P. 1
Caracteristicile Functiile Si Formele Educatiei

Caracteristicile Functiile Si Formele Educatiei

|Views: 1,669|Likes:
Published by Emil Timis

More info:

Published by: Emil Timis on May 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/24/2013

pdf

text

original

Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.univ.dr.

Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Planul cursului

1. Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social 2. Functiile educatiei 3. Formele educatiei

Pentru a evidenti mai nuantat elementele de discutie ale cursului de azi voi incepe prin prezentarea unei poezi Copiii invata ceea ce traiesc De Dorothy Law Nolte Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne, Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi, Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi, Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea, Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi. Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia. Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati. Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori. Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea. Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea. Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca. _______________________________________________________________________1 _

copiii invata generozitatea. Daca traiesc in siguranta. copiii invata sa fie drepti.Fundamentele pedagogiei. Functii 2. Studiile relava un numar variat de caracteristici. după concepţia abordată şi după modurile de interpretare. Din lucrarea Cum se formeaza copiii nostri.Law Nolte si R. (in lucrarea In cautarea educatiei autentice). D. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Daca traiesc in aprobare. functiile si formele. 2001 Prin lectura acesti poezi vedeti clar optiunea spre experienta de viata a copiilor. Structura 3. Asa cum am prezentat anterior. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. spre ideea de construire a personalitatii copilului. copiii invata ca este bine sa ai un tel. Daca traiesc in prietenie. Important este sa identificam acele particularitati care sa defineasca fenomenul pentru cele doua determinante identificate in analiza initiale SOCIETATE si INDIVID. Daca traiesc inconjurati de recunoastere. Altii evidentiaza caracteristicile educatiei si anlizeaza separat structura acesteia. Humanitas. Daca traiesc in onestitate. Dupa Gabriel Albu. Alti autori determina caracteristicile educatiei pornind de la definitiile ale caror note definitorii le-am studiat in cursul anterior. Daca traiesc impartind cu ceilalti.univ. copiii invata respectul pentru adevar. Daca traiesc in corectitudine. Complexitatea fenomenului si profunda sa ancorare in subiectivitatea umana ne permit mai multe abordari.Harris. _______________________________________________________________________2 _ . copiii invata sa se placa pe sine. Daca traiesc in bunavointa si consideratie. educatia este un fenomen individual si social in acelasi timp. Mod de desfasurare. educatia evidentiaza cu o relativa autonomie a 3 componente de analiza 1. copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti. copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.dr. copiii invata respectul.

Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ Vom specifia că educaţia. Practic. educatia se realizeaza in timp si spatiu care incadreaza viata omului si istoria sa. 4. Intentionalitate Caracter prospectiv Caracter permanent Caracter national si international Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv) Autoeducatia 1. sau poate fi. educatia s-a realizat din primele momente ale aparitiei societatii umane si a marcat dezvoltarea acesteia. Istoric vorbind.dr. obiective care tind sa defineasca sis a atinga un ideal educational legat de idealul social. Exista choir una din diemnsiunile educatiei internationala de ayi marcata pe aceasta coordoanata. Pe de alta parte recunaostem existenta unor probleme de ordin general in educatie.Fundamentele pedagogiei. 2. a unor directii preexistente. La acest nivel trebuie subliniata valorea medelelor educatioanle si strategiile de preluare a lor. Caracter permanent al educatiei a fost discutat in pedagogie de mult dar studiile anilşor 70 au demonstrate viabilitatea acestei carcteristici. 3. educatia permanenta. a unei proiectii clare pentru a schimba si a forma persoanalitatea celor educati. 5. 6. 3. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv). pe parcursul intregii sale existente. Fiecare om este actorul unui proces educativ. Practic se anticipeaza un model catre care se tinde si la acest nivel educatia are o componenta teleological de scopuri. Are in vedere ideaa conform careia educatia pregateste acum dar rezultatele sale se vor vedeamult mia tarziu si prin aceasta ea porneste de la aprospecta realitatea sociala si umana in constructia actiunilor sale. 5. Faptul ca nici un model educativ cat ar fi el de performant nu se poate reproduce perfect intr-o alta realitate nationala. Caracterul prospectiv se refera la imaginea mentala. evul mediu si epoca renasterii. educatia burgheza si eduactia actuala pentru valorile democratiei. Priemele forme de educatie. Caracter national si international se refara la ancorarea educatiei in realitatea nationala careia ii apartine si de la faptul ca exista in acelasit imp diemnsiuni internationale determinate de vloarea stiintifica a pedagogiei dar si de cererea universal valabila de educatie. 4. in triburile primitive si a apoi educatia in antichitate. Intentionalitatea identifica existanta unui scop. O astfel de problema este discriminarea sau competitia exagerata la nivelul scolii.univ. ca fenomen socio-uman complez si multifactorial determinat ea este caracterizata de 1. pe care o reprezinta in faza de proiectare educatia. Caracterul variabil se refera la influentarea educatiei de catre trasaturile marcate de o epoca istorica su alta _______________________________________________________________________3 _ . Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Se face legatura cu faptul ca educatia este transmitere culturala si ca aceasta poarta amprenta locala si nationala. cu care se confrunta toate sistemele educationale si de care se izbesc toate practicile educative. 2.

 Are un character prospectiv. viziuni explicative. istorice sau culturale. adica pastrarea acelor trasaturi care definesc acest fenomen indiferent de determinantele sociale. modele. concretizata in modul propriu de apreciare a valorilor . 6.) Acestea influenteaza si determina finalitatile educatiei. se contureaza cele trei functii ale constiintei de sine .  Are un character istoric şi naţional.univ. În raport cu societatea determinantă în care se integrează.. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. in principal de la varsta adolescentei. Pentru desavarsirea propriei personae.dr. În raport cu societatea determinantă b. activitate conştientă. Autoeducatia este in esenta educatia de sine sau educatia pe care o eralizeaza subiectul asupra sa insassi. structura interna a acestui proces. tendinte sociale.Fundamentele pedagogiei. condiţiile concrete dintr+un animit spaţiu naţional şi timp istoric. potrivit aspiratiilor. schimbari economice. educaţia este concepută ca  realitate socială specială continuu cerută şi afirmată.functia normative. conditiile ei de derulare ca fenomen social dar si continuturile si strategiile folosite. idealurilor si conceptiei proprii.functia anticipativa. printr-o grupare a caracteristicilor sau elementelor de bază care intervin în conceperea şi realizarea ei a. În raport cu modalităţile şi formele de realizare a. reflectă relaţiile speciale între factorii educative şi programele lor de formare. Autoeducatia este rezultaul cel mai spectacular al educatiei si devien posibila pe masura ce subiectul educatiei se maturizeaza si dezvolta.functia de reflectare a propriei dezvoltari. În raport cu educatul c. In adolescenta. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ (idealuri. un rezultat dar şi un fenomen social. Exista mereu actorii educatiei care sunt educatul si educatorul. scenariul prospectiv dupa care se lucreaza. obligativitatea organizarii si structurarii influentelor educative pentru a deveni eficiente. un proces. p.31) evidenţiază determinările şi trăsăturile esenţiale ale fenomenului educaţional. etc. dezvoltarea pentru un viitor eproximat pentru societate şi individ _______________________________________________________________________4 _ . care derivă din evoluţia socială a cerinţelor. prin raportare la formarea. Invariabil in educatie este fenomenul in esenta sa. Elaena Joiţa. Sa identificam punctele de vedere ale unor pedagogi. (in lucrarea Pedagogie. de proiectare in viitor a propriei persoane si de formare a idealului de viata . finalitatile.

– O activitate care coreleaza tipurile de influenţe formale. organizate. strategii. În raport cu realizarea ei. Caracterul social istoric Caracterul international. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. conform obiectivelor urmarite. b. coordonate. ceea ce imprimă şi un caracter subiectiv acţiunilor educative. In sinteza. prin raportare la criteriile valorice prezente în definirea finalşităţilor. Caracterul specific uman. – Un sistem de relaţii între educator şi educat. metodologiilor. 5.17) 1. forme. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _  Este orientată spre realizarea unor anumite finalităţi derivate din cerinţe sociale  Are un caracter axiologic. informale şi nonformale prin recunoaşterea volorii educative a diferitelor aspecte ale realităţii. între elementele componente. Caracterul permanent.univ. criteriilor de evaluare. În raport cu educatul – este o acţiune de umanizare şi de aceea corespunde specificului uman. Caraterul national si universal in acelasi timp. flexibilitate ca şi realitatea pe care o reflectă. c.dr. reglate. 2. acţiuni. 3. _______________________________________________________________________5 _ . profilurilor de formare. educaţia se prezintă ca – un ansamblu de acţiuni planificate. conţinututri. 4. etape.Fundamentele pedagogiei. o activitate de durată. pe etape progresive. orientate spre scopuri şi obictive concrete derivate din idealul propus şi din obiective. – Un proces. necesar si obiectiv al educatiei. 2001 p. – Un fenomen care dovedeşte mobilitate. conţinuturilor. intentionat si constient. între ceilalţi factori şi educat. – O acţiune cu caracter permanent. organizate raţional. caracteristicile educatiei sunt definite de Ioan Bontas (in Tratatul de pedagogie.

conform Legii învăţământului.dr. In raport cu educatul . nonformale prin parteneriatul educaţional . (1995) asigurarea realizarii idealului educaţional. In raport cu societatea B.autoinstruire. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.funcţia culturala . Autoarea menţionată organizează funcţiile in cele trei direcţii date de analiza educaţiei A.funcţia economică . In raport cu sistemul propriu de realizare A.formarea pragmatică. p.funcţia politică (particiaprea la viaţa socială) B.utilizarea unor criterii înnoite . autoeducaţie.aplicarea de criterii de eficienţă _______________________________________________________________________6 _ . compensarea influenţelor formale. Varietatea punctelor de vedere este dată de criteriile luate in analiză. arminizarea. In raport cu educatul C.univ. In raport cu sistemul propriu de realizare . întemeiat pe tradiţiile umaniste.36) literatura de specialitate este extrem de diversă la enumerarea funcţiilor educaţiei.dezvoltarea competenţelor de învăţare continua şi afirmare socială şi profesională .corelarea.dezvoltarea potenţialului bio-psihic . pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii româneşti . formare continuuă .dezvoltarea cognitivă .dezvoltarea liberă autonomă şi creativă C.conservarea dar şi dezvoltarea socităţii . In raport cu societatea .funcţia axiologică . complexitatea educaţiei generează funcţii diverse. În fapt. Functiile educatiei Elena JOITA identifică faptul ca (Pedagogie. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 2.Fundamentele pedagogiei. instruemntală a omului .

Axiologica de evidentiere a valorilor Emil Paun gaseste educatiei scolare doua functii 1. profesionalizare Sorin Cristea vorbeşte de funcţiile 1. Transmiterea tezaurului cultural stiintific.Fundamentele pedagogiei. a omului in formare 2. Cognitiva. Pregatire a omului pentru integrarea sa a activa in societate. Economica 3. Selectare si transmitere a valorilor. Însusirea limbajului si a specificului relatiilor socio-umane necesare conviatuierii interumane si comunicarii 3. Umanista 2. culturala 2. Dezvoltare constienta a potentialului biopsihic uman. socializare 4. Culturala Iona Bontas.univ. Antropologica. axiologica 3. Cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa a tinerei generatii. identifică următoarele funcţii 1. Economica de pregatire pentru viata activa 3. enumera ca principalele funcţii ale educaţiei 1. functia socioeconomica. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. identifică ca funcţiile cele mai însemnate ale educaţiei 1.utilizarea principiilor educaţiei permanente. M Calin.dr. functia socio-culturala 2. Politica 2. O. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ . Safran considera că educaţia este caracterizată de functiile urmatoare 1. functie cognitiva (HOMO COGITANS) _______________________________________________________________________7 _ . de cunoastere 2. Economica Ioan Nicola. functia de umanizare 3.

Informalis – fsară formă.relatia centrala inte professor si elev După Cucoş. elaborate in cadul institutiei scolare in vederea formari personalitatii umane.Recunoaşteea achiziţiilor individuale . Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ 4.(2000. (HOMO ESTIMANS) 4.mijloace de invatamant si materiale auxiliare .univ. Formele educatiei Criteriul de analiză a educaţiei după formele pe care le îmbracă influenţele ei. inconştient.statul formal al elevilor . Transmiterea experientei de productie si a deprinderilor de mulca. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. Formala se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice.educatia paralela este impartita de unii autori in periscoalra si parascoalra.organizare .dr.sistematizare .nonformalis – in afara formelor oficiale de organizare. Educatia formala. constittuie un punct de vedere mai nou în pedagogie.37) ea oferă . (HOMO FABER) 5. neaşteptat.Posibilitatea de a formaliza cunoştinţele plecând de la achiziţii istorice şi practice reieşite din acţiune . legal 2. Lat.p. extrascolara. C. Se caracterizeaza prin . Educatia nonformala. 1. Transmiterea normelor etice. Lat. Latina formalis – organizat. involuntary.existenta planurilor deinvatamant si a programelor analitice .Fundamentele pedagogiei. functie axiological. in sprijinul activitatilor acesteia.cadre didactice calificate .Formalizarea şi concretizarea achiziţiilor în alte modalităţi educative pe plan social Educatia nonformala.Introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate . Ed. Educatia incidentala sau informala. functie praxiologica.planificare . 3. Se refera la activitate educationala organizata si realizzata in afara institutiei scoalre dar. Educatia periscolara se _______________________________________________________________________8 _ . Structurarea invatamantului pe trepte scolare si ani de studiu.

deci de politicile educaţionale şi de claritatea cum sunt formulate în favoarea unor valori unanim recunoscute _______________________________________________________________________9 _ . Modalităţile de integrare a tuturor celor trei forme depinde de . atitudini.Fundamentele pedagogiei.etc.p. petrecerea timpului liber. Ele nu isi propun explicit scopuri educative. recalificare profesionala.37) prin e.univ.capacitatea de a răspunde adecvat la situaţii noi şi complexe . mijloace de transport. biblioteci. C.sensibilizaera la situaţii de blocaj care cer rezolvări deosebite . magazine. După Cucoş.creşterea posibilităţilor de selecţie adecvată pentru diferite profesii tot mai specializate . p. reconversie. institutii publice.37) consideră ca prin acest tip de educaţie .Se raspunde adecvat necesităţilor concrete de acţiune . Prin ele individual achizitioneaza informatii.dr.p.(2000. are in vedere ansamblul influentelor ce se exercita asupra omului derivate din contextual situatiilor cotidiene si experienta sa de viata.se furnizează • sensibilitate la contactul cu mediul antural . de aceea principala problema este de a gasi calea de ale integra pe toate sistemului.conştientizarea unor nevoi individuale şi collective deosebite . C.conjugarea eforturilor mai multor factori educativi . Cucoş.Momentul declanşării unui inteeres de cunoaştere pentru subiect .i.nevoia creşterii independenţei în acţiune .Posibilitatea explorării persoenale . Educatia parascoalra se petrece in mediul socioprofesionalprin activitati de perfectionare.Integrarea mai cuprinzătoare a intereselor individuale . Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ petrece in mediul sociocultural. strada. (1998. CUCOŞ. Se realizeaza in mediul familial. teatre. valori comportamente.Se facilitează contactul cu cunoştinţele pornind de la nevoile celor educaţi .Se oferă un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunoştinţe din practică .Se demitizează predarea Educatia informala sau incidentala este spontana si difuza.sporirea rolului inteligenţei concrete. C. muzee. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect.(2000. . cluburi si mass media si este o educatie de loisir si de promovarea artei si sensibilitatii umane.Posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare Cele trei forme interactioneaza.Marja de libertate de acţiune .37-38) formuleaza argumentele nevoii de parteneriat intre cele trei forme ale educaţiei .buna proiectare a educaţiei. Fiecare dintre formele educaţiei preia şi organizează anumite aspecte ale acestui process.

Fundamentele pedagogiei.……………………….valorizarea contribuţiei organizaţiilor societăţii civile la derularea proeictului educaţionala al societăţii (decizii.participarea beneficiarilor la proiectare şi la derularea cu succes a activităţilor educaţionale .univ. C.37 JOIŢA ELENA. precum şi ideea de dezvoltare instituţională-organizaţională. 2000. în comunicarea între actorii educaţiei ca persoane dar şi ca instituţii. Tratat de pedagogie. In cautarea educaţiei autentice. evaluări. Parteriatul educaţional este un concept nou care percepe schimbari in modul de identificare a nevoilor educaţionale. 2001. Polirom.de crearea unui context favorabil cooperării şi colaborarii. Polirom.. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ . Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice. în definirea şi realizarea relaţiilor educaţionale. Teoria şi metodologia curriculumului Semestrul 1 lect. p. BONTAŞ. 1998. p. 1999. IAşi. p.dr.29-41 _______________________________________________________________________ 10 _ . Pedagogie. Bibliografie ALBU GABRIEL.18 CUCOŞ. Iaşi. C. p. în cultivarea unei culturi sociale a organizatiilor care să cuprinda respectul individului şi înţelegerea diferenţelor dintre aceştia. IOAN. Polirom. proiectări) . Pegagogie.37-38 CUCOŞ.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->