Nr.

3, Martie 2011
bibliopuls@biblioteciiesene.ro

Buletin informativ al Biroului de Coordonare Metodică şi Formare Profesională

din cadrul Bibliotecii Judeţene Gh. Asachi Iaşi
Str. Palat nr.1, Iasi

Biblioteca publică, poarta locală spre cunoaştere, oferă indivizilor şi Tema ediţiei:
grupurilor sociale condiţiile de bază pentru învățarea pe tot parcursul vieții,
câștigarea independenței în luarea deciziilor şi dezvoltarea culturală a indi-
vidului și a grupurilor sociale.
Serviciile bibliotecii publice sunt oferite pe baza accesului egal pen-
tru toți, indiferent de vârstă, rasă, sex, religie, naţionalitate, limbă sau
statut social. […] Toate grupele de vârstă trebuie să găsescă materiale
adecvate nevoilor lor. Pe lângă materialele tradiţionale, colecţiile şi ser-
viciile trebuie să includă toate tipurile de medii şi tehnologii moderne. Cali-
tatea înaltă şi adecvarea la nevoile şi condiţiile locale sunt esențiale. Mate-
rialele trebuie să reflecte tendinţele curente şi evoluţia societăţii dar şi
memoria încercărilor şi imaginaţiei umane.

IFLA/UNESCO Manifestul bibliotecii publice 1994

Biblioteca publică
- bun al întregii comunități -
Buuun! Mese de cafenea,
am văzut! Afterschool, ok!
Închiriere camere de studiu,
senzațional! Dar rafturile de
cărți, unde sunt? Asta a între-
bat-o juniorul de mine pe Her-
mina Anghelescu, conferențiar la
Wayne State University, S.U.A.,
acum vreo câțiva ani, după ce ne
-a prezentat imagini despre cum
arată o bibliotecă modernă în
Lumea Nouă.
Călite în focul concurenței
cu celelalte instituții ale statului,
cu care se luptă pentru finanțare
și, implicit, pentru dreptul la
existență, bibliotecile publice din
Statele Unite, au ajuns să se dez-
volte în direcții neobișnuite pen-
tru noi, suferind mutații și altoiri
în serviciile oferite, între ceea ce
am prins noi din moși-strămoși
că e biblioteca și beneficiile
oferite în mod tradițional de alte
instituții publice (școală, centru
turistic, primărie etc.). Într-așa
măsură s-au petrecut aceste
mutații de-a lungul timpului,
încât acum, când vine vorba de o
prezentare de imagini din biblio-
tecile americane, există posibili- Cuprins:
tatea ca aceasta să nu conțină
nicio fotografie cu rafturi de
cărți, adică cu ceea ce în mintea  Din activitatea bibliotecilor
noastră e asociat unei biblioteci. ieşene 3
O fi bine, o fi rău? Nu știu.
Sigur sunt însă de două lucruri.
Unu: categoric, biblioteca pu-  Exemple de bune practici 6
blică nu e o instituție de cultură,
așa cum ne-am obișnuit s-o de-
finim. Și doi: biblioteca publică e  Resurse pentru bibliotecari 7
un bun al comunității, iar cea
care trebuie să decidă asupra
rolului pe care biblioteca îl
 Din jurnalul unei biblioteci 8
îndeplinește este ea, comuni-
tatea.
(continuare în pagina 2)

Biblioteci pentru comunitate

2 Nr. 3, Martie 2011
(continuare din pagina 1)
Asta în ciuda faptului că la
noi grosul finanțării nu e acordat
direct, pe plan local, ci e distribuit
prin intermediul bugetului de
stat. Iar banii alocați nu retribuie
instituțiile în funcție de realizările
și meritele fiecăreia în parte
(stimulând concurența, deci și
dezvoltarea), ci se acordă pe baza
unui algoritm care ține prea puțin
cont de nevoile și interesele con-
tribuabililor, și mai mult de în-
cropirile de genul: să ajungă la
toată lumea câte ceva și dacă nu
curge, pică.
Să dezvoltăm puțin, ca să
nu mă înțelegeți greșit. Nu am
nimic împotriva culturii, atunci
când neg bibliotecii publice rolul
de instituție culturală, dimpotri-
vă, cine mă știe poate garanta
pentru mine că sunt interesat de
fenomen și, parțial, un bun cu-
noscător. Însă, cultura a devenit
în ultimii ani (sau poate a fost așa
dintotdeauna, altfel n-ar exista
cuvântul kitsch) un domeniu atât
de lesne falsificabil, încât e de
Biblioteci pentru comunitate
preferat nici să nu-l invoci pentru
a nu părea snob ori falsificator…
Asta mă ține la distanță. Asta și
cele ce urmează a fi afirmate mai
jos.
Dovada supremă de patrio-
tism e, spunea cineva celebru, să-
ți faci treaba cât mai bine la locul
de muncă. Dovada supremă de
cultură în bibliotecile publice ar
fi, în opinia mea, nu să le dăm
elevilor aduși ca soldații la votare,
în cadrul manifestărilor pe care le
organizăm pompos de ziua lui
Eminescu, de Ziua Unirii și nicio-
dată de Ziua Internațională a Cio-
colatei, de exemplu, pilula cu ce
știm noi că e bine pentru ei
(pilulă nesărată care conține de
cele mai multe ori lansări sforăi-
toare ale unor iluștri autori necu-
noscuți și conferințe obosite pe
teme morfeice), ci să-i întrebăm
ce-i doare și de ce anume cred ei
că au nevoie de la noi, ca bibliote-
cari. O să aflăm că și-ar dori să
vină la bibliotecă ca să intre pe
internet și să-și caute o prietenă
(dacă găsesc), o să mai aflăm,
poate, că biblioteca e și pentru
bunicu’ și pentru tăticu’, pe care i-
ar interesa un tratament sau un
loc de muncă, dar încă n-au aflat
că și își pot intermedia obținerea
lor la biblioteca din localitate,
fiindcă, în imaginea lor, acesta
este o instituție pentru școlari și
pentru oameni care citesc...
Mai mult, să fim bine înțe-
leși, toate acestea (căutarea unui
loc de muncă, a unei prietene, a
unei rețete de gătit etc.), nu sunt
capcane către lectură - așa cum
mi-a fost dat să aud nu doar de la
Cristi Puiu (într-un interviu din
cadrul programului Biblionet), ci
și de la oameni de profesie -, nu
sunt momeli pe care le punem în
calea utilizatorilor, ca ei să cadă și
să dea cu fruntea de raftul cu Mir-
cea Cărtărescu. Acestea sunt în-
săși scopurile bibliotecii publice.
Biblioteca publică răspunde nevo-
ilor întregii comunități și își
adaptează / dezvoltă serviciile în
funcție de cerințele, nevoile și in-
teresele de (in)formare, educare,
dezvoltare și distracție ale mem-
brilor acelei comunității…
Și nu să nu ne îngrijorăm:
cine e interesat cu adevărat de
cultură știe că nu o va regăsi
(decât în prea mică măsură) la
bibliotecile comunale, orășenești
sau județene, ci la bibliotecile și
instituțiile de specialitate. Iar da-
că nu știe, va fi îndrumat într-
acolo de către bibliotecarul care-
și cunoaște meseria și menirea.
Bogdan Ghiurco
Biblioteca Județeană Gh. Asachi Iași
3 Nr. 3, Martie 2011

Pe scurt, din bibliotecile ieşene

Campania Hai pe net! 2011
Hai pe net! este un proiect derulat de Telecentre-Europe în
parteneriat cu organizaţii din alte 30 ţări europene, în cadrul săp-
tămânii Get Online Week şi care, în România, a fost coordonat de
Fundaţia EOS în parteneriat cu Microsoft România şi ANBPR.
Proiectul vizează extinderea incluziunii digitale prin atragerea unui
număr cât mai mare de participanţi aflaţi pentru prima dată online.
Derulată în perioada 28 februarie - 5 martie 2011, campania a în-
registrat un număr de 16961 de participanţi în România (locul 3 in
cadrul campaniei la nivel european).

Popricani: Împreună cu Trifeşti: Activităţile din niei, a adus în bibliotecă persoane

Serviciul de Asistenţă Socială,
cadre didactice si voluntari, Bi-
blioteca Publică din Popricani a
organizat, în cadrul campaniei,
mai multe evenimente pentru di-
verse categorii de public. Lumea
la un click distanţă a adus în bi-
bliotecă un grup de mămici care
au învăţat să caute pe internet
informaţii utile despre locuri de
muncă, legislaţie etc. Un alt grup
de părinţi a participat la o dez-
batere pe tema Este Internetul un
spaţiu sigur pentru copilul tău?,
în cadrul întâlnirii fiind prezen-
campania Hai pe net! din biblio-
teca publică din Trifeşti au înreg-
istrat un număr de 95 de accesări
ale link-ului campaniei, dintre
care 30 de persoane aflate pentru
prima dată online. Dezbaterea cu
tema Fii isteţ pe internet! Fii un
părinte modern! i-a provocat pe
copii şi pe părinţii acestora la o
discuţie despre beneficiile inter-
netului ca mijloc de comunicare şi
informare.
Primul tău click, o altă ac-
tivitate derulată în cadrul campa-
aflate la primul contact cu mediul
online, care au învăţat să folo-
sească internetul cu ajutorul bi-
bliotecarei şi al voluntarilor. Fil-
mul cu care s-a înscris în concurs
Biblioteca Publică din Trifeşti
este o pledoarie pentru internet,
descris de protagonista filmului,
profesoară la o şcoală din locali-
tatea Hermeziu, drept un prieten
de care nu te poţi lipsi.
Camelia Purice
Biblioteca Publică Trifeşti
http://biblio-trifesti.blogspot.com/

tată campania Sigur.info, deru-

lată de organizaţia Salvaţi Copii.
Cea de-a a treia activitate a fost
dedicată celor care au rude ple-
cate în străinătate şi a adus în
bibliotecă peste 100 de partici-
panţi, care au învăţat să folosescă
internetul drept instrument de
comunicare cu cei dragi.
Filmul Un zâmbet pentru
mama mea, film cu care s-a în-
scris în concurs Biblioteca Publică
din Popricani, este o poveste de-
spre copii, internet, comunicare
şi... bibliotecă.

Mihaela Tănasă
Biblioteca Publică Popricani Bibliotecara din Trifeşti, ajutată de tinerii voluntari, îndrumă utilizatorii
http://bibliotecapopricani.wordpress.com/ aflaţi la primul contact cu internetul

Biblioteci pentru comunitate

4 Nr. 3, Martie 2011

Azi am fost la bibliotecă

Avertisment: orice asemănare cu
personaje şi fapte reale este recomandabilă şi
voit întâmplătoare.
1. Azi am fost la bibliotecă. Desigur, pe drum
mi-am amintit că aveam de restituit nişte cărţi, dar
adevărul e că m-am dus:
- să îl bat pe adversarul meu cel mai de temut,
azi e întâlnirea săptămânală de la clubul de şah;
- să învăţ şi eu să îmi fac un cont de Facebook;
- să mă înscriu la cursul de engleză, începe săp-
tămâna viitoare;
- să cumpăr nişte mărţişoare de la expoziţia cu
vânzare (desigur, pe cele făcute de soră-mea);
- să văd filmul de joi, m-am uitat pe IMBD şi
pare interesant; aş putea să-l văd şi acasă, dar ştiu
sigur că or să fie acolo şi vreo două cinefile de la mine
din clasă;
- să mă interesez pentru tata de cum se comple-
tează formularul APIA;
2. Azi n-am reuşit să ajung la bibliotecă. Nu în
timpul zilei, înainte de ora închiderii. Aşa că m-am
dus seara. În pijamale. De acasă, pe net. Am intrat ca:
- să îmi fac şi eu rezervare la cartea pe care
vreau să o citesc de jumătate de an;
- să văd fotografiile de la petrecerea de
Halloween, de la bibliotecă;
- să văd dacă au postat, în sfârşit, filmuleţul de
la Hai pe net!, unde sunt personaj principal;
- să văd dacă au anunţat ora la care începe
mâine cursul de dans modern, n-am voie să-l ratez.
Pe scurt, din bibliotecile
ieşene
Aroneanu: În primele zile din martie, bi-
blioteca din Aroneanu a devenit locul preferat al
copiilor. Oferta a fost tentantă: proiecţii de desene
animate (Punguţa cu doi bani şi Capra cu trei
iezi), ateliere-concurs de pictură, concursuri litera-
re, şi expoziţii de carte. Toate aceste programe spe-
ciale pentru cei mici au marcat aniversarea naşterii
scriitorului Ion Creangă şi au fost organizate în
colaborare cu școala din localitate.
Petronela Fălticeanu
Biblioteca Publică Aroneanu
Bălțați: Zilele Ion Creangă au adus în bibli-
oteca publică din Bălțați peste 100 de copii din lo-
calitate. Organizat în parteneriat cu școala, în peri-
oada 1-7 martie 2011, programul Ion Creangă– O
poveste de neuitat a inclus vizionări de filme
(biografii și ecranizări din opera lui Creangă) și un
concurs de creație literară: Hai despre copilărie să
vorbim.
Rodica Rusu
Biblioteca Publică Bălțați

3. Mâine trebuie să nu uit:

- să îi spun tatei ce simplă e toată chestia cu
formularele APIA, se descurcă el şi fără mine;
- să o întreb pe mama dacă nu vrea să meargă
la concursul de gătit de care mi-a zis doamna bibliote-
cară;
- să văd cine o să fie la vară în echipa de volun-
tari, poate mă duc şi eu.

(Indicaţie: alegeţi una sau mai multe variante

de răspuns)

Diana Ghiorghieș Proiecţie de film la Biblioteca Publică din Aroneanu,

Biblioteca Județeană Gh. Asachi Iași cu ocazia Zilelor Ion Creangă

Biblioteci pentru comunitate

5 Nr. 3, Martie 2011
Pe scurt, din bibliotecile ieşene
Victoria: Pe 24 februarie, un grup
de 23 de elevi ai Şcolii de Arte şi Meserii
din comuna Victoria au învăţat, la biblio-
teca din comună, că şi bunicii lor aveau
un Valentine’s Day al lor, numit
Dragobete şi că era sărbătorit pe 24 fe-
bruarie. Sub genericul Dragobete versus
Valentine’s Day, programul manifestării
Holboca: Dragobetele,
a inclus prezentarea tradiţiilor de
ziua dragostei şi a bunăvo-
Dragobete, jocuri de rol, muzică şi poezie.
inţei, a fost sărbătorit la Bi-
Adriana Grădinaru blioteca Publică din Holboca
Biblioteca Publică Victoria printr-o şezătoare literară, la
care au participat 26 de elevi
de gimnaziu ai şcolii din lo-
calitate. În sala de lectură a
bibliotecii s-au citit doine,
descântece, snoave şi zicători
despre dragoste, iar în loc de
tors, ţesut şi brodat, elevii au
lucrat felicitări şi mărţişoare.

Mihaela Barnea
Biblioteca Publică Victoria Şezătoare cu mărţişoare
la Biblioteca Publică din Holboca
Cupidon pentru o zi, la biblioteca publică din Victoria

Şipote: Târgul de carte atrage copiii şi părinţii în bibliotecă

Biblioteca din Şipote a găsit o metodă inedită
de a-i atrage în bibliotecă nu doar pe copii, ci şi pe
părinţii acestora. În parteneriat cu şcoala, biblioteca
a organizat, în ziua de 25 martie 2011, un eveniment
special dedicat cărţii şi lecturii, menit să popularize-
ze serviciile bibliotecii în rândul comunităţii. Găz-
duit de sala mare a bibliotecii, programul a atras
peste 100 de invitaţi: copii însoţiţi de părinţi, învă-
ţători, profesori din Şipote şi din localităţile înveci-
nate. Agenda zilei a inclus întâlniri cu profesorii, o
vizionare de film, un concurs de confecţionat semne
de carte, o expoziţie de mărţişoare. Ce i-a atras însă
în mod deosebit pe părinţi şi pe profesorii din loca-
lităţile învecinate a fost Târgul de Carte organizat în
spaţiul bibliotecii în colaborare cu Librăria Acade-
miei din Iaşi. Târgul de carte organizat de Biblioteca Publică din Şipote
pentru copii şi părinţii acestora

Monica Babă
Biblioteca Publică Şipote
Biblioteci pentru comunitate
6 Nr. 3, Martie 2011

Pe scurt, din bibliotecile ieşene

Moţca: Femeile din comunitate
sărbătorite la bibliotecă

De 8 martie, biblioteca din

Moţca a avut invitate speciale. Profe-
soarele pensionare s-au întâlnit la bi-
bliotecă, nu ca să citească sau să îm-
prumute cărţi, ci ca să depene amin-
tiri, la o cafea şi o prăjitură. Primarul
localităţii, prezent la întâlnire, a oferit
doamnelor flori şi mărţişoare.

Mioara Chiriac
Biblioteca Publică Moţca
Biblioteca Publică din Moţca http://bibliotecamotca.blogspot.com/
sărbătoreşte femeile din comunitate

Biblioteci pentru comunitate în judeţul Iaşi:

exemple de bune practici
Dagâţa: Povestea mea, succesul nostru

În vara anului 2010, la Biblioteca Publică din

Dagâţa, femeile tinere din comunitate au fost îndru-
mate cum să îşi găsească şi să îşi păstreze un loc de
muncă şi cum să gestioneze şi să depăşească con-
flictele sau perioadele de criză din viaţa lor. Au în-
văţat că rolul lor în societate este unul important, la
fel şi implicarea şi vizibilitatea lor în viaţa comuni-
tăţii.
Cursurile de self-leadership au fost parte a
unui proiect derulat de Biblioteca Publică din Dagâ-
ţa în parteneriat cu Fundaţia Şanse Egale pentru Tinerele din Dagâţa dobândesc
abilităţi de viaţă, la bibliotecă
Femei. Intitulat Povestea mea, succesul nostru,
programul a fost posibil graţie unei finanţări euro- sesiuni de instruire, discuţii şi un club al tinerelor
pene, prin programul Phare 2007: Facilitatea de femei, toate organizate la bibliotecă.
tranziție şi a avut drept scop ridicarea statutului
social al femeilor şi creşterea vizibilităţii acestora în Petronela Damaschin
profesiunile și comunităţile lor. Biblioteca Publică Dagâţa
Activităţile din cadrul proiectului, la care a http://petroneladamaschin.blogspot.com/
participat un număr de 24 de persoane, au inclus

Biblioteci pentru comunitate

7 Nr. 3, Martie 2011

Resurse pentru bibliotecari

Ghid: Prietenii Bibliotecii

Capitolul 3
Organizarea programelor
pentru comunitate
Programele organizate de bibliotecă pot con-
stitui un mod excelent de a populariza colecţiile
speciale ale bibliotecii, de a atrage noi utilizatori,
de a promova biblioteca și ceea ce are ea de oferit și
de a îmbogăți viața celor ce beneficiază de serviciile
ei. Iată, în continuare, câteva sfaturi utile atunci
când organizați un program de bibliotecă.
1. Oamenii sunt ocupați. Nu organizați un
program doar pentru că aveți un moment liber în
agenda bibliotecii. Înainte de a începe, trebuie să
aveți o idee clară a scopului programului pe care
vreți să îl organizați.
2. Echipa care organizează programul trebu-
ie să fie suficient de mare, în așa fel încât nimeni să
nu aibă prea multe responsabilități. Sarcinile care
trebuie împărțite includ: planificarea activităților,
promovarea programului, chestiuni de logistică
(protocol, rezervarea spațiului, amenajarea acestu-
ia, aparatura etc.).
3. Stabiliți un orar realist, în așa fel încât toți
cei implicați în organizare să aibă o idee foarte cla-
ră a timpului pe care trebuie să îl aloce fiecărei sar-
cini și să știe când anume trebuie finalizate acestea.
4. Promovarea programului este un ingredi-
ent-cheie. Selectați persoane cu experiență în do-
meniu pentru a se ocupa de selectarea contactelor
din media, difuzarea și expedierea invitațiilor.
5. Identificați și alte organizații pe care le
puteți lua drept partenere în organizarea progra-
mului. Două liste de invitați sunt întotdeauna mai
bune decât una singură și astfel puteți avea acces la
un public mai mare în fața căruia să promovați
asociația de prietenii ai bibliotecii.
6. Riscurile potențiale includ: alegerea nein-
spirată a momentului, comunicarea deficitară,
proasta organizare, delegarea neclară a responsabi-
lităților, numărul insuficient de voluntari, publici-
tatea insuficientă sau făcută la momentul nepotri-
vit. Toate acestea vor afecta negativ participarea la
programul pe care îl organizați.
7. După încheierea programului, evaluați
impactul acestuia asupra publicului. Dacă feedback
-ul primit este unul pozitiv, nu trebui să fiți descu-
rajați de faptul că programul a atras un public mai
puțin numeros decât anticipați. De multe ori, eve-
nimente neprevăzute pot afecta negativ gradul de
participare la un program.
Sursa:
http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/altaff/
friends/factsheets/index.cfm
Traducerea: Diana Ghiorghieș
Biblioteca Județeană Gh. Asachi Iași

Biblioteci pentru comunitate

8 Nr. 3, Martie 2011
Din jurnalul
unei biblioteci...
Biblioteci pentru comunitate,
tematica acestui număr, aduce în prim
-plan problematica bibliotecilor publice
şi impune o repoziţionare, o reaşezare
în mijlocul comunităţilor în care acti-
vează. Dacă ar fi să gândim în termeni
strict economici, totul s-ar reduce la
CERERE şi OFERTĂ. Cine este publicul
nostru, care sunt domeniile de interes,
ce colecţie de carte și ce servicii oferim,
sunt întrebări ce constituie punctul de
plecare în analiza noastră şi care, din
păcate, reliefează diferenţa majoră
dintre cele două componente. În aceste
condiţii cum se pot plia serviciile de
care dispun bibliotecile noastre (care
funcţionează în condiţii de criză, fără
un suport financiar adecvat) pe nevoile
comunităţii?
Un pas înainte a fost făcut cu
ajutorul Fundaţiei Bill si Melinda Gates
care, prin intermediul Fundaţiei IREX,
a implementat programul Biblionet,
donând bibliotecilor publice echi-
pamente și computere performante,
softuri şi, mai mult decât atât, a oferot
posibilitatea membrilor comunităţii să
poată căpăta deprinderi pentru utiliza-
rea calculatorului. Consider că
prezenţa acestor calculatoare în-
seamnă un progres uriaş; rămâne
doar ca noi, bibliotecarii, să găsim un
echilibru între cartea clasică si tehnolo-
gia e-book, între tradiţional si modern,
soluţia fiind completarea reciprocă și
nu excluderea uneia în favoarea alteia.
Am ajuns într-un punct în care
putem afirma că avem biblioteci mo-
derne, în care se întâmplă multe, dar
cei din jurul nostru ştiu lucrurile
acestea? Existenţa unei bogate colecţii
de carte, a calculatoarelor de mare
viteză, a jucăriilor pentru copii, o dată
ce nu sunt aduse în faţa publicului,
rămân ascunse acolo, între zidurile
bibliotecii, iar eforturile noastre rămân
zadarnice.
O modalitate modernă şi foarte
la îndemână pentru a ne face cunoscuţi
Biblioteci pentru comunitate
o reprezintă publicitatea făcută prin nespuse încă despre bibliotecile noa-
intermediul unui blog al bibliotecii. stre. Fără doar şi poate, crearea unui
Unele dintre bibliotecile din judeţ s-au jurnal online a fost şi va rămâne pen-
adaptat din mers și au reuşit să-şi con- tru mulţi dintre noi o provocare ce
struiască un spaţiu de prezentare a oferă vizibilitate şi, implicit, posibili-
bibliotecii, pe care îl îngrijesc cu multă tatea de a comunica cu potenţialii utili-
pasiune si consecvență. zatori, de a primi feedback şi de a
Acest spaţiu virtual oferă opor- atrage gânduri, opinii, ecouri care să
tunitatea de a ieşi la rampă şi de a demonstreze că biblioteca publică este
arăta lumii viaţa bibliotecii aşa cum o importantă resursă pentru comuni-
este: proiectele la care lucrezi, volun- tatea pe care o deserveşte.
tarii implicaţi, cărţile de care dispui, Sunt bibliotecar de ceva ani şi
activităţile pe care le desfăşori. Poate nu pot să-mi doresc decât să rămânem
suplini existenţa unui ziar local, pasionaţi de munca noastră si să nu
prezentând evenimente ce nu ţin nea- încetăm să transformăm biblioteca în
părat de bibliotecă, dar care au rezo- locul în care copiii pot visa la viitorul
nanţă și sunt importante pentru comu- lor, în care adulţii pot dezvolta noi
nitate. Mai mult decât atât, blogul bi- abilităţi și deprinderi, toate acestea
bliotecii poate fi un spaţiu deosebit de pentru a îndeplini misiunea bibliotecii
util membrilor comunităţii, aducând publice, aceea de a îmbunătăţi viaţa
informaţii de larg interes, provenite de oamenilor ce locuiesc în comunităţile
la diferite instituţii (primărie, dispen- noastre.
sar etc.), economisind timpul şi banii
acestora.
Dacă ar fi să privim lucrurile
Mihaela Tănasă, bibliotecar
într-un mod plastic, existenţa unui blog
este, de fapt, o modalitate de a capta Biblioteca Publică Popricani
atenţia: Hei, suntem şi noi aici! Şi sunt http://bibliotecapopricani.wordpress.com/
absolut convinsă că sunt multe lucruri
Buletin informativ editat de
Biroul de Coordonare Metodică şi Formare Profesională
din cadrul
Bibliotecii Judeţene Gh. Asachi Iaşi
Biblioteca Judeţeană Gh. Asachi Iaşi
Str. Palat nr. 1,
bibliopuls@biblioteciiesene.ro
Iași, România,
Cod 700019
Tel: 0232/213353
http://www.bjiasi.ro/
Biroul de Coordonare Metodică şi Formare Profesională
Tel: 0232/213317
http://biblioteciiesene.ro/
Selecția materialelor, editare și design:
Diana Ghiorghieș (ghiorghiesdiana@gmail.com)
Co-editare: Bogdan Ghiurco (bogdan.ghiurco@biblioteciiesene.ro)