Sunteți pe pagina 1din 138

PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA AL

MUNICIPIULUI RAMNICU SARAT

SOLICITANT CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI RAMNICU SARAT

CONSULTANT S.C. IPCMG S.A BUCURESTI

Martie 2009
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

MESAJUL PRIMARIEI

 Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să


promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa
viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate
administrativă haotică , în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi
se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a
aratat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel
mai bine atunci cînd fac parte dintr- un cadru coerent şi când
există o coordonare la nivel strategic.

 Planificarea strategică este un instrument de management care


permite unei administratii locale să se concentreze asupra unei
alinieri eficiente a resurselor sale cu misiunea şi viziunea sa

Misiunea noastra

 Oferirea de servicii publice de calitate cetăţenilor municipiului,


prin intărirea capacităţii administrative necesare pentru
consolidarea autonomiei financiare si administrative,
perfecţionarea managementului in administraţia locală si pentru
dezvoltarea spaţiului economico-social. Un element important îl
reprezintă beneficiarii actului administrativ–cetăţenii, ca indivizi
sau asociaţi în diverse organizaţii, care pot şi trebuie să înveţe să
se folosească de instrumentele legale pentru responsabilizarea
administraţiei publice locale.

 Dezvoltarea durabila nu ar fi posibila fara aportul fiecarui individ


in parte. Aici apare responsabilitatea sociala a fiecaruia dintre noi,
element esential pentru dezvoltarea zonei, integrat in arealul de
dezvoltare a municipiului.

2
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Viziunea noastra

 Municipiul Ramnicu Sarat sa devina un centru al oportunităţilor,un


loc plăcut în care să trăieşti, să munceşti şi să studiezi; cu
autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o
comunitate de afaceri dinamică şi implicată pentru realizarea unei
dezvoltari economico-sociale si regenerarea urbana a
Municipiului Ramnicu Sarat.

 “Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile


prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare
de a- si satisface nevoile lor”.(Gro Bruntland)

 ”Dezvoltarea economica nu poate fi oprita dacă strategiile


trebuie schimbate astfel incat sa se potriveasca cu limitele
ecologice oferite de mediul inconjurator si de resursele
planetei.”(RaportBrundtland,WCED)

 Avand ca scop satisfacţia permanentă a cetatenilor si a agentilor


economici din municipiu, planificarea strategica a dezvoltarii
urbane înseamnă o succesiune de decizii luate pe baza unei
evaluări anterioare a situaţiei actule a comunitatii locale pentru a
îndeplini obiectivele prin programul de guvernare locala utilizând
mijloacele si resursele pe care organizaţia le are la dispoziţie.

 Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt


dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea,
siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt
esentiale in definirea calitatii vietii.

 Având în vedere că România a optat pentru un stat al bunăstării


descentralizat, administraţia publică locală capătă tot mai multe
responsabilităţi, şi pentru a beneficia de sprijinul populaţiei în
punerea în aplicare a hotărârilor adoptate, este absolut necesară

3
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

nu doar consultarea cetăţenilor , ci şi implicarea acestora în


procesul luării deciziilor şi al aplicării acestora.

 Autorităţile locale şi cele centrale sunt, în fapt, reprezentante ale


comunităţii la niveluri diferite. Comunitatea noastra locala este
reprezentată de către autorităţi alese prin vot de către cetăţenii
săi, si intelegem că buna functionare a acestei comunităti
presupune atât o relaţie pe orizontală (între instituţii care se află
pe acelaşi palier de decizie) ,cât şi pe verticală (între instituţii
care se găsesc pe paliere diferite ale procesului decizional)

 Astăzi, comunitatea este privită ca un ansamblu de relaţii sociale


complexe a cărui natură şi ale cărui orientări sunt examinate în
contexte specifice.(BernardValade,1996)

 Parteneriatul social este impletirea vointei comunităţii locale cu


structurile administratiei locale, modalitate de lucru pe care isi
doreste a o implementa Primaria Municipiului Ramnicu Sarat
pentru dinamizarea activităţii locale şi a participării comunitare.
O necunoaştere detaliată a condiţiilor, poate conduce la o lipsă de
eficienţă, dacă programele care se doresc a se implementa sunt
neadaptate specificului comunitatii, ele pot deveni ineficiente, iar
beneficiarii nu vor resimţi o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă.

4
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PLANUL DE


DEZVOLTARE URBANA A MUNICIPIULUI RAMNICU SARAT

 Planul integrat de dezvoltare


presupune urbana
introducerea in Romania, a unui concept nou privind planificarea
dezvoltarii urbane, denumit „planificare urbana integrata” care
inlocuieste pe cel de „planificare urbana traditionala”.

 Planificarea urbana integrata presupune adoptarea unui model de


dezvoltare urbana flexibil, avand la baza o strategie bine
fundamentata, la care participa atat in faza de concept cat si in
cea de realizare toti actorii interesati de dezvoltarea orasului; in
afara celor traditionali –administratia publica-, apar actori noi-
organizatii profesionale,organizatii nonguvernamentale,patronate,
sindicate, investitori etc.

 Planificarea urbana traditionala a utilizat intotdeauna un model


tehnic,bazat pe reguli de sistematizare inradacinate, adoptate de
autoritatea publica centrala, cu o flexibilitate limitata, pusa in
practica de catre autoritatea locala dupa un model ierarhic de
actiune, in care statul este cel care dispune de resursele necesare
pentru punerea in practica a planurilor de urbanism.

 Tinand seama de situatia existenta in toate orasele din Romania


privind starea infrastructurii, a constructiilor in mare majoritate
degradate, a problemelor de mediu, lipsa potentalului pentru
dezvoltari de activitati economice, turistice, culturale
etc.,aproape toate proiectele de dezvoltare urbana tebuie sa
abordeze de fapt, in esenta, probleme de „regenerare urbana”
utilizand experienta tarilor din U.E., care au inceput aceasta
actiune inca din anii `80, urmarind in primul rand dezvoltarea
durabila a oraselor.

 Daca ne referim la problemele dezvoltarii durabile, trebuie sa


remarcam ca si la nivelul dezvoltarii globale a lumii, la Summit-ul
Mondial asupra Dezvoltarii Durabile de la Johannesburg (2002)
pentru prima data s-a inregistrat o abatere semnificativa de la

5
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

abordarile anterioare, in care accentul se punea pe tratatele


dintre state-natiuni, de data aceasta inregistrandu-se in jur de 280
de „initiative de parteneriat”-acorduri intre guvernele
nationale,institutiile internationale,comunitatea de afaceri,
sindicate, ONG-uri si alte entitati care sa desfasoare activitati de
dezvoltare durabila.

 Primul Plan Integrat de dezvoltare urbana a municipiului


Ramnicu Sarat trebuie sa fie, prin urmare, o perspectivă, o
poziţie, un plan, un model. Este o punte între politică, pe de o
parte, şi tactică–sau acţiunile concrete, pe de altă parte.

 Planul Integrat este un cadru prin care o serie de proiecte mai mici
contribuie la realizarea obiectivelor de întindere mai mare, pentru
o directionare a dezvoltarii socio-economice spre realizarea unor
obiective fezabile, pe termen lung.

 Experienţa internaţională a aratat că proiectele şi programele


operaţionale funcţionează cel mai bine atunci cînd fac parte dintr-
un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

 Procesul de planificare strategică a vizat definirea reperelor


strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 4
ani(2009-2013).

 In acceptiunea generala, dezvoltarea durabila este definita ca


fiind dezvoltarea care satisface nevoile actualei generatii fara a
priva generatiile viitoare de posibilitatea de a le satisface pe ale
lor. Cu alte cuvinte dezvoltarea durabila inseamna ameliorarea
calitatii vietii respectand capacitatea ecosistemelor care sustin
aceasta viata.

 Constientizarea problemelor cu care se confrunta comunitatea,


atat prin factorii de decizie, cat si de catre cetateni va accelera
gasirea solutiilor optime necesare atingerii obiectivelor dezvoltarii
durabile.

6
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Principiile care au stat la baza procesului de planificare strategica


au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii,
transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului

 Planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea la nivelul


administraţiei publice a unui management strategic integrat, la
toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile
apărute în beneficiul comunităţii.

 In opinia noastră, intr-o economie modernă de piaţă, o


administratie locala trebuie sa joace, pe langa rolurile traditionale
de legiuitor si de executant si roluri noi in functie de tendintele
strategice specifice: inspirator,stimulator,facilitator,coordonator.

 Politica noastra este de a stabili şi transpune în fapt obiectivele


strategice şi operaţionale, cu toată răspunderea şi competenţa,
având orientarea clară înspre nevoile cetateanului, punând
accentul pe îmbunătăţirea continuă.

 Dorim să obţinem un echilibru între calitatea serviciilor şi


exigenţele societăţi civile locale.

 Obiectivul acestui document este descrierea cadrului strategic


posibil in care Primaria municipiului Ramnicu Sarat, dintr-o
poziţie pro-activă, poate susţine şi implementa acţiuni pentru
a stimula dezvoltarea orasului, pe termen mediu şi lung.

 Dezvoltarea reprezintă un proces de schimbare în mai multe


planuri: economic, social, instituţional, de mediu,etc. Este vorba
de schimbarea de mentalitate, comportament şi mod de gândire al
omului, a factorului cheie în tot ceea ce se gândeşte şi se
materializează pe acest pământ.

 Ramnicu Sarat, ca de fapt oricare oraş al ţării, are nevoie de un


plan de dezvoltare bine pus la punct, bazat pe nevoile locale, dar
care să concorde cu tendinţele naţionale şi internaţionale.
Deasemenea, un astfel de plan trebuie realizat în folosul
membrilor comunităţii, prin implicarea lor în procesul decizional şi

7
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

prin asigurarea protecţiei cetăţeanului faţă de orice tip de


agresiune.

 Ramnicu Sarat se confruntă cu un proces de dezvoltare


urbanistică, economică şi socială, ce modifică echilibrul actual
dintre mediul natural şi nevoia umană. In acelaşi timp, creşterea
populaţiei şi limitarea teritorială creează probleme de protecţie a
mediului, cu efecte adverse privind viitorul locuirii în oras.

 Planul Integrat de dezvoltare urbana a municipiului Ramnicu


Sarat implică regândirea politicii de dezvoltare a orasului şi
definirea unei restructurări a acţiunilor publice, o “revoluţie” a
mentalităţii, care necesită implicarea, în primul rând, a factorilor
de decizie, dar si a tuturor segmentelor societăţii civile,
autorităţilor locale, comunităţii oamenilor de afaceri,
sindicatelor,etc.
Elementul motor al Planului Integrat de Dezvoltare Urbana îl
reprezintă mobilizarea societăţii civile. Astfel, se iniţiază dialogul
între factorii locali (cetăţeni, producători, comercianţi, asociaţii,
instituţii) pentru a negocia obiectivele comune pentru o dezvoltare
durabilă în orasul nostru.

8
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

1.Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană


Definirea zonei de actiune urbana

În cazul oraşelor/municipiilor - centre urbane(cazul municipiului Ramnicu Sarat),


planul integrat de dezvoltare urbană este un document de planificare a dezvoltării
de mică anvergură, limitat la zona de acţiune urbană identificată. Conform
definitiei
„Zona de acţiune urbană reprezintă un teritoriu / areal clar delimitat în cadrul
unui oraş/municipiu, de regulă contiguu / fără enclave, identificat pe baza unor
criterii bine stabilite şi fundamentat de analiza efectuată în Planul integrat, areal
unde sunt concentrate anumite probleme care - în vederea soluţionării - necesită o
abordare integrată. În această zonă se vor concentra proiectele propuse în vederea
rezolvării problemelor identificate, proiecte pentru care se solicită finanţare în
cadrul Axei prioritare 1 a POR. Zona de acţiune urbană poate cuprinde ansamblul
oraşului sau un areal bine delimitat în cadrul acestuia, a cărei populaţie este de
minim 10.000 locuitori”.
In cazul de fata, zona de acţiune urbană identificata cuprinde ansamblul oraşului
Ramnicu Sarat, a cărei populaţie este de 40.000 locuitori.
1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii

Prin Strategia de dezvoltare a municipiului Ramnicu Sarat pentru perioada 2007-2013


in capitolul Regenerarea urbana, s-a elaborat un scenariu de identificare a zonei
de actiune urbana unde sunt concentrate probleme a caror solutionare necesita o
abordare integrata, adica o abordare simultana prin proiectele individuale, ca parti
componente ale planului integrat de dezvoltare urbana.
In această direcţie, s-a efectuat o evaluare comparativa a gradului de dezvoltare al
cartierelor orasului sub aspectul dezvoltarii infrastructurii, dezvoltarii economice si
sociale.

Diferentele de scor sunt mici intre zonele evaluate, de unde rezulta ca problemele
analizate si care trebuie solutionate simultan cuprind aproape tot arealul
municipiului.

Din punctajul final a rezultat ca din cele 18 cartiere evaluate, un numar de 6


cartiere au un scor mult mai mic decat cele periferice , astfel că pot fi lasate
deocamdată în afara Planului integrat de dezvoltare urbană. Celelalte cartiere care
au scoruri mici (Al. I. Cuza, M. Basarab, Ana Ipătescu, N. Bălcescu, P-ţa Halelor,
Centru şi Zona Pod) ar trebui incluse în Plan, mai ales că aici se află majoritatea
valorilor culturale şi istorice şi a potenţialelor obiective şi trasee turistice din oraş.

9
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Deoarece un astfel de proiect se adresează unor zone locuite de cel puţin 10.000 de
persoane, s-a propus ca în Planul integrat de dezvoltare urbană a oraşului să fie
cuprinse şi cartiere care au în prezent o situaţie economică şi socială mai bună.

Zona industrială ar trebui inclusă, la rândul ei, în Planul integrat de dezvoltare


urbană, deoarece este puternic contaminată şi are multe clădiri dezafectate.
Zona are potenţial economic şi poate fi revitalizată, mai ales că dispune de terenul
atât de necesar noilor investiţii.
De asemenea, unele dintre terenurile fostelor unităţi militare , aflate în proprietate
publica, ar putea găzdui un parc industrial.

Pe baza acestei analize şi având în vedere obiectivele cuprinse în Strategie, s-a


elaborat harta potenţialei zone de implementare a Planului.

Harta propusă in acest scenariu, ca zona de actiune urbana, cuprinde arealul


municipiului, mai putin 5 cartiere periferice si constituie doar o sugestie pentru
arhitecţii viitorului Plan integrat de dezvoltare urbană.
În scenariul propus, populaţia zonei vizate ar fi de 28.300 locuitori.

Cu ocazia elaborarii prezentului Plan integrat de dezvoltare urbana s-a reanalizat


tot arealul municipiului Ramnicu Sarat si s-a ajuns la concluzia ca pentru atingerea
obiectivelor urmarite prin Strategia 2008-2013, se impune ca zona de actiune urbana
sa cuprinda intreg arealul municipiului din urmatoarele motive:

10
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Atingerea obiectivului prevazut in Strategie de „Dezvoltarea activitatii


turistice locale” care in toata lumea este un sector de activitate privat,dar
care se dezvolta de catre intreprinzatori numai in zonele in care gasesc o
infrastructura prielnica, care presupune existenta unor strazi corespunzatoare
pentru o circulatie fluenta, ordine publica aflata sub controlul autoritatilor,
siguranta circulatiei si a pietonului, utilitati si o buna calitate a factorilor de
mediu, la care se adauga, binenteles, existenta obiectivelor turistice, produse
alimentare ecologice si traditionale etc., nu se poate realiza fara a interveni
prin actiuni de regenerare urbana in ansamblul arealului municipiului pentru
eliminarea discrepantelor existente intre cartiere.

 Municipiul sufera de lipsa de terenuri pentru a satisface cererile pentru


constructia de locuinte noi si prin urmare trebuie inclusa in zona de actiune
urbana si zona unitatii militare

 Pentru crearea de noi locuri de munca, rata somajului fiind ridicata in zona,
trebuie inclusa in zona de actiune si zona unitatii militare, unde se poate
realiza o infrastructura pentru sprijinirea afacerilor

 Zona industrială ar trebui inclusă, la rândul ei, în Planul integrat de


dezvoltare urbană, deoarece este puternic contaminată şi are multe clădiri
dezafectate.

 Eliminarea discrepantelor existente intre cartiere a constituit un alt argument


pentru extinderea zonei de actiune pentru primul plan integrat de dezvoltare
al municipiului, la nivelul intregului areal.

 Pentru că nu există nici o limită superioară privind numărul populaţiei ce


poate fi cuprinsă într-un Plan integrat, se poate crea un astfel de plan pentru
întreg teritoriul municipiului, ca zona de actiune urbana .

In schita care urmeaza este prezentata delimitarea zonei de actiune urbana,


perimetrul intravilan, drumurile cu prioritate pentru fluidizarea circulatiei,
intersectiile majore semaforizate si principalele zone ale municipiului. In Anexa 2
sunt prezentate detalii privind zona de actiune si proiectele individuale cuprinse in
Planul integrat de dezvoltare urbana.

11
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

12
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

1.2 Caracteristici geografice, demografice şi sociale ale zonei de


acţiune urbană – municipiul Ramnicu Sarat si comparatie cu orasul
(daca este cazul-NU ESTE CAZUL)

Date generale

13
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Aşezare
Coordonate geografice. Râmnicu Sărat se găseşte în partea nord - estică a judeţului
Buzău, între coordonatele geografice 45°23' latitudine nordică şi 27°03' longitudine
estică.
Poziţia administrativă. Râmnicu Sărat aparţine celui de-al treilea mare judeţ din
Regiunea de dezvoltare Sud- Est a României, Buzău, fiind unul dintre cele două
municipii ale judeţului Buzău, învecinându-se cu cinci comune: Slobozia Bradului - în
nord, Râmnicelul - în est, Valea Râmnicului - în sud şi Topliceni şi Podgoria - în vest.
Din punct de vedere administrativ, Râmnicu Sărat este un municipiu de mărime
medie, având în special o funcţie industrială şi de furnizor de servicii pentru
populaţia din zonă.
Distanţa faţă de oraşele mari. Râmnicu Sărat este accesibil cu trenul pe linia
Bucureşti- Buzău – Bacău – Suceava, precum şi pe relaţia Bucureşti- Iaşi. Este la o
distanţă de 162 Km de Bucureşti, 102 Km de Ploieşti, 247 Km de Iaşi, 141 Km de
Bacău şi 286 Km de Suceava.
Municipiul se află pe drumul european E 85 (DN 2 – Bucureşti – Buzău – Bacău -
Suceava), la o distanţă de 144 Km de Bucureşti, 32 Km de Buzău, 38 Km de Focşani şi
141 Km de Bacău. În exteriorul României, E 85 se continuă cu drumul ce traversează
Grecia şi Bulgaria.
Din Râmnicu Sărat pleacă un drum important, DN 22 - Râmnicu Sărat – Brăila -
Tulcea. Pe acest drum, municipiul se află la o distanţă de 83 Km de Brăila (acces la
portul de la Dunăre) şi 172 Km de Tulcea.

Relief şi suprafaţa
Râmnicu Sărat aparţine zonei de stepă.
Municipiul s-a dezvoltat pe cursul râului Râmnic, de la o altitudine de 110 metri în
partea sa de sud – est la o altitudine de 170 de metri în partea sa de nordest.
Râul Râmnicu Sărat este al doilea ca lungime - 123 Km - în judeţul Buzău şi
reprezintă afluentul drept al Siretului. Izvorăşte din vârful Furu, traversează zona
subcarpatică şi Câmpia Râmnicului şi se varsă în Siret cu o viteză de 17,7
cm/secundă.
Principalii afluenţi sunt Sărăţel, Râmnicul, Motnău, Coţatcu şi Voetin.
Pânza de apă freatică poate fi găsită la o adâncime de 6- 10 m, în timp ce rezervele
de apă de adâncime se găsesc la adâncimea de 25 - 50 m. Atât apele freatice cât şi
cele de suprafaţă s-au dovedit foarte importante pentru dezvoltarea socio-
economică a municipiului.
În apropiere de Râmnicu Sărat se află trei lacuri: Amara, situat la 25 de Km sud-est
de Râmnicu Sărat, Jirlău, situat la 25 de Km sud de Râmnicu Sărat şi Balta Albă,
situat la 21 Km de sud- est de municipiu. Ultimul are o apă foarte sărată, cu calităţi
medicale, utilizate în tratamentul afecţiunilor reumato - dermatologice.
Municipiul are o suprafaţă de 5.286 ha, din care 3.806 ha (în 2005), reprezentând
72%, este teren agricol.

14
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Clima
Râmnicu Sărat are o climă temperat continentală.
Media anuală a temperaturii este de 10,5 grade Celsius, cu cea mai călduroasă
medie lunară în luna iulie - 22 de grade Celsius, şi cu o medie de 3 grade Celsius
pentru ianuarie, cea mai rece lună. Exceptând vara lui 2007, temperatura maximă
înregistrată în oraş a fost de 39 de grade Celsius, în anul 1951, în timp ce minima a
fost de minus 26,5 grade Celsius, în 1940.
De obicei sunt mai mult de 100 de zile reci pe an, începând cu a doua jumătate a lui
noiembrie.
În legătură cu precipitaţiile, oraşul suferă de secetă vara, cantitatea anuală medie
de precipitaţii fiind de 562,4 mm, această cantitate crescând odată cu altitudinea.
Cele mai însemnate cantităţi se înregistrează în martie, iar cantitatea maximă
căzută în 24 de ore a ajuns la 89,8 mm, în 1897.
Cel mai important vânt este Austrul, care bate din sud – vest, cu o pondere de
21,1%. Băltăreţul bate din în sud- est cu o pondere de 11,1% iar Crivăţul, din nord –
est, cu o pondere
de 36,3%.
Floră şi faună
Flora în zonă este foarte bogată, oraşul fiind înconjurat de câmpii, păduri, dealuri şi
un râu.
Zona râului este dominată de salcie cu speciile sale: salcia albă (Salix alba), salcia
purpurie (Salix purpurea) şi salcie amestecată (Salix viminalis). Pe lângă acestea
sunt alte specii dominante, ca plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus
nigra), hamei (Humulus Lupus), mure (Rubus caesius) şi altă vegetaţie de pădure
(Clematis vitalba).
În câmpie cresc specii precum: primulă (Primula elatior), păpădie (Taraxacum
officinale), iarbă grasă (Polygonum hydropiper), rândunică genţiană (Gentiana
ascletiadea) cât şi gherghină (Crataegus monogyna) şi porumbar (Prunus spinosa).
Fauna locală conţine specii de vânat, cum sunt mamiferele - ursul sălbatic (Sus
scrofa atilla thomas), vulpea (Vulpes vulpes), veveriţa (Sciurus vulgaris), iepurele de
câmp (Lepus europaeus). Printre păsări, cele mai comune în zonă sunt: cucul
(Cucculus canorus), mierla (Turdus merula), cocostârcul (Ciconia ciconia) şi altele.
Cele mai comune specii de peşti sunt: crapul (Cyprinus carpia), plătica (Abromis
brama) şi guvidul (Leuciscus cephalus).
Resurse naturale
Solul din câmpia Râmnicului este, în genere, foarte bogat şi fertil, în special tipul de
sol cernoziom, care este favorabil cultivării de grâne, floarea-soarelui, plante
tehnice şi medicinale.
Albia Râmnicului Sărat este bogată în materii prime pentru construcţii. Având în
vedere activităţile extinse de construire în România, acestea reprezintă o
importantă resursă care poate fi valorificată în perioada imediat următoare.
Oraşul are frumoase peisaje colinare spre Podgoria şi diferite locuri cu potenţial
turistic natural.

15
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Populaţia
Populaţia Râmnicului Sărat a evoluat de la aproximativ 1000 de locuitori, în 1652, la
40 342 locuitori, în 2004, după cum urmează:

Anul (1 iulie) Populatia

2005 40290
2006 40139
2007 39950
2008 39454

Începând cu anul 1999, Râmnicu Sărat, ca multe alte oraşe din România, s-a
confruntat cu migraţia populaţiei. Aceasta evoluţie demografică nu a fost uniformă,
după cum arată statisticile, dar există discrepanţe între variate surse oficiale.
La recensământul din 2002 populaţia era de 38 828. Datele statistice nu au putut lua
însă în considerare numărul mare de locuitori care au părăsit municipiul în ultimii
ani, plecând la lucru în alte ţări sau în alte localităţi ale României, datorită faptului
că majoritatea celor plecaţi nu declară acest lucru.

Se estimează că o importantă parte a populaţiei a părăsit municipiul fără să se


înregistreze şi, în consecinţă, nu a putut fi luată în considerare de statistici.

Raportul mediu pe sexe în Râmnicu Sărat este în favoarea femeilor. În total, la


fiecare 100 de femei sunt 92 de bărbaţi, dominaţia feminină în municipiu fiind
puternică, deşi numărul de născuţi vii şi primele vârste ale populaţiei arată o
majoritate a bărbaţilor în comparaţie cu femeile. Opusul se manifestă la vârstele
înaintate de populaţie, unde observăm mai multe femei decât bărbaţi.

16
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

O dominaţie numerică a femeilor se înregistrează între vârstele 25 şi 49 de ani,


datorită emigrării populaţiei masculine din municipiu. Următorul grafic arată că,
statistic, Râmnicu Sărat are o creştere uşoară, dar stabilă de populaţie.

17
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

La suta de locuitori, 48 au vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, reprezentând populaţia


activă, în comparaţie cu 52 de locuitori aflaţi în grupurile de vârstă 0-14 ani şi peste
65 ani.
Raportul este considerat a fi bun pentru municipiu, dacă luăm în considerare
emigrarea populaţiei economic active, după cum vom vedea mai jos. Nu există
informaţie statistică disponibilă pentru calcularea mediei populaţiei casnice.
Densitatea populaţiei în Râmnicu Sărat este de 76 locuitori pe Km pătrat, conform
calculelor din 2005.
Evoluţia densităţii populaţiei reflectă reducerea numărului acesteia, în principal
datorită migraţiei.

Rata netă de migraţie a fost negativă în majoritatea timpului în ultimii 15 ani, în


special perioada dintre 1996 şi 2000. Rata anuală de creştere a populaţiei a fost în
general slabă, 1,7 la mia de locuitori în 2005. Rata redusă de creştere naturală a
populaţiei se datorează ratei nete negative a migraţiei. Ca o consecinţă, rata de
creştere a populaţiei a fost negativă în anii 90, dar a devenit pozitivă în ultimii 5 - 6
ani. În 2002, populaţia municipiului a crescut cu 4,4%, în 2003 - cu 1,3%, în 2004 - cu
2% iar în 2005 cu o rată de 1,7%.

18
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Ca un răspuns la această migraţie masivă, Primăria din Râmnicu Sărat a încercat să


încurajeze stabilizarea populaţiei, căreia i-a oferit teren şi infrastructură pentru
construirea delocuinţe.
Dacă ar fi să analizăm datele statistice, constatăm că Râmnicu Sărat are o populaţie
mai tânără în raport cu zona în care se află şi cu judeţul din care face parte.

Râmnicu Sărat are o structură etnică omogenă. Aproape 95% dintre locuitori sunt
nativ români, 4,6% - rromi. Restul de 0,4% din populaţie este constituită din etnii
variate.
Există rapoarte asupra numărului oficial de populaţie rromă care indică o proporţie
de 10% din totalul locuitorilor. Se consideră că aceştia sunt mai bine integraţi social
aici în comparaţie cu celelalte oraşe ale ţării. Acest aspect va fi tratat în detaliu la
capitolul prioritate socială. Caracterul omogen al oraşului este reflectat şi în
orientarea religioasă a oamenilor.
Mai mult de 99% din totalul populaţiei este creştin ortodoxă iar restul aparţine
variatelor grupuri religioase. Este important de menţionat că, în timpuri vechi, a
existat aici o puternică comunitate de evrei, dar aceasta a descrescut cu timpul,
ajungând în zilele noastre aproape de
dispariţia completă. Urmaşii comunităţii care a emigrat reprezintă în momentul de
faţă un segment de turişti, mare parte dintre ei având de revendicat proprietăţi
Şomaj şi personal angajat
Municipiul Râmnicu Sărat s-a bazat întotdeauna pe activităţile industriale. În anul
1990, aproape 23 000 de oameni lucrau în sectoarele industriale, comerciale, servicii
şi agricole. În 2005, se mai înregistrau doar 8842 angajaţi. Declinul este datorat
închiderii sau reducerii activităţii unor unităţi industriale din oraş, după cum se
poate vedea şi în graficul următor.

19
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Someri inregistrati in judeţul Buzău (UM : numar persoane):


2005 2006 2007 2008
Total din care: 14444 14623 10604 10854
Femei 5952 5975 4569 5047

Rata şomajului pe sexe in judeţul Buzău (UM: procente):


2005 2006 2007 2008
Total din care: 7,4 7,5 5,5 5,6
Barbati 8,4 8,6 5,8 5,6
Femei 6,4 6,3 5,1 5,7

Din datele de comparare a angajărilor în anii 1991 şi, respectiv, în 2005, se pot
identifica următoarele tendinţe:
- numărul de angajaţi în activităţi industriale s-a redus cu 5% - de la 59% în 1991, la
54% în 2005.
- numărul de angajaţi în construcţii a fost redus semnificativ, de la 5% în 1991, la 2%
în 2005.
- reducerea activităţilor industriale a generat o descreştere în transporturi,
depozitare, poştă; numărul de angajaţi în comunicaţii se află, de asemenea, în total
declin: de la 7% în 1991, la 2% în 2005.
- reducerea numărului de angajări identificată mai sus a fost compensată, într-o
anumită măsură, în sectorul comercial (4% creştere), sectorul de sănătate şi
asistenţă socială (4% creştere) şi în administraţia publică (2% creştere).
- activitatea în agricultură, servicii financiare şi servicii comunitare (gaze, apă,
căldură şi energie electrică) a menţinut aproape acelaşi procent de angajaţi din
totalul celor angajaţi.

20
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Evoluţia numărului mediu al salariaţilor in MUNICIPIUL RAMNICU SARAT

Nr mediu salariati

9000

8500

8000
nr persoane
7500

7000

6500
anul 2005 anul 2006 anul 2007

Drept consecinţă, mulţi oameni şi-au pierdut slujbele mai ales în activităţi care
aduceau creştere economică municipiului şi s-au mutat în sectoare bugetare
(administraţie publică, sănătate) sau în comerţ. Reducerea activităţilor industriale a
fost aproape inevitabilă în condiţiile în care fabricile în cauză nu au fost suficient de
competitive pentru a face faţă competiţiei după decembrie 1989.
Educaţie
De-a lungul timpului, locuitorii Râmnicului Sărat au dovedit un mare interes pentru
Educaţie.

21
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Astăzi, sistemul educaţional din Râmnicu Sărat numără 12 grădiniţe, cu circa 1000 de
copii, 7 şcoli primare şi gimnaziale, 5 licee, 2 şcoli vocaţionale şi alte unităţi
educaţionale, frecventate de 9 600 de elevi. Ei sunt educaţi şi pregătiţi de 680 de
profesori. Serviciile educaţionale ale municipiului sunt considerate foarte bune în
comparaţie cu cele ale altor oraşe de aceeaşi mărime. Un argument în acest sens îl
constituie rezultatele obţinute de elevii râmniceni la diferite concursuri naţionale şi
internaţionale, unde au primit numeroase premii şi diplome. În ultimii ani,
infrastructura majorităţii şcolilor a fost reabilitată iar câteva dintre ele au dotări
didactice moderne.

Datele prezentate mai sus indică o scădere semnificativă atât a numărului unităţilor
educaţionale cât şi a numărului sălilor de clasă. De asemenea, sistemul de educaţie
s-a confruntat cu o diminuare a numărului personalului didactic.

Populaţia şcolară din Municipiul Râmnicu Sărat pe niveluri de educaţie (UM: nr


persoane):
anul 2005 anul 2006 anul 2007
Copii inscrisi la
gradinite 1096 1159 1101
Elevi inscrisi in
invatamantul
preuniversitar 7202 7048 6981
Elevi inscrisi in
invatamantul primar 1620 1550 1506
Elevi inscrisi in
invatamantul gimnazial 2035 1912 1828
Elevi inscrisi in
invatamantul liceal 2672 2650 2788
Elevi inscrisi in
invatamatul profesional
si de ucenici 875 936 859

22
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Angajările în educaţie pe parcursul ultimilor 15 ani se caracterizează prin două


perioade principale. În prima perioadă, între 1993 – 1999, a crescut cu 75% numărul
total al persoanelor angajate în educaţie. În a doua perioadă, între 2000- 2005,
numărul total al angajaţilor a revenit la o medie de 800 de persoane. Angajaţii din
sectorul educaţional reprezintă categoria cea mai numeroasă de bugetari din oraş.
Cultură
În Râmnicu Sărat au existat întotdeauna puternice iniţiative culturale.
Reuşite în acest domeniu s-au făcut remarcate încă din secolul XIX.
Astăzi, în Râmnicu Sărat funcţionează Casa Culturală Florica Cristoforeanu, un
muzeu, 3 cluburi şi 12 biblioteci. Casa de Cultură găzduieşte anual numeroase
activităţi cum ar fi: festivaluri şi spectacole pentru copii, spectacole de teatru,
celebrarea sărbătorilor specifice ale anului, festivaluri ale rromilor, dans, concursuri
de literatură şi desen, concerte, lansări de carte, expoziţii, seminare, spectacole de
divertisment, artă plastică, concursuri şcolare sau cu caracter regional şi naţional.
Biblioteca Publică deţine astăzi aproximativ 120 000 de volume, având una dintre
cele mai bogate activităţi din judeţ. Ea vine în întâmpinarea cititorilor cu diverse
activităţi culturale, medalioane aniversare, momente poetice, expoziţie tematică de
carte şi alte activităţi similare.
Turism
Râmnicu Sărat are numeroase puncte de atracţie turistică, printre care şi o serie de
clădiri vechi foarte valoroase. Cele mai importante obiective cu valoare istorică în
Râmnicu Sărat şi în zona înconjurătoare sunt:
1.Complexul Brâncovenesc reprezintă cel mai valoros monument al municipiului,
compus din Casa Domnească şi Biserica Mănăstirii.
- Biserica a fost construită între anii 1691 – 1697 de marele domnitor Constantin
Brâncoveanu împreună cu unchiul său, spătarul Mihai Cantacuzino, aşa cum indică
inscripţiile de la intrarea în Biserică, dar originile sale par mult mai vechi, în
condiţiile în care Biserica a fost menţionată în documente din secolul XVI iar alte
surse rezultate din săpăturile arheologice făcute în zona complexului relevă
existenţa sa încă din secolul XIV. În interiorul Bisericii se găsesc minunate picturi ale

23
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

faimosului pictor Pârvu Mutu, dar şi coloane bogat ornamentate şi piloni priceput
lucraţi. Biserica era descrisă de Alexandru Vlahuţă ca fiind un adevărat muzeu.
- Casa Domnească a fost construită, de asemenea, la sfârşitul secolului XVII de
Constantin Brâncoveanu şi conţine un foişor şi o pivniţă. Clădirea reprezintă o
capodoperă arhitecturală.
2. Muzeul municipal Râmnicu Sărat a fost înfiinţat în 1960 şi are secţii de artă
plastică, etnografie şi artă populară, ştiinţe naturale, istorie şi istoria culturii.
Muzeul găzduieşte numeroase expoziţii. Secţia de artă populară şi etnografie conţine
costume şi unelte populare autentic manufacturate, avându-şi originea în valea
Râmnicului.
Secţia de arte plastice este îmbogăţită cu opere valoroase ale unor artişti ca A. I.
Steriade, C. Ressu, Iser, H. Catargi, Corneliu Baba, D. Ghiaţă, Al. Ciucurencu, Petre
Iorgulescu-Yor, S. Popescu etc.
Secţia de ştiinţe ale naturii conţine mai mult de 18000 de exponate de faună şi floră
a căror interconectare reface, cu minuţiozitate, natura zonei. Secţia de istorie
expune numeroase piese arheologice descoperite în timpul săpăturilor de lângă
Râmnicu Sărat şi care aparţin diferitelor stadii ale evoluţiei omenirii.
Secţia de istorie a culturii conţine printre altele camere memoriale ale celor doi mai
valoroşi oameni care au trăit în oraş, Florica Cristoforeanu şi Traian Săvulescu.
Venitul muzeului este deosebit de mic. Spre exemplu, în 2005, totalul banilor
încasaţi din biletele de intrare a fost de 153 RON, în timp ce banii pentru închirierea
unor facilităţi însumează 4228 RON. În 2006, suma corespunzătoare biletelor vândute
a fost de 300 RON, în timp ce venitul din închirieri ajunge la 3750 RON. În aceste
condiţii, nu s-au făcut achiziţii pentru muzeu nici în 2005, nici în 2006.
3. Penitenciarul Râmnicu Sărat a fost folosit de regimul comunist în perioada 1948 –
1964 pentru închiderea liderilor politici democraţi, înalţi prelaţi ai bisericii greco -
catolice, generali ai armatei române şi alte figuri importante ale vremii. Închisoarea
este bine cunoscută ca un real infern al ororilor comuniste. La Râmnicu Sărat au fost
închise mari personalităţi ca Ion Mihalache, decedat aici, Corneliu Coposu şi Ion
Diaconescu. După 1964, închisoarea a trecut sub jurisdicţia Ministerului Agriculturii,
care a transformat clădirea în depozit şi piaţă pentru fructe şi legume. De la
sfârşitul perioadei comuniste, multe persoane, inclusiv dintre cele care au fost
închise aici, au încercat să cumpere clădirea şi să o transforme în muzeul
Holocaustului comunist, dar fără succes, deoarece clădirea este declarată ca
aparţinând patrimoniului naţional. Clădirea a fost cumpărată mai târziu de
Ministerul Culturii şi va fi antreprenoriată de Institutul pentru investigarea crimelor
comuniste, începând cu 2007, cu scopul de a o amenaja ca muzeu memorial.
4. Palatul Lupescu, în prezent Palatul Fiscal, a fost construit în 1890 şi reprezintă o
piesă de arhitectură valoroasă.
5. Palatul Administrativ, astăzi sediul primăriei Râmnicu Sărat şi al Consiliului local,
reprezintă un monument istoric şi arhitectural. Palatul a fost construit în 1897 şi
este bine conservat.

24
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

6. Casa municipală de cultură Florica Cristoforeanu a fