Sunteți pe pagina 1din 10

Fundamentele pedagogiei.

Teoria şi metodologia curriculumului


Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_

Planul cursului

1. Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social


2. Functiile educatiei
3. Formele educatiei

Pentru a evidenti mai nuantat elementele de discutie ale cursului de azi voi incepe prin
prezentarea unei poezi

Copiii invata ceea ce traiesc

De Dorothy Law Nolte

Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne,

Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi,

Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi,

Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea,

Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi.

Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia.

Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati.

Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori.

Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea.

Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea.

Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca.

_______________________________________________________________________1
_
Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului
Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_
Daca traiesc in aprobare, copiii invata sa se placa pe sine.

Daca traiesc inconjurati de recunoastere, copiii invata ca este bine sa ai un tel.

Daca traiesc impartind cu ceilalti, copiii invata generozitatea.

Daca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar.

Daca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti.

Daca traiesc in bunavointa si consideratie, copiii invata respectul.

Daca traiesc in siguranta, copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti.

Daca traiesc in prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.

Din lucrarea Cum se formeaza copiii nostri,


D.Law Nolte si R.Harris, Humanitas, 2001

Prin lectura acesti poezi vedeti clar optiunea spre experienta de viata a copiilor, spre
ideea de construire a personalitatii copilului.

Dupa Gabriel Albu, (in lucrarea In cautarea educatiei autentice), educatia evidentiaza cu
o relativa autonomie a 3 componente de analiza

1. Functii
2. Structura
3. Mod de desfasurare.

Alti autori determina caracteristicile educatiei pornind de la definitiile ale caror note
definitorii le-am studiat in cursul anterior.
Altii evidentiaza caracteristicile educatiei si anlizeaza separat structura acesteia,
functiile si formele.
Complexitatea fenomenului si profunda sa ancorare in subiectivitatea umana ne permit
mai multe abordari. Studiile relava un numar variat de caracteristici, după concepţia
abordată şi după modurile de interpretare.
Important este sa identificam acele particularitati care sa defineasca fenomenul pentru
cele doua determinante identificate in analiza initiale SOCIETATE si INDIVID.

Asa cum am prezentat anterior, educatia este un fenomen individual si social in acelasi
timp.

_______________________________________________________________________2
_
Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului
Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_

Vom specifia că educaţia, ca fenomen socio-uman complez si multifactorial determinat


ea este caracterizata de

1. Intentionalitate
2. Caracter prospectiv
3. Caracter permanent
4. Caracter national si international
5. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv)
6. Autoeducatia

1. Intentionalitatea identifica existanta unui scop, a unor directii preexistente, a


unei proiectii clare pentru a schimba si a forma persoanalitatea celor educati.
2. Caracterul prospectiv se refera la imaginea mentala, pe care o reprezinta in faza
de proiectare educatia. Are in vedere ideaa conform careia educatia pregateste
acum dar rezultatele sale se vor vedeamult mia tarziu si prin aceasta ea porneste
de la aprospecta realitatea sociala si umana in constructia actiunilor sale. Practic
se anticipeaza un model catre care se tinde si la acest nivel educatia are o
componenta teleological de scopuri, obiective care tind sa defineasca sis a atinga
un ideal educational legat de idealul social.
3. Caracter permanent al educatiei a fost discutat in pedagogie de mult dar studiile
anilşor 70 au demonstrate viabilitatea acestei carcteristici. Exista choir una din
diemnsiunile educatiei internationala de ayi marcata pe aceasta coordoanata,
educatia permanenta. Practic, educatia se realizeaza in timp si spatiu care
incadreaza viata omului si istoria sa. Fiecare om este actorul unui proces educativ,
sau poate fi, pe parcursul intregii sale existente. Istoric vorbind, educatia s-a
realizat din primele momente ale aparitiei societatii umane si a marcat dezvoltarea
acesteia. Priemele forme de educatie, in triburile primitive si a apoi educatia in
antichitate, evul mediu si epoca renasterii, educatia burgheza si eduactia actuala
pentru valorile democratiei.
4. Caracter national si international se refara la ancorarea educatiei in realitatea
nationala careia ii apartine si de la faptul ca exista in acelasit imp diemnsiuni
internationale determinate de vloarea stiintifica a pedagogiei dar si de cererea
universal valabila de educatie. La acest nivel trebuie subliniata valorea medelelor
educatioanle si strategiile de preluare a lor. Faptul ca nici un model educativ cat ar
fi el de performant nu se poate reproduce perfect intr-o alta realitate nationala. Se
face legatura cu faptul ca educatia este transmitere culturala si ca aceasta poarta
amprenta locala si nationala. Pe de alta parte recunaostem existenta unor
probleme de ordin general in educatie, cu care se confrunta toate sistemele
educationale si de care se izbesc toate practicile educative. O astfel de problema
este discriminarea sau competitia exagerata la nivelul scolii.
5. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv). Caracterul variabil se refera
la influentarea educatiei de catre trasaturile marcate de o epoca istorica su alta
_______________________________________________________________________3
_
Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului
Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_
(idealuri, modele, viziuni explicative, tendinte sociale, schimbari economice, etc.)
Acestea influenteaza si determina finalitatile educatiei, conditiile ei de derulare ca
fenomen social dar si continuturile si strategiile folosite.
Invariabil in educatie este fenomenul in esenta sa, adica pastrarea acelor trasaturi
care definesc acest fenomen indiferent de determinantele sociale, istorice sau
culturale. Exista mereu actorii educatiei care sunt educatul si educatorul, scenariul
prospectiv dupa care se lucreaza, finalitatile, structura interna a acestui proces.,
obligativitatea organizarii si structurarii influentelor educative pentru a deveni
eficiente.
6. Autoeducatia este in esenta educatia de sine sau educatia pe care o eralizeaza
subiectul asupra sa insassi. Pentru desavarsirea propriei personae, potrivit
aspiratiilor, idealurilor si conceptiei proprii. Autoeducatia este rezultaul cel mai
spectacular al educatiei si devien posibila pe masura ce subiectul educatiei se
maturizeaza si dezvolta, in principal de la varsta adolescentei. In adolescenta, se
contureaza cele trei functii ale constiintei de sine
- functia anticipativa, de proiectare in viitor a propriei persoane si de formare a
idealului de viata
- functia normative, concretizata in modul propriu de apreciare a valorilor
- functia de reflectare a propriei dezvoltari.

Sa identificam punctele de vedere ale unor pedagogi.

Elaena Joiţa, (in lucrarea Pedagogie, p.31) evidenţiază determinările şi trăsăturile


esenţiale ale fenomenului educaţional, printr-o grupare a caracteristicilor sau elementelor
de bază care intervin în conceperea şi realizarea ei

a. În raport cu societatea determinantă


b. În raport cu educatul
c. În raport cu modalităţile şi formele de realizare

a. În raport cu societatea determinantă în care se integrează, educaţia este


concepută ca
 realitate socială specială continuu cerută şi afirmată, activitate
conştientă, un proces, un rezultat dar şi un fenomen social.
 Are un character istoric şi naţional, care derivă din evoluţia socială
a cerinţelor, reflectă relaţiile speciale între factorii educative şi
programele lor de formare, condiţiile concrete dintr+un animit
spaţiu naţional şi timp istoric.
 Are un character prospectiv, prin raportare la formarea, dezvoltarea
pentru un viitor eproximat pentru societate şi individ

_______________________________________________________________________4
_
Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului
Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_
 Este orientată spre realizarea unor anumite finalităţi derivate din
cerinţe sociale
 Are un caracter axiologic, prin raportare la criteriile valorice
prezente în definirea finalşităţilor, conţinuturilor, metodologiilor,
criteriilor de evaluare, profilurilor de formare.
-
b. În raport cu educatul
– este o acţiune de umanizare şi de aceea corespunde specificului
uman, ceea ce imprimă şi un caracter subiectiv acţiunilor
educative.
c. În raport cu realizarea ei, educaţia se prezintă ca
– un ansamblu de acţiuni planificate, organizate, coordonate, reglate,
orientate spre scopuri şi obictive concrete derivate din idealul
propus şi din obiective.
– O activitate care coreleaza tipurile de influenţe formale, informale
şi nonformale prin recunoaşterea volorii educative a diferitelor
aspecte ale realităţii.
– Un proces, o activitate de durată, pe etape progresive, organizate
raţional, conform obiectivelor urmarite.
– Un sistem de relaţii între educator şi educat, între ceilalţi factori şi
educat, între elementele componente, acţiuni, conţinututri, forme,
strategii, etape.
– Un fenomen care dovedeşte mobilitate, flexibilitate ca şi realitatea
pe care o reflectă.
– O acţiune cu caracter permanent.

In sinteza, caracteristicile educatiei sunt definite de Ioan Bontas (in Tratatul de


pedagogie, 2001 p.17)

1. Caracterul specific uman, intentionat si constient.


2. Caracterul social istoric
3. Caracterul international.
4. Caraterul national si universal in acelasi timp.
5. Caracterul permanent, necesar si obiectiv al educatiei.

_______________________________________________________________________5
_
Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului
Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_

2. Functiile educatiei

Elena JOITA identifică faptul ca (Pedagogie, p.36) literatura de specialitate este extrem
de diversă la enumerarea funcţiilor educaţiei. Varietatea punctelor de vedere este dată de
criteriile luate in analiză. În fapt, complexitatea educaţiei generează funcţii diverse.
Autoarea menţionată organizează funcţiile in cele trei direcţii date de analiza educaţiei

A. In raport cu societatea
B. In raport cu educatul
C. In raport cu sistemul propriu de realizare

A. In raport cu societatea
- conform Legii învăţământului, (1995) asigurarea realizarii idealului
educaţional, întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe
aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii
româneşti
- conservarea dar şi dezvoltarea socităţii
- funcţia culturala
- funcţia axiologică
- funcţia economică
- funcţia politică (particiaprea la viaţa socială)
B. In raport cu educatul
- dezvoltarea potenţialului bio-psihic
- dezvoltarea cognitivă
- dezvoltarea competenţelor de învăţare continua şi afirmare socială şi
profesională
- autoinstruire, autoeducaţie, formare continuuă
- formarea pragmatică, instruemntală a omului
- dezvoltarea liberă autonomă şi creativă
C. In raport cu sistemul propriu de realizare
- corelarea, arminizarea, compensarea influenţelor formale, nonformale
prin parteneriatul educaţional
- utilizarea unor criterii înnoite
- aplicarea de criterii de eficienţă

_______________________________________________________________________6
_
Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului
Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_
- utilizarea principiilor educaţiei permanente.

O. Safran considera că educaţia este caracterizată de functiile urmatoare

1. Cognitiva, de cunoastere
2. Economica de pregatire pentru viata activa
3. Axiologica de evidentiere a valorilor

Emil Paun gaseste educatiei scolare doua functii

1. Umanista
2. Economica

Ioan Nicola, identifică următoarele funcţii

1. Selectare si transmitere a valorilor, functia socio-culturala


2. Dezvoltare constienta a potentialului biopsihic uman, functia de umanizare
3. Pregatire a omului pentru integrarea sa a activa in societate, functia socio-
economica.
M Calin, enumera ca principalele funcţii ale educaţiei

1. Antropologica, culturala
2. axiologica
3. socializare
4. profesionalizare

Sorin Cristea vorbeşte de funcţiile

1. Politica
2. Economica
3. Culturala

Iona Bontas, identifică ca funcţiile cele mai însemnate ale educaţiei

1. Cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa a tinerei generatii, a omului in formare

2. Însusirea limbajului si a specificului relatiilor socio-umane necesare conviatuierii


interumane si comunicarii

3. Transmiterea tezaurului cultural stiintific, functie cognitiva (HOMO


COGITANS)
_______________________________________________________________________7
_
Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului
Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_

4. Transmiterea experientei de productie si a deprinderilor de mulca, functie


praxiologica, (HOMO FABER)

5. Transmiterea normelor etice, functie axiological, (HOMO ESTIMANS)

4. Formele educatiei

Criteriul de analiză a educaţiei după formele pe care le îmbracă influenţele ei, constittuie
un punct de vedere mai nou în pedagogie.
1. Educatia formala. Latina formalis – organizat, legal
2. Educatia nonformala. Lat.nonformalis – in afara formelor oficiale de
organizare.
3. Educatia incidentala sau informala. Lat. Informalis – fsară formă, involuntary,
inconştient, neaşteptat.
Ed. Formala se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice, elaborate in
cadul institutiei scolare in vederea formari personalitatii umane. Structurarea
invatamantului pe trepte scolare si ani de studiu.
Se caracterizeaza prin
- organizare
- planificare
- sistematizare
- existenta planurilor deinvatamant si a programelor analitice
- cadre didactice calificate
- mijloace de invatamant si materiale auxiliare
- statul formal al elevilor
- relatia centrala inte professor si elev
După Cucoş, C.(2000,p.37) ea oferă
- Introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate
- Posibilitatea de a formaliza cunoştinţele plecând de la achiziţii istorice şi practice
reieşite din acţiune
- Recunoaşteea achiziţiilor individuale
- Formalizarea şi concretizarea achiziţiilor în alte modalităţi educative pe plan
social
Educatia nonformala, extrascolara,educatia paralela este impartita de unii autori in
periscoalra si parascoalra. Se refera la activitate educationala organizata si realizzata in
afara institutiei scoalre dar, in sprijinul activitatilor acesteia. Educatia periscolara se

_______________________________________________________________________8
_
Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului
Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_
petrece in mediul sociocultural, teatre, muzee, biblioteci, cluburi si mass media si este o
educatie de loisir si de promovarea artei si sensibilitatii umane. Educatia parascoalra se
petrece in mediul socioprofesionalprin activitati de perfectionare, reconversie, recalificare
profesionala.
Cucoş, C.(2000,p.37) consideră ca prin acest tip de educaţie
- Se raspunde adecvat necesităţilor concrete de acţiune
- Se oferă un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunoştinţe din
practică
- Se facilitează contactul cu cunoştinţele pornind de la nevoile celor educaţi
- Se demitizează predarea
Educatia informala sau incidentala este spontana si difuza, are in vedere ansamblul
influentelor ce se exercita asupra omului derivate din contextual situatiilor cotidiene si
experienta sa de viata. Ele nu isi propun explicit scopuri educative. Prin ele individual
achizitioneaza informatii, atitudini, valori comportamente. Se realizeaza in mediul
familial, petrecerea timpului liber, strada, mijloace de transport, institutii publice,
magazine.
După Cucoş, C.(2000,p.37) prin e.i.se furnizează
• sensibilitate la contactul cu mediul antural
- Momentul declanşării unui inteeres de cunoaştere pentru subiect
- Integrarea mai cuprinzătoare a intereselor individuale
- Posibilitatea explorării persoenale
- Marja de libertate de acţiune
- Posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare

Cele trei forme interactioneaza.


Fiecare dintre formele educaţiei preia şi organizează anumite aspecte ale acestui process,
de aceea principala problema este de a gasi calea de ale integra pe toate sistemului.

C. CUCOŞ, (1998, p.37-38) formuleaza argumentele nevoii de parteneriat intre cele trei
forme ale educaţiei
- capacitatea de a răspunde adecvat la situaţii noi şi complexe
- conştientizarea unor nevoi individuale şi collective deosebite
- sensibilizaera la situaţii de blocaj care cer rezolvări deosebite
- nevoia creşterii independenţei în acţiune
- conjugarea eforturilor mai multor factori educativi
- creşterea posibilităţilor de selecţie adecvată pentru diferite profesii tot mai
specializate
- sporirea rolului inteligenţei concrete,
- etc.

Modalităţile de integrare a tuturor celor trei forme depinde de


- buna proiectare a educaţiei, deci de politicile educaţionale şi de claritatea cum
sunt formulate în favoarea unor valori unanim recunoscute
_______________________________________________________________________9
_
Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului
Semestrul 1
lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs
_______________________________________________________________________
_
- participarea beneficiarilor la proiectare şi la derularea cu succes a activităţilor
educaţionale
- valorizarea contribuţiei organizaţiilor societăţii civile la derularea proeictului
educaţionala al societăţii (decizii, evaluări, proiectări)
- de crearea unui context favorabil cooperării şi colaborarii. Parteriatul educaţional
este un concept nou care percepe schimbari in modul de identificare a nevoilor
educaţionale, în definirea şi realizarea relaţiilor educaţionale, în comunicarea între
actorii educaţiei ca persoane dar şi ca instituţii, în cultivarea unei culturi sociale a
organizatiilor care să cuprinda respectul individului şi înţelegerea diferenţelor
dintre aceştia, precum şi ideea de dezvoltare instituţională-organizaţională.

Bibliografie

ALBU GABRIEL, In cautarea educaţiei autentice,………………………..


BONTAŞ, IOAN, Tratat de pedagogie, 2001, p.18
CUCOŞ, C, Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice, Polirom,
Iaşi, 1998, p.37-38
CUCOŞ, C, Pedagogie, Polirom, IAşi, 2000, p.37
JOIŢA ELENA, Pegagogie, Polirom, 1999, p.29-41

_______________________________________________________________________10
_