CURS 11

Competenţe şi responsbailităţi în procesul bugetar

În derularea procesului bugetar, responsabilităţile revin

Parlamentului, Guvernului, Ministerului Finanţelor Publice,
Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, precum şi
unor instituţii din subordinea acestora.
Guvernul asigură elaborarea proiectului legii bugetului
asigurărilor sociale în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice,
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Casa
Naţională de Pensii şi Alte Drepturi Sociale.
Guvernul poate aproba, prin hotărâre, modificările în
structură şi între bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul
asigurărilor pentru şomaj, cu încadrarea în nivelul total al
cheltuielilor din credite externe.
Parlamentul trebuie să aprobe bugetul asigurărilor
sociale de stat prin lege, după ce proiectul trece prin toate etapele
prevăzute de lege. În cazul în care doreşte amendarea prevederilor
iniţiale ale legii bugetului asigurărilor sociale în timpul anului
bugetar, tot Parlamentul trebuie să adopte o lege în acest sens. La
sfârşitul anului, după expirarea anului bugetar, Parlamentul aprobă
şi contul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat.

1
 Etapele procesului bugetar la nivelul
bugetului asigurărilor sociale de stat

Elaborarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de

stat.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a
sistemului bugetului public, ce reflectă constituirea şi utilizarea
fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor, salariaţilor,
mamelor cu copii mici în îngrijire, anumitor categorii de refugiaţi
şi membrilor familiilor lor.
Procesul elaborării proiectului bugetului asigurărilor
sociale de stat se desfăşoară sub coordonarea Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei, care stabileşte, cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice, metodologia elaborării, executării
şi încheierii bugetului asigurărilor sociale de stat. Pe baza datelor
proprii şi a celor primite de la direcţiile de specialitate judeţene şi
ale municipiului Bucureşti, Ministerului Muncii, Solidarităţii
Sociale şi familiei elaborează proiectul bugetului asigurărilor
sociale de stat pentru anul viitor, până la data de 30 septembrie a
anului curent şi îl prezintă Ministerul Finanţelor Publice, în
vederea avizării.

2
 Examinarea şi aprobarea proiectului bugetului
asigurărilor sociale de stat.

După întocmirea proiectului bugetului asigurărilor sociale de

stat de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi familiei,
urmează etapa examinării şi aprobării acestuia.
Etapele examinării şi aprobării proiectului bugetului
asigurărilor sociale de stat sunt:
1.Casa Naţională de pensii şi alte Drepturi de Asigurări
sociale împreună cu Casele judeţene de pensii fundamentează
indicatorii bugetului asigurărilor sociale de stat (număr de
pensionari, salariul mediu brut pe economie, număr de locuri în
staţiunile balneo-climaterice etc.);
2.Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
elaborează proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi
proiectul de lege pe baza informaţiilor primite, pe care le
înaintează spre examinare Ministerului Finanţelor Publice;
3.După analiza proiectelor, Ministerul Finanţelor Publice îşi
dă avizul, urmând ca să le trimită Guvernului; Guvernul înaintează
proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi proiectul legii
bugetului asigurărilor sociale de stat Parlamentului, până la 15
octombrie, în vederea examinării şi aprobării;

3
 4.Aceste documente sunt examinate de către comisiile
permanente ale fiecărei Camere (Comisia de buget şi finanţe şi alte
comisii interesate) care îşi dau avizul. Totodată, examinarea este
realizată şi de către Compartimentul tehnic-legislativ al fiecărei
Camere.
La nivelul acestor comisii, unde are loc examinarea, sunt
formulate şi amendamente.
Comisiile permanente, precum şi Compartimentul tehnic-
legislativ comunică avizul adoptat şi amendamentele propuse
reunite într-un raport comun.
5.În şedinţa comună a celor două camere ale Parlamentului
are loc dezbaterea atât a proiectului bugetului de asigurări sociale
de stat, cât şi a raportului comun privind amendamentele, pe
ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi
alineate, după caz, precum şi pe fiecare anexă în parte, pentru anul
bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni
multianuale. La această dezbatere generală participă şi iniţiatorul
(Ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei), care expune
motivele ce au condus la elaborarea proiectului bugetului de
asigurărilor sociale de stat, a proiectului legii anuale.
6.Adoptarea Legii bugetului de asigurări sociale de stat se
efectuează pe baza votului de ansamblu a legii, care poate fi
deschis sau secret.

4
 7.Legea bugetului asigurărilor sociale de stat poate fi
modificată în timpul exerciţiului bugetar, până cel târziu 30
noiembrie, prin legi de rectificare, cărora li se aplică aceleaşi
proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale.
Deci, bugetul de asigurări sociale de stat, la care este anexat
bugetul asigurărilor pentru şomaj, se întocmeşte distinct de bugetul
de stat, însă se aprobă de Parlament o dată cu acesta.

Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat

În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat, execuţia

vizează tot activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de
efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin acest buget, ca
presupun o serie de operaţiuni ce pot fi grupate sub denumirea
generică de execuţia de casă a bugetului asigurărilor sociale de
stat, ce se realizează prin trezorerii, implicând şi operaţiuni prin
sistemul bancar.
• Etapa intermediară execuţiei bugetului asigurărilor
sociale de stat constă în repartizarea pe trimestre şi pe
instituţii a veniturilor şi cheltuielilor acestui buget. În
acest sens, competenţele revin Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei şi ordonatorilor de credite
bugetare.

