Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.univ.dr.

Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Planul cursului

1. Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social 2. Functiile educatiei 3. Formele educatiei

Pentru a evidenti mai nuantat elementele de discutie ale cursului de azi voi incepe prin prezentarea unei poezi Copiii invata ceea ce traiesc De Dorothy Law Nolte Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne, Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi, Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi, Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea, Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi. Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia. Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati. Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori. Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea. Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea. Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca. _______________________________________________________________________1 _

Studiile relava un numar variat de caracteristici. Daca traiesc in siguranta. D. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Daca traiesc inconjurati de recunoastere. Important este sa identificam acele particularitati care sa defineasca fenomenul pentru cele doua determinante identificate in analiza initiale SOCIETATE si INDIVID. Asa cum am prezentat anterior. _______________________________________________________________________2 _ . Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Daca traiesc in aprobare. functiile si formele. Daca traiesc in onestitate. Daca traiesc in corectitudine. Mod de desfasurare. Alti autori determina caracteristicile educatiei pornind de la definitiile ale caror note definitorii le-am studiat in cursul anterior.Law Nolte si R. Complexitatea fenomenului si profunda sa ancorare in subiectivitatea umana ne permit mai multe abordari. copiii invata sa fie drepti. Altii evidentiaza caracteristicile educatiei si anlizeaza separat structura acesteia. copiii invata respectul pentru adevar.univ. (in lucrarea In cautarea educatiei autentice). copiii invata sa se placa pe sine. copiii invata ca este bine sa ai un tel. după concepţia abordată şi după modurile de interpretare. copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.dr. copiii invata respectul. spre ideea de construire a personalitatii copilului. 2001 Prin lectura acesti poezi vedeti clar optiunea spre experienta de viata a copiilor.Harris. Daca traiesc in prietenie. Dupa Gabriel Albu. Functii 2. educatia evidentiaza cu o relativa autonomie a 3 componente de analiza 1. copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti. Humanitas. Daca traiesc in bunavointa si consideratie.Fundamentele pedagogiei. Din lucrarea Cum se formeaza copiii nostri. copiii invata generozitatea. educatia este un fenomen individual si social in acelasi timp. Daca traiesc impartind cu ceilalti. Structura 3.

a unor directii preexistente. 3. Se face legatura cu faptul ca educatia este transmitere culturala si ca aceasta poarta amprenta locala si nationala. sau poate fi. obiective care tind sa defineasca sis a atinga un ideal educational legat de idealul social. a unei proiectii clare pentru a schimba si a forma persoanalitatea celor educati. La acest nivel trebuie subliniata valorea medelelor educatioanle si strategiile de preluare a lor. educatia permanenta. 5. 5. O astfel de problema este discriminarea sau competitia exagerata la nivelul scolii. Intentionalitate Caracter prospectiv Caracter permanent Caracter national si international Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv) Autoeducatia 1. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Vom specifia că educaţia. Caracter permanent al educatiei a fost discutat in pedagogie de mult dar studiile anilşor 70 au demonstrate viabilitatea acestei carcteristici. pe parcursul intregii sale existente. Are in vedere ideaa conform careia educatia pregateste acum dar rezultatele sale se vor vedeamult mia tarziu si prin aceasta ea porneste de la aprospecta realitatea sociala si umana in constructia actiunilor sale. Istoric vorbind. 6.Fundamentele pedagogiei. Exista choir una din diemnsiunile educatiei internationala de ayi marcata pe aceasta coordoanata. Faptul ca nici un model educativ cat ar fi el de performant nu se poate reproduce perfect intr-o alta realitate nationala. 4. Fiecare om este actorul unui proces educativ. in triburile primitive si a apoi educatia in antichitate. cu care se confrunta toate sistemele educationale si de care se izbesc toate practicile educative. educatia s-a realizat din primele momente ale aparitiei societatii umane si a marcat dezvoltarea acesteia. 4. Practic se anticipeaza un model catre care se tinde si la acest nivel educatia are o componenta teleological de scopuri. 3. educatia se realizeaza in timp si spatiu care incadreaza viata omului si istoria sa. Caracter national si international se refara la ancorarea educatiei in realitatea nationala careia ii apartine si de la faptul ca exista in acelasit imp diemnsiuni internationale determinate de vloarea stiintifica a pedagogiei dar si de cererea universal valabila de educatie. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv).dr. Caracterul prospectiv se refera la imaginea mentala. 2. ca fenomen socio-uman complez si multifactorial determinat ea este caracterizata de 1.univ. pe care o reprezinta in faza de proiectare educatia. educatia burgheza si eduactia actuala pentru valorile democratiei. 2. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Intentionalitatea identifica existanta unui scop. evul mediu si epoca renasterii. Caracterul variabil se refera la influentarea educatiei de catre trasaturile marcate de o epoca istorica su alta _______________________________________________________________________3 _ . Priemele forme de educatie. Pe de alta parte recunaostem existenta unor probleme de ordin general in educatie. Practic.

.31) evidenţiază determinările şi trăsăturile esenţiale ale fenomenului educaţional. tendinte sociale. istorice sau culturale. un rezultat dar şi un fenomen social. finalitatile. schimbari economice.Fundamentele pedagogiei.  Are un character prospectiv. În raport cu modalităţile şi formele de realizare a.  Are un character istoric şi naţional. structura interna a acestui proces. Exista mereu actorii educatiei care sunt educatul si educatorul. În raport cu societatea determinantă b. modele. condiţiile concrete dintr+un animit spaţiu naţional şi timp istoric. Elaena Joiţa. educaţia este concepută ca  realitate socială specială continuu cerută şi afirmată.functia de reflectare a propriei dezvoltari. prin raportare la formarea. etc. Autoeducatia este in esenta educatia de sine sau educatia pe care o eralizeaza subiectul asupra sa insassi.functia anticipativa. p. În raport cu educatul c. dezvoltarea pentru un viitor eproximat pentru societate şi individ _______________________________________________________________________4 _ . se contureaza cele trei functii ale constiintei de sine . reflectă relaţiile speciale între factorii educative şi programele lor de formare. obligativitatea organizarii si structurarii influentelor educative pentru a deveni eficiente. activitate conştientă.functia normative. concretizata in modul propriu de apreciare a valorilor . Sa identificam punctele de vedere ale unor pedagogi. conditiile ei de derulare ca fenomen social dar si continuturile si strategiile folosite.dr.univ. Invariabil in educatie este fenomenul in esenta sa. scenariul prospectiv dupa care se lucreaza. 6. Autoeducatia este rezultaul cel mai spectacular al educatiei si devien posibila pe masura ce subiectul educatiei se maturizeaza si dezvolta. in principal de la varsta adolescentei. de proiectare in viitor a propriei persoane si de formare a idealului de viata . printr-o grupare a caracteristicilor sau elementelor de bază care intervin în conceperea şi realizarea ei a.) Acestea influenteaza si determina finalitatile educatiei. care derivă din evoluţia socială a cerinţelor. (in lucrarea Pedagogie. adica pastrarea acelor trasaturi care definesc acest fenomen indiferent de determinantele sociale. un proces. În raport cu societatea determinantă în care se integrează. In adolescenta. potrivit aspiratiilor. Pentru desavarsirea propriei personae. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ (idealuri. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. viziuni explicative. idealurilor si conceptiei proprii.

etape. prin raportare la criteriile valorice prezente în definirea finalşităţilor. Caracterul social istoric Caracterul international.Fundamentele pedagogiei. intentionat si constient. între elementele componente. educaţia se prezintă ca – un ansamblu de acţiuni planificate. b. Caracterul specific uman. conţinututri. caracteristicile educatiei sunt definite de Ioan Bontas (in Tratatul de pedagogie. acţiuni. Caraterul national si universal in acelasi timp.17) 1. Caracterul permanent. metodologiilor. forme.univ. profilurilor de formare. informale şi nonformale prin recunoaşterea volorii educative a diferitelor aspecte ale realităţii. organizate raţional. – Un fenomen care dovedeşte mobilitate. 4. conţinuturilor. _______________________________________________________________________5 _ . conform obiectivelor urmarite. În raport cu realizarea ei. reglate. 2001 p. – Un sistem de relaţii între educator şi educat. – Un proces. orientate spre scopuri şi obictive concrete derivate din idealul propus şi din obiective. între ceilalţi factori şi educat. organizate. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _  Este orientată spre realizarea unor anumite finalităţi derivate din cerinţe sociale  Are un caracter axiologic. pe etape progresive. strategii. 3. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. – O acţiune cu caracter permanent.dr. necesar si obiectiv al educatiei. 2. coordonate. c. criteriilor de evaluare. ceea ce imprimă şi un caracter subiectiv acţiunilor educative. o activitate de durată. flexibilitate ca şi realitatea pe care o reflectă. În raport cu educatul – este o acţiune de umanizare şi de aceea corespunde specificului uman. In sinteza. 5. – O activitate care coreleaza tipurile de influenţe formale.

In raport cu educatul C.dezvoltarea competenţelor de învăţare continua şi afirmare socială şi profesională . Varietatea punctelor de vedere este dată de criteriile luate in analiză. pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii româneşti . formare continuuă . compensarea influenţelor formale.conform Legii învăţământului. (1995) asigurarea realizarii idealului educaţional. autoeducaţie.corelarea. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 2. complexitatea educaţiei generează funcţii diverse.dezvoltarea potenţialului bio-psihic . instruemntală a omului .funcţia politică (particiaprea la viaţa socială) B. In raport cu sistemul propriu de realizare A. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Autoarea menţionată organizează funcţiile in cele trei direcţii date de analiza educaţiei A.36) literatura de specialitate este extrem de diversă la enumerarea funcţiilor educaţiei.funcţia economică . In raport cu societatea B.utilizarea unor criterii înnoite .dezvoltarea liberă autonomă şi creativă C. În fapt. arminizarea. întemeiat pe tradiţiile umaniste. In raport cu societatea .dezvoltarea cognitivă .dr.funcţia culturala . In raport cu educatul .aplicarea de criterii de eficienţă _______________________________________________________________________6 _ .funcţia axiologică . Functiile educatiei Elena JOITA identifică faptul ca (Pedagogie.autoinstruire. nonformale prin parteneriatul educaţional .conservarea dar şi dezvoltarea socităţii . p.formarea pragmatică.univ. In raport cu sistemul propriu de realizare .Fundamentele pedagogiei.

utilizarea principiilor educaţiei permanente. Culturala Iona Bontas. profesionalizare Sorin Cristea vorbeşte de funcţiile 1. culturala 2. a omului in formare 2. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Transmiterea tezaurului cultural stiintific. functia socioeconomica. M Calin.univ. socializare 4. Cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa a tinerei generatii. Umanista 2. Pregatire a omului pentru integrarea sa a activa in societate.Fundamentele pedagogiei. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ .dr. identifică următoarele funcţii 1. Dezvoltare constienta a potentialului biopsihic uman. Economica 3. Safran considera că educaţia este caracterizată de functiile urmatoare 1. O. axiologica 3. Însusirea limbajului si a specificului relatiilor socio-umane necesare conviatuierii interumane si comunicarii 3. enumera ca principalele funcţii ale educaţiei 1. Antropologica. Cognitiva. functia socio-culturala 2. identifică ca funcţiile cele mai însemnate ale educaţiei 1. Selectare si transmitere a valorilor. Economica Ioan Nicola. functia de umanizare 3. functie cognitiva (HOMO COGITANS) _______________________________________________________________________7 _ . Axiologica de evidentiere a valorilor Emil Paun gaseste educatiei scolare doua functii 1. de cunoastere 2. Economica de pregatire pentru viata activa 3. Politica 2.

(HOMO FABER) 5. Lat.p. Se refera la activitate educationala organizata si realizzata in afara institutiei scoalre dar.organizare . elaborate in cadul institutiei scolare in vederea formari personalitatii umane. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 4. Transmiterea experientei de productie si a deprinderilor de mulca.Introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate . constittuie un punct de vedere mai nou în pedagogie. C.sistematizare . Transmiterea normelor etice.educatia paralela este impartita de unii autori in periscoalra si parascoalra.existenta planurilor deinvatamant si a programelor analitice . functie praxiologica.Fundamentele pedagogiei.Posibilitatea de a formaliza cunoştinţele plecând de la achiziţii istorice şi practice reieşite din acţiune .dr. Ed. legal 2.nonformalis – in afara formelor oficiale de organizare. 3. extrascolara.(2000.statul formal al elevilor .planificare . inconştient. Educatia nonformala.univ. functie axiological. Se caracterizeaza prin . 1. Educatia periscolara se _______________________________________________________________________8 _ . Latina formalis – organizat. Educatia incidentala sau informala.mijloace de invatamant si materiale auxiliare . Educatia formala. Informalis – fsară formă.Formalizarea şi concretizarea achiziţiilor în alte modalităţi educative pe plan social Educatia nonformala.cadre didactice calificate . Lat. Formele educatiei Criteriul de analiză a educaţiei după formele pe care le îmbracă influenţele ei. involuntary. neaşteptat. in sprijinul activitatilor acesteia. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Structurarea invatamantului pe trepte scolare si ani de studiu.37) ea oferă . (HOMO ESTIMANS) 4.Recunoaşteea achiziţiilor individuale .relatia centrala inte professor si elev După Cucoş. Formala se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice.

conştientizarea unor nevoi individuale şi collective deosebite .Fundamentele pedagogiei.Se oferă un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunoştinţe din practică . Fiecare dintre formele educaţiei preia şi organizează anumite aspecte ale acestui process.Se facilitează contactul cu cunoştinţele pornind de la nevoile celor educaţi .nevoia creşterii independenţei în acţiune . magazine.se furnizează • sensibilitate la contactul cu mediul antural .capacitatea de a răspunde adecvat la situaţii noi şi complexe .Posibilitatea explorării persoenale .Se demitizează predarea Educatia informala sau incidentala este spontana si difuza. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ petrece in mediul sociocultural.Marja de libertate de acţiune . Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. valori comportamente.37) prin e. atitudini. Ele nu isi propun explicit scopuri educative. deci de politicile educaţionale şi de claritatea cum sunt formulate în favoarea unor valori unanim recunoscute _______________________________________________________________________9 _ .univ.dr. .Momentul declanşării unui inteeres de cunoaştere pentru subiect .Integrarea mai cuprinzătoare a intereselor individuale .Se raspunde adecvat necesităţilor concrete de acţiune . recalificare profesionala. mijloace de transport. biblioteci. strada. institutii publice. (1998. cluburi si mass media si este o educatie de loisir si de promovarea artei si sensibilitatii umane. p.conjugarea eforturilor mai multor factori educativi .buna proiectare a educaţiei. Cucoş. După Cucoş.p.i.Posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare Cele trei forme interactioneaza. CUCOŞ. C.p.37) consideră ca prin acest tip de educaţie .(2000. Se realizeaza in mediul familial. muzee.creşterea posibilităţilor de selecţie adecvată pentru diferite profesii tot mai specializate . reconversie. Prin ele individual achizitioneaza informatii. Modalităţile de integrare a tuturor celor trei forme depinde de . Educatia parascoalra se petrece in mediul socioprofesionalprin activitati de perfectionare. C.37-38) formuleaza argumentele nevoii de parteneriat intre cele trei forme ale educaţiei .sporirea rolului inteligenţei concrete. petrecerea timpului liber. teatre.etc. de aceea principala problema este de a gasi calea de ale integra pe toate sistemului.(2000. are in vedere ansamblul influentelor ce se exercita asupra omului derivate din contextual situatiilor cotidiene si experienta sa de viata. C.sensibilizaera la situaţii de blocaj care cer rezolvări deosebite .

valorizarea contribuţiei organizaţiilor societăţii civile la derularea proeictului educaţionala al societăţii (decizii.dr. Tratat de pedagogie. precum şi ideea de dezvoltare instituţională-organizaţională. Polirom. Pedagogie. BONTAŞ. 2000. Iaşi. în comunicarea între actorii educaţiei ca persoane dar şi ca instituţii. evaluări.18 CUCOŞ. In cautarea educaţiei autentice. 1998. în definirea şi realizarea relaţiilor educaţionale.univ.. Pegagogie. 2001. Polirom.37-38 CUCOŞ. în cultivarea unei culturi sociale a organizatiilor care să cuprinda respectul individului şi înţelegerea diferenţelor dintre aceştia. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ .29-41 _______________________________________________________________________ 10 _ .Fundamentele pedagogiei. p. p. p.participarea beneficiarilor la proiectare şi la derularea cu succes a activităţilor educaţionale . Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice. p. C. proiectări) . 1999. IOAN.37 JOIŢA ELENA. IAşi. C. Parteriatul educaţional este un concept nou care percepe schimbari in modul de identificare a nevoilor educaţionale. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.………………………. Polirom.de crearea unui context favorabil cooperării şi colaborarii. Bibliografie ALBU GABRIEL.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful