Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Martie 2009
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
MESAJUL PRIMARIEI
Misiunea noastra
2
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Viziunea noastra
3
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
4
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
5
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Planul Integrat este un cadru prin care o serie de proiecte mai mici
contribuie la realizarea obiectivelor de întindere mai mare, pentru
o directionare a dezvoltarii socio-economice spre realizarea unor
obiective fezabile, pe termen lung.
6
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
7
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
8
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Diferentele de scor sunt mici intre zonele evaluate, de unde rezulta ca problemele
analizate si care trebuie solutionate simultan cuprind aproape tot arealul
municipiului.
9
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Deoarece un astfel de proiect se adresează unor zone locuite de cel puţin 10.000 de
persoane, s-a propus ca în Planul integrat de dezvoltare urbană a oraşului să fie
cuprinse şi cartiere care au în prezent o situaţie economică şi socială mai bună.
10
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Pentru crearea de noi locuri de munca, rata somajului fiind ridicata in zona,
trebuie inclusa in zona de actiune si zona unitatii militare, unde se poate
realiza o infrastructura pentru sprijinirea afacerilor
11
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
12
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Date generale
13
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Aşezare
Coordonate geografice. Râmnicu Sărat se găseşte în partea nord - estică a judeţului
Buzău, între coordonatele geografice 45°23' latitudine nordică şi 27°03' longitudine
estică.
Poziţia administrativă. Râmnicu Sărat aparţine celui de-al treilea mare judeţ din
Regiunea de dezvoltare Sud- Est a României, Buzău, fiind unul dintre cele două
municipii ale judeţului Buzău, învecinându-se cu cinci comune: Slobozia Bradului - în
nord, Râmnicelul - în est, Valea Râmnicului - în sud şi Topliceni şi Podgoria - în vest.
Din punct de vedere administrativ, Râmnicu Sărat este un municipiu de mărime
medie, având în special o funcţie industrială şi de furnizor de servicii pentru
populaţia din zonă.
Distanţa faţă de oraşele mari. Râmnicu Sărat este accesibil cu trenul pe linia
Bucureşti- Buzău – Bacău – Suceava, precum şi pe relaţia Bucureşti- Iaşi. Este la o
distanţă de 162 Km de Bucureşti, 102 Km de Ploieşti, 247 Km de Iaşi, 141 Km de
Bacău şi 286 Km de Suceava.
Municipiul se află pe drumul european E 85 (DN 2 – Bucureşti – Buzău – Bacău -
Suceava), la o distanţă de 144 Km de Bucureşti, 32 Km de Buzău, 38 Km de Focşani şi
141 Km de Bacău. În exteriorul României, E 85 se continuă cu drumul ce traversează
Grecia şi Bulgaria.
Din Râmnicu Sărat pleacă un drum important, DN 22 - Râmnicu Sărat – Brăila -
Tulcea. Pe acest drum, municipiul se află la o distanţă de 83 Km de Brăila (acces la
portul de la Dunăre) şi 172 Km de Tulcea.
Relief şi suprafaţa
Râmnicu Sărat aparţine zonei de stepă.
Municipiul s-a dezvoltat pe cursul râului Râmnic, de la o altitudine de 110 metri în
partea sa de sud – est la o altitudine de 170 de metri în partea sa de nordest.
Râul Râmnicu Sărat este al doilea ca lungime - 123 Km - în judeţul Buzău şi
reprezintă afluentul drept al Siretului. Izvorăşte din vârful Furu, traversează zona
subcarpatică şi Câmpia Râmnicului şi se varsă în Siret cu o viteză de 17,7
cm/secundă.
Principalii afluenţi sunt Sărăţel, Râmnicul, Motnău, Coţatcu şi Voetin.
Pânza de apă freatică poate fi găsită la o adâncime de 6- 10 m, în timp ce rezervele
de apă de adâncime se găsesc la adâncimea de 25 - 50 m. Atât apele freatice cât şi
cele de suprafaţă s-au dovedit foarte importante pentru dezvoltarea socio-
economică a municipiului.
În apropiere de Râmnicu Sărat se află trei lacuri: Amara, situat la 25 de Km sud-est
de Râmnicu Sărat, Jirlău, situat la 25 de Km sud de Râmnicu Sărat şi Balta Albă,
situat la 21 Km de sud- est de municipiu. Ultimul are o apă foarte sărată, cu calităţi
medicale, utilizate în tratamentul afecţiunilor reumato - dermatologice.
Municipiul are o suprafaţă de 5.286 ha, din care 3.806 ha (în 2005), reprezentând
72%, este teren agricol.
14
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Clima
Râmnicu Sărat are o climă temperat continentală.
Media anuală a temperaturii este de 10,5 grade Celsius, cu cea mai călduroasă
medie lunară în luna iulie - 22 de grade Celsius, şi cu o medie de 3 grade Celsius
pentru ianuarie, cea mai rece lună. Exceptând vara lui 2007, temperatura maximă
înregistrată în oraş a fost de 39 de grade Celsius, în anul 1951, în timp ce minima a
fost de minus 26,5 grade Celsius, în 1940.
De obicei sunt mai mult de 100 de zile reci pe an, începând cu a doua jumătate a lui
noiembrie.
În legătură cu precipitaţiile, oraşul suferă de secetă vara, cantitatea anuală medie
de precipitaţii fiind de 562,4 mm, această cantitate crescând odată cu altitudinea.
Cele mai însemnate cantităţi se înregistrează în martie, iar cantitatea maximă
căzută în 24 de ore a ajuns la 89,8 mm, în 1897.
Cel mai important vânt este Austrul, care bate din sud – vest, cu o pondere de
21,1%. Băltăreţul bate din în sud- est cu o pondere de 11,1% iar Crivăţul, din nord –
est, cu o pondere
de 36,3%.
Floră şi faună
Flora în zonă este foarte bogată, oraşul fiind înconjurat de câmpii, păduri, dealuri şi
un râu.
Zona râului este dominată de salcie cu speciile sale: salcia albă (Salix alba), salcia
purpurie (Salix purpurea) şi salcie amestecată (Salix viminalis). Pe lângă acestea
sunt alte specii dominante, ca plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus
nigra), hamei (Humulus Lupus), mure (Rubus caesius) şi altă vegetaţie de pădure
(Clematis vitalba).
În câmpie cresc specii precum: primulă (Primula elatior), păpădie (Taraxacum
officinale), iarbă grasă (Polygonum hydropiper), rândunică genţiană (Gentiana
ascletiadea) cât şi gherghină (Crataegus monogyna) şi porumbar (Prunus spinosa).
Fauna locală conţine specii de vânat, cum sunt mamiferele - ursul sălbatic (Sus
scrofa atilla thomas), vulpea (Vulpes vulpes), veveriţa (Sciurus vulgaris), iepurele de
câmp (Lepus europaeus). Printre păsări, cele mai comune în zonă sunt: cucul
(Cucculus canorus), mierla (Turdus merula), cocostârcul (Ciconia ciconia) şi altele.
Cele mai comune specii de peşti sunt: crapul (Cyprinus carpia), plătica (Abromis
brama) şi guvidul (Leuciscus cephalus).
Resurse naturale
Solul din câmpia Râmnicului este, în genere, foarte bogat şi fertil, în special tipul de
sol cernoziom, care este favorabil cultivării de grâne, floarea-soarelui, plante
tehnice şi medicinale.
Albia Râmnicului Sărat este bogată în materii prime pentru construcţii. Având în
vedere activităţile extinse de construire în România, acestea reprezintă o
importantă resursă care poate fi valorificată în perioada imediat următoare.
Oraşul are frumoase peisaje colinare spre Podgoria şi diferite locuri cu potenţial
turistic natural.
15
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Populaţia
Populaţia Râmnicului Sărat a evoluat de la aproximativ 1000 de locuitori, în 1652, la
40 342 locuitori, în 2004, după cum urmează:
2005 40290
2006 40139
2007 39950
2008 39454
Începând cu anul 1999, Râmnicu Sărat, ca multe alte oraşe din România, s-a
confruntat cu migraţia populaţiei. Aceasta evoluţie demografică nu a fost uniformă,
după cum arată statisticile, dar există discrepanţe între variate surse oficiale.
La recensământul din 2002 populaţia era de 38 828. Datele statistice nu au putut lua
însă în considerare numărul mare de locuitori care au părăsit municipiul în ultimii
ani, plecând la lucru în alte ţări sau în alte localităţi ale României, datorită faptului
că majoritatea celor plecaţi nu declară acest lucru.
16
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
17
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
18
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Râmnicu Sărat are o structură etnică omogenă. Aproape 95% dintre locuitori sunt
nativ români, 4,6% - rromi. Restul de 0,4% din populaţie este constituită din etnii
variate.
Există rapoarte asupra numărului oficial de populaţie rromă care indică o proporţie
de 10% din totalul locuitorilor. Se consideră că aceştia sunt mai bine integraţi social
aici în comparaţie cu celelalte oraşe ale ţării. Acest aspect va fi tratat în detaliu la
capitolul prioritate socială. Caracterul omogen al oraşului este reflectat şi în
orientarea religioasă a oamenilor.
Mai mult de 99% din totalul populaţiei este creştin ortodoxă iar restul aparţine
variatelor grupuri religioase. Este important de menţionat că, în timpuri vechi, a
existat aici o puternică comunitate de evrei, dar aceasta a descrescut cu timpul,
ajungând în zilele noastre aproape de
dispariţia completă. Urmaşii comunităţii care a emigrat reprezintă în momentul de
faţă un segment de turişti, mare parte dintre ei având de revendicat proprietăţi
Şomaj şi personal angajat
Municipiul Râmnicu Sărat s-a bazat întotdeauna pe activităţile industriale. În anul
1990, aproape 23 000 de oameni lucrau în sectoarele industriale, comerciale, servicii
şi agricole. În 2005, se mai înregistrau doar 8842 angajaţi. Declinul este datorat
închiderii sau reducerii activităţii unor unităţi industriale din oraş, după cum se
poate vedea şi în graficul următor.
19
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Din datele de comparare a angajărilor în anii 1991 şi, respectiv, în 2005, se pot
identifica următoarele tendinţe:
- numărul de angajaţi în activităţi industriale s-a redus cu 5% - de la 59% în 1991, la
54% în 2005.
- numărul de angajaţi în construcţii a fost redus semnificativ, de la 5% în 1991, la 2%
în 2005.
- reducerea activităţilor industriale a generat o descreştere în transporturi,
depozitare, poştă; numărul de angajaţi în comunicaţii se află, de asemenea, în total
declin: de la 7% în 1991, la 2% în 2005.
- reducerea numărului de angajări identificată mai sus a fost compensată, într-o
anumită măsură, în sectorul comercial (4% creştere), sectorul de sănătate şi
asistenţă socială (4% creştere) şi în administraţia publică (2% creştere).
- activitatea în agricultură, servicii financiare şi servicii comunitare (gaze, apă,
căldură şi energie electrică) a menţinut aproape acelaşi procent de angajaţi din
totalul celor angajaţi.
20
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Nr mediu salariati
9000
8500
8000
nr persoane
7500
7000
6500
anul 2005 anul 2006 anul 2007
Drept consecinţă, mulţi oameni şi-au pierdut slujbele mai ales în activităţi care
aduceau creştere economică municipiului şi s-au mutat în sectoare bugetare
(administraţie publică, sănătate) sau în comerţ. Reducerea activităţilor industriale a
fost aproape inevitabilă în condiţiile în care fabricile în cauză nu au fost suficient de
competitive pentru a face faţă competiţiei după decembrie 1989.
Educaţie
De-a lungul timpului, locuitorii Râmnicului Sărat au dovedit un mare interes pentru
Educaţie.
21
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Astăzi, sistemul educaţional din Râmnicu Sărat numără 12 grădiniţe, cu circa 1000 de
copii, 7 şcoli primare şi gimnaziale, 5 licee, 2 şcoli vocaţionale şi alte unităţi
educaţionale, frecventate de 9 600 de elevi. Ei sunt educaţi şi pregătiţi de 680 de
profesori. Serviciile educaţionale ale municipiului sunt considerate foarte bune în
comparaţie cu cele ale altor oraşe de aceeaşi mărime. Un argument în acest sens îl
constituie rezultatele obţinute de elevii râmniceni la diferite concursuri naţionale şi
internaţionale, unde au primit numeroase premii şi diplome. În ultimii ani,
infrastructura majorităţii şcolilor a fost reabilitată iar câteva dintre ele au dotări
didactice moderne.
Datele prezentate mai sus indică o scădere semnificativă atât a numărului unităţilor
educaţionale cât şi a numărului sălilor de clasă. De asemenea, sistemul de educaţie
s-a confruntat cu o diminuare a numărului personalului didactic.
22
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
23
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
faimosului pictor Pârvu Mutu, dar şi coloane bogat ornamentate şi piloni priceput
lucraţi. Biserica era descrisă de Alexandru Vlahuţă ca fiind un adevărat muzeu.
- Casa Domnească a fost construită, de asemenea, la sfârşitul secolului XVII de
Constantin Brâncoveanu şi conţine un foişor şi o pivniţă. Clădirea reprezintă o
capodoperă arhitecturală.
2. Muzeul municipal Râmnicu Sărat a fost înfiinţat în 1960 şi are secţii de artă
plastică, etnografie şi artă populară, ştiinţe naturale, istorie şi istoria culturii.
Muzeul găzduieşte numeroase expoziţii. Secţia de artă populară şi etnografie conţine
costume şi unelte populare autentic manufacturate, avându-şi originea în valea
Râmnicului.
Secţia de arte plastice este îmbogăţită cu opere valoroase ale unor artişti ca A. I.
Steriade, C. Ressu, Iser, H. Catargi, Corneliu Baba, D. Ghiaţă, Al. Ciucurencu, Petre
Iorgulescu-Yor, S. Popescu etc.
Secţia de ştiinţe ale naturii conţine mai mult de 18000 de exponate de faună şi floră
a căror interconectare reface, cu minuţiozitate, natura zonei. Secţia de istorie
expune numeroase piese arheologice descoperite în timpul săpăturilor de lângă
Râmnicu Sărat şi care aparţin diferitelor stadii ale evoluţiei omenirii.
Secţia de istorie a culturii conţine printre altele camere memoriale ale celor doi mai
valoroşi oameni care au trăit în oraş, Florica Cristoforeanu şi Traian Săvulescu.
Venitul muzeului este deosebit de mic. Spre exemplu, în 2005, totalul banilor
încasaţi din biletele de intrare a fost de 153 RON, în timp ce banii pentru închirierea
unor facilităţi însumează 4228 RON. În 2006, suma corespunzătoare biletelor vândute
a fost de 300 RON, în timp ce venitul din închirieri ajunge la 3750 RON. În aceste
condiţii, nu s-au făcut achiziţii pentru muzeu nici în 2005, nici în 2006.
3. Penitenciarul Râmnicu Sărat a fost folosit de regimul comunist în perioada 1948 –
1964 pentru închiderea liderilor politici democraţi, înalţi prelaţi ai bisericii greco -
catolice, generali ai armatei române şi alte figuri importante ale vremii. Închisoarea
este bine cunoscută ca un real infern al ororilor comuniste. La Râmnicu Sărat au fost
închise mari personalităţi ca Ion Mihalache, decedat aici, Corneliu Coposu şi Ion
Diaconescu. După 1964, închisoarea a trecut sub jurisdicţia Ministerului Agriculturii,
care a transformat clădirea în depozit şi piaţă pentru fructe şi legume. De la
sfârşitul perioadei comuniste, multe persoane, inclusiv dintre cele care au fost
închise aici, au încercat să cumpere clădirea şi să o transforme în muzeul
Holocaustului comunist, dar fără succes, deoarece clădirea este declarată ca
aparţinând patrimoniului naţional. Clădirea a fost cumpărată mai târziu de
Ministerul Culturii şi va fi antreprenoriată de Institutul pentru investigarea crimelor
comuniste, începând cu 2007, cu scopul de a o amenaja ca muzeu memorial.
4. Palatul Lupescu, în prezent Palatul Fiscal, a fost construit în 1890 şi reprezintă o
piesă de arhitectură valoroasă.
5. Palatul Administrativ, astăzi sediul primăriei Râmnicu Sărat şi al Consiliului local,
reprezintă un monument istoric şi arhitectural. Palatul a fost construit în 1897 şi
este bine conservat.
24
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
25
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, între 2004 şi 2006 numărul de locuri
în unităţile de cazare aproape s-a dublat, dar nu este nici pe departe suficient
pentru a susţine o activitate turistică la scară largă.
Economie
Principalele activităţi economice din Râmnicu Sărat sunt:
Industria este principala activitate economică a Municipiului Râmnicu Sărat, cu o
pondere de circa 66,9% la venitul local.
Municipiul dispune de o industrie cu ramuri diversificate:
• Industria constructoare de maşini şi prelucrarea metalelor este reprezentată de
două turnătorii de fontă: o fabrică de garnituri şi etanşare şi o fabrică de
mecanică fină.
• Industria chimică este reprezentată de o unitate de regenerare a uleiurilor
petroliere uzate.
• Industria materialelor de construcţii este în continuă expansiune, având ca
produse de bază betoane, bolţari, pavele şi alte produse specifice.
• Industria alimentară este foarte diversificată, în domeniile pâinii şi produselor de
panificaţie, lactatelor, produse şi preparate din carne, prelucrarea legumelor şi
fructelor şi altele.
• Industria uşoară este axată pe: industria pielăriei şi încălţămintei şi industria de
textile şi confecţii, care are o bună reprezentare în municipiu, prin intermediul a
16 companii de confecţii îmbrăcăminte şi 2 de prelucrare a pielii şi încălţăminte.
• Mica industrie acoperă domeniul procesării lemnului şi a producţiei de mobilă.
Comerţul reprezintă 27,3% din economia locală, 80% fiind comerţ en detail iar 20%,
comerţ en gross. Din totalul firmelor de comerţ, 63% sunt profilate pe produse
alimentare iar restul de 37% pe produse industriale. În ceea ce priveşte piaţa de
gross, sunt în prezent 20 de unităţi de desfacere în municipiu.
26
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Serviciile reprezintă doar 0,8% din economia locală. Printre cele mai dezvoltate
servicii locale putem evidenţia: servicii de comunicaţii, servicii bancare, servicii
auto, servicii de consultanţă în agricultură şi IMM, servicii de alimentaţie publică,
servicii de utilităţi publice şi transport.
Agricultura
Râmnicu Sărat a fost un important centru de producere şi procesare a legumelor,
fructelor, strugurilor şi tutunului. În anii de după 1989, acest statut s-a schimbat,
majoritatea unităţilor agricole de procesare fiind închise în timp ce productivitatea
fermelor a scăzut dramatic.
Municipiul are 3 226 de ha. de teren agricol, din care - 3 094 arabil, 91 ha. păşune şi
41 ha. viţă de vie. Din totalul terenului, 1045 ha aparţin societăţii agricole Voinţa,
944 ha sunt lucrate de arendaşi, în timp ce 1005 ha aparţin fermierilor individuali.
Principala cultură agricolă cultivată în municipiu este porumbul, pe 47% din totalul
suprafeţei, urmată de grâu şi secară, pe 29% din totalul suprafeţei, floarea-soarelui,
pe 15%.
27
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Evoluţia producţiei de produse agricole din 1990 este prezentată în graficul următor:
28
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
29
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Sănătate
În ceea ce priveşte infrastructura de sănătate, Râmnicu Sărat are un spital, 13 săli
de consultaţii şi 4 centre de sănătate. Evoluţia în timp a infrastructurii de sănătate
este prezentată pe larg în tabelele de mai jos.
30
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
31
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
- un stadion municipal, care a fost recent modernizat, dar care are nevoie, în
continuare, de mari investiţii;
- un complex sportiv privat, ce dispune de terenuri pentru tenis, minifotbal şi alte
sporturi;
- trei săli de sport în cadrul şcolilor;
Structură administrativă
Primăria oraşului este condusă de un primar şi 19 consilieri în Consiliul Local.
Primăria este structurată în următoarele departamente:
- Administraţie publică;
- Achiziţii publice;
- Informatică;
- Urbanism;
- Protecţia mediului;
- Starea civilă;
- Registrul populaţiei;
- Mediu;
- Audit financiar;
- Administrarea resurselor umane;
- Integrare europeană;
- Protecţia civilă, situaţii de urgenţă şi pompieri;
- Relaţia cu rromii;
- Personal administrativ şi servicii;
- Corpul de control fiscal;
- Amenzi persoane;
- Contabilitate şi finanţe;
- Corpul de executori bugetari;
- Inspecţie şi control comercial;
În cadrul departamentelor, sunt 90 de posturi, din care 8 pe poziţii administrative,
57 personal administrativ şi 25 personal contractual. Din totalitatea posturilor
existente, doar 78 sunt momentan ocupate.
La nivel de servicii subordonate Consiliului Local, avem următoarele instituţii:
Administraţia Domeniului Public, SC Acvaterm SA, Administraţia Pieţelor şi
Oboarelor, Poliţia Comunitară.
Instituţiile deconcentrate ale administraţiei centrale prezente la nivelul Municipiului
sunt: Poliţia Naţională, Judecătorie, Parchet, Birou Subprefectural, Administraţie
Financiară, Trezorerie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Direcţia
Generală de Agricultură, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol.
În ultimii 15 ani, creşterea medie anuală la construcţia de case noi a fost sub 1%.
Din cele 1104 case nou construite în această perioadă, 468 de case - însemnând 42%
din total - au fost construite din fonduri publice, iar restul, în regie proprie de către
populaţie.
32
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Dezvoltarea reţelei de drumuri este stabilă din 1995. Reţeaua totală de drumuri în
Râmnicu Sărat numără 145 Km. Circa 70% dintre acestea au fost parţial deteriorate,
în principal din cauza lucrărilor de instalare a reţelelor de canalizare şi gaze, a
traficului şi condiţiilor de climă.
33
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Dezvoltarea sistemului de canalizare a fost rapidă dar, după cum vedem din grafic,
dezvoltarea sistemului de distribuţie a gazului metan a fost mai dinamică.
Datele de mai sus arată că majoritatea infrastructurii urbane din Râmnicu Sărat s-a
dezvoltat în anii anteriori, cea mai vizibilă fiind extinderea reţelei de gaze, care s-a
dezvoltat cu 622,4% în 10 ani, din 1996 până în 2005. Reţeaua de canalizare s-a
dezvoltat cu 77% în 2005 faţă de 1996, dar dezvoltarea sa, cu cei 63,1 Km, se află,
încă, sub nivelul necesităţilor.
34
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza
Urbanism
Din punct de vedere urbanistic, principalele aspecte urmărite vor fi accesibilitatea
oraşului pentru populaţie, turişti şi agenţi economici, dar şi amenajarea teritoriului
urban.
În ceea ce priveşte accesibilitatea, trebuie subliniat faptul că oraşul dispune de căi
de acces rutier şi feroviar care, coroborat cu poziţia strategică a acestuia pentru
localităţile înconjurătoare îi conferă rolul de pol de dezvoltare urbană în zonă.
Situarea Râmnicului Sărat între Focşani şi Buzău, cele două reşedinţe ale judeţelor
Vrancea şi Buzău, are o importantă influenţă asupra dezvoltării municipiului. În
acelaşi timp, Râmnicu Sărat este mărginit de râul Râmnic la extremităţile sale
vestice şi sudice, în timp ce partea de est este traversată de calea ferată naţională
Bucureşti- Moldova.
Oraşul este conectat la căile de acces între Moldova şi Muntenia şi la zona învecinată
printr-un pod şi o subtraversare de cale ferată, ceea ce poate ridica probleme în
viitor. Extremitatea sud - estică a municipiului este ocupată de o veche zonă
industrială, care astăzi este folosită la scară mică.
Deoarece părţile vestică, sudică şi estică ale municipiului sunt blocate de către
localităţile din jur, singura posibilitate de dezvoltare a municipiului este în partea
nordică.
Principala problemă de urbanism este reprezentată de imposibilitatea extinderii
suprafeţei urbane a municipiului, fie din lipsă de spaţiu pentru extinderea oraşului
fie din cauza lipsei de fonduri pentru achiziţionare de teren şi trecerea acestuia în
intravilan pentru schimbarea destinaţiei. Mulţi oameni solicită concesionarea unor
terenuri pentru a construi case şi a demara activităţi economice iar Primăria vrea să
sprijine această cerere.
În acest scop, Primăria a elaborat studii de oportunitate şi planuri locale de
urbanism, chiar în condiţiile în care terenurile din vecinătate sunt deţinute de
persoane private.
35
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Singura zonă disponibilă pentru extinderea municipiului este cea a fostelor unităţi
militare, situate în nordul Râmnicului Sărat şi aflate, acum, în administrarea
Primăriei.
Problema ar putea fi rezolvată dacă Primăria ar reuşi să achiziţioneze terenuri de la
proprietarii particulari, dar legislaţia este foarte puţin permisivă în acest sens.
Potenţialele zone limitrofe ce pot fi cumpărate de Primărie sunt actualmente
terenuri agricole, care ar trebui să fie atrase în intravilanul oraşului şi scoase din
circuitul agricol.
Planul urbanistic general este foarte vechi, datând din 1996, moment de când nu a
mai fost nici măcar actualizat. Factorul principal care contribuie la imposibilitatea
soluţionării problemei este că singura instituţie autorizată să actualizeze acest
document este Institutul de proiectare Buzău pe care, din lipsă de fonduri,
administraţia publică locală nu l-a putut angaja să facă reactualizarea planului.
36
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
prevăzut să ajungă în anul viitor. Problema cea mai dificilă este legată de
alimentarea cu energie electrică, în condiţiile în care compania de electricitate nu
extinde reţeaua pentru mai puţin de 20 de case.
Cum cererea pentru case este în continuă creştere, autorităţile locale se văd puse în
situaţia de a nu putea oferi condiţii pentru dezvoltarea unor noi activităţi industriale
pe terenurile fostelor unităţi militare.
În legătură cu locuinţele, trebuie subliniat că în municipiu există numeroase case
construite sau refăcute fără autorizaţie, ai căror proprietari nu au mijloacele
materiale care să le permită respectarea standardelor în vigoare.
37
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Transportul public în comun este asigurat în prezent de o companie ale cărei acţiuni
sunt deţinute în totalitate de către Primărie. Compania se numeşte SC Transport
Urban de Călători SA şi este condusă de un consiliu de administraţie. SC TUC SA
furnizează servicii de transport public şi către câteva localităţi înconjurătoare:
Râmnicelul, Valea Râmnicului, Topliceni şi Podgoria. Rutele de transport sunt astfel
organizate încât să cuprindă 50% din distanţă în municipiu şi 50% distanţă în suburbii,
pentru a fi capabilă să atragă cât mai mulţi utilizatori posibil. Din cele patru
comune, trei beneficiază de autobuz iar a patra de microbuz. Numărul total de
vehicule pe care compania îl are în dotare este de patru autobuze şi două
microbuze.
Compania asigură şi transportul şcolar, majoritatea elevilor din cele patru comune
mergând la şcoală cu autobuzele TUC. Parcul auto este foarte vechi, majoritatea
autobuzelor având mai mult de 15 ani, chiar dacă normele standard de funcţionare
38
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
pentru ele prevăd o perioadă de 4-8 ani. Dintre toate vehiculele din dotarea TUC,
doar un microbuz are un nivel de poluare mai mic, respectiv Euro2. O altă problemă
este reprezentată de lipsa terminalelor pentru autobuze şi a refugiilor pentru staţiile
de autobuz, în timp ce indicatoarele pentru staţie sunt improvizate.
Din datele de mai sus putem observa că respectiva companie a avut profit net de-a
lungul anilor. Chiar dacă acesta ar putea fi pus pe seama inflaţiei crescânde dintr-o
anume perioadă, se observă că şi atunci când inflaţia a scăzut, tendinţa de obţinere
a profitului s-a menţinut.
Autobuzele TUC asigură transportul pentru majoritatea elevilor şi muncitorilor din
cele patru comune vecine Râmnicului Sărat şi sunt preferate în special pentru că ele
respectă orarele, spre deosebire de autobuzele unor firme private, care acoperă
transportul în aceleaşi zone iar preţul este mult mai mare decât cel practicat de
TUC.
Preţul biletelor TUC este mai mic, în medie, cu 60% decât celelalte preţuri. Chiar
noii investitori apelează la TUC pentru transportul muncitorilor la şi de la locul de
muncă, deoarece compania se bucură de încredere în municipiu. Mai jos este
prezentat un tabel cu numărul persoanelor care călătoresc cu TUC din 1998 şi până
în prezent:
39
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
În tabelul de mai sus se poate observa că, deşi economia municipiului a înregistrat o
scădere şi o mare parte a populaţiei a scăzut şi chiar dacă există o acerbă
competiţie cu deţinătorii privaţi de mijloace de trasport, serviciul de transport
public TUC a înregistrat o creştere constantă a numărului de clienţi.
La data realizării Strategiei era prevăzut ca, de la 1 august 2007, parcul auto al TUC
să fie înnoit cu patru microbuze cu o capacitate de 50-70 de locuri fiecare (23-27
scaune), care ar putea să acopere necesarul pentru transport public intern în
municipiu şi suburbii. Consiliul municipal a aprobat după lungi dezbateri
achiziţionarea acestor microbuze iar aprobarea reprezintă un semn pozitiv în
condiţiile în care TUC nu a primit, până în prezent, un sprijin substanţial de la
Primăria oraşului. Compania a supravieţuit prin forţe proprii, bazându-se în special
pe veniturile din zonele suburbane, nivelul transportului urban fiind insuficient
pentru a acoperi nevoile financiare ale TUC.
40
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Serviciul domeniului public are în dotare tractoare, maşini pentru tuns iarba, alte
echipamente, dar sunt necesare, în continuare, investiţii pentru dezvoltarea bazei
tehnico-materiale. De asemenea, este nevoie de mai mult personal pentru o bună
administrare şi întreţinere a domeniului public.
Programul finanţat de guvern prin AJOFM a fost util în acest sens, dar insuficient,
deoarece majoritatea angajărilor a fost realizată pentru perioade de timp limitate,
în special perioada de iarnă şi mai puţin de o cincime pe perioada verii.
În municipiu există 12 terenuri de joacă, dar nici unul nu este conform standardelor
europene în acest domeniu.
Terenurile existente sunt prevăzute cu dispozitive din metal - şi acelea parţial
distruse de uzul excesiv de-a lungul anilor - iar normele europene prevăd ca ele să
fie construite din materiale plastice.
Utilitati publice
Încălzirea şi reţeaua de gaze
Situaţia detaliată a sistemului de încălzire din Râmnicu Sărat este prezentată în cele
ce urmează:
41
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Apă potabilă
Alimentarea cu apă reprezintă o problemă pentru municipiu. Reţeaua de apă este
foarte veche, are 60 de ani, aproape de termenul limită până la care poate fi
exploatată. De altfel, cetăţenii se plâng, uneori, că la robinet apa vine cu rugină.
Apă potabilă este extrasă din trei surse forate, în condiţiile în care zona Râmnicu
Sărat este săracă în apă de suprafaţă iar apa râului este sărată. Staţia de pompare
are o capacitate de 12 500 metri cubi.
Reţeaua de furnizare a apei în oraş are 91,3 km, acoperind în totalitate necesităţile
blocurilor de apartamente, în proporţie de 95% pe cele ale agenţilor economici, de
100% pe cele ale instituţiior publice. 98% din populaţia municipiului este conectată
la reţeaua de apă, iar 74% dintre consumatori au contoare de apă.
În 2005, consumul total de apă potabilă a fost de 2 647 250 metri cubi, din care doar
1704 621 metri cubi au fost facturaţi, restul de 36% reprezentând pierderi. Acestea
se datorează faptului că sunt multe pierderi, datorate instalaţiilor învechite, în timp
ce populaţia şi agenţii economici au contoare şi plătesc doar ceea ce consumă.
Pierderile sunt suportate de producător, vinovat pentru proasta întreţinere a
conductelor. În 2006, ACVATERM a produs 2 525 123 metri cubi de apă potabilă, din
care doar 1 676 102 au fost facturaţi, rezultând o pierdere de 34%. Evoluţia detaliată
a facturilor la apă pe perioada 2000-2006 este prezentată
în cele ce urmează.
42
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Din datele de mai sus putem observa o scădere semnificativă a consumului de apă,
în special la blocuri şi la agenţii economici, nevoiţi să-şi gospodărească mai bine apa
după introducerea contorizării, dar şi datorită creşterii preţului apei potabile.
Apă uzată
În ce priveşte transportul şi epurarea apei uzate, municipiul se confruntă cu o
situaţie dificilă în ceea ce priveşte poluarea solului şi a emisarului râul Râmnicu
Sărat, cu consecinţe asupra florei şi faunei acestui râu.
Canalizarea municipiului este întinsă pe o reţea de 63,1 km, care acoperă în jur de
90% din lungimea străzilor vechi ale municipiului, exceptând noile cartiere. În total,
aproape 65% din municipiu este acoperit de reţeaua de canalizare. Cartierele Anghel
Saligny, Alecu Bagdat şi Bariera Focşani, nou parcelate pentru construirea de case,
nu sunt legate la reţea.
Cantitatea de apă risipită din 2000 încoace este evidenţiată în următorul tabel:
43
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Municipiul deţine o staţie mecanico-biologică care, însă, este foarte veche şi trebuie
înlocuită cu una nouă. ACVATERM a predat la începutul lui 2006, la Ministerul
Mediului, studiul de fezabilitate Reabilitarea şi renovarea tehnologiei Staţiei de
epurare a apei uzate din Municipiul Râmnicu Sărat şi aşteaptă ca proiectul să fie
finanţat din fonduri structurale cu prioritate, până în 2012. Proiectul îşi propune să
44
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
45
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Staţia de epurare a apelor uzate din Râmnicu Sărat a fost realizată în trei etape, în
1972, 1976 şi respectiv 1980, fără coerenţă însă între cele trei etape, ceea ce a
determinat mari probleme în exploatare şi întreţinere. Instalaţiile funcţionează doar
parţial şi fără echipamentul modern necesar pentru a asigura calitatea apei epurate
la nivelul indicatorilor prevăzuţi prin normele stabilite la nivel naţional.
ACVATERM S.A. are echipamente relativ bune, inclusiv un laborator pentru calitatea
şi monitorizarea apei, exceptând epurarea apei uzate. Personalul este insuficient şi
are nevoie de specializare. ACVATERM S.A. va trebui să demonstreze că personalul
său va fi capabil să administreze corespunzător proiectele realizate cu sprijinul
Uniunii Europene.
ACVATERM S.A. vrea să devină operator regional pentru sistemele de apă, astfel
încât să capete eligibilitate în obţinerea fondurilor structurale pentru dezvoltare.
Pentru a deveni un operator regional autorizat, ACVATERM S.A. trebuie să furnizeze
apă şi sevicii pentru apa uzată pentru cel puţin 100 000 de locuitori din zonă. În
acest moment, compania livrează servicii pentru doar 32 000 de oameni, dar are
disponibilitatea de a atrage şi cererea altor localităţi din zonă. Oricum, pentru a
demonstra posibila eficienţă, ca preţ de cost, a ACVATERM ca operator regional este
nevoie de eforturi deosebite în condiţiile în care poziţia geografică a municipiului nu
permite realizarea unui sistem concentric în care să fie incluse comunele din jur,
mai cu seamă că unele dintre acestea se află în judeţul Vrancea.
Soluţia ar fi ca operatorii strategici în acest domeniu să fie stabiliţi la nivel de judeţ,
datorită faptului că birocraţia administrativă ar face dificilă asocierea mai multor
localităţi din judeţe diferite pentru organizarea unor sisteme de apă comune.
Reţele electrice
Pentru iluminatul public, în municipiu sunt instalate circa 2.200 de lămpi, care sunt
foarte vechi şi trebuie des înlocuite sau reparate. Serviciul de dezvoltare a
46
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Mediu
Gestionarea deşeurilor
În 2006 se produceau 88 199,44 tone de deşeuri domestice în Râmnicu Sărat şi în 10
dintre comunele înconjurătoare, adică în 26 484 de gospodării.
În prezent nu există servicii de colectare a deşeurilor în comune. Infrastructura
pentru gestionarea deşeurilor este relativ slabă în Râmnicu Sărat. Deşeurile nu sunt
colectate selectiv, în afară de ambalajele PET, care pot fi depozitate în containere
separate în zonele blocurilor de apartamente sau care sunt colectate de populaţia
rromă şi livrate spre reciclare. De asemenea, vehiculele de transport al deşeurilor
domestice sunt sub standardele din domeniu.
. De altfel, acest loc se află situat la doar 200 m de zona locuită şi nu este prevăzut
cu garduri de protecţie. Chiar dacă este asigurată paza în două schimburi, încă sunt
aspecte de siguranţă ce ar trebui avute în vedere.
Groapa de gunoi nu este prevăzută cu instalaţii decantoare pentru apă şi nici cu
instalaţii de degazeificare sau cu echipament de sortare, reciclare şi tratare a
deşeurilor.
Compania responsabilă cu gestionarea deşeurilor domestice în Râmnicu Sărat, SC
RER Ecologic Buzău SA, a primit, recent, 442 921 euro dintr-un proiect Phare pentru
construirea unei rampe de transfer al deşeurilor, atât pentru municipiu cât şi pentru
zonele limitrofe, comunele din jur fiind de acord să pună bazele unei asociaţii
pentru colectarea deşeurilor. Rampa de deşeuri va asigura servicii pentru 81 278
locuitori din Râmnicu Sărat şi alte 12 comune din jur. Rampa va fi organizată pe o
suprafaţă de 8200 de metri pătraţi şi va fi dotată cu toate facilităţile necesare
pentru acest tip de lucrări, la standarde europene, inclusiv
pentru colectarea selectivă a deşeurilor.
47
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza SWOT
Trei proiecte majore sunt necesare pentru a asigura o dezvoltare armonioasă din
punct de vedere funcţional-estetic:
1. Actualizarea planului urban de referinţă
După cum s-a relevat în partea de analiză, planul urbanistic al municipiului este
foarte vechi şi nu respectă tendinţele actuale de dezvoltare. De aceea, este urgentă
nevoie să fie elaborat unul nou. Noul plan ar trebui să integreze Strategia de
dezvoltare a municipiului şi ar trebui să includă dezvoltarea de noi zone economice
sau rezidenţiale.
48
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
49
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
50
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
51
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
de energie electrică şi termică prin cogenerare. Desigur, trebuie făcute, mai întâi,
studii pentru a verifica fezabilitatea acestor proiecte.
52
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza
Industria
Principalele probleme ale sectorului industrial sunt reprezentate de lipsa
diversificării producţiei industriale şi lipsa pieţelor de desfacere pentru
produsele existente.
53
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Servicii şi comerţ
Companiile comerciale au probleme de obicei în atragerea de împrumuturi şi
dobânzile băncilor sunt ridicate pentru bugetul antreprenorilor.
Sectorul de servicii este relativ bun pentru mărimea oraşului, oricum există cerere şi
pentru alte servicii în municipalitate de vreme ce nu sunt suficienţi furnizori de
servicii activi pe piaţa locală.
Una dintre cele mai mari probleme înfruntată de companiile locale reprezintă
lipsa de comunicare şi informare.
Agenţii economici se plâng că primesc informaţiile despre oportunitatile de finanţare
ale UE prea târziu chiar dacă se organizează sesiuni de informare de către primărie,
ele nu sunt suficiente pentru nevoile companiilor. Prezenţa camerei locale de
comerţ nu a fost exploatată încă de companiile locale deoarece aceştia au format o
uniune a comerţului pentru a primi informaţii într-un mod mai organizat şi mai
ieftin. În plus, nu este nici o companie de consultanţă activă în municipalitate. În
acelaşi mod nu există nici o companie de publicitate în oraş şi aceasta creează o
prăpastie de marketing în cadrul companiilor locale, neavând mijloace eficiente de
a-şi promova produsele.
Chiar dacă o mare parte a firmelor au creat site-uri de internet, sectorul ICT nu este
suficient dezvoltat aici ca oriunde în România în special pentru populaţie, doar 25%
dintre gospodării deţinând acces la internet.
54
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
cel en-detail continuă tradiţia seculară râmniceană, fiind foarte dezvoltate în raport
cu alte localităţi de dimensiuni similare din România.
Agricultură
Productivitatea acestui sector a fost sever afectată de seceta din ultimii ani, de
lipsa echipamentului modern, fărămiţarea terenurilor agricole, lipsa sistemelor de
irigaţii, degradarea continuă a terenurilor şi renunţarea, în numeroase situaţii, la
folosirea îngrăşămintelor. Preţurile scăzute ale produselor agricole i-au demotivat pe
fermieri şi au contribuit la subdezvoltarea sistemului.
Metoda propusă de Agenţia pentru plăţi şi intervenţii (APIA) din Râmnicu Sărat este
alegerea unui eşantion de 5% dintre fermierii care au primit subvenţii şi apoi
verificarea modului în care a fost lucrat pământul. Chiar dacă astfel se garantează
justa întrebuinţare a subvenţiilor, nu este rezolvată problema de fond, a eficienţei
investirii în agricultură.
Agenţia consideră că soluţia cea mai bună ar fi ca banii să fie distribuiţi la marile
asociaţii cărora, având specialişti, le-ar fi mult mai uşor să verifice realul impact al
subvenţiilor asupra productivităţii.
Acesta este unul dintre motivele pentru care marile asociaţii trebuie încurajate.
După cum ştim, agricultura devine competitivă doar pe suprafeţe mai mari. De
altfel, în UE predomină lucrarea terenului agricol de către mari asociaţii, iar micile
ferme au dispărut de-a lungul timpului. Fermierii locali din Râmnicu Sărat şi din
55
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
localităţile vecine se arată reticenţi însă la ideea intrării într-o asociaţie, văzând-o
ca pe o revenire la cooperativele agricole de producţie.
56
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza SWOT
57
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Într-o primă fază, ar trebui identificate toate persoanele active care nu au calificare
sau cărora calificarea, educaţia şi priceperea nu le permit intrarea pe piaţa muncii.
După aceea centrul de pregătire ar trebui să organizeze şi să furnizeze cursuri de
pregătire specifice şi adaptate cerinţelor pieţei. Participanţii ar trebui încurajaţi să
urmeze aceste cursuri fără plată, prin mijloace care să-i intereseze.
58
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
De aceea, centrul de pregătire la care s-a făcut referire mai devreme ar trebui să
cuprindă o secţiune specială pentru sectorul agricol. Mai mult decât atât, pentru
şcolile vocaţionale trebuie asigurat un curriculum adaptat nevoilor pieţei locale.
Înfiinţarea unui comitet de corelare a ofertei pieţei de muncă cu oferta
sistemului local de educaţie
Acest comitet va identifica şi monitoriza nevoile pieţei de muncă şi va elabora
recomandări privind modificarea programelor educaţionale la nivel local.
Crearea unui brand local
Acest brand trebuie să permită valorificarea resurselor şi tradiţiilor locale prin
crearea unei imagini de excelenţă, de marcă, pentru produsele specifice.
Încurajarea înfiinţării asociaţiei oamenilor de afaceri din Râmnicu Sărat
Această acţiune se va realiza prin lansarea unei invitaţii publice către firmele
potenţial interesate.
Redeschiderea şcolii de arte şi meserii
După reapariţia lor în sistemul educaţional naţional, se aşteaptă ca şcolile de arte şi
meserii să pregătească elevii în meseriile căutate pe piaţa locală.
Redeschiderea unităţilor tradiţionale meşteşugăreşti prin înfiinţarea unui
micro-sat al meşteşugarilor
În vederea revigorării unui sector în general neglijat de intervenţiile economice,
anume meşteşugăritul, se propune înfiinţarea unui micro sat de arte şi meserii.
Acesta va trebui amplasat în apropierea drumului european E 85. Prin acest proiect
se propune amenajarea de spaţii funcţionale (micro ateliere) în care meşteşugari
locali să desfăşoare activitatea cu posibilitatea urmăririi de către vizitatori şi turişti
a procesului de execuţie.
Acest micro sat va mai cuprinde şi spaţii expoziţionale cu posibilităţi de vânzare a
produselor.
Beneficiarii acestui proiect vor fi diverşi artizani locali, cojocari, broderie manuală,
croşetat, împletituri din nuiele şi mături, tâmplărie lemn, cusături tradiţionale şi
goblenuri, ţesători de covoare în stil tradiţional, torsul şi dărăcit al lânii. Pentru
vizibilitate şi asigurarea vizitatorilor se vor amplasa panouri şi indicatoare
publicitare pe DE E 85, de asemenea, se vor face demersuri către operatorii de
turism să includă acest obiectiv în circuitele lor.
Organizarea unui târg de arte şi meserii
Acest târg va atrage artizanii şi meşteşugarii din Râmnicu Sărat şi zonele
înconjurătoare pentru promovarea produselor din zonă şi dezvoltarea sectorului.
Creşterea vizibilităţii produselor artizanale locale
Aceasta se poate face prin participarea la diferite târguri şi manifestări de profil
naţionale şi internaţionale, şi prin realizarea de site-uri şi materiale promoţionale.
Elaborarea unei strategii locale de marketing pentru atragerea de
investitori
Autorităţile locale din Râmnicu Sărat elaborează o strategie şi un plan detaliat de
acţiune pentru atragerea de investitori în municipiu. Pentru ca Râmnicu Sărat să fie
59
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
capabil să facă faţă competiţiei cu cele două oraşe apropiate, Buzău şi Focşani,
strategia sa ar trebui să ia în considerare stimularea financiară prin scutire de taxe şi
subvenţii pentru investitori, când este cazul. De asemenea, ar trebui să ofere teren
pentru investiţii şi construirea de facilităţi şi infrastructură pentru unităţile de
producţie din municipiu.
De asemenea, Strategia ar trebui să se concentreze pe sprijinirea companiilor
interesate în formarea forţei de muncă. Aceasta strategie de marketing trebuie să
promoveze produsele şi serviciile oferite de micii întreprinzători pe pieţele externe.
În acest sens este foarte importantă încurajarea asocierii micilor întreprinzători în
structuri reprezentative şi de cooperare.
Înfiinţarea unui parc industrial în Râmnicu Sărat
Noul parc industrial ar putea fi construit în perimetrul fostelor unităţi militare,
situat în partea de nord a municipiului, înspre Focşani.
Zona are multe spaţii şi clădiri ce pot fi adaptate ca unităţi de producţie şi
depozitare. Parcul ar trebui să fie concentrat mai mult pe producători mici decât pe
o fabrică mare.
Opţiunea recomandată este să fie atrase industrii care să dezvolte lanţuri de
producţie, procesare şi export.
Înfiinţarea unui centru de consultanţă pentru afaceri
Centrul va fi finanţat din surse locale sau naţionale ori sponsorizări şi va asigura
consultanţă pentru companiile locale, cu planuri de afaceri, oportunităţi de afaceri,
proiecte pentru fonduri europene, împrumuturi bancare, reţele de afaceri,
inovaţie, schimb tehnologic şi de know-how, certificate şi atestate, ca şi legislaţie şi
standarde naţionale şi locale.
Centrul trebuie dimensionat la nevoile mediului economic şi lăsat să îşi susţină
activitatea din propriile venituri, dar într-un mod care să asigure costuri minime
pentru companiile beneficiare.
Organizarea anuală a festivalului local pentru desemnarea şi premierea
celor mai frumoase şi productive exemplare de animale
În cadrul acestui festival se vor organiza comisii de bonitare constituite din
specialişti (medici veterinari, ingineri zootehnişti, reprezentant al uniunii
crescătorilor de animale) care vor acorda note penrtru bonitarea animalelor din
concurs, medalii şi premii proprietarilor. De asemenea, vor fi introduse concursuri
de îndemânare la tuns oi, de muls, organizându-se şi expoziţii de utilaje în domeniul
creşterii de animale dar şi agricole, produse lactate.
Înfiinţarea unui punct de colectare pentru struguri, fructe şi legume
Acestea ar putea fi vândute în mare parte pe piaţa locală, în timp ce restul ar putea
fi procesate şi conservate în unităţile de mai sus pentru pieţele naţionale şi
internaţionale.
Organizarea de expoziţii şi acordarea de facilităţi pentru producătorii de
utilaje care oferă reduceri la achiziţia de utilaje agricultorilor locali (ex: scutiri
de la plata impozitelor locale).
60
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
61
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza
La sfârşitul anului 2004, turismul reprezenta doar 0,3% din economia locală, iar de
atunci situaţia nu s-a schimbat. Infrastructura şi serviciile turistice sunt slab
dezvoltate iar oportunităţile turistice din zonă nu au avut prioritate, chiar dacă
oraşul are un mare potenţial în acest domeniu.
Municipiul are clădiri cu mare valoare istorică şi culturală, aşa cum am evidenţiat în
prezentarea Centrului oraşului. Aceste clădiri reprezintă potenţiale destinaţii
turistice, care trebuie promovate pentru a da consistenţă industriei turismului în
municipiu.
Complexul Brâncovenesc. Prin aspectul său vechi şi spectaculos, complexul asigură
premisele interesului turistic, în special pentru vizitatorii avizi de istorie şi
arheologie; complexul reprezintă probabil cel mai valoros obiectiv turistic din
Râmnicu Sărat.
62
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
63
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Municipiul are şi alte locuri ce pot fi utile turiştilor: parcuri, magazine, ca şi râul
Râmnicu Sărat care are, însă, nevoie de investiţii majore pentru a deveni atracţie
turistică.
Analiza SWOT
64
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Oportunitati Amenintari
Posibilitatea de a obţine granturi europene sau Nu exista un ghid si o harta a obiectivelor de
finanţări din alte surse, ca şi o nouă viziune, interes turistic din zona
dinamică, a administraţiei publice locale pot
schimba radical situaţia
Pe lângă clădirile istorice cu valoare deosebită Evitatea zonei de catre turisti din cauza starii
din zona centrală trebuie avute în vedere precare a retelei rutiere din municipiu sui din
posibilităţile de turism în zonele vecine, cu regiune
referire la activităţile
agroturistice, turismul religios şi de sănătate etc.
Posibila creştere economică, realizarea noii zone Lipsa fondurilor necesare pentru dezvoltarea
urbane şi proiectele din domeniul transportului ar turismului in zona
trebui să constituie argumentele municipiului în
creşterea ponderii activităţii turistice
65
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
66
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
67
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
68
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
69
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza
70
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
- ajutoare de urgenţă pentru 505 persoane care au suferit în urma unor calamităţi,
incendii, accidente.
Conform statisticilor, cererea pentru ajutoare sociale a fost în 2006 mai mare decât
în 2005 cu până la 5,04%, ceea ce constituie un fenomen îngrijorător.
Instituţia responsabilă cu investigaţiile sociale şi plăţile pentru persoane este
Serviciul public de asistenţă socială, subordonat Primăriei.
Pe lângă activităţile sociale propriu-zise, acest serviciu mai este responsabil şi cu
efectuarea a 40 de anchete sociale pe lună pentru autoritatea tutelară, pentru
poliţie şi pentru Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului, cu stabilirea
subvenţiei la energie electrică pentru persoanele cu handicap de gradul 1 şi 2 şi la
transportul public, pentru persoanele care beneficiază de această facilitate.
Acelaşi serviciu se ocupă şi de administrarea a două creşe, pregătirea dosarelor celor
care beneficiază de mese gratuite la cantina socială, monitorizarea copiilor
în situaţii de risc etc.
În condiţiile unei astfel de încărcări cu responsabilităţi, capacitatea Serviciului de a
face faţă este redusă. Pe lângă faptul că numărul personalului este sub nivelul
nevoilor, nici calificarea acestuia nu corespunde decât în mică măsură profilului
Serviciului.
În timp ce calificarea cerută pentru funcţionarii Serviciului este de asistent social,
aici lucrează ingineri şi economişti. Situaţia poate fi schimbată prin pregătire de
specialitate care, însă, nu poate fi asigurată deoarece nu există banii necesari. La
rândul ei, baza materială a Serviciului este săracă, existând doar un calculator la 5
angajaţi. Insuficient este şi numărul faxurilor, copiatoarelor şi altor echipamente de
birou. Precară este şi situaţia financiară a Serviciului, deşi el beneficiază de cel mai
mare buget alocat de Primărie unuia dintre serviciile sale.
Bătrânii
În centrul de asistenţă şi ajutor pentru bătrâni sunt cazate 80 de persoane provenind
din întreaga ţară. Centrul este administrat de Direcţia judeţeană Buzău pentru
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
Centrul are 67 de angajaţi, număr insuficient dacă ne raportăm la standardele care
cer un angajat pentru fiecare persoană asistată. Personalul este calificat, dar este
nevoie să-şi perfecţioneze pregătirea în continuare, prin cursuri în domeniul
tehnicilor de îngrijire. Se poate aprecia că serviciile furnizate sunt foarte bune, dacă
avem în vedere că numărul celor decedaţi în Centru a fost de 28 în 2004, de 14 în
2005, de doar 5 în 2006, iar în 2007, până în prezent, doar de 2. Centrul a beneficiat
de un grant al unei fundaţii olandeze şi este dotat cu echipament medical
performant, ambulanţă, televizoare, aer condiţionat, bucătărie modernizată,
spălătorie şi băi moderne. În judeţ mai există două centre de profil, a căror
capacitate totală este de câteva zeci de persoane în condiţiile în care numărul de
cereri se apropie de 2000. Tot pentru ajutorarea bătrânilor, Primăria a înfiinţat
magazine de tip economat, care furnizează produse alimentare la preţuri mai mici
decât cele de pe piaţă.
Copiii instituţionalizaţi
71
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
72
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Există premise ca situaţia să fie îmbunătăţită prin aplicarea unei legi care obligă
companiile să cumpăre produse de la atelierele unde lucrează persoane cu
dizabilităţi. Aceeaşi lege mai obligă companiile cu mai mult de 100 de angajaţi fie la
o cotă de 4% persoane cu dizabilităţi din numărul total de angajaţi, fie să plătească
statului jumătate din salariul minim pentru fiecare post neocupat de o persoană cu
handicap, potrivit legii. Pentru intrarea în Centru există deja o listă de aşteptare cu
400 de persoane cu handicap, cărora li se adaugă altele, ale căror cereri nu au fost
înregistrate încă.
Una dintre problemele cele mai importante cu care aceste persoane se confruntă
este faptul că societatea îi respinge pe cei cu nevoi speciale, chiar dacă au slujbă şi
casă după părăsirea centrelor. Uneori, persoanele care au slujbă dar locuiesc în
mediul rural nu se pot adapta în respectiva comunitate şi se întorc în Râmnicu Sărat,
devenind persoane fără adăpost.
Până acum, au fost derulate câteva proiecte menite să îmbunătăţească situaţia
copiilor instituţionalizaţi.
Primul a fost programul PHARE 2004- 2006, ce a finanţat proiectul numit
Implementarea centrelor vocaţionale pentru integrarea socio - profesională a
tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului.
Prin al doilea program, PHARE 2005, au fost înfiinţate cinci case de tip familial în
Râmnicu Sărat. Al treilea a permis organizarea unui schimb de experienţă între
centrele de plasament din Râmnicu Sărat şi un centru din Germania.
Şomerii
Şomajul, care constituie o altă problemă importantă a oraşului, a fost generat de doi
factori importanţi.
Primul, recesiunea industrială ce a urmat perioadei comuniste, a condus la pierderea
unui mare număr de locuri de muncă iar populaţia activă specializată în diferite
ramuri industriale care au fost închise nu au mai găsit unde să lucreze.
Al doilea factor îl reprezintă faptul că oraşul nu a prezentat, în general, atracţie
pentru noii investitori.
Numărul total de persoane angajate a scăzut de la 22 972, în 1990, la 8842, în 2005.
73
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Cu privire la primul factor, mai jos este prezentată situaţia angajaţilor 1991- 2005 în
domeniile principale de activitate:
Aşa cum se constată, industria a înregistrat cea mai spectaculoasă scădere ca număr
de angajaţi, dintre toate ramurile, ceea ce a influenţat decisiv situţia de după 1990.
Mai jos este prezentat un grafic ce ilustrează cel mai bine această situaţie:
74
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
În ciuda scăderii înregistrate după 1990, industria rămâne totuşi cel mai activ sector
din oraş, angajând în 2005 mai mult de 50% din personal.
La sfârşitul anului 2006, rata şomajului a fost de 8,23%. A fost luat în calcul doar
şomajul înregistrat, cuprinzându-i pe cei care primesc ajutor ori au depus dosarele
pentru primirea ajutorului de şomaj. Conform unui studiu realizat la finele lui 2004,
nivelul real al şomajului era de 25% din totalul populaţiei active.
La sfârşitul anului 2006, s-au înregistrat 1786 de şomeri, din care doar 806 primeau
ajutor. Tabelul de mai jos indică structura şomajului pe vârste şi ajutoarele primite:
75
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Cel mai preocupant lucru este şomajul la categoria vârstnicilor, situaţie care
predomină în oraş. După cum putem vedea, şomerii peste 35 de ani reprezintă
aproape două treimi din numărul total al şomerilor. Această situaţie este generată
de trei motive majore.
Primul, ca oriunde în România, companiile nu angajează persoane peste o anumită
vârstă, în special în sectorul de producţie, în condiţiile în care este nevoie de costuri
mari pentru pregătire. Aceste costuri reprezintă o investiţie care presupune
realizarea de profituri maxime pe termen lung, o asemenea perspectivă neexistând
în cazul vârstnicilor, ce ies repede din procesul muncii. Pe de altă parte, tinerii sunt
preferaţi şi pentru că sunt mai apţi pentru munca fizică.
76
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
productivitate ori fiind orientaţi spre alte activităţi economice decât cele
industriale.
Predominant, şomerii calificaţi la sfârşitul lui 2006 erau specializaţi în meseriile de
mecanici, tâmplari, ţesători, vopsitori, în timp ce majoritatea locurilor de muncă
disponibile în oraş se găseau în industria textilă şi în construcţii.
În prezent există un program de reconversie profesională la nivelul AJOFM Buzău. Se
încearcă, astfel, să fie adaptate abilităţile profesionale ale şomerilor la cerinţele
pieţei de muncă, prin cursuri de pregătire pentru cele mai solicitate posturi. Încă
persistă problema şomerilor în vârstă, mulţi fără studii gimnaziale, în timp ce nivelul
de educaţie cerut pentru toate cursurile de pregătire propuse este mai mare, făcând
dificilă integrarea celor ce nu au absolvit 8 clase.
În al patrulea rând, chiar dacă nu sunt date statistice să confirme acest lucru, o
mare parte a forţei de muncă a parăsit oraşul, în special tinerii, fie pentru alte
regiuni ale ţării, fie peste hotare, pentru slujbe bine plătite.
O altă problemă socială o reprezintă lipsa locurilor de muncă pentru bărbaţi. Dacă
femeile sunt cerute pe piaţa dezvoltată a textilelor, pentru că au o bună calificare şi
abilităţi pentru această muncă, bărbaţii nu au multe alternative în găsirea unui loc
de muncă. Majoritatea bărbaţilor lucrau în industrie, dar cum activitatea industrială
a scăzut simţitor, mulţi au rămas fără loc de muncă.
Mai mult decât atât, producţia în lohn din industria textilă din România se confruntă
cu marele risc de transferare a afacerilor spre zone cu un preţ mai mic al forţei de
muncă, mai cu seamă după intrarea în Uniunea Europeană şi după creşterea nivelului
salariului minim pe economie. În consecinţă, există şi riscul de intrare în şomaj a
unui mare număr de angajaţi ai firmelor care lucrează în lohn.
Populaţia rromă
În Râmnicu Sărat trăieşte o importantă comunitate de rromi. Se estimează că
populaţia rromă numără peste 4200 persoane, din care 3900 sunt stabilite în trei
mari cartiere situate la extremităţile oraşului: Zidari (Flămânda), Costieni şi
Barasca.
Mai jos prezentăm situaţia actuală a etniei rrome în Râmnicu Sărat, privind numărul
caselor din fiecare cartier:
După cum se observă în tabelul de mai sus, condiţiile de viaţă sunt sărace dacă e să
ne gândim că, în medie, trăiesc 6 persoane în aceeaşi casă, de obicei mai mult de o
familie.
Nivelul scăzut al veniturilor creează imposibilitatea construirii de case, în special
pentru familiile tinere de rromi.
77
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Mai mult de jumătate din casele existente sunt improprii. 340 dintre ele sunt făcute
din chirpici, necesitând lucrări de reabilitare majore pentru a asigura condiţii proprii
de trăit. Mai mult, dotarea cu infrastructură urbană este foarte modestă în
cartierele cu populaţie rromă.
Chiar dacă o mare parte a populaţiei rrome nu este conectată la reţeaua
orăşenească de furnizare a apei, există ca surse alternative de apă potabilă puţurile
forate.
Accesul la apă potabilă este, deci, asigurat, dar după ce vechile fântâni nu mai pot
folosite iar la puţuri au fost instalate contoare, procurarea apei a devenit delicată.
Cu privire la furnizarea de gaze şi electricitate, chiar dacă există reţele, veniturile
mici nu permit decât într-o mică proporţie populaţiei rrome să se conecteze la
aceste utilităţi.
Cât despre canalizare, infrastructura în cadrul cartierelor este foarte slab
dezvoltată, creând probleme de igienă colectivă. În interiorul acestor cartiere nu
sunt drumuri amenajate iar cele existente nu sunt asfaltate.
Unul dintre principalele motive pentru lipsa infrastructurilor urbane în cartierele
rrome este faptul că mai mult de 85% din numărul total al caselor a fost construit
fără autorizaţie legală şi proprietarii nu au documente care să le ateste
proprietatea.
Referitor la venituri, 75,7% din populaţia rromă din Râmnicu Sărat are ca principală
sursă de venit ajutorul acordat ca venit minim garantat, ceea ce reprezintă o
problemă majoră pentru comunitatea locală. Referitor la veniturile rromilor, doar
1,6% din populaţia rromă are salarii stabile, în timp ce 19,4% sunt muncitori zilieri
sau muncesc ocazional în domeniul confecţiilor, la colectarea fierului vechi, hârtiei
sau deşeurilor plastice. Restul au ca venit principal ajutoarele de la autorităţi,
venitul minim garantat, iar unii dintre ei, hrana de la cantina socială.
În situaţia în care nu au salarii pe timpul vieţii active, componenţii acestor
comunităţi nu beneficiază de pensii, creând mai departe alte probleme sociale.
Comunităţile rrome au şi alte probleme sociale importante. Astfel, din cauza
prejudecăţilor, majoritatea femeilor rrome nu vor să meargă la medic atunci când
sunt bolnave ori la consultaţii medicale periodice.
Chiar dacă există consilieri sanitari care îndeamnă populaţia rromă din Râmnicu
Sărat să meargă la şedinţe de planificare familială, pentru a se informa despre
metodele de contracepţie şi sarcina nedorită, femeile rrome nu sunt interesate să le
urmeze îndemnul. Majoritatea mamelor rrome nu-şi duc copiii la vaccinare, deşi sunt
informate periodic despre beneficiile unei asemenea acţiuni.
Toate acestea, combinate cu lipsa actelor de identitate şi asigurărilor medicale, cu
lipsa educaţiei sanitare, conduc la o scădere continuă a nivelului de sănătate în
comunitatea rromă.
În al doilea rând, nivelul de educaţie în comunitatea rromă este scăzut. Venitul mic
al părinţilor, combinat cu lipsa perspectivelor reale pentru copii şi cu prejudecăţile,
determină o situaţie critică în materie de educaţie. În prezent, doar 20% din
populaţia rromă cu vârstă peste 14 ani are cel puţin patru clase. De aceea, rromii
78
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza SWOT
79
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
80
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
cât şi pentru instituţia în sine, care devine astfel capabilă să-şi susţină activitatea
din resurse proprii, fără să depindă de bugetul oraşului. Deschiderea unor asemenea
noi centre va reprezenta o foarte bună investiţie, având în vedere că cererea este
ridicată şi că spaţiul în centrul existent este limitat.
De când Centrul vocaţional nu mai funcţionează iar Şcoala specială pentru copii cu
dizabilităţi nu mai are un curicullum adecvat abilităţilor, dorinţelor copiilor şi nici
nevoilor pieţei de muncă, este nevoie să fie înfiinţate ateliere în care aceşti copii să
fie pregătiţi pentru viaţă. Atelierele vor trebui să ofere copiilor instituţionalizaţi
condiţii de pregătire în diferite domenii, pentru a asigura o diversitate de calificări
vocaţionale, în funcţie de dorinţele şi abilităţile lor. În această privinţă, atelierele
ar putea să se axeze pe activităţi cum ar fi zugrăvitul, broderia, grădinăritul sau
altele, apreciate de copiii cu nevoi speciale. Prin munca lor, copiii ar putea obţine
un venit suplimentar pentru traiul zilnic, care să se adauge alocaţiilor. În aceste
ateliere ar trebui amenajate cu spaţii pentru socializare.
Deoarece, potrivit legii, doar ONG-urile pot înfiinţa asemenea ateliere protejate,
este necesara implicarea acestora ca parteneri pentru aceste activităţi.
Construirea de locuinţe pentru a acoperi cererea de locuinţe existentă în
Râmnicu Sărat
Vor fi construite două categorii de locuinţe: locuinţe cu destinaţie socială şi locuinţe
pentru tineri.
Îmbunătăţirea competenţei profesionale a personalului din asistenţa
socială
În centrele şi în şolile speciale este nevoie de psiho-terapeuţi, psihologi şi medici
psihiatri, pentru că, în prezent, o mare parte a personalului nu are calificarea
necesară pentru a presta servicii de calitate. Totodată, deoarece nu există nici un
centru de neuropsihiatrie în judeţ şi avem nevoie de specialişti în psihopedagogia
socială, ne propunem să dezvoltăm un mini - centru universitar care să asigure
specialişti pentru toate instituţiile sociale din Râmnicu Sărat.
Adaptarea forţei de muncă vârstnice la nevoile pieţei
Ar trebui asigurata reconversia forţei de muncă spre noile cerinţe ale pieţei. Acest
deziderat ar putea fi atins prin intermediul centrului de pregătire propus în cadrul
priorităţii Economice şi cu sprijinul comitetului de corelare a ofertei pieţei de muncă
cu oferta sistemului local de educaţie.
Campanii de educare şi conştientizare a populaţiei pe problema socială
Campaniile trebuie focalizate pe următoarele teme: protecţia drepturilor copilului,
copii cu nevoi speciale, cultură civică, responsabilitate socială, lupta împotriva
discriminării, şanse egale etc. Pentru atingerea acestui scop este nevoie să implicăm
ONG- urile locale specializate în domeniul social, pentru a reduce costurile prin
folosirea campaniilor bazate pe voluntari: broşuri, organizarea de evenimente,
fluturaşi, sesiuni de informare. Biserica trebuie, de asemenea, implicată în acest
proces, fiind binecunoscut faptul că această instituţie reprezintă un bun exemplu
pentru populaţia locală.
Se vor realiza o campanie de conştientizare prin educaţie şcolară şi o campanie de
conştientizare şi informare prin mass media locală.
81
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza
82
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Spitalul este compus din următoarele secţii: medicină internă, chirurgie, pediatrie,
ATI, ortopedie, nou-născuţi, obstetrică-ginecologie, cardiologie, neurologie,
oftalmologie, ORL, dermatologie, boli infecţioase şi pneumologie.
Spitalul nu este dotat cu secţii de urgenţe, chiar dacă are personalul necesar pentru
aceasta şi structura sa poate fi uşor modificată pentru a o înfiinţa.
Spitalul fiind finanţat în principal de Casa judeţeană de asigurări de sănătate,
înfiinţarea acestei secţii este imposibil de realizat în situaţia în care Casa nu mai
finanţează unităţile de urgenţă decât pentru spitalele de urgenţă.
Pe de altă parte, chiar dacă Spitalul ar putea oferi servicii de urgenţă, serviciul de
ambulanţă este extrem de slab dotat, având disponibile doar două ambulanţe, care
au nevoie urgentă de echipament modern.
83
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
-în 2005, instalaţii laparoscopice pentru Secţia de chirurgie, în valoare totală de 1,4
miliarde ROL;
-în 2006, reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de sterilizare, cu un cost total de
1,85 miliarde ROL, din bugetul de stat.
Cu toate acestea, Spitalului îi lipsesc dotările adecvate de aparatură şi echipament.
Deşi este atât de solicitat, ambulatoriul Spitalului are o slabă capacitate de a oferi
servicii performante, motiv pentru care se impune dotarea cu aparatură şi
încadrarea cu personal suplimentar, care să acopere specialităţile deficitare.
Aşa cum se poate vedea din datele de mai sus, media sumelor primite de la Casa de
84
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
asigurări de sănătate Buzău este mai mică decât cea a sumelor primite de alte
spitale din ţară, deoarece complexitatea cazurilor rezolvate pe fiecare secţie este în
general mai mică decât media la nivel naţional (în afară de pneumo-ftiziologie,
pediatrie şi medicină internă).
Chiar dacă venitul provenit de la Casă este mic, conducerea Spitalului local reuşeşte
să asigure o foarte bună situaţie financiară.
În afară de donaţiile primite de la diferite spitale şi instituţii străine, Spitalul local
obţine venituri din alte activităţi, cum ar fi Proiectul pentru studii clinice în care are
ca partener o companie germană.
Proiectul îşi propune să recruteze voluntari şi să testeze diferite medicamente.
Servicii auxiliare şi situaţii de urgenţă
Deşi este o localitate de mărime medie, datorită amplasării geografice, în Câmpia
Râmnicului, lipsei formaţiunilor naturale care să ofere protecţie dar şi schimbărilor
de climă din ultimii 5 ani, municipiul nostru s-a transformat într-o localitate
prezentă mereu pe lista avertizărilor meteorologice, acestea variind între cod
galben şi cod portocaliu pentru gradul de risc.
La nivelul oraşului, există un Serviciu Voluntar pentru situaţii de urgenţă, apărut din
necesitatea de a proteja viaţa cetăţenilor în următoarele situaţii de dezastru viscol,
înzăpeziri şi pericol de îngheţ, viituri pe râul Râmnicu Sărat, caniculă, furtuni
violente şi incendii.
Până la înfiinţarea Serviciului Voluntar pentru situaţii de urgenţă Comitetul Local
pentru situaţii de urgenţă apela la forţele de pompieri şi la forţele de poliţie,
exprimând adeseori necesitatea înfiinţării acestui Serviciu ca forţă complementară,
deoarece resursele de intervenţie ale forţelor anterior amintite erau limitate şi
trebuiau să acopere, şi comunele din jur.
Resursele umane necesare au fost uşor de constituit, până în prezent serviciul fiind
încadrat cu un număr de 86 voluntari. Datorită resurselor financiare limitate nu s-a
putut face dotarea cu echipamente specifice necesare desfăşurării în condiţii optime
a activităţilor prevăzute.
Formaţiunea de bază a acestui Serviciu şi în acelaşi timp cea mai bine antrenată este
echipa de salvare şi prim ajutor, formată din tineri care au vârste între 18 -30 ani,
pregătiţi pentru operaţiuni de salvare şi care provin din detaşamentul de intervenţie
la dezastre al Subfilialei de Cruce Roşie Râmnicu Sărat.
În ceea ce priveşte dotările, această formaţiune este singura care are în dotare 1
(una) auto sanitară care însă nu îndeplineşte toate condiţiile tehnice necesare unor
intervenţii operative. Celelalte formaţiuni sunt încadrate cu voluntari din cadrul
Primariei, SC TUC SA, ADP RM Sărat, SC Acvaterm SA, precum şi politişti comunitari.
Personalul Serviciului participă la următoarele tipuri de intervenţii:
- asistenţă sanitară la stingerea de incendii desfăşurate de secţia pompieri Râmnicu
Sărat;
- deblocarea căilor de comunicaţii şi a zonelor afectate în urma furtunilor
- punct de prim ajutor pentru situaţii de caniculă
85
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza SWOT
86
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
deurgenţă pentru persoanele aflate în tranzit prin oraş, pe drumul european E85,
unul dintre cele mai circulate drumuri din România, unde se produc, frecvent,
accidente de circulaţie.
Secţia de urgenţe va trebui dotată cu echipament modern, pentru a face
posibile intervenţiile rapide şi de calitate.
Modernizarea şi dotarea Serviciului de Ambulanţă
Serviciul de ambulanţă ar trebui modernizat şi dotat cu ambulanţe performante, în
măsură să asigure intervenţii rapide şi de calitate atunci când este necesar.
Dotarea cu echipamente şi utilaje pentru eficientizarea activităţii din
cadrul Serviciului Voluntar pentru situaţii de urgenţă din Râmnicu Sărat
Campania de conştientizare şi informare prin mass media locală asupra
situaţiilor de urgenţă
Reabilitarea infrastructurii şi dotarea Spitalului Municipal
Pentru a funcţiona corespunzător şi a asigura servicii de calitate locuitorilor din
municipiu şi din zonele învecinate, Spitalul are nevoie de lucrări de reabilitare şi
dotare cu echipament modern. În primul rând trebuie reparat acoperişul clădirii, dar
trebuie făcute şi alte lucrări de modernizare.
Ca dotare, principalele nevoi ale Spitalului sunt următoarele:
un aparat tomograf
3- 4 aparate de ecografie
5- 6 defibrilatoare
10 monitoare
6 electrocardiografe
un aparat Roentgen
două endoscoape
două instrumente de chirurgie şi ginecologie
un aparat de dializă, în Râmnicu Sărat existând o severă patologie
renală (trei sferturi din cazurile din judeţ)
un mijloc de transport între secţiile exterioare ale spitalului.
În situaţia în care bugetul Spitalului şi bugetul local nu permit procurarea acestor
echipamente, se va trece la extinderea parteneriatelor actuale la alte forme de
sprijin, încercând să identificăm parteneri din străinătate cu care să colaborăm.
Reabilitarea şi modernizarea ambulatoriului
Şi ambulatoriul Spitalului necesită lucrări de modernizare, cum ar fi:
reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, în special cu ţevi şi
bazine;
reabilitarea reţelei electrice, care este foarte veche şi are un grad
ridicat de uzură;
izolarea termică a clădirii ambulatoriului;
înlocuirea tâmplăriei din lemn cu panouri termopan;
instalarea de uşi de acces cu senzori şi rampe de acces pentru
persoanele invalide;
87
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
88
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Educaţie
Analiza
Râmnicu Sărat este recunoscut pentru calitatea învăţământului local.
Mulţi dintre elevii orasului sunt printre cei mai buni din judeţ şi la competiţiile
şcolare naţionale şi internaţionale, mulţi oameni recunosc elita existentă în acest
domeniu în municipiul Rm Sărat.
Ca un argument în susţinerea celor afirmate, vom menţiona câteva dintre
performanţele obţinute de elevii noştri în 2006:
- La concursuri şi olimpiade şcolare, faza naţională, au fost câştigate 31 de premii,
în valoare totală de 5730 RON.
- La concursuri şi olimpiade şcolare la nivel de judeţ, au fost obţinute 110 premii, în
valoare totală de 3220 RON. Cei mai premiaţi elevi provin de la Colegiul Naţional Al.
Vlahuţă, Şcoala generală nr 1, Şcoala generală nr. 5 şi Şcoala generală nr. 6.
- La concursuri şcolare de arte şi meserii la nivel de judeţ, au fost câştigate 16
premii: 6 la specializarea veterinară, 4 la industria alimentară, 2 la specializarea
agricolă şi 2 la specializarea mecanică, toate de către elevi ai Grupului Şcolar
Agricol, şi alte două premii, la turism şi alimentaţie publică, de către elevi de la
Grupul Şcolar Economic.
89
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Se prefigureaza că numărul de elevi din şcoli va scădea dramatic pe viitor, aşa cum
se observă din Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI) al judeţului Buzău:
90
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
91
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
92
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Desigur, aceste sume de bani nu vor fi suficiente pentru nevoile şcolilor, dar se va
face tot posibilul să se suplimenteze pentru că educaţia reprezintă una dintre
primele priorităţi ale municipatitatii.
Analiza SWOT
93
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
94
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
95
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
96
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza
Sectorul TIC se află în extindere în Râmnicu Sărat, ca peste tot în România. Mult mai
mulţi oameni ajung să folosească computerul şi internetul, fie acasă, fie la locul de
muncă.
Departamentul informatic al Primăriei, responsabil cu monitorizarea pătrunderii TIC
înmunicipiu, a furnizat Grupului de dezvoltare strategică următoarele date:
97
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
98
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Nu există nici un program interactiv de uz comun, nici proceduri sau norme pentru
activitatea de reţea. Această situaţie indică o lipsă de comunicare electronică în sau
între servicii ori birouri.
De altfel, în timpul primei întâlniri a Grupului de lucru din cadrul Primăriei, doar doi
participanţi din şapte aveau o adresă de e-mail, ceea ce înseamnă că respectivele
computere sunt folosite în principal pentru procesare de text şi alte activităţi
specifice.
Primăria are o pagină web construită şi actualizată de propriii specialişti din
departamentul informatic. Structura paginii web este bună, însă conţinutul necesită
îmbunătăţiri.
Spre exemplu, conexiunile la Legea 544 şi Legea 52 arată doar conţinutul legilor şi al
normelor implementate, precum şi persoana responsabilă cu aplicarea lor, fără să
arate procesul de aplicare, propunerile de legi sau proiectele de hotărâri aflate în
dezbatere publică etc.
Lipsa multor informaţii referitoare la activitatea Primăriei face necesară
actualizarea urgentă, ca şi îmbunătăţirea conţinutului paginii electronice de
prezentare a instituţiei.
De asemenea, pe pagina web sunt prezentate diferite formulare şi documente utile
cetăţenilor care, însă, nu pot fi descărcate in lipsa unor programe speciale. Din
această cauză, taxele locale nu pot fi achitate electronic, iar cetăţenii nu au
posibilitatea să afle ce sume au de plătit către autorităţile publice.
Dar, chiar în aceste condiţii, gradul de colectare a taxelor este de aproape 100%.
Primăria are pagină web, dar unităţile subordonate sunt lipsite de acest mijloc de
comunicare.
Abilităţile personalului Primăriei în utilizarea TIC sunt destul de reduse, dar se speră
că ele vor fi îmbunătăţite după încheierea cursurilor organizate conform modulelor
1, 2 şi 3 ale programului ECDL, la care au participat toţi angajaţii. Sunt multe
cazurile când personalul departamentului informatic trebuie să repare computerele
blocate din cauza proastei utilizări sau să efectueze operaţiuni de scoatere a
viruşilor, de reinstalare de programe şi alte activităţi similare.
Din această cauză, specialiştii departamentului nu mai au suficient timp pentru
elaborarea de noi proceduri TIC, atât de necesare activităţii din Primărie.
O asemenea situaţie conduce la concluzia că este nevoie de mai mult personal la
departamentul informatic, ai cărui specialişti trebuie, de asemenea, pregătiţi prin
cursuri speciale de administrare a bazelor de date, a reţelelor TIC, a sistemelor de
operare şi administrare a serverelor.
Conducerea departamentului a elaborat o strategie de dotare informatică a
Primăriei, un document oficial care prezintă situaţia TIC în instituţie şi idei pentru
un proiect în acest sens.
99
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza SWOT
De aceea, Consiliul Local se va implica şi va deveni partener în orice proiect care îşi
propune dezvoltarea sectorului ICT în beneficiul comunităţii noastre.
100
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Analiza
Societatea civilă
Sistemul de reprezentare al societăţii civile în raport cu autorităţile din Râmnicu
Sărat nu s-a dezvoltat suficient datorită lipsei de fonduri, a capacităţii şi a
cunoştinţelor reduse privind atragerea de fonduri UE, a lipsei parteneriatelor între
ONG-uri, dar şi faptului că, în municipiu, activitatea bazată pe voluntariat este
practic inexistentă.
În oraş există cinci ONGuri active, dintre care două lucrează pe probleme de tineret,
două au ca preocupări îngrijirea socială şi medicală, iar unul, activitatea culturală.
Asociaţia de tineret” Viitorul începe azi” (VIA) este una dintre cele mai vechi
organizaţii neguvernamentale din oraş. A fost înfiinţată în 2002 şi a pus în practică
mai multe proiecte cu sprijinul Autorităţii naţionale pentru tineret. Astfel, a
înfiinţat tabere pentru tineret, ocazie cu care participanţii la programele acestora
au plantat copaci, au instalat panouri de conştientizare, au marcat trasee montane
etc. De asemenea, începând cu 2004, la sfârşitul fiecărui an, VIA a premiat tinerii
talentaţi în domeniile artei, literaturii şi sportului.
Organizaţia editează publicaţia „Sensul Râmnicean”. Principalele acţiuni ale VIA,
bazate pe voluntariat, vizează comportamentul civic, sportul şi turismul, cultura şi
artele, în strânsă legătură cu problematica tineretului.
Asociaţia culturală „VALMAN” are o vechime de mai puţin de doi ani şi are ca
principal scop organizarea de evenimente culturale. Asociaţia deţine şi o mică
tipografie. Principalul proiect pe agenda Asociaţiei este organizarea, începând din
2007, a concursului de muzică de folk şi poezie pentru tineri „Valeriu Sterian”.
Crucea Roşie şi Crucea Alb-Galbenă sunt cele două organizaţii care au ca preocupări
îngrijirea socială şi medicală. Acestea funcţionează de mai puţin de 3 ani, timp în
101
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
care s-au făcut remarcate, chiar dacă activitatea lor nu poate acoperi numeroasele
probleme din acest domeniu.
Crucea Roşie a fost puternic sprijinită de Primărie, fiind dotată cu spaţiu pentru
sediu şi o ambulanţă. Organizaţia a defăşurat cursuri de pregătire pentru câteva zeci
de persoane din municipiu, care au devenit voluntari ai Crucii Roşii.
Tineretul
În domeniul activităţilor pentru tineret, Casa municipală de cultură organizează:
- concursul „Cântecul oraşului”
- concursul de eseuri şi poezie „Adolescenţa eternă”
- concursul de dans, poezie şi cântec „Dragobete”
- aici işi desfăşoară activitatea Cenaclul literar artistic „Al. Sihleanu”
Sportul
Viaţa sportivă în Râmnicu Sărat este relativ activă, deşi poate fi mai dinamică în
condiţiile în care oraşul are un potenţial demonstrat de performanţele obţinute de
sportivii localnici la diferite competiţii naţionale şi internaţionale de unde, de-a
lungul timpului, s-au întors cu numeroase diplome şi premii.
102
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Echipa de fotbal din Râmnicu Sărat este înscrisă în Liga a III-a şi are ca obiectiv ca în
viitoarele sezoane să promoveze în Liga a II-a. La nivelul copiilor, descoperă tainele
acestui sport cel puţin 60 de mici sportivi, constituiţi în echipe care sunt înscrise în
campionatele naţionale pentru diferite categorii de vârstă. Există, deci, şi la acest
sport, viitor asigurat pentru municipiul Râmnicu Sărat.
În oraş există şi două echipe şcolare de handbal - una masculină şi una feminină, a
căror pregătire este susţinută financiar de Clubul Sportiv Municipal.
În Râmnicu Sărat, copiii se îndreaptă cu precădere către judo şi lupte libere. Mai
mulţi sportivi care au învăţat judo şi lupte libere la Râmnicu Sărat au fost laureaţi la
importante competiţii naţionale şi internaţionale.
Dintre celelate sporturi, ramura cea mai bine reprezentată este karate, practicată în
mai multe cluburi private.
103
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
trei săli de sport în cadrul şcolilor; celelalte şcoli sunt nevoite să îşi
desfăşoare orele de sport în săli de clasă, improprii unui asemenea tip de
activitate.
Analiza SWOT
104
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
105
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Administraţie locală
Analiza
Aşa cum s-a mentionat, Primăria este condusă de un primar, un viceprimar şi un
secretar al municipiului, numărul total al personalului fiind de 90 de angajaţi, din
care 8 au funcţii de conducere, 57 sunt funcţionari publici iar 25 sunt personal
contractual.
106
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Prin urmare, chiar dacă teoretic este foarte bună, structura de coordonare nu este
funcţională în toate elementele sale.
107
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
În cadrul unor proiecte complexe, în special al celor finanţate de UE, definirea clară
a responsabilităţilor între parteneri este vitală, pentru a putea arăta autorităţii
finanţatoare mecanismul implementării şi faptul că banii vor fi cheltuiţi cu folos.
Credem că este relevant de spus că o intenţie, demnă de toată atenţia, a
municipalităţii, de a realiza proiecte de colaborare cu două mari oraşe din Turcia şi
China, a pierdut mult din entuziasmul iniţial, nefiind puse în practică.
Conducerea Primăriei e hotărâtă să facă tot posibilul pentru atragerea de fonduri în
vederea dezvoltării municipiului în baza unui plan strategic şi metodologic, primul
pas major făcut în această direcţie fiind elaborarea Strategiei de dezvoltare pentru
perioada 2007- 2013.
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Strategia de dezvoltare pentru perioada 2007 - Primăria nu are o strategie
2013 reprezintă un prim pas important făcut de dezvoltare a carierei personalului, astfel
pentru definirea unei concepţii privind modul în încât acesta să-şi cunoască perspectivele la locul
care administraţia locală va lucra pentru de muncă şi să fie stimulat să se pregătească
implementarea proiectelor. pentru a obţine performanţe profesionale
superioare. Conducerea Primăriei ar trebui să
creeze oportunităţi de dezvoltare a carierei şi să
ofere suficient de multe şi de variate cursuri de
pregătire pentru întregul personalul
Oportunitati Amenintari
Există o finanţare potenţială Adancirea crizei economice cu repercursiuni
pentru Râmnicu Sărat iar administraţia locală grave asupra mentinerii personalului si
nu-şi permite să piardă această oportunitate. specializarii lui in vederea implementarii
proiectelor invocate in Strategie
108
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
109
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
110
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Pornind de la analiza SWOT realizata pe fiecare din sectoarele cheie ale zonei de
actiune urbana (municipiul Ramnicu Sarat) se poate concentra o analiza SWOT de
ansamblu a zonei de actiune urbana, care va fi prezentata mai jos.
111
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
112
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
2.1 Obiective
„O strategie de dezvoltare urbană se axează pe ideea de oraş văzut ca unitate de
analiză prin care se înţelege că oraşele trebuie să contribuie la bunăstarea
naţională, ele fiind o parte integrantă, şi, de cele mai multe ori, majoră a economiei
naţionale, şi, sprijinind reformele, perioadele de tranzitie şi investiţiile, pot
determina creşterea producţiei atât pe plan local, cât şi naţional” (World Bank – City
Development Strategies)
Experienţa anterioară a UE privind Iniţiativa Comunitară URBAN a scos în evidenţă
nevoia de abordări integrate pentru a răspunde problemelor din oraşele/centrele
urbane mari, probleme de ordin social, economic, dar şi ambiental în oraşele mai
sărace. Datorită relaţiei interdependente dintre aceste aspecte, acţiunile sunt mult
mai eficiente dacă pornesc de la planurile integrate de dezvoltare urbană. Fără o
abordare coerentă, activităţile individuale nu conduc la soluţionarea problemelor
existente. În consecinţă, se poate atinge o sinergie maximă dacă planurile se
bazează pe toate aceste aspecte – infrastructură, servicii publice, mediu de afaceri
şi servicii sociale.
113
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
114
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Măsura 4.1 Implementarea politicilor sociale prin noi instrumente care să sprijine
trecerea de la o politică socială cu centrul de greutate pe prestaţii sociale la una
care tinde să îmbunătăţească calitatea şi diversitatea serviciilor astfel încât
persoanele defavorizate să aibă un grad cât mai scăzut de dependenţă faţă de
Stat.
115
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Prioritatea 6. Educaţie
Obiective Generale
Dezvoltarea oraşului ca un centru educaţional modern pentru întreaga regiune,
în continuarea bogatei noastre tradiţii educaţionale, cu folosirea sistemelor
avansate de cunoaştere în unităţile de învaţământ, urmărind sporirea
resurselor umane şi crearea unui parteneriat strategic cu entităţile economice
locale, pentru dezvoltarea absolvenţilor pe plan profesional, cu un nivel ridicat
de adaptare la cerinţele pieţei muncii.
Prioritatea 7. TIC
Obiectiv General
Creşterea gradului de utilizare a facilităţilor ITC în oraş, atât pentru mediul
economic cât şi pentru instituţiile publice şi populaţie, prin dezvoltarea
infrastructurii şi a serviciilor de ITC şi îmbunătăţirea accesului la astfel de
facilităţi.
Măsura 7.1 Creşterea accesului la societatea informaţională pentru cetăţeni şi
mediul de afaceri
Măsura 7.2 Elaborarea şi implementarea unei strategii IT la nivelul municipiului
116
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Măsura 8.1 Creşterea implicării societăţii civile în viaţa publică din Râmnicu Sărat
Măsura 8.2 Crearea de noi instrumente pentru sprijinul tinerilor
Măsura 8.3 Dezvoltarea infrastructurii sportive
117
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
118
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
119
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
120
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
În anul 2005, consumul total de apă potabilă a fost de 2 647 250 metri cubi, din care
doar 1704 621 metri cubi au fost facturaţi, restul de 36% reprezentând pierderi.
Acestea se datorează faptului că sunt multe pierderi, datorate instalaţiilor
învechite, în timp ce populaţia şi agenţii economici au contoare şi plătesc doar ceea
ce consumă.
Canalizarea municipiului este întinsă pe o reţea de 63,1 km, care acoperă în jur de
90% din lungimea străzilor vechi ale municipiului, exceptând noile cartiere. În total,
aproape 65% din municipiu este acoperit de reţeaua de canalizare. Cartierele Anghel
Saligny, Alecu Bagdat şi Bariera Focşani, nou parcelate pentru construirea de case,
nu sunt legate la reţea.
121
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
2004 - 2008
Implicarea autorităţilor locale din municipiul Râmnicu Sărat în asigurarea ordinii este
esenţială, ea fiind atributul Poliţiei Comunitare care în anul 2006 şi-a mărit numărul
cu 31 persoane în urma susţinerii concursului de ocupare a posturilor vacante pentru
asigurare pază obiective, supravegherea respectării normelor legale privind
curăţenia municipiului, asigurarea măsurilor de ordine cu ocazia desfăşurării
manifestărilor culturale şi sportive, a distribuirii de ajutoare sau a venitului minim
garantat, însoţirea reprezentanţilor Primăriei la măsurile de executare silită şi
încasări parcări cu plată. A fost derulat un parteneriat cu Poliţia Naţională Râmnicu
122
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Sărat, constituindu-se patrule mixte pentru asigurarea ordinii publice şi s-au aplicat
amenzi în sumă de 34.000 lei constatându-se şi un număr de 12 infracţiuni pentru
care s-au încheiat procese verbale. Un succes deosebit s-a înregistrat prin depistarea
a 3 persoane date în urmărire generală care au fost predate poliţiei naţionale.
La sfârşitul anului 2004, turismul reprezenta doar 0,3% din economia locală, iar de
atunci situaţia nu s-a schimbat. Infrastructura şi serviciile turistice sunt slab
dezvoltate, iar oportunităţile turistice din zonă nu au avut prioritate, chiar dacă
oraşul are un mare potenţial în acest domeniu.
3.Planul de acţiune
123
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Pentru aceste considerente, prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbana s-a propus
realizarea a două proiecte, unul din componenta infrastructura si unul din
componenta socio-culturala, dupa cum urmeza:
124
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Pachetul de proiecte
Fundamentarea proiectului
In urma analizei situatiei existente s-au constatat o serie intreaga de probleme in
cadrul infrastructurii stradale:
• Aglomerari ale traficului auto in zonele de interes ale
Municipiului(cazul Cartier Halelor)
• Rezolvarea deficitara a intersectiei de la intrarea in Municipiul Ramnicu
Sarat
• Insuficienta locurilor de parcare in zone de interes cetatenesc ale
Municipiului
• Fluxuri auto sau pietonale improprii sau greoaie in diverse zone ale
municipiului.
• Accesul greoi al cetatenilor, mijloacelor de transport in comun, din
cartierele orasului catre zona centrala, unde sunt amplasate
principalele institutii de interes cetatenesc;
• Gradul avansat de uzura si de deteriorare a partii carosabile;
• Spatii verzi neingrijite, alei pietonale degradate;
• Lipsa refugiilor pentru transportul in comun;
• Marcaje rutiere insuficiente si lipsa panourilor de informare a
cetatenilor;
• Lipsa sau degradarea avansata a bordurilor
• Trotuare fisurate,sau distruse din cauza radacinilor copacilor
• Borduri sparte, lipsa sau dislocate cu neuniformitati in lungul strazilor
• Zone din reteaua de alimentare cu apa , care sunt in stadiu avansat de
uzura si care ar trebui inlocuite pe strazile pe care se intervine, astfel
incat sa mai functioneze in parametrii, fara reparatii cel putin 5 ani.
125
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Descrierea proiectului
Scop:
Proiectul “Reabilitare/modernizare străzi orăşeneşti şi reabilitare reţele de apă în
zona de actiune urbană a municipiului Râmnicu Sărat”, are ca scop imbunatatirea
calităţii infrastructurii rutiere in zona de interventie urbana, fluidizarea traficului,
prin cresterea vitezei de deplasare in conditii de confort si siguranta pe arterele
urbane studiate, prin imbunatatirea partii carosabile si amenajarea de intersectii,
descongestionarea traficului în zona centrală şi dirijarea acestuia spre zonele
marginale municipiului.
Complementar, se urmareste reabilitarea retelelor de apă din corpul strazilor,
având în vedere gradul mare de uzură al acestora (40-50 de ani vechime).
126
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
127
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Strada Unirii
Strada Piaţa Halelor
Str Principele Ferdinand
Bulevardul Nicolae Balcescu
Spatii verzi şi pe strazile de categoria a II-a şi a III-a, în
limita bugetului proiectului.
Lucrarile de reabilitare si modernizare ale strazilor vor urmari respectarea
următoarelor condiţii:
- aducerea structurii rutiere la parametrii tehnici corespunzători categoriei
strazii, asigurându- se astfel condiţii bune de siguranţă şi confort în
circulaţia auto;
- realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care să se
încadreze în prevederile legale;
- asigurarea scurgerii apelor pluviale si meteorice in conditii imbunatatite ;
- fluidizarea traficului auto prin realizarea:
o unor sensuri giratorii (acolo unde acest lucru este posibil) si prin
stabilirea unor sensuri unice, interdictii de stationare, etc, in masura in
care nu se impun masuri de exproprieri.
Intersectia b-dul Digului cu strada M. Kogalniceanu
Sistematizarea rutiera a zonei aferente Sediului Primariei
Municipiului Ramnicu Sarat.
Sistematizarea rutiera a zonei aferente Garii.
o Realizarea unei rute de iesire spre Focsani pentru autovehiculele
mai grele de 3,5 tone,prin refacerea structurii rutiere a b-dului Digului(pe
partea stanga a accesului spre Ramnicu Sarat) si a strazii Dorobanti.
Aceasta ruta va avea o parte carosabila rezistenta la trafic greu. In acest
sens se va introduce semn de obligativitate pentru autovehicule de peste
3,5 tone,urmand ca traficul de pe M-Kogalniceanu,Al.I.Cuza sa fie destinat
ulterior exclusiv autovehiculelor usoare ce traverseaza Municipiul.
o Se propune crearea unui coridor de traversare a orasului pe
latura de sud a acestuia, prin fluidizarea traficului pe strada Digului ,care
ar face legatura cu/intre cartierele orasului din Zona de Interventie
Urbana (cartierele Cartierul Halelor,Balcescu,Luncii,Al Ioan Cuza)
• Amplasarea unor puncte de informare a cetatenilor in zonele de interes
ale Municipiului Ramnicu Sarat. Acestea vor fi de tip panouri cu monitoare
touch-screen si vor putea furniza cetatenilor Municipiului si nu numai
informatii referitoare la punctele de interes, temperatura, documentatii si
acte necesare pentru obtinerea diverselor autorizatii, permisuri de la
autoritatile locale, etc.
• Cartier Centru_1bucata
• Cartier Halelor_1 bucata
• B-dul Digului intersectie cu Mihail Kogalniceanu_2 bucati
128
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
129
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
130
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Fundamentarea proiectului
In urma auditului, s-au identificat zonele cu potential crescut de infractionalitate,
care afecteaza siguranta cetatenilor comunitatii. Acestea sunt in principal zonele
aglomerate din zona centrala a municipiului, zonele din apropierea scolilor, mai ales
in perioadele de intrare/iesire la/de la cursuri a elevilor, parcuri si strazi
neiluminate suficient noaptea.
Amplasamentul este situat in Zona de Interventie Urbana a Municipiului Ramnicu
Sarat si cuprinde cartiere cu functiune preponderant rezidentiala.
In urma analizei privind zonele cu risc crescut de criminalitate, prin proiectul
propus, amplasarea camerelor de supraveghere se va face, pe strazile prezentate in
tabel:
131
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Nr. Adresa
crt.
1 Str. T. Vladimirescu nr.17, 13 (local 1, 2)
2 Str. Lalelelor, nr. 2
3 Str. N. Bălcescu, nr. 2
Str. Şoseaua Puieşti, nr. 5
4 Str. Liliacului, nr. 15
5 Str. Ştefan cel Mare, nr. 17
6 Str. Păun Pincio, nr. 2
7 Str. Perişori, nr. 2
8 Str. Principele Ferdinand, nr. 3
9 Str. Al. I. Cuza
10 Str. Matei Basarab, nr. 83
11 Str. Horia (Micşunelelor)
12 Str. Lalelelor, nr. 1
13 Str. Zorilor, nr. 8
14 Str. Păun Pincio, nr. 10
15 Str. Amurgului, nr. 14
16 Str. Armoniei
17 Str. 22 Decembrie (A.I. Cuza)
18 Str. Perişori
19 Str. Păcii, nr. 9
20 Str. Patriei, nr. 10
21 Str. Micşunelelor
22 Str. C. Brâncoveanu, nr. 13
23 Str. Al. Vlahuţă, nr. 20
24 Str. Bld. 1 Decembrie 1918, nr. 1
Zonele in care aceste camere video se vor amplasa apartin Domeniului Public al
Consiliului Local al Municipiului Ramnicu Sarat. Lucrările se efectuează în totalitate
pe terenuri aflate în administraţia Consiliului Local Rm Sarat
Descrierea proiectului
Proiectul de realizare a unui sistem de supraveghere – are ca scop sa creasca
siguranta cetatenilor din oras si cu precadere in zonele dens populate sau
identificate ca avand un potential infractional mai ridicat , sa previna fenomenele
de crestere a infractionalitatii si criminalitatii in Municipiul Ramnicu Sarat si sa
creeze un climat general sigur, atractiv şi mai lipsit de riscuri pentru intreaga
comunitate (cu accent pe grupurile de tineri vulnerabili) inclusiv cea reprezentata
de mediul de afaceri local; eliminarea barierelor de comunicare între poliţie şi
gardienii publici, pe de o parte, şi comunitatea locală, pe de altă parte.
132
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Obiectivele Proiectului
Obiectiv general: imbunatatirea sigurantei, securitatii locuitorilor si elevilor din
municipiu.
Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in municipiu
Obiectivele specifice care urmeaza a fi atinse prin acest proiect sunt:
-Prevenirea si combaterea actelor de violenta in spatiile publice;
-Asigurarea sigurantei si securitatatii in spatiile publice;
-Managementul eficient al situatiilor de urgenta;
-Caracterul preventiv menit sa descurajeze infractionalitatea;
-Probarea eventualelor infractiuni in instanta;
-Prevenirea si reducerea consumului de droguri in spatiile publice.
133
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
- anul I 914.920 mii lei din care 428.805 mii lei C+M
- anul II;
Harta zonei de acţiune urbană este prezentată în anexa nr.2 la scara 1:4000, în care
se poat identifica următoarele:
Limita zonei de acţiune urbană;
Proiectul individual nr.1, “Reabilitare/modernizarea străzi orăşeneşti şi
reabilitare reţele de apă în zona de actiune urbană a municipiului
Râmnicu Sărat” care cuprinde lucrări de infrastructură -
134
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
135
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
136
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
137
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
Perioada de
Buget proiect
implementare
Nr. Obiectiv şi Valoare Contribuţie
crt Denumire proiect Solicitant1 activităţi nerambursabil proprie Costuri
Anul Anul
. propuse ă solicitată costuri neeligibile Total (lei)
începerii finalizării
(VNS)2 eligibile (CN)4 (lei)
(lei) (CPCE)3 (lei)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)=(7)+(8)+(9)
Reabilitarea
Reabilitare/modernizar
infrastructurii
ea străzi orăşeneşti şi Primăria
urbane a
reabilitare reţele de municipiului
1 municipiului Anul 1 Anul 3 19.080.000 420.651 3.769.086 23.269.737 lei
apă în zona de actiune Rîmnicu
Ramnicu
urbană a municipiului Sărat
Sarat.
Râmnicu Sărat
Cresterea sigurantei si Imbunatatirea
prevenirea Primăria sigurantei,
criminalitatii in zona municipiului securitatii
2 Anul 1 Anul 1 661.598 13.502 239.820 914.920 lei
de actiune urbana a Rîmnicu locuitorilor si
Municipiului Ramnicu Sărat elevilor din
Sarat municipiu.
Sub-total 1 (buget proiecte) 19.741.598 434.153 4.008.906 24.184.657 lei
Costuri implementare Plan integrat5
TOTAL 19.741.598 434.153 4.008.906 24.184.657 lei
1
Informaţiile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv la secţiunea 1 – Informaţii privind solicitantul
2
Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv
3
Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv
4
Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv
5
Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIDU. Aceste costuri nu reprezintă
cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaţional Regional, trebuind să fie asigurate de către promotorul/promotorii PIDU
138