5
 Execuţia venurilor bugetului asigurărilor sociale de stat

Execuţia veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat

reprezintă activitatea de încasare a veniturilor cuvenite acestui
buget.
Constituirea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat
se realizează pe baza contribuţiilor pentru asigurări sociale şi a
altor vărsăminte prelevate de la persoane fizice şi juridice, ce se
încasează potrivit prevederilor legale în vigoare.
Încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se
realizează prin următoarele procedee:
1. calcularea şi plata directă de către subiecţii impozitelor, în
cazul contribuţiilor pentru asigurări sociale datorate de
angajatori;
2. calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul asigurărilor
sociale de stat a contribuţiilor datorate de către o terţă
persoană (angajator) în cazul contribuţiilor pentru
asigurări sociale datorate de angajaţi;
3. calcularea de către Casa Naţională de pensii şi Alte
Drepturi Sociale a contribuţiilor datorate de persoanele
care se asigură facultativ, precum şi calcularea aportului
adus de persoanele care beneficiază de locuri de tratament

6
 subvenţionate. Încasarea acestor sume se realizează ori
prin casieriile Caselor de pensii judeţene ori prin sistemul
bancar.
Etapele execuţiei veniturilor bugetului asigurărilor
sociale de stat sunt: aşezarea; lichidarea; emiterea titlului de
percepere şi perceperea care au fost definite în capitolul anterior.

Execuţia cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de

stat
Execuţia cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de
stat reprezintă activitatea de efectuare a cheltuielilor prevăzute şi
aprobate prin acest buget.
În scopul realizării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale
de stat se parcurg două etape intermediare, respectiv:
• repartizarea trimestrială a creditelor bugetare, în
conformitate cu competenţele ordonatorilor de credite
bugetare
• deschiderea creditelor bugetare de către Ministerul
Finanţelor Publice, la nivelul trezoreriei statului
Etapele execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat
sunt: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata.

7
 Contul general al execuţiei bugetului asigurărilor sociale
de stat

Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat se încheie la

data de 31 decembrie a fiecărui an, iar veniturile neîncasate şi
creditele bugetare neutilizate până la sfârşitul anului se vor încasa,
respectiv plăţi în contul bugetului anului următor. De asemenea,
excedentele înregistrate la nivelul bugetului asigurărilor sociale de
stat se regularizează cu bugetul de stat în limita subvenţiilor
primite de la acest buget sub forma transferurilor consolidabile.
Contul anual al execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat
se întocmeşte de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei, pe care, împreună cu raportul de verificare şi analiză a
Ministerului Finanţelor Publice, îl reprezintă Guvernului, până cel
târziu 1 mai a anului următor celui la care se referă. Guvernul
prezintă acest cont Parlamentului spre aprobare până la data de 1
iulie a anului următor celui de execuţie. Aprobarea acestui cont se
realizează o dată cu contul general annual de execuţie a bugetului
de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite
prin lege după verificarea acestora de către Curtea de Conturi.

8
 Competenţe şi responsbailităţi în procesul bugetar local

Bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute şi

aprobate în fiecare an, veniturile şi cheltuielile unităţilor
administrativ-teritoriale. În România, modul de organizare a
bugetelor locale este prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice locale, publicată
în Monitorul Oficialnr.431/2003, aprobată cu modificări prin
Legea nr.108/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.336/ 2004. În
cadrul acesteia, regăsim definirea sistemului bugetar local.

SISTEMUL BUGETAR LOCAL

− bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor,

sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi
municipiului Bucureşti
− bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau
parţial din bugetele locale, după caz;
− bugetele instituţiilor publice, finanţate integral din
venituri proprii;
− bugetul împrumuturilor externe şi interne, pentru care
rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a
altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin

9
 din: împrumuturi externe contractate de stat şi
subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale
şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice dun
subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de
stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau
garantate de autorităţile administraţiei publice locale;
− bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Derularea procesului bugetar local este strâns legată de cea a

procesului bugetar al bugetului de stat. Autorităţile administraţiei
publice locale, se împart în două categorii:
− autorităţi deliberative: consiliile locale, consiliile
judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti
− autorităţi executive: primarii, preşedinţii comisiilor
judeţene, primarul general al Municipiului Bucureşti.
Autorităţile executive sunt şi ordonatorii principali de
credite ai bugetelor locale.
Autorităţile publice locale – competenţe şi responsabilităţi
Autorităţi deliberative
− consiliile locale;
− consiliile judeţene;

10
 − Consiliul General al Municipiului Bucureşti
• aprobă bugetul local;
• aprobă contul anual de execuţie a bugetului;
• aprobă împrumuturile contractate de
administraţia publică locală;
• stabilesc impozitele şi taxele locale.

AUTORITĂŢI EXECUTIVE
− primarii;
− preşedinţii consiliilor judeţene; Ordonatori principali
- primarul general al Municipiului Bucureşti de credite

• întocmesc proiectul de buget;

• elaborează prognoza pe următorii 3 ani;
• întocmesc programul de investiţii publice;
• întocmesc contul anual de execuţie a
bugetului.

11