Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.univ.dr.

Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Planul cursului

1. Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social 2. Functiile educatiei 3. Formele educatiei

Pentru a evidenti mai nuantat elementele de discutie ale cursului de azi voi incepe prin prezentarea unei poezi Copiii invata ceea ce traiesc De Dorothy Law Nolte Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne, Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi, Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi, Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea, Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi. Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia. Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati. Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori. Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea. Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea. Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca. _______________________________________________________________________1 _

Studiile relava un numar variat de caracteristici. Daca traiesc in corectitudine. Complexitatea fenomenului si profunda sa ancorare in subiectivitatea umana ne permit mai multe abordari. 2001 Prin lectura acesti poezi vedeti clar optiunea spre experienta de viata a copiilor. Alti autori determina caracteristicile educatiei pornind de la definitiile ale caror note definitorii le-am studiat in cursul anterior. copiii invata sa fie drepti. Altii evidentiaza caracteristicile educatiei si anlizeaza separat structura acesteia.Law Nolte si R. _______________________________________________________________________2 _ . (in lucrarea In cautarea educatiei autentice). Daca traiesc in siguranta. Humanitas.univ. Functii 2. D. Important este sa identificam acele particularitati care sa defineasca fenomenul pentru cele doua determinante identificate in analiza initiale SOCIETATE si INDIVID. Structura 3. Asa cum am prezentat anterior. Mod de desfasurare. copiii invata ca este bine sa ai un tel. după concepţia abordată şi după modurile de interpretare.dr. spre ideea de construire a personalitatii copilului.Fundamentele pedagogiei. Dupa Gabriel Albu. Daca traiesc in onestitate. copiii invata sa se placa pe sine. copiii invata respectul pentru adevar. Daca traiesc impartind cu ceilalti.Harris. copiii invata generozitatea. educatia evidentiaza cu o relativa autonomie a 3 componente de analiza 1. functiile si formele. copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti. copiii invata respectul. Daca traiesc in prietenie. copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Daca traiesc in aprobare. Din lucrarea Cum se formeaza copiii nostri. educatia este un fenomen individual si social in acelasi timp. Daca traiesc inconjurati de recunoastere. Daca traiesc in bunavointa si consideratie. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.

5. cu care se confrunta toate sistemele educationale si de care se izbesc toate practicile educative. pe parcursul intregii sale existente.Fundamentele pedagogiei. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv). pe care o reprezinta in faza de proiectare educatia. Practic se anticipeaza un model catre care se tinde si la acest nivel educatia are o componenta teleological de scopuri.univ. Caracter permanent al educatiei a fost discutat in pedagogie de mult dar studiile anilşor 70 au demonstrate viabilitatea acestei carcteristici. Se face legatura cu faptul ca educatia este transmitere culturala si ca aceasta poarta amprenta locala si nationala. ca fenomen socio-uman complez si multifactorial determinat ea este caracterizata de 1. a unor directii preexistente. 2. in triburile primitive si a apoi educatia in antichitate. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. 4. 6. 4. Intentionalitate Caracter prospectiv Caracter permanent Caracter national si international Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv) Autoeducatia 1. evul mediu si epoca renasterii. 5. Caracterul prospectiv se refera la imaginea mentala. obiective care tind sa defineasca sis a atinga un ideal educational legat de idealul social. 2. Are in vedere ideaa conform careia educatia pregateste acum dar rezultatele sale se vor vedeamult mia tarziu si prin aceasta ea porneste de la aprospecta realitatea sociala si umana in constructia actiunilor sale. Exista choir una din diemnsiunile educatiei internationala de ayi marcata pe aceasta coordoanata. Caracter national si international se refara la ancorarea educatiei in realitatea nationala careia ii apartine si de la faptul ca exista in acelasit imp diemnsiuni internationale determinate de vloarea stiintifica a pedagogiei dar si de cererea universal valabila de educatie. 3. educatia permanenta. La acest nivel trebuie subliniata valorea medelelor educatioanle si strategiile de preluare a lor. Caracterul variabil se refera la influentarea educatiei de catre trasaturile marcate de o epoca istorica su alta _______________________________________________________________________3 _ . Pe de alta parte recunaostem existenta unor probleme de ordin general in educatie. educatia s-a realizat din primele momente ale aparitiei societatii umane si a marcat dezvoltarea acesteia. 3. Faptul ca nici un model educativ cat ar fi el de performant nu se poate reproduce perfect intr-o alta realitate nationala. Intentionalitatea identifica existanta unui scop. sau poate fi. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Vom specifia că educaţia. O astfel de problema este discriminarea sau competitia exagerata la nivelul scolii. Istoric vorbind. educatia burgheza si eduactia actuala pentru valorile democratiei.dr. a unei proiectii clare pentru a schimba si a forma persoanalitatea celor educati. educatia se realizeaza in timp si spatiu care incadreaza viata omului si istoria sa. Priemele forme de educatie. Fiecare om este actorul unui proces educativ. Practic.

printr-o grupare a caracteristicilor sau elementelor de bază care intervin în conceperea şi realizarea ei a. adica pastrarea acelor trasaturi care definesc acest fenomen indiferent de determinantele sociale.  Are un character istoric şi naţional. prin raportare la formarea.functia de reflectare a propriei dezvoltari. În raport cu educatul c. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. structura interna a acestui proces. educaţia este concepută ca  realitate socială specială continuu cerută şi afirmată. un rezultat dar şi un fenomen social. care derivă din evoluţia socială a cerinţelor. În raport cu societatea determinantă b. istorice sau culturale. idealurilor si conceptiei proprii. reflectă relaţiile speciale între factorii educative şi programele lor de formare. Sa identificam punctele de vedere ale unor pedagogi. activitate conştientă.  Are un character prospectiv.functia normative. un proces. finalitatile. dezvoltarea pentru un viitor eproximat pentru societate şi individ _______________________________________________________________________4 _ . in principal de la varsta adolescentei.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ (idealuri.. modele. de proiectare in viitor a propriei persoane si de formare a idealului de viata . concretizata in modul propriu de apreciare a valorilor . Autoeducatia este in esenta educatia de sine sau educatia pe care o eralizeaza subiectul asupra sa insassi.31) evidenţiază determinările şi trăsăturile esenţiale ale fenomenului educaţional. potrivit aspiratiilor. scenariul prospectiv dupa care se lucreaza. etc. condiţiile concrete dintr+un animit spaţiu naţional şi timp istoric. În raport cu modalităţile şi formele de realizare a. In adolescenta. Autoeducatia este rezultaul cel mai spectacular al educatiei si devien posibila pe masura ce subiectul educatiei se maturizeaza si dezvolta. conditiile ei de derulare ca fenomen social dar si continuturile si strategiile folosite. Invariabil in educatie este fenomenul in esenta sa. schimbari economice.Fundamentele pedagogiei. 6.univ. Exista mereu actorii educatiei care sunt educatul si educatorul. viziuni explicative. (in lucrarea Pedagogie. obligativitatea organizarii si structurarii influentelor educative pentru a deveni eficiente.functia anticipativa. Elaena Joiţa. tendinte sociale.) Acestea influenteaza si determina finalitatile educatiei. Pentru desavarsirea propriei personae. se contureaza cele trei functii ale constiintei de sine . p. În raport cu societatea determinantă în care se integrează.

Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _  Este orientată spre realizarea unor anumite finalităţi derivate din cerinţe sociale  Are un caracter axiologic. informale şi nonformale prin recunoaşterea volorii educative a diferitelor aspecte ale realităţii. Caracterul specific uman. organizate raţional. In sinteza. În raport cu realizarea ei. strategii. ceea ce imprimă şi un caracter subiectiv acţiunilor educative. 3. forme.17) 1. educaţia se prezintă ca – un ansamblu de acţiuni planificate. între elementele componente. intentionat si constient. – Un proces. – Un sistem de relaţii între educator şi educat. organizate. b. conţinuturilor. reglate. profilurilor de formare. 2001 p. etape. 2.dr. – Un fenomen care dovedeşte mobilitate. 4. prin raportare la criteriile valorice prezente în definirea finalşităţilor. – O acţiune cu caracter permanent. În raport cu educatul – este o acţiune de umanizare şi de aceea corespunde specificului uman. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. – O activitate care coreleaza tipurile de influenţe formale. c. o activitate de durată. conform obiectivelor urmarite. flexibilitate ca şi realitatea pe care o reflectă. necesar si obiectiv al educatiei. Caracterul permanent. pe etape progresive. între ceilalţi factori şi educat. Caraterul national si universal in acelasi timp. orientate spre scopuri şi obictive concrete derivate din idealul propus şi din obiective. acţiuni. criteriilor de evaluare. Caracterul social istoric Caracterul international.Fundamentele pedagogiei. 5. caracteristicile educatiei sunt definite de Ioan Bontas (in Tratatul de pedagogie. coordonate. metodologiilor. _______________________________________________________________________5 _ .univ. conţinututri.

funcţia economică . nonformale prin parteneriatul educaţional .dezvoltarea potenţialului bio-psihic .funcţia culturala . complexitatea educaţiei generează funcţii diverse. Autoarea menţionată organizează funcţiile in cele trei direcţii date de analiza educaţiei A.dr. p.formarea pragmatică.funcţia politică (particiaprea la viaţa socială) B.dezvoltarea liberă autonomă şi creativă C. In raport cu sistemul propriu de realizare A.univ. întemeiat pe tradiţiile umaniste.aplicarea de criterii de eficienţă _______________________________________________________________________6 _ .corelarea. (1995) asigurarea realizarii idealului educaţional. In raport cu sistemul propriu de realizare .funcţia axiologică . Varietatea punctelor de vedere este dată de criteriile luate in analiză. pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii româneşti . compensarea influenţelor formale.dezvoltarea competenţelor de învăţare continua şi afirmare socială şi profesională . instruemntală a omului .utilizarea unor criterii înnoite .36) literatura de specialitate este extrem de diversă la enumerarea funcţiilor educaţiei. autoeducaţie. In raport cu societatea B. In raport cu educatul . formare continuuă . În fapt. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.conservarea dar şi dezvoltarea socităţii . Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 2. arminizarea. In raport cu societatea .dezvoltarea cognitivă .autoinstruire.conform Legii învăţământului. Functiile educatiei Elena JOITA identifică faptul ca (Pedagogie.Fundamentele pedagogiei. In raport cu educatul C.

Fundamentele pedagogiei. functie cognitiva (HOMO COGITANS) _______________________________________________________________________7 _ . functia de umanizare 3. socializare 4. Safran considera că educaţia este caracterizată de functiile urmatoare 1. identifică ca funcţiile cele mai însemnate ale educaţiei 1. Axiologica de evidentiere a valorilor Emil Paun gaseste educatiei scolare doua functii 1. Umanista 2. functia socio-culturala 2. M Calin. de cunoastere 2. Economica Ioan Nicola. Însusirea limbajului si a specificului relatiilor socio-umane necesare conviatuierii interumane si comunicarii 3. axiologica 3. identifică următoarele funcţii 1. enumera ca principalele funcţii ale educaţiei 1. Culturala Iona Bontas. Cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa a tinerei generatii. a omului in formare 2.utilizarea principiilor educaţiei permanente. Politica 2. Selectare si transmitere a valorilor. Pregatire a omului pentru integrarea sa a activa in societate. culturala 2. Economica de pregatire pentru viata activa 3. Dezvoltare constienta a potentialului biopsihic uman. profesionalizare Sorin Cristea vorbeşte de funcţiile 1. O. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ . Economica 3. Antropologica. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.dr. Cognitiva. functia socioeconomica. Transmiterea tezaurului cultural stiintific.univ.

inconştient. 3. Educatia nonformala. C.37) ea oferă .planificare . Ed. in sprijinul activitatilor acesteia.dr. involuntary.Posibilitatea de a formaliza cunoştinţele plecând de la achiziţii istorice şi practice reieşite din acţiune .Fundamentele pedagogiei. constittuie un punct de vedere mai nou în pedagogie. Educatia periscolara se _______________________________________________________________________8 _ . neaşteptat.Formalizarea şi concretizarea achiziţiilor în alte modalităţi educative pe plan social Educatia nonformala. (HOMO ESTIMANS) 4. Transmiterea normelor etice. extrascolara. (HOMO FABER) 5. Formele educatiei Criteriul de analiză a educaţiei după formele pe care le îmbracă influenţele ei. Se refera la activitate educationala organizata si realizzata in afara institutiei scoalre dar. 1. Lat. Educatia formala. elaborate in cadul institutiei scolare in vederea formari personalitatii umane.statul formal al elevilor . Informalis – fsară formă. Se caracterizeaza prin . functie axiological. Educatia incidentala sau informala. Lat.cadre didactice calificate .mijloace de invatamant si materiale auxiliare . legal 2.Recunoaşteea achiziţiilor individuale . Formala se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice. Structurarea invatamantului pe trepte scolare si ani de studiu.Introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate .educatia paralela este impartita de unii autori in periscoalra si parascoalra. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. functie praxiologica. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 4.organizare . Latina formalis – organizat. Transmiterea experientei de productie si a deprinderilor de mulca.sistematizare .relatia centrala inte professor si elev După Cucoş.(2000.nonformalis – in afara formelor oficiale de organizare.p.existenta planurilor deinvatamant si a programelor analitice .univ.

conjugarea eforturilor mai multor factori educativi . recalificare profesionala. atitudini.Integrarea mai cuprinzătoare a intereselor individuale .Se facilitează contactul cu cunoştinţele pornind de la nevoile celor educaţi . muzee.etc.p. cluburi si mass media si este o educatie de loisir si de promovarea artei si sensibilitatii umane. Cucoş. valori comportamente. După Cucoş. C. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.Marja de libertate de acţiune .(2000.Se demitizează predarea Educatia informala sau incidentala este spontana si difuza.capacitatea de a răspunde adecvat la situaţii noi şi complexe . p. are in vedere ansamblul influentelor ce se exercita asupra omului derivate din contextual situatiilor cotidiene si experienta sa de viata. (1998. Se realizeaza in mediul familial.Se oferă un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunoştinţe din practică .sensibilizaera la situaţii de blocaj care cer rezolvări deosebite . petrecerea timpului liber. Modalităţile de integrare a tuturor celor trei forme depinde de . mijloace de transport. magazine. biblioteci.univ. deci de politicile educaţionale şi de claritatea cum sunt formulate în favoarea unor valori unanim recunoscute _______________________________________________________________________9 _ . Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ petrece in mediul sociocultural. reconversie. institutii publice.dr.i. .37-38) formuleaza argumentele nevoii de parteneriat intre cele trei forme ale educaţiei . Fiecare dintre formele educaţiei preia şi organizează anumite aspecte ale acestui process.conştientizarea unor nevoi individuale şi collective deosebite . Prin ele individual achizitioneaza informatii.(2000. strada.Posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare Cele trei forme interactioneaza.Fundamentele pedagogiei.Se raspunde adecvat necesităţilor concrete de acţiune . Educatia parascoalra se petrece in mediul socioprofesionalprin activitati de perfectionare. C.Posibilitatea explorării persoenale .p.37) consideră ca prin acest tip de educaţie . Ele nu isi propun explicit scopuri educative.sporirea rolului inteligenţei concrete. CUCOŞ.37) prin e.Momentul declanşării unui inteeres de cunoaştere pentru subiect . teatre. de aceea principala problema este de a gasi calea de ale integra pe toate sistemului.creşterea posibilităţilor de selecţie adecvată pentru diferite profesii tot mai specializate .nevoia creşterii independenţei în acţiune .se furnizează • sensibilitate la contactul cu mediul antural .buna proiectare a educaţiei. C.

Polirom. 1999. Iaşi.37-38 CUCOŞ. Pegagogie.37 JOIŢA ELENA.valorizarea contribuţiei organizaţiilor societăţii civile la derularea proeictului educaţionala al societăţii (decizii. 2000. Polirom. C. p. proiectări) . în definirea şi realizarea relaţiilor educaţionale. In cautarea educaţiei autentice.29-41 _______________________________________________________________________ 10 _ . evaluări.. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. 2001.univ. Polirom. precum şi ideea de dezvoltare instituţională-organizaţională. BONTAŞ. p. în comunicarea între actorii educaţiei ca persoane dar şi ca instituţii.de crearea unui context favorabil cooperării şi colaborarii. p. C.dr. IAşi. Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice. 1998. Pedagogie.participarea beneficiarilor la proiectare şi la derularea cu succes a activităţilor educaţionale . Parteriatul educaţional este un concept nou care percepe schimbari in modul de identificare a nevoilor educaţionale. Bibliografie ALBU GABRIEL.………………………. IOAN. în cultivarea unei culturi sociale a organizatiilor care să cuprinda respectul individului şi înţelegerea diferenţelor dintre aceştia. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ . p.18 CUCOŞ. Tratat de pedagogie.Fundamentele pedagogiei.