Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.univ.dr.

Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Planul cursului

1. Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social 2. Functiile educatiei 3. Formele educatiei

Pentru a evidenti mai nuantat elementele de discutie ale cursului de azi voi incepe prin prezentarea unei poezi Copiii invata ceea ce traiesc De Dorothy Law Nolte Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne, Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi, Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi, Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea, Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi. Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia. Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati. Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori. Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea. Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea. Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca. _______________________________________________________________________1 _

Daca traiesc in bunavointa si consideratie. copiii invata ca este bine sa ai un tel. Daca traiesc impartind cu ceilalti. copiii invata generozitatea. Daca traiesc in corectitudine. după concepţia abordată şi după modurile de interpretare. copiii invata respectul pentru adevar. Humanitas. Asa cum am prezentat anterior. Dupa Gabriel Albu. Functii 2. copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume. (in lucrarea In cautarea educatiei autentice). educatia evidentiaza cu o relativa autonomie a 3 componente de analiza 1. Din lucrarea Cum se formeaza copiii nostri. copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti. Daca traiesc in onestitate.Law Nolte si R. Studiile relava un numar variat de caracteristici. copiii invata sa fie drepti. Daca traiesc inconjurati de recunoastere. _______________________________________________________________________2 _ .dr.Harris. D. Structura 3. educatia este un fenomen individual si social in acelasi timp. functiile si formele. Mod de desfasurare. copiii invata sa se placa pe sine. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Altii evidentiaza caracteristicile educatiei si anlizeaza separat structura acesteia.Fundamentele pedagogiei.univ. spre ideea de construire a personalitatii copilului. copiii invata respectul. Important este sa identificam acele particularitati care sa defineasca fenomenul pentru cele doua determinante identificate in analiza initiale SOCIETATE si INDIVID. Daca traiesc in siguranta. 2001 Prin lectura acesti poezi vedeti clar optiunea spre experienta de viata a copiilor. Daca traiesc in prietenie. Complexitatea fenomenului si profunda sa ancorare in subiectivitatea umana ne permit mai multe abordari. Alti autori determina caracteristicile educatiei pornind de la definitiile ale caror note definitorii le-am studiat in cursul anterior. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Daca traiesc in aprobare.

Caracter national si international se refara la ancorarea educatiei in realitatea nationala careia ii apartine si de la faptul ca exista in acelasit imp diemnsiuni internationale determinate de vloarea stiintifica a pedagogiei dar si de cererea universal valabila de educatie. obiective care tind sa defineasca sis a atinga un ideal educational legat de idealul social. Priemele forme de educatie. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv). pe care o reprezinta in faza de proiectare educatia. Caracterul prospectiv se refera la imaginea mentala. sau poate fi.dr. Are in vedere ideaa conform careia educatia pregateste acum dar rezultatele sale se vor vedeamult mia tarziu si prin aceasta ea porneste de la aprospecta realitatea sociala si umana in constructia actiunilor sale. La acest nivel trebuie subliniata valorea medelelor educatioanle si strategiile de preluare a lor. 4. educatia permanenta. Faptul ca nici un model educativ cat ar fi el de performant nu se poate reproduce perfect intr-o alta realitate nationala. Practic se anticipeaza un model catre care se tinde si la acest nivel educatia are o componenta teleological de scopuri. a unor directii preexistente. Caracterul variabil se refera la influentarea educatiei de catre trasaturile marcate de o epoca istorica su alta _______________________________________________________________________3 _ . 3. Istoric vorbind. educatia se realizeaza in timp si spatiu care incadreaza viata omului si istoria sa. 2. cu care se confrunta toate sistemele educationale si de care se izbesc toate practicile educative. Exista choir una din diemnsiunile educatiei internationala de ayi marcata pe aceasta coordoanata. in triburile primitive si a apoi educatia in antichitate. 3. Se face legatura cu faptul ca educatia este transmitere culturala si ca aceasta poarta amprenta locala si nationala. pe parcursul intregii sale existente. Intentionalitate Caracter prospectiv Caracter permanent Caracter national si international Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv) Autoeducatia 1. a unei proiectii clare pentru a schimba si a forma persoanalitatea celor educati. Practic. 5. evul mediu si epoca renasterii. Fiecare om este actorul unui proces educativ. O astfel de problema este discriminarea sau competitia exagerata la nivelul scolii.univ. 6. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Pe de alta parte recunaostem existenta unor probleme de ordin general in educatie. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Vom specifia că educaţia. 2. Caracter permanent al educatiei a fost discutat in pedagogie de mult dar studiile anilşor 70 au demonstrate viabilitatea acestei carcteristici. educatia s-a realizat din primele momente ale aparitiei societatii umane si a marcat dezvoltarea acesteia. ca fenomen socio-uman complez si multifactorial determinat ea este caracterizata de 1. Intentionalitatea identifica existanta unui scop. 4. 5. educatia burgheza si eduactia actuala pentru valorile democratiei.Fundamentele pedagogiei.

prin raportare la formarea. adica pastrarea acelor trasaturi care definesc acest fenomen indiferent de determinantele sociale. dezvoltarea pentru un viitor eproximat pentru societate şi individ _______________________________________________________________________4 _ . (in lucrarea Pedagogie.  Are un character prospectiv. care derivă din evoluţia socială a cerinţelor.  Are un character istoric şi naţional. potrivit aspiratiilor.functia anticipativa. finalitatile.31) evidenţiază determinările şi trăsăturile esenţiale ale fenomenului educaţional.) Acestea influenteaza si determina finalitatile educatiei. 6. de proiectare in viitor a propriei persoane si de formare a idealului de viata .univ. Pentru desavarsirea propriei personae. un rezultat dar şi un fenomen social. În raport cu modalităţile şi formele de realizare a. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. etc. p. Autoeducatia este in esenta educatia de sine sau educatia pe care o eralizeaza subiectul asupra sa insassi. Sa identificam punctele de vedere ale unor pedagogi. modele. Elaena Joiţa. În raport cu societatea determinantă b.. istorice sau culturale. Invariabil in educatie este fenomenul in esenta sa.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ (idealuri. Exista mereu actorii educatiei care sunt educatul si educatorul.Fundamentele pedagogiei. condiţiile concrete dintr+un animit spaţiu naţional şi timp istoric. viziuni explicative. Autoeducatia este rezultaul cel mai spectacular al educatiei si devien posibila pe masura ce subiectul educatiei se maturizeaza si dezvolta. In adolescenta. obligativitatea organizarii si structurarii influentelor educative pentru a deveni eficiente. conditiile ei de derulare ca fenomen social dar si continuturile si strategiile folosite. structura interna a acestui proces. În raport cu educatul c. educaţia este concepută ca  realitate socială specială continuu cerută şi afirmată. reflectă relaţiile speciale între factorii educative şi programele lor de formare. În raport cu societatea determinantă în care se integrează. printr-o grupare a caracteristicilor sau elementelor de bază care intervin în conceperea şi realizarea ei a. activitate conştientă. scenariul prospectiv dupa care se lucreaza.functia normative. idealurilor si conceptiei proprii. in principal de la varsta adolescentei.functia de reflectare a propriei dezvoltari. se contureaza cele trei functii ale constiintei de sine . tendinte sociale. concretizata in modul propriu de apreciare a valorilor . schimbari economice. un proces.

Caracterul specific uman. 4. forme. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. conţinututri. b. criteriilor de evaluare. prin raportare la criteriile valorice prezente în definirea finalşităţilor. În raport cu realizarea ei. educaţia se prezintă ca – un ansamblu de acţiuni planificate. necesar si obiectiv al educatiei. o activitate de durată. între elementele componente. conform obiectivelor urmarite. – Un sistem de relaţii între educator şi educat. conţinuturilor. orientate spre scopuri şi obictive concrete derivate din idealul propus şi din obiective. flexibilitate ca şi realitatea pe care o reflectă. – Un proces. Caraterul national si universal in acelasi timp. organizate raţional. Caracterul permanent. – O acţiune cu caracter permanent. etape. – O activitate care coreleaza tipurile de influenţe formale. intentionat si constient. coordonate. acţiuni. – Un fenomen care dovedeşte mobilitate. pe etape progresive. caracteristicile educatiei sunt definite de Ioan Bontas (in Tratatul de pedagogie. reglate. 2001 p. Caracterul social istoric Caracterul international.univ. informale şi nonformale prin recunoaşterea volorii educative a diferitelor aspecte ale realităţii. In sinteza.17) 1. metodologiilor. între ceilalţi factori şi educat. profilurilor de formare. c. 5. În raport cu educatul – este o acţiune de umanizare şi de aceea corespunde specificului uman. ceea ce imprimă şi un caracter subiectiv acţiunilor educative. organizate. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _  Este orientată spre realizarea unor anumite finalităţi derivate din cerinţe sociale  Are un caracter axiologic.Fundamentele pedagogiei. strategii.dr. _______________________________________________________________________5 _ . 2. 3.

corelarea. Varietatea punctelor de vedere este dată de criteriile luate in analiză.funcţia economică .dezvoltarea liberă autonomă şi creativă C.conservarea dar şi dezvoltarea socităţii . întemeiat pe tradiţiile umaniste.dr. In raport cu sistemul propriu de realizare A. compensarea influenţelor formale. (1995) asigurarea realizarii idealului educaţional. autoeducaţie.funcţia axiologică .aplicarea de criterii de eficienţă _______________________________________________________________________6 _ . În fapt. In raport cu societatea . In raport cu sistemul propriu de realizare .utilizarea unor criterii înnoite .funcţia politică (particiaprea la viaţa socială) B.funcţia culturala . instruemntală a omului . Functiile educatiei Elena JOITA identifică faptul ca (Pedagogie. pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii româneşti . In raport cu educatul C.autoinstruire.dezvoltarea competenţelor de învăţare continua şi afirmare socială şi profesională . nonformale prin parteneriatul educaţional . In raport cu societatea B. In raport cu educatul .36) literatura de specialitate este extrem de diversă la enumerarea funcţiilor educaţiei. p.Fundamentele pedagogiei. Autoarea menţionată organizează funcţiile in cele trei direcţii date de analiza educaţiei A. formare continuuă .conform Legii învăţământului. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.dezvoltarea cognitivă .dezvoltarea potenţialului bio-psihic .formarea pragmatică. complexitatea educaţiei generează funcţii diverse.univ. arminizarea. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 2.

de cunoastere 2.univ.Fundamentele pedagogiei. profesionalizare Sorin Cristea vorbeşte de funcţiile 1. Economica Ioan Nicola. O. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. functia socio-culturala 2.dr. Cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa a tinerei generatii. Safran considera că educaţia este caracterizată de functiile urmatoare 1. Cognitiva. identifică următoarele funcţii 1. Pregatire a omului pentru integrarea sa a activa in societate. Politica 2. axiologica 3. socializare 4. Însusirea limbajului si a specificului relatiilor socio-umane necesare conviatuierii interumane si comunicarii 3. functia socioeconomica. M Calin. Economica 3. Economica de pregatire pentru viata activa 3. functie cognitiva (HOMO COGITANS) _______________________________________________________________________7 _ . culturala 2. identifică ca funcţiile cele mai însemnate ale educaţiei 1. Axiologica de evidentiere a valorilor Emil Paun gaseste educatiei scolare doua functii 1. functia de umanizare 3. Transmiterea tezaurului cultural stiintific.utilizarea principiilor educaţiei permanente. Culturala Iona Bontas. enumera ca principalele funcţii ale educaţiei 1. Dezvoltare constienta a potentialului biopsihic uman. a omului in formare 2. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ . Umanista 2. Selectare si transmitere a valorilor. Antropologica.

elaborate in cadul institutiei scolare in vederea formari personalitatii umane.educatia paralela este impartita de unii autori in periscoalra si parascoalra. Formala se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice. constittuie un punct de vedere mai nou în pedagogie. Ed. 3. functie axiological.univ. Educatia periscolara se _______________________________________________________________________8 _ . Se refera la activitate educationala organizata si realizzata in afara institutiei scoalre dar. Formele educatiei Criteriul de analiză a educaţiei după formele pe care le îmbracă influenţele ei. (HOMO FABER) 5. Structurarea invatamantului pe trepte scolare si ani de studiu. inconştient. (HOMO ESTIMANS) 4. legal 2. Lat.p.cadre didactice calificate . Latina formalis – organizat.dr. involuntary.mijloace de invatamant si materiale auxiliare . C. Lat. neaşteptat. Se caracterizeaza prin .sistematizare .37) ea oferă .Recunoaşteea achiziţiilor individuale . Transmiterea normelor etice. in sprijinul activitatilor acesteia.planificare .Fundamentele pedagogiei.organizare .statul formal al elevilor .Formalizarea şi concretizarea achiziţiilor în alte modalităţi educative pe plan social Educatia nonformala.(2000.existenta planurilor deinvatamant si a programelor analitice . functie praxiologica. Educatia incidentala sau informala. 1. Transmiterea experientei de productie si a deprinderilor de mulca. extrascolara. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 4.relatia centrala inte professor si elev După Cucoş. Informalis – fsară formă.Posibilitatea de a formaliza cunoştinţele plecând de la achiziţii istorice şi practice reieşite din acţiune . Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Educatia nonformala.nonformalis – in afara formelor oficiale de organizare. Educatia formala.Introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate .

deci de politicile educaţionale şi de claritatea cum sunt formulate în favoarea unor valori unanim recunoscute _______________________________________________________________________9 _ .sporirea rolului inteligenţei concrete.conştientizarea unor nevoi individuale şi collective deosebite .Momentul declanşării unui inteeres de cunoaştere pentru subiect . teatre. C.Posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare Cele trei forme interactioneaza.p. biblioteci. de aceea principala problema este de a gasi calea de ale integra pe toate sistemului. valori comportamente.Fundamentele pedagogiei. muzee.(2000.(2000. mijloace de transport.sensibilizaera la situaţii de blocaj care cer rezolvări deosebite . institutii publice. Ele nu isi propun explicit scopuri educative.37-38) formuleaza argumentele nevoii de parteneriat intre cele trei forme ale educaţiei . Educatia parascoalra se petrece in mediul socioprofesionalprin activitati de perfectionare. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ petrece in mediul sociocultural. (1998.etc.i. Cucoş.Se oferă un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunoştinţe din practică .p. cluburi si mass media si este o educatie de loisir si de promovarea artei si sensibilitatii umane.Se demitizează predarea Educatia informala sau incidentala este spontana si difuza. are in vedere ansamblul influentelor ce se exercita asupra omului derivate din contextual situatiilor cotidiene si experienta sa de viata.Se raspunde adecvat necesităţilor concrete de acţiune . p.Se facilitează contactul cu cunoştinţele pornind de la nevoile celor educaţi .buna proiectare a educaţiei.univ. CUCOŞ.Marja de libertate de acţiune .dr.nevoia creşterii independenţei în acţiune . . Fiecare dintre formele educaţiei preia şi organizează anumite aspecte ale acestui process.Integrarea mai cuprinzătoare a intereselor individuale .Posibilitatea explorării persoenale . strada.conjugarea eforturilor mai multor factori educativi .se furnizează • sensibilitate la contactul cu mediul antural . C. reconversie.37) consideră ca prin acest tip de educaţie . Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Prin ele individual achizitioneaza informatii.37) prin e.creşterea posibilităţilor de selecţie adecvată pentru diferite profesii tot mai specializate . Modalităţile de integrare a tuturor celor trei forme depinde de . Se realizeaza in mediul familial. C. După Cucoş. atitudini. magazine.capacitatea de a răspunde adecvat la situaţii noi şi complexe . petrecerea timpului liber. recalificare profesionala.

Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice. Parteriatul educaţional este un concept nou care percepe schimbari in modul de identificare a nevoilor educaţionale.37 JOIŢA ELENA. 2001. în comunicarea între actorii educaţiei ca persoane dar şi ca instituţii. 1998.univ.Fundamentele pedagogiei.valorizarea contribuţiei organizaţiilor societăţii civile la derularea proeictului educaţionala al societăţii (decizii.37-38 CUCOŞ. Pegagogie. BONTAŞ. Polirom. IAşi. evaluări. Tratat de pedagogie. 1999. proiectări) . Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ . p. p.participarea beneficiarilor la proiectare şi la derularea cu succes a activităţilor educaţionale . Polirom. C. Polirom. în definirea şi realizarea relaţiilor educaţionale. p. IOAN. Iaşi..de crearea unui context favorabil cooperării şi colaborarii.29-41 _______________________________________________________________________ 10 _ . p. în cultivarea unei culturi sociale a organizatiilor care să cuprinda respectul individului şi înţelegerea diferenţelor dintre aceştia. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.dr. precum şi ideea de dezvoltare instituţională-organizaţională. Bibliografie ALBU GABRIEL. In cautarea educaţiei autentice.………………………. Pedagogie. 2000. C.18 CUCOŞ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful