ccccccc



  

ElveYia, considerat
drept cel mai mare centru offshore din lume, a f cut în permanenY
obiectul multor dezbateri legate de evaziunea
fiscal
datorit
poziYiei sale ferme vizavi de
menYinerea confidenYialit Yii în relaYia cu clienYii s i. În cadrul conferinYei din Frankfurt a
profesionitilor în domeniul financiar din septembrie 1999, ministrul de finanYe al ElveYiei, Kaspar Villiger, a declarat c
problema
confidenYialit Yii client-banc
nici nu se pune în discuYie.

Pe parcursul ultimelor negocieri privind combaterea evaziunii fiscale, începute la sfâritul anilor ¶80, oficialii elveYieni au refuzat s
renunYe
la politica lor de confidenYialitate, fiind constrâni s
accepte în schimb implementarea unui regim de taxe pe economii.

Acest sistem, adoptat în iulie 2005, a fost v zut ca o modalitate de a recupera o parte din banii pierduYi de economiile naYionale europene
ca urmare a operaYiilor de tip offshore, dei exista riscul ca aceste investiYii, în loc s se diminueze, s
se îndrepte c tre alte centre
offshore din afara Europei, cum ar fi Singapore sau Hong Kong.

O analiz
din 2005 a firmei de consultanY
Boston Consulting Group prevedea ieirea a cel puYin 1.000 de miliarde de euro (1.300 de
miliarde de dolari) din ElveYia si Luxemburg, de asemenea important centru de investiYii offshore.

Cu toate acestea, la mai bine de un an de la adoptarea acestei decizii, indicele arat
ca investitorii din ElveYia au r mas pe loc. Cifrele din
spatele operaYiunilor bancare de acest tip sunt greu de precizat, dar James Nason, purt toul de cuvânt al AsociaYiei Bancherilor din
ElveYia, a înaintat urm torul argument: ´Dac
(în urma impunerii taxei) investitorii i-ar fi reorientat investiYiile c tre alte Y ri, b ncile
elveYiene ar fi ripostat, lucru care nu s-a întâmplat´.

Mai mult, capitalul controlat de b ncile elveYiene a crescut semnificativ în ultimii ani, chiar i dup
intrarea în vigoare a taxei, ajungând la
4.400 de miliarde de fraci elveYieni (3.500 mld. $) în 2005, faY
de 3.500 de miliarde de franci în 2004, conform declaraYiilor B ncii
NaYionale a ElveYiei i ale AsociaYiei Bancherilor din ElveYia.

Aceste sume includ i capitalurile provenite de la clienYii str ini, care au crescut de la 2.000 de miliarde de franci elveYieni în 2004 la 2.600
de miliarde de franci elveYieni în 2005.
Taxa nu a afectat nici poziYia de lider a b ncii UBS în domeniul managementului averilor la nivel mondial. În plus, o alt
banc
elveYian ,

Credit Suisse, ocup
locul patru în acest clasament, conform unui sondaj efectuat de firma de consultanY
Scorpio Partnership din
Londra.

Capitalurile administrate de UBS au crescut în 2005 la 1.310 miliarde de dolari, în comparaYie cu 2004, când însumau 1.210 miliarde de
dolari.

Reglement rile UE vizau împiedicarea rezidenYilor europeni de a evita taxele prin investiYii în paradise fiscale ca Monaco, ElveYia sau în
insulele britanice Jersey si Guernsey. În urma acordului, ElveYia i celelalte Y ri vizate trebuie s
aplice taxa sub forma unei rate fixe la
dobânzile câtigate de investitorii rezidenYi. Cuantumul acestei taxe, care în prezent este de 15%, este declarat în sum
global
Y rilor
UE din care provin investitorii, f r
a releva identitatea acestora. Rata dobânzii va cr la 20% în 2008 i va ajunge la 35% în 2011.
Taxa este direcYionat
c tre un segment restrâns de investitori, i anume c tre investitorii individuali care obYin câtiguri din depunerile
bancare i din obligaYiuni. Veniturile din dividend nu sunt supuse taxei, ceea ce înseamn c
cet Yenii europeni care doresc sa evite plata
acestei taxe o pot face prin investiYii offshore în acYiuni. Aceste particularit Yi au atras critici privind selectivitatea taxei. Unele b nci s-au
plâns de restricYiile impuse de noua tax , considerând c
o m sur
pentru prevenirea evaziunii fiscale nu este absolut necesar , întrucât
aceasta nu reprezint
o problem
a mediului elveYian de afaceri.

În ciuda creterii îngrijor toare referitoare la efectele negative ale taxei asupra activit Yii b ncilor, investitorii nu s-au îndreptat spre alte
Y ri. Cauzele ar putea fi încrederea clienYilor în experienYa bancherilor elveYieni sau faptul ca acetia i-au adaptat portofoliile astfel încât
s
evite taxele, îns
motivul principal îl reprezint încrederea clienYilor în politica de confidenYialitate a b ncilor elveYiene în ciuda presiunii
exercitate de U.E. ³Atractivitatea ElveYiei pentru investitorii bancari din exterior const
în stabilitatea, siguranYa i know-how-ul dobândite
de-a lungul generaYiilor precum i în asigurarea confidenYialit Yii clienYilor´, a observat Nason.
c