţate de


câmpurile magnetice exterioare, deoarece câmpul lor propriu,
închizându-se prin aer, este slab. Din acest motiv aparatele se
ecranează sau se construiesc astatice.

Deoarece curentul este adus la bobină mobilă prin arcurile


spirale, aparatele electrodinamice sunt sensibile la suprasarcini.

Datorită construcţiei complicate, au cost ridicat.

6. Prevenirea defecţiunilor şi remedieri


• Aparatele electrodinamice sunt sensibile la suprasarcini.
De aceea este necesar să se aleagă cu atenţie aparatele
şi domeniile lor care intervin în timpul măsurărilor.

11
• La montarea unui wattmetru în circuit, bobina de curent
trebuie montată în serie, iar bobina de tensiune – în
paralel.

• Se reaminteşte că în cazul în care apar defecţiuni la


aparatele de măsurat, se recomandă repararea acestora
în laboratoarele specializate, şi că în urma reparaţiilor
aparatele trebuie supuse verificărilor metrologice.

APARATELE FERODINAMICE
Aparatele ferodinamice au acelaşi principiu de funcţionare
ca şi aparatele electrodinamice, cu deosebire că bobinele au
miezuri feromagnetice. Datorită acestui fapt, câmpul magnetic
este mai intens, forţele electrodinamice sporesc, ceea ce face
ca sensibilitatea aparatelor să fie mai mare. In schimb, precizia
scade, datorită pierderilor în fier, a fenomenului de histerezis şi
a curenţilor turbionari ce iau naştere în miezul magnetic.

Câmpul propriu fiind mai puternic, aparatele ferodinamice


sunt mai puţin influenţate de câmpurile exterioare.

Aparatele ferodinamice sunt foarte răspândite şi se


folosesc, de obicei, ca wattmetre sau varmetre.

12
MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

Curentul electric are o acţiune complexă şi caracteristică


asupra componentelor organismului omenesc, producând
tulburări interne grave (şocuri electrice) sau leziuni externe
(arsuri, electrometalizări, etc).
Pentru prevenirea incendiilor care ar putea să apară în
cadrul orelor de lucrări practice de la laboratorul de măsurări
electrice, se vor lua următoarele măsuri :

 Înainte de începerea experienţelor :

• Experienţele în care se utilizează curentul electric la


tensiuni care pot fi periculoase, vor fi efectuate de către
cadrul didactic de specialitate, ajutat eventual de un
laborant bun cunoscător al lucrărilor de laborator şi al
normelor de protecţia muncii.
• Planul de desfăşurare al experienţelor va fi dinainte
stabilit, iar elevii vor fi instruiţi in prealabil.
• De pe locul unde se desfăşoară experienţele se vor
îndepărta toate cele care nu sunt necesare.
• Pardoseala din jurul locului unde se desfăşoară
experienţele trebuie să fie uscată sau acoperită cu un
covor electroizolant.
• Masa de lucru trebuie să fie suficient de mare pentru a
permite amplasarea aparatelor în bune condiţii, a tuturor
aparatelor şi a echipamentelor.
• Alimentarea de la reţea se va face de la un tablou cu
siguranţe fuzibile calibrate. În cazul când se folosesc prize,
acestea vor fi în prealabil verificate şi asigurate prin
siguranţe fuzibile.

13
• Părţile metalice ale aparatelor care ar putea intra
accidental sub tensiune vor fi conectate la reţeaua de
împământare.
• Racordurile dintre părţile componente ale montajului se
vor face, în mod obligatoriu prin cordoane în bună stare,
perfect izolate şi corespunzătoare tensiunii folosite la
experienţa respectivă.
• Pentru controlul tensiunii se vor introduce în circuit
aparate de măsurat.
• Realizarea montajului sau a oricărei modificări a
montajului existent, precum şi introducerea sau scoaterea
instrumentelor de măsurat din circuit se va face cu întreg
aparatajul scos de sub tensiune.
• Înainte de conectarea montajului, la sursa de tensiune se
va face o ultimă verificare generală a aparatelor,
legăturilor, izolaţiei, etc.
• Pentru alimentarea cu energie electrică se va utiliza de
preferinţă un întrerupător special al montajului plasat pe
masa de lucru laloc vizibil, astfel încât scoaterea
montajului de sub tensiune să se poată efectua cu uşurinţă
printr-o singură manevră.

 În timpul desfăşurării experienţelor :

• Pe masa de lucru nu se va găsi, in afara părţilor


componente ale montajului, nici un obiect care ar putea
accidental antrena legăturile montajului sau ar putea
stabili contactul între părţile aflate sub tensiune.
• Elevii vor avea la laborator o îmbrăcăminte adecvată.
• Este interzisă părăsirea sau lăsarea fără supraveghere a
montajului aflet sub tensiune.
• Se recomandă ca la instalaţia aflată sub tensiune, toate
manevrele să se facă întotdeauna cu o singură mână.
• În timpul funcţionării montajului este interzisă atingerea
părţilor neizolate, schimbarea legăturilor, intercalarea
aparatelor.

14
• Pentru prevenirea accidentelor, după terminarea
experienţei, montajul va fi scos obligatoriu de sub
tensiune.
• Orice intervenţie asupra instalaţiei electrice sau a
echipamentelor, trebuie făcute de un electrician autorizat,
iar lucrarea va trebui să aibă un caracter definitiv.

Atât înainte, cât şi în timpul desfăşurării experienţelor, elevii


sunt obligaţi să se încadreze în indicaţiile de lucru şi protecţia
muncii date de cadrul didactic îndrumător.

 Măsuri de protecţia muncii la folosirea


curentului electric. Cauze :

• Folosirea curentului electric la tensiuni care depăşesc pe


cele arătate în normele de protecţia muncii.
• Atingerea conductelor neizolate sau insuficient izolate
aflate sub tensiune. În vederea evitării unor asemenea
accidente se impune ca izolaţia lor să fie perfectă şi prin
poziţia acestora să fie exclusă posibilităţii unei atingeri.
• Contactul direct cu anumite părţi metalice ale instalaţiilor
care au intrat sub tensiune în mod întâmplător. Pentru a se
evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la
pământ sau legarea la nul a aparatului.
• Pătrunderea curentului de înaltă tensiune în instalaţia de
joasă tensiune. Ca măsuri de protecţie în acest caz este
necesar să se folosească siguranţe fuzibile, calibrate sau
întreruperi de protecţie automate şi să se interzică
folosirea sârmelor groase, a cuielor, etc în locul
siguranţelor calibrate.
• În apropierea de instalaţiile sub tensiune înaltă se impune
afişarea plăcilor avertizoare şi îngrădirea locurilor
respective.

15
Alimentarea aparatelor electrice portative de la releu la curent,
în încăperi umede sau cu gaz, praf, etc; la alimentarea
aparatelor electrice portative se vor folosi tensiuni reduse
prevăzute în normele de electrosecuritate. Deasemenea, revizia
periodică a întregii instalaţii electrice şi a aparatelor respective
se va face de către personal valificat.

Protecţia împotriva electrocutării

La alegerea măsurilor pentru protecţia împotriva


electrocutării, se au în vedere caracteristicile locurilor de
muncă, acestea clasificându-se în trei categorii, în funcţie de
gradul de pericol :
a) Locuri de muncă foarte periculoase;
b) Locuri de muncă periculoase;
c) Locuri de muncă cu grad mic de pericol.

Protecţia împotriva electrocutării se face în funcţie de modul


de atingere :
- directă
- indirectă
Principalele măsuri pentru evitarea electrocutărilor prin
atingere involuntară sunt :
a) Proiectarea şi construirea instalaţiilor şi echipamentelor
electrice astfel încât elementele aflate normal sub
tensiune să nu poată fi atinse întâmplător
b) Folosirea unor pardoseli din materiale izolante
c) Folosirea unor tensiuni reduse
Principalele măsuri pentru evitarea electrocutărilor prin
atingere directă sunt :
a) Legarea la nul
b) Legarea la pământ
c) Separarea de protecţie
d) Izolarea suplimentară de protecţie
e) Folosirea tensiunilor reduse
f) Protecţia prin deconectarea automată

16
Reguli referitoare la aparatul respectiv

Protecţia muncii este un ansamblu de măsuri tehnice,


sanitare şi organizatorice, având ca scop ocrotirea vieţii şi
sănătăţii celor care muncesc în timpul procesului de producţie
şi asigurarea unor condiţii optime de muncă.
Spre deosebire de cele mai multe tipuri de instalaţii la care
pericolele posibile sunt sesizate de simţurile omeneşti, la
instalaţiile electrice, tensiunea electrică nu poate fi sesizată,
pentru ca omul să fie prevenit asupra pericolului posibil.
În cazul în care omul atinge simultan două corpuri bune
conductoare de electricitate între care există o diferenţă de
potenţial electric, de exemplu după conductoare electrice
neizolate, corpul său va fi străbătut de un curent electric,
accident care se numeşte electrocutare.
Electrocutarea poate avea loc prin atingerea directă a
părţilor din circuitele electrice sau prin atingere indirectă, adică
atingerea unei părţi metalice care nu face parte din circuitul
electric, dar este pus accidental sub tensiune, de exemplu
carcasa unui motor electric cu izolaţia infăşurării deteriorate.
Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect
intrat accidental sub tensiune este numită tensiune de atingere.
Efectele trecerii curentului electric prin corpul omului
sunt :
- şocul electric
- electrotraumatisme
Factorii de care depinde gravitatea electrocutării sunt:
- rezistenţa electrică a corpului uman
- calea de trecere a curentului prin corp
- tensiunea la care este supus omul
- frecvenţa curentului electric.

17
BIBLIOGRAFIE

1.Adrian Biţoiu, Gheorghe Baluţă , Edmond Nicolau

Practica electronistului amator

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1984

2.Edmond Nicoalu, Beliş Mariana

Măsurări electrice şi electronice

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1984

3.Dan Nicula, Gheorghe Toacse,

Electronica digitala

18
Editura Tehnica, Bucuresti 2005

4.Thomas L.Floyd

Dispozitive electronice

EdituraTeora,, Bucureşti 2003

ANEXE

Aparat electrodinamic

19
Aparat de măsură ( MAVO- 35)

Voltmetre

20
Ampermetru de tablou Ampermetru
c.a.

Ampermetru c.c

21