Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.univ.dr.

Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Planul cursului

1. Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social 2. Functiile educatiei 3. Formele educatiei

Pentru a evidenti mai nuantat elementele de discutie ale cursului de azi voi incepe prin prezentarea unei poezi Copiii invata ceea ce traiesc De Dorothy Law Nolte Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne, Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi, Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi, Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea, Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi. Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia. Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati. Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori. Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea. Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea. Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca. _______________________________________________________________________1 _

Daca traiesc in bunavointa si consideratie. copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti. Asa cum am prezentat anterior. D. Alti autori determina caracteristicile educatiei pornind de la definitiile ale caror note definitorii le-am studiat in cursul anterior. Important este sa identificam acele particularitati care sa defineasca fenomenul pentru cele doua determinante identificate in analiza initiale SOCIETATE si INDIVID. (in lucrarea In cautarea educatiei autentice). copiii invata sa se placa pe sine. Functii 2. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Din lucrarea Cum se formeaza copiii nostri. educatia este un fenomen individual si social in acelasi timp. Complexitatea fenomenului si profunda sa ancorare in subiectivitatea umana ne permit mai multe abordari. Daca traiesc inconjurati de recunoastere. copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume. copiii invata sa fie drepti. Mod de desfasurare. spre ideea de construire a personalitatii copilului. Daca traiesc in corectitudine. Daca traiesc in onestitate. 2001 Prin lectura acesti poezi vedeti clar optiunea spre experienta de viata a copiilor. Daca traiesc impartind cu ceilalti.univ. Structura 3. _______________________________________________________________________2 _ . Studiile relava un numar variat de caracteristici. Daca traiesc in siguranta. după concepţia abordată şi după modurile de interpretare.dr. Dupa Gabriel Albu. copiii invata ca este bine sa ai un tel.Law Nolte si R. copiii invata generozitatea. copiii invata respectul pentru adevar. Altii evidentiaza caracteristicile educatiei si anlizeaza separat structura acesteia. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Daca traiesc in aprobare.Harris. functiile si formele.Fundamentele pedagogiei. educatia evidentiaza cu o relativa autonomie a 3 componente de analiza 1. Daca traiesc in prietenie. copiii invata respectul. Humanitas.

Intentionalitatea identifica existanta unui scop. educatia s-a realizat din primele momente ale aparitiei societatii umane si a marcat dezvoltarea acesteia. obiective care tind sa defineasca sis a atinga un ideal educational legat de idealul social. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Intentionalitate Caracter prospectiv Caracter permanent Caracter national si international Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv) Autoeducatia 1. Se face legatura cu faptul ca educatia este transmitere culturala si ca aceasta poarta amprenta locala si nationala. Pe de alta parte recunaostem existenta unor probleme de ordin general in educatie. educatia se realizeaza in timp si spatiu care incadreaza viata omului si istoria sa. 3. pe care o reprezinta in faza de proiectare educatia. 5. sau poate fi. ca fenomen socio-uman complez si multifactorial determinat ea este caracterizata de 1. evul mediu si epoca renasterii. educatia permanenta. a unor directii preexistente. Are in vedere ideaa conform careia educatia pregateste acum dar rezultatele sale se vor vedeamult mia tarziu si prin aceasta ea porneste de la aprospecta realitatea sociala si umana in constructia actiunilor sale. 6.dr. Practic se anticipeaza un model catre care se tinde si la acest nivel educatia are o componenta teleological de scopuri. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Vom specifia că educaţia. Exista choir una din diemnsiunile educatiei internationala de ayi marcata pe aceasta coordoanata. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv). Fiecare om este actorul unui proces educativ. Caracter national si international se refara la ancorarea educatiei in realitatea nationala careia ii apartine si de la faptul ca exista in acelasit imp diemnsiuni internationale determinate de vloarea stiintifica a pedagogiei dar si de cererea universal valabila de educatie. Faptul ca nici un model educativ cat ar fi el de performant nu se poate reproduce perfect intr-o alta realitate nationala. La acest nivel trebuie subliniata valorea medelelor educatioanle si strategiile de preluare a lor. Caracter permanent al educatiei a fost discutat in pedagogie de mult dar studiile anilşor 70 au demonstrate viabilitatea acestei carcteristici. Istoric vorbind. 4. O astfel de problema este discriminarea sau competitia exagerata la nivelul scolii. pe parcursul intregii sale existente. educatia burgheza si eduactia actuala pentru valorile democratiei. Priemele forme de educatie. 5. a unei proiectii clare pentru a schimba si a forma persoanalitatea celor educati. 4. cu care se confrunta toate sistemele educationale si de care se izbesc toate practicile educative. in triburile primitive si a apoi educatia in antichitate. 2.univ. Caracterul prospectiv se refera la imaginea mentala.Fundamentele pedagogiei. 3. Practic. 2. Caracterul variabil se refera la influentarea educatiei de catre trasaturile marcate de o epoca istorica su alta _______________________________________________________________________3 _ .

În raport cu societatea determinantă în care se integrează. În raport cu educatul c. se contureaza cele trei functii ale constiintei de sine . scenariul prospectiv dupa care se lucreaza. In adolescenta. Autoeducatia este rezultaul cel mai spectacular al educatiei si devien posibila pe masura ce subiectul educatiei se maturizeaza si dezvolta. modele. printr-o grupare a caracteristicilor sau elementelor de bază care intervin în conceperea şi realizarea ei a. Autoeducatia este in esenta educatia de sine sau educatia pe care o eralizeaza subiectul asupra sa insassi. etc. concretizata in modul propriu de apreciare a valorilor .univ. Invariabil in educatie este fenomenul in esenta sa. viziuni explicative. (in lucrarea Pedagogie. p. un rezultat dar şi un fenomen social. in principal de la varsta adolescentei. activitate conştientă. Exista mereu actorii educatiei care sunt educatul si educatorul. 6.dr. prin raportare la formarea.functia normative. În raport cu societatea determinantă b. Sa identificam punctele de vedere ale unor pedagogi.  Are un character istoric şi naţional. În raport cu modalităţile şi formele de realizare a. Pentru desavarsirea propriei personae.) Acestea influenteaza si determina finalitatile educatiei. Elaena Joiţa.functia anticipativa. adica pastrarea acelor trasaturi care definesc acest fenomen indiferent de determinantele sociale. istorice sau culturale. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.  Are un character prospectiv. care derivă din evoluţia socială a cerinţelor. reflectă relaţiile speciale între factorii educative şi programele lor de formare. educaţia este concepută ca  realitate socială specială continuu cerută şi afirmată. un proces.Fundamentele pedagogiei. tendinte sociale. finalitatile. conditiile ei de derulare ca fenomen social dar si continuturile si strategiile folosite. potrivit aspiratiilor. condiţiile concrete dintr+un animit spaţiu naţional şi timp istoric.functia de reflectare a propriei dezvoltari. de proiectare in viitor a propriei persoane si de formare a idealului de viata . dezvoltarea pentru un viitor eproximat pentru societate şi individ _______________________________________________________________________4 _ .31) evidenţiază determinările şi trăsăturile esenţiale ale fenomenului educaţional. idealurilor si conceptiei proprii. schimbari economice. obligativitatea organizarii si structurarii influentelor educative pentru a deveni eficiente.. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ (idealuri. structura interna a acestui proces.

metodologiilor. Caracterul social istoric Caracterul international. 2. c. între ceilalţi factori şi educat. o activitate de durată. între elementele componente. Caracterul permanent. ceea ce imprimă şi un caracter subiectiv acţiunilor educative. reglate. Caracterul specific uman.Fundamentele pedagogiei. acţiuni. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. prin raportare la criteriile valorice prezente în definirea finalşităţilor. organizate raţional. orientate spre scopuri şi obictive concrete derivate din idealul propus şi din obiective. b. forme. În raport cu educatul – este o acţiune de umanizare şi de aceea corespunde specificului uman. coordonate. _______________________________________________________________________5 _ . In sinteza. 4. – Un proces. conţinuturilor. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _  Este orientată spre realizarea unor anumite finalităţi derivate din cerinţe sociale  Are un caracter axiologic. necesar si obiectiv al educatiei. organizate. – Un fenomen care dovedeşte mobilitate. – O activitate care coreleaza tipurile de influenţe formale. conţinututri. profilurilor de formare. 5. informale şi nonformale prin recunoaşterea volorii educative a diferitelor aspecte ale realităţii.univ. intentionat si constient. – Un sistem de relaţii între educator şi educat. criteriilor de evaluare.17) 1. etape. – O acţiune cu caracter permanent. educaţia se prezintă ca – un ansamblu de acţiuni planificate. În raport cu realizarea ei. strategii. 2001 p. Caraterul national si universal in acelasi timp. caracteristicile educatiei sunt definite de Ioan Bontas (in Tratatul de pedagogie. pe etape progresive. 3.dr. conform obiectivelor urmarite. flexibilitate ca şi realitatea pe care o reflectă.

aplicarea de criterii de eficienţă _______________________________________________________________________6 _ .dr. In raport cu sistemul propriu de realizare .utilizarea unor criterii înnoite .36) literatura de specialitate este extrem de diversă la enumerarea funcţiilor educaţiei. p.autoinstruire. Varietatea punctelor de vedere este dată de criteriile luate in analiză. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.dezvoltarea competenţelor de învăţare continua şi afirmare socială şi profesională . formare continuuă .conform Legii învăţământului. (1995) asigurarea realizarii idealului educaţional.dezvoltarea cognitivă .conservarea dar şi dezvoltarea socităţii . In raport cu sistemul propriu de realizare A.dezvoltarea liberă autonomă şi creativă C. arminizarea. compensarea influenţelor formale.corelarea. In raport cu societatea B. In raport cu educatul C.funcţia economică . nonformale prin parteneriatul educaţional .funcţia culturala . Functiile educatiei Elena JOITA identifică faptul ca (Pedagogie. Autoarea menţionată organizează funcţiile in cele trei direcţii date de analiza educaţiei A. În fapt. autoeducaţie. In raport cu societatea .funcţia politică (particiaprea la viaţa socială) B.formarea pragmatică.dezvoltarea potenţialului bio-psihic . întemeiat pe tradiţiile umaniste. pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii româneşti . Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 2. complexitatea educaţiei generează funcţii diverse. In raport cu educatul .univ.funcţia axiologică .Fundamentele pedagogiei. instruemntală a omului .

Fundamentele pedagogiei. axiologica 3.univ. a omului in formare 2. Safran considera că educaţia este caracterizată de functiile urmatoare 1. identifică următoarele funcţii 1.utilizarea principiilor educaţiei permanente. Selectare si transmitere a valorilor. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ . socializare 4. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. O. profesionalizare Sorin Cristea vorbeşte de funcţiile 1. de cunoastere 2. functie cognitiva (HOMO COGITANS) _______________________________________________________________________7 _ . identifică ca funcţiile cele mai însemnate ale educaţiei 1. culturala 2. Axiologica de evidentiere a valorilor Emil Paun gaseste educatiei scolare doua functii 1. M Calin. enumera ca principalele funcţii ale educaţiei 1. Pregatire a omului pentru integrarea sa a activa in societate. Cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa a tinerei generatii. functia socio-culturala 2. Transmiterea tezaurului cultural stiintific. Economica de pregatire pentru viata activa 3. functia socioeconomica. Economica Ioan Nicola. Antropologica. Politica 2. Culturala Iona Bontas. Economica 3. Cognitiva. Dezvoltare constienta a potentialului biopsihic uman. Însusirea limbajului si a specificului relatiilor socio-umane necesare conviatuierii interumane si comunicarii 3.dr. Umanista 2. functia de umanizare 3.

Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Se refera la activitate educationala organizata si realizzata in afara institutiei scoalre dar. legal 2. Educatia formala. neaşteptat. C. extrascolara.dr. Informalis – fsară formă. Se caracterizeaza prin . Transmiterea normelor etice. Latina formalis – organizat. Formala se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice. Lat.planificare . Educatia incidentala sau informala. elaborate in cadul institutiei scolare in vederea formari personalitatii umane.educatia paralela este impartita de unii autori in periscoalra si parascoalra. Transmiterea experientei de productie si a deprinderilor de mulca. involuntary. 1.cadre didactice calificate . in sprijinul activitatilor acesteia.Recunoaşteea achiziţiilor individuale . (HOMO ESTIMANS) 4. 3.Introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate .Fundamentele pedagogiei. functie axiological.relatia centrala inte professor si elev După Cucoş.nonformalis – in afara formelor oficiale de organizare. Ed.Posibilitatea de a formaliza cunoştinţele plecând de la achiziţii istorice şi practice reieşite din acţiune . functie praxiologica.p.Formalizarea şi concretizarea achiziţiilor în alte modalităţi educative pe plan social Educatia nonformala. inconştient. Structurarea invatamantului pe trepte scolare si ani de studiu. constittuie un punct de vedere mai nou în pedagogie. Educatia periscolara se _______________________________________________________________________8 _ . (HOMO FABER) 5. Formele educatiei Criteriul de analiză a educaţiei după formele pe care le îmbracă influenţele ei. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 4. Educatia nonformala.sistematizare .existenta planurilor deinvatamant si a programelor analitice . Lat.statul formal al elevilor .mijloace de invatamant si materiale auxiliare .organizare .37) ea oferă .(2000.univ.

strada.capacitatea de a răspunde adecvat la situaţii noi şi complexe . valori comportamente. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ petrece in mediul sociocultural. p. de aceea principala problema este de a gasi calea de ale integra pe toate sistemului. .(2000.Se demitizează predarea Educatia informala sau incidentala este spontana si difuza. Cucoş.etc. institutii publice. biblioteci. C.conştientizarea unor nevoi individuale şi collective deosebite . Se realizeaza in mediul familial.37-38) formuleaza argumentele nevoii de parteneriat intre cele trei forme ale educaţiei .dr. Ele nu isi propun explicit scopuri educative.(2000.37) consideră ca prin acest tip de educaţie . Educatia parascoalra se petrece in mediul socioprofesionalprin activitati de perfectionare.Se raspunde adecvat necesităţilor concrete de acţiune .se furnizează • sensibilitate la contactul cu mediul antural . Prin ele individual achizitioneaza informatii.p. muzee.Marja de libertate de acţiune .Integrarea mai cuprinzătoare a intereselor individuale .i. C. reconversie.p.sporirea rolului inteligenţei concrete. petrecerea timpului liber.37) prin e. are in vedere ansamblul influentelor ce se exercita asupra omului derivate din contextual situatiilor cotidiene si experienta sa de viata.buna proiectare a educaţiei.nevoia creşterii independenţei în acţiune .creşterea posibilităţilor de selecţie adecvată pentru diferite profesii tot mai specializate . deci de politicile educaţionale şi de claritatea cum sunt formulate în favoarea unor valori unanim recunoscute _______________________________________________________________________9 _ . teatre. cluburi si mass media si este o educatie de loisir si de promovarea artei si sensibilitatii umane.Posibilitatea explorării persoenale . (1998. magazine. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.Se facilitează contactul cu cunoştinţele pornind de la nevoile celor educaţi . mijloace de transport. atitudini. C.Posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare Cele trei forme interactioneaza. După Cucoş. Modalităţile de integrare a tuturor celor trei forme depinde de .Se oferă un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunoştinţe din practică . Fiecare dintre formele educaţiei preia şi organizează anumite aspecte ale acestui process. CUCOŞ.conjugarea eforturilor mai multor factori educativi .sensibilizaera la situaţii de blocaj care cer rezolvări deosebite .Fundamentele pedagogiei. recalificare profesionala.univ.Momentul declanşării unui inteeres de cunoaştere pentru subiect .

dr. Bibliografie ALBU GABRIEL. Iaşi.18 CUCOŞ.………………………. Tratat de pedagogie.37 JOIŢA ELENA.Fundamentele pedagogiei. în definirea şi realizarea relaţiilor educaţionale. C. p. 1999. C.participarea beneficiarilor la proiectare şi la derularea cu succes a activităţilor educaţionale . Polirom. p.37-38 CUCOŞ. p. Polirom.29-41 _______________________________________________________________________ 10 _ . în cultivarea unei culturi sociale a organizatiilor care să cuprinda respectul individului şi înţelegerea diferenţelor dintre aceştia.univ. evaluări. Pegagogie.. 1998. Polirom. 2001. IAşi. IOAN. precum şi ideea de dezvoltare instituţională-organizaţională. Pedagogie. în comunicarea între actorii educaţiei ca persoane dar şi ca instituţii. 2000. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ . proiectări) .de crearea unui context favorabil cooperării şi colaborarii. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. p. BONTAŞ.valorizarea contribuţiei organizaţiilor societăţii civile la derularea proeictului educaţionala al societăţii (decizii. Parteriatul educaţional este un concept nou care percepe schimbari in modul de identificare a nevoilor educaţionale. In cautarea educaţiei autentice. Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful