Campul protetic

Totalitatea elementelor care intra in interrelatie cu piesa protetica sn camp protetic: dinti
vecini(mezial, distal), dinti antagonisti, ocluzia, parodontiul marginal(gingia), obraz, buza(daca este
cazul), bolta palatine, limba cu planseul lingual.
Amprenta- reprezinta piesa care reda in negativ campul protetic.
Materialele de amprenta:
Dupa bratu materialele de amprenta se vor clasifica in 4 clase:
1. rigide si semirigide ireversibile:
 gips
 polimeri acrilici
 pasta zoe.
2. rigide reversibile(termoplastice):
 compoundurile: - stents
-kerr
-gutaperca
-cerurile
-materiale bucoplastice
3. materiale elastice reversibile:
 hidrocoloizi : agar-agar
4. materiale elastice ireversibile:
 hidrocoloizi ireversibili
 alginate
 elastomeri de sinteza
 polisulfuri
 siliconi
 polieteri
 poliuretano dimetalacrilati.
Rigide si semirigide ireversibile
In aceasta grupa au fost introduce mat in faza terminal ce prezinta rigiditate, iar cand sunt rupte,
fragmentele prezinta limita de fractura mai mult sau mai putin netede care permit o reconstruire aprox.
perfecta a acestora.
Gipsul- material foarte folosit in MD+TD dat proproprietatilor sale:
 fidelitate remarcabila a detaliilor
 absenta corpurilor toxice si iritante
 priza rapida
 pret de cost redus.
gips=ghips=ipsos- sulfat de Ca hidratat/anhidru care a aparut in natura sub forma de sediment
de evaporare in disparitiei unor mari sau oceane.
Ca material de amprenta gipsul este foarte rar utilizat in cabinet, doar in cateva tehnici de amprentare a
campurilor protetice edentate total, precum si in cazul unor tehnici de supraamprentare.

1
 Gipsul de amprenta/gips de clasa 1 este constituit din 90% gips tip alabastru, este un semi
hidrant de sulfat de Ca 90%, 10% alte substante de tip: coloranti1,5%, acceleratori de prize, inhibitori de
prize.
Gipsul de amprenta se prepara pornind de la gipsul nat prin deshidratare in aer liber reactia este
reversibila si rehidratat adduce la fenomenul de priza.
proprietati:
1. un tip de gips moale care se fractureaza in fragmente cu margini bine exprimate.
2. fidelitate mare care se traduce printr o redare exacta a detaliilor campului protetic.
3. expansiune de prize: 0,1-0,3%
4. timp de priza: 3-5 min
5. fluiditate buna ce permite amprentarea tesuturilor reziliente si depresive fara a angaja
deplasarea acestora.
6. capacitate de absorbtie a fluidului salivar care se interpune intre formatiunile campului
potetic si material reducand mult erorile.
7. lipsit de toxicitate si nu irita tesuturile orale.
8. pret de cost redus.
Dezavantaje:
1. manipulare greoaie
2. volum mare de material in cavitatea bucala
3. indepartare dificila de pe camurile protetice retentive, urmata frecvent de fracturarea
amprentei
4. numeroase fragmente care pot rezulta in urma indepartarii din cavitatea bucala pot fi
repozitionate defectuos
5. aparitia in timp a fenomenului de imbatranire a materialului.
TEHNICA DE LUCRU
gipsul de amprenta se prepara intr-un bol de cauciuc in care pulberea se amesteca cu apa.
exista 2 procedee:
1. amestecul predozat in care 100g pulbere gips este amestecat cu 50 ml apa timp de 1
min.
2. procedeul progresive fara spatulare in care 100g pulbere se amesteca cu 45 cm cubi
de apa puse intr-un bol uscat, astfel conul de pulbere depasteste nivelul apei. procedeul
permite o manipulare de durata, prize accelerate prin spatulare prin adaosuri de
pulbere si ridicarea temperaturii.
DEZINFECTIA AMPRETEI DE GIPS
-se face timp de 1 h in aceleasi solutii utilizate la dezinfectia elastomerilor.
izolarea amprentei se face in solutie alcoolica de locuri si cesurii si solutii uterice de
colofoniu.
tehnica de amprentare se realizeaza mai usor cu ajutorul lingurii universale( asemenator
alginatilor).

2
Rigide reversibile(termoplastice)
Materialele termoplastice kerr, stents se folosesc in 3 tipuri de amprenta:
1. pentru microproteze
2. preoteza partial/totala cu lingura standard
3. proteza amprenta in amprenta muscaturii.
Componenta maselor termoplastice plastefiantii tip ceara de albino shellack, acid stearic,
gutaperca, rasini sintetice.
A doua componenta agenti de umplutura tip carbonat de calciu, talc, pamant de diatomite.
Temperatura de plastifiere este de 43,5C, plastifierea se face fie la flacara fie in apa calda ,
supraincalzirea produce arsuri la nivelul cav orale ale pacientului, produce friabilitate si granularea
materialului.
Desprinderea amprentei de pe modelul de gips se face prin introducerea acestuia in apa calda pt
desprinderea de pe bont.

Material elastic reversibile

hidrocoloizii – primele material folosite care s au bazat pe geluri coloidale, care se intaresc in
gura apoi se scot usor.

Material elastic ireversibile

hidrocoloizii alginate – sunt folositi pt turnarea modeleor documentar , de studiu si a modelelor
preliminare in tehnologia mobila.
amprenta model prezinta fidelitate de aceea este considerate am prenta preliminara
alginatele sunt folosite foarte des , usoare in preparare, confort pt pacinet, pret de cost scazut,
nu necesita aparatura speciala.
exemple: ypeen- cel mai folosit produs din allege marine. se foloseste in lingura universal standard.

MATERIALE ALSTOMERE DE AMPRENTA

sunt clasificate in 4 categorii dpdv chimic:
1. polisulfuri
2. siliconi prin condensare
3. siliconi prin aditie
4. polieteri
tehnicile de amprentare folosite inproteza conjuncta/fiza se folosesc siliconi cu diferite consinstente.
tehnica in 2 timpi cu 2 consinstente diferite in care se ia cu lingura universal o amprenta preliminare cu
silicon chitos, se aplica apoi un strat de silicon fluid pe toata amprenta apoi se aplica pe cp.
daca piesa protetica este de 1 sg element se realizeaza fara ling univ cu materi chitos in mucatura si apoi
se aplica un strat de silicon fluid repozitionand amprenta in gura pacientului micsorand din nou.
tehnica intr un timp cand se foloseste 2 siliconi cu consistente diferite si calitati suferioare: elastomeri
mai scumpi care au tehnica de lucru in 2 timpi , asistenta preparand fluidul.

3
ESECURILE AMPRENTARII:
-sunt de 2 categorii:
- de alginate si ale modelelor turnate in medele de alginate:
 material grnulos-
o cauza o constituie amestecarea prelungita/incorecta sau raportul apa-pulbere
prea mic.
 ruperea amprentei-
o cauzele constau in grosimi pre amici de straturi de material fata de peretii
lingurii
o scoaterea premature a amprentei din gura
o amestecarea prelungita
o incorporarea de aer in timpul malaxarii.
 modelul cretos sau cu rugozitati-
o motivele sunt spalarea incorecta a amprentei, exces de apa lasata in amprenta
dupa spalare
o indepartarea premature a modelelor
o pregatirea incorecta a gipsului
 deformarea amprentei are loc din urmatoarele cause:
o amprenta nu este turnata imediat
o lingura este miscata in timpul prizei
o amprenta se scoate premature
o axul de scoatele a amprentei din gura este gresit.
Esecurile amprentelor sau ale turnrii modelelor in amprenta de silicon:
 sufrafata rugoasa sau neuniforma:
o scoaterea premature din gura
o raport nepotrivit al amestecului
o polimerizare rapida datorita temperaturii mai nmari
 bule de aer:
o incorporare in timpul malaxarii
o polimerizare rapida a materialelor de amprenta, saliva pe bontul de cp.
 modelul de gips cu suprafata rugoasa
o determinat de spalarea incorecta a amprentei de resturi organice
o exces de apa in amprenta
o indepartarea premature a modelului
o manipulare incorecta agipsului
alte esecuri:
 spatii goale, lipsuri determinate de resturi organice pe cp
 deformarea amprentei- la tehnica cu alginate.

4
5