Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.univ.dr.

Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Planul cursului

1. Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social 2. Functiile educatiei 3. Formele educatiei

Pentru a evidenti mai nuantat elementele de discutie ale cursului de azi voi incepe prin prezentarea unei poezi Copiii invata ceea ce traiesc De Dorothy Law Nolte Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne, Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi, Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi, Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea, Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi. Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia. Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati. Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori. Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea. Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea. Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca. _______________________________________________________________________1 _

Dupa Gabriel Albu. după concepţia abordată şi după modurile de interpretare. copiii invata sa se placa pe sine. Complexitatea fenomenului si profunda sa ancorare in subiectivitatea umana ne permit mai multe abordari. copiii invata sa fie drepti. copiii invata respectul pentru adevar.Harris. Studiile relava un numar variat de caracteristici.dr. Daca traiesc in corectitudine. Structura 3. Mod de desfasurare. Daca traiesc in onestitate. functiile si formele. Daca traiesc in bunavointa si consideratie. (in lucrarea In cautarea educatiei autentice). D. Asa cum am prezentat anterior. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Daca traiesc in aprobare. Humanitas. Altii evidentiaza caracteristicile educatiei si anlizeaza separat structura acesteia. Daca traiesc impartind cu ceilalti. copiii invata ca este bine sa ai un tel.Law Nolte si R. Functii 2. educatia este un fenomen individual si social in acelasi timp. copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti. copiii invata generozitatea. Daca traiesc inconjurati de recunoastere. Daca traiesc in prietenie. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Din lucrarea Cum se formeaza copiii nostri. _______________________________________________________________________2 _ .Fundamentele pedagogiei. Important este sa identificam acele particularitati care sa defineasca fenomenul pentru cele doua determinante identificate in analiza initiale SOCIETATE si INDIVID. Alti autori determina caracteristicile educatiei pornind de la definitiile ale caror note definitorii le-am studiat in cursul anterior. spre ideea de construire a personalitatii copilului. 2001 Prin lectura acesti poezi vedeti clar optiunea spre experienta de viata a copiilor. copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume. educatia evidentiaza cu o relativa autonomie a 3 componente de analiza 1. copiii invata respectul. Daca traiesc in siguranta.univ.

pe care o reprezinta in faza de proiectare educatia.Fundamentele pedagogiei. obiective care tind sa defineasca sis a atinga un ideal educational legat de idealul social. ca fenomen socio-uman complez si multifactorial determinat ea este caracterizata de 1. 4. 6. O astfel de problema este discriminarea sau competitia exagerata la nivelul scolii. educatia se realizeaza in timp si spatiu care incadreaza viata omului si istoria sa. sau poate fi. a unor directii preexistente. Priemele forme de educatie. 3. Caracter permanent al educatiei a fost discutat in pedagogie de mult dar studiile anilşor 70 au demonstrate viabilitatea acestei carcteristici. 5. Intentionalitate Caracter prospectiv Caracter permanent Caracter national si international Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv) Autoeducatia 1. Pe de alta parte recunaostem existenta unor probleme de ordin general in educatie. Are in vedere ideaa conform careia educatia pregateste acum dar rezultatele sale se vor vedeamult mia tarziu si prin aceasta ea porneste de la aprospecta realitatea sociala si umana in constructia actiunilor sale.univ. 5. educatia burgheza si eduactia actuala pentru valorile democratiei. Fiecare om este actorul unui proces educativ. La acest nivel trebuie subliniata valorea medelelor educatioanle si strategiile de preluare a lor. cu care se confrunta toate sistemele educationale si de care se izbesc toate practicile educative. Caracterul prospectiv se refera la imaginea mentala. Faptul ca nici un model educativ cat ar fi el de performant nu se poate reproduce perfect intr-o alta realitate nationala. 3. pe parcursul intregii sale existente. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv). 2. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Practic. Caracterul variabil se refera la influentarea educatiei de catre trasaturile marcate de o epoca istorica su alta _______________________________________________________________________3 _ . Exista choir una din diemnsiunile educatiei internationala de ayi marcata pe aceasta coordoanata. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Vom specifia că educaţia. Intentionalitatea identifica existanta unui scop. evul mediu si epoca renasterii. educatia s-a realizat din primele momente ale aparitiei societatii umane si a marcat dezvoltarea acesteia.dr. 2. in triburile primitive si a apoi educatia in antichitate. 4. Practic se anticipeaza un model catre care se tinde si la acest nivel educatia are o componenta teleological de scopuri. Istoric vorbind. Caracter national si international se refara la ancorarea educatiei in realitatea nationala careia ii apartine si de la faptul ca exista in acelasit imp diemnsiuni internationale determinate de vloarea stiintifica a pedagogiei dar si de cererea universal valabila de educatie. a unei proiectii clare pentru a schimba si a forma persoanalitatea celor educati. Se face legatura cu faptul ca educatia este transmitere culturala si ca aceasta poarta amprenta locala si nationala. educatia permanenta.

 Are un character istoric şi naţional. un proces. prin raportare la formarea. În raport cu societatea determinantă în care se integrează. 6. printr-o grupare a caracteristicilor sau elementelor de bază care intervin în conceperea şi realizarea ei a.functia anticipativa. viziuni explicative. idealurilor si conceptiei proprii. se contureaza cele trei functii ale constiintei de sine . finalitatile. Sa identificam punctele de vedere ale unor pedagogi. Pentru desavarsirea propriei personae. Exista mereu actorii educatiei care sunt educatul si educatorul. concretizata in modul propriu de apreciare a valorilor . În raport cu societatea determinantă b. În raport cu educatul c.Fundamentele pedagogiei.functia de reflectare a propriei dezvoltari. În raport cu modalităţile şi formele de realizare a. Autoeducatia este in esenta educatia de sine sau educatia pe care o eralizeaza subiectul asupra sa insassi. obligativitatea organizarii si structurarii influentelor educative pentru a deveni eficiente. structura interna a acestui proces.functia normative. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. conditiile ei de derulare ca fenomen social dar si continuturile si strategiile folosite. condiţiile concrete dintr+un animit spaţiu naţional şi timp istoric.univ. p. schimbari economice. educaţia este concepută ca  realitate socială specială continuu cerută şi afirmată.  Are un character prospectiv. de proiectare in viitor a propriei persoane si de formare a idealului de viata . Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ (idealuri.dr.) Acestea influenteaza si determina finalitatile educatiei. care derivă din evoluţia socială a cerinţelor. etc. Invariabil in educatie este fenomenul in esenta sa.. In adolescenta. istorice sau culturale. potrivit aspiratiilor. adica pastrarea acelor trasaturi care definesc acest fenomen indiferent de determinantele sociale. (in lucrarea Pedagogie. activitate conştientă. modele. un rezultat dar şi un fenomen social. tendinte sociale. reflectă relaţiile speciale între factorii educative şi programele lor de formare.31) evidenţiază determinările şi trăsăturile esenţiale ale fenomenului educaţional. Elaena Joiţa. scenariul prospectiv dupa care se lucreaza. in principal de la varsta adolescentei. Autoeducatia este rezultaul cel mai spectacular al educatiei si devien posibila pe masura ce subiectul educatiei se maturizeaza si dezvolta. dezvoltarea pentru un viitor eproximat pentru societate şi individ _______________________________________________________________________4 _ .

între elementele componente. acţiuni. In sinteza. prin raportare la criteriile valorice prezente în definirea finalşităţilor. conţinututri. metodologiilor.univ. 4. strategii.17) 1. caracteristicile educatiei sunt definite de Ioan Bontas (in Tratatul de pedagogie. Caracterul specific uman. În raport cu educatul – este o acţiune de umanizare şi de aceea corespunde specificului uman. orientate spre scopuri şi obictive concrete derivate din idealul propus şi din obiective. conform obiectivelor urmarite. 5. În raport cu realizarea ei. conţinuturilor. profilurilor de formare. Caracterul social istoric Caracterul international. flexibilitate ca şi realitatea pe care o reflectă. – O activitate care coreleaza tipurile de influenţe formale. forme. educaţia se prezintă ca – un ansamblu de acţiuni planificate. etape. – O acţiune cu caracter permanent. c. coordonate. organizate. Caraterul national si universal in acelasi timp. informale şi nonformale prin recunoaşterea volorii educative a diferitelor aspecte ale realităţii. ceea ce imprimă şi un caracter subiectiv acţiunilor educative. 3. b. reglate. pe etape progresive. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _  Este orientată spre realizarea unor anumite finalităţi derivate din cerinţe sociale  Are un caracter axiologic. Caracterul permanent. necesar si obiectiv al educatiei.dr. o activitate de durată. 2. _______________________________________________________________________5 _ . intentionat si constient. – Un sistem de relaţii între educator şi educat. organizate raţional.Fundamentele pedagogiei. între ceilalţi factori şi educat. 2001 p. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. criteriilor de evaluare. – Un fenomen care dovedeşte mobilitate. – Un proces.

arminizarea. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 2.univ.autoinstruire. pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii româneşti . Autoarea menţionată organizează funcţiile in cele trei direcţii date de analiza educaţiei A. Functiile educatiei Elena JOITA identifică faptul ca (Pedagogie. (1995) asigurarea realizarii idealului educaţional.funcţia politică (particiaprea la viaţa socială) B.funcţia economică .conservarea dar şi dezvoltarea socităţii .dezvoltarea potenţialului bio-psihic .conform Legii învăţământului. întemeiat pe tradiţiile umaniste.corelarea. compensarea influenţelor formale. complexitatea educaţiei generează funcţii diverse. In raport cu educatul C.dezvoltarea liberă autonomă şi creativă C. autoeducaţie. p. instruemntală a omului .dezvoltarea cognitivă .funcţia axiologică . In raport cu educatul .Fundamentele pedagogiei. In raport cu sistemul propriu de realizare A.aplicarea de criterii de eficienţă _______________________________________________________________________6 _ .formarea pragmatică. In raport cu societatea . nonformale prin parteneriatul educaţional . Varietatea punctelor de vedere este dată de criteriile luate in analiză.utilizarea unor criterii înnoite .dezvoltarea competenţelor de învăţare continua şi afirmare socială şi profesională . Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. In raport cu societatea B. In raport cu sistemul propriu de realizare .dr. formare continuuă .funcţia culturala .36) literatura de specialitate este extrem de diversă la enumerarea funcţiilor educaţiei. În fapt.

O. Economica de pregatire pentru viata activa 3. M Calin. Safran considera că educaţia este caracterizată de functiile urmatoare 1. Antropologica. Cognitiva.utilizarea principiilor educaţiei permanente. Politica 2. Axiologica de evidentiere a valorilor Emil Paun gaseste educatiei scolare doua functii 1. Transmiterea tezaurului cultural stiintific. enumera ca principalele funcţii ale educaţiei 1. a omului in formare 2. Însusirea limbajului si a specificului relatiilor socio-umane necesare conviatuierii interumane si comunicarii 3. Cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa a tinerei generatii. Economica 3.Fundamentele pedagogiei. functia socio-culturala 2. Culturala Iona Bontas. culturala 2. Umanista 2. Selectare si transmitere a valorilor. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ . axiologica 3. functia de umanizare 3.dr. functie cognitiva (HOMO COGITANS) _______________________________________________________________________7 _ .univ. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. identifică ca funcţiile cele mai însemnate ale educaţiei 1. identifică următoarele funcţii 1. Economica Ioan Nicola. socializare 4. profesionalizare Sorin Cristea vorbeşte de funcţiile 1. Pregatire a omului pentru integrarea sa a activa in societate. functia socioeconomica. Dezvoltare constienta a potentialului biopsihic uman. de cunoastere 2.

dr. Lat.(2000.planificare . in sprijinul activitatilor acesteia. 1. legal 2. C.p.sistematizare . Educatia nonformala. elaborate in cadul institutiei scolare in vederea formari personalitatii umane. (HOMO ESTIMANS) 4. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 4. Lat. extrascolara. Educatia periscolara se _______________________________________________________________________8 _ . Formele educatiei Criteriul de analiză a educaţiei după formele pe care le îmbracă influenţele ei. Se caracterizeaza prin .Fundamentele pedagogiei. Formala se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice.organizare .educatia paralela este impartita de unii autori in periscoalra si parascoalra.relatia centrala inte professor si elev După Cucoş.nonformalis – in afara formelor oficiale de organizare. constittuie un punct de vedere mai nou în pedagogie. neaşteptat. 3. inconştient. Ed.Introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate .univ. Structurarea invatamantului pe trepte scolare si ani de studiu. Transmiterea normelor etice. functie praxiologica. Transmiterea experientei de productie si a deprinderilor de mulca.statul formal al elevilor . Se refera la activitate educationala organizata si realizzata in afara institutiei scoalre dar.mijloace de invatamant si materiale auxiliare . Educatia incidentala sau informala. (HOMO FABER) 5.Posibilitatea de a formaliza cunoştinţele plecând de la achiziţii istorice şi practice reieşite din acţiune . Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.37) ea oferă .Recunoaşteea achiziţiilor individuale . functie axiological. Educatia formala. Informalis – fsară formă.Formalizarea şi concretizarea achiziţiilor în alte modalităţi educative pe plan social Educatia nonformala. Latina formalis – organizat.cadre didactice calificate .existenta planurilor deinvatamant si a programelor analitice . involuntary.

.Posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare Cele trei forme interactioneaza. are in vedere ansamblul influentelor ce se exercita asupra omului derivate din contextual situatiilor cotidiene si experienta sa de viata.sensibilizaera la situaţii de blocaj care cer rezolvări deosebite . biblioteci. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ petrece in mediul sociocultural.univ. recalificare profesionala.Fundamentele pedagogiei.(2000. Fiecare dintre formele educaţiei preia şi organizează anumite aspecte ale acestui process.Momentul declanşării unui inteeres de cunoaştere pentru subiect . reconversie. muzee. Cucoş.conjugarea eforturilor mai multor factori educativi .37-38) formuleaza argumentele nevoii de parteneriat intre cele trei forme ale educaţiei . După Cucoş. CUCOŞ. p.sporirea rolului inteligenţei concrete.creşterea posibilităţilor de selecţie adecvată pentru diferite profesii tot mai specializate . Prin ele individual achizitioneaza informatii.nevoia creşterii independenţei în acţiune . (1998. teatre.Se raspunde adecvat necesităţilor concrete de acţiune . mijloace de transport. Educatia parascoalra se petrece in mediul socioprofesionalprin activitati de perfectionare. institutii publice. strada. petrecerea timpului liber.37) prin e. cluburi si mass media si este o educatie de loisir si de promovarea artei si sensibilitatii umane. de aceea principala problema este de a gasi calea de ale integra pe toate sistemului.p.Marja de libertate de acţiune . C.conştientizarea unor nevoi individuale şi collective deosebite .Posibilitatea explorării persoenale . C. magazine.buna proiectare a educaţiei.p. Ele nu isi propun explicit scopuri educative.Se oferă un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunoştinţe din practică . C. Se realizeaza in mediul familial. Modalităţile de integrare a tuturor celor trei forme depinde de .Se demitizează predarea Educatia informala sau incidentala este spontana si difuza.dr. deci de politicile educaţionale şi de claritatea cum sunt formulate în favoarea unor valori unanim recunoscute _______________________________________________________________________9 _ . valori comportamente.(2000.Integrarea mai cuprinzătoare a intereselor individuale .37) consideră ca prin acest tip de educaţie . Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. atitudini.Se facilitează contactul cu cunoştinţele pornind de la nevoile celor educaţi .capacitatea de a răspunde adecvat la situaţii noi şi complexe .se furnizează • sensibilitate la contactul cu mediul antural .etc.i.

2001.de crearea unui context favorabil cooperării şi colaborarii. proiectări) . p. C.………………………. Tratat de pedagogie. Parteriatul educaţional este un concept nou care percepe schimbari in modul de identificare a nevoilor educaţionale. IOAN.valorizarea contribuţiei organizaţiilor societăţii civile la derularea proeictului educaţionala al societăţii (decizii. C. p. 1998. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice.37 JOIŢA ELENA. în definirea şi realizarea relaţiilor educaţionale.Fundamentele pedagogiei. Iaşi.18 CUCOŞ. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ .univ. precum şi ideea de dezvoltare instituţională-organizaţională. Bibliografie ALBU GABRIEL. evaluări. Polirom. Pedagogie. p. p.29-41 _______________________________________________________________________ 10 _ . Pegagogie..dr. în cultivarea unei culturi sociale a organizatiilor care să cuprinda respectul individului şi înţelegerea diferenţelor dintre aceştia. în comunicarea între actorii educaţiei ca persoane dar şi ca instituţii. In cautarea educaţiei autentice. 2000. Polirom. 1999. IAşi.37-38 CUCOŞ. Polirom. BONTAŞ.participarea beneficiarilor la proiectare şi la derularea cu succes a activităţilor educaţionale .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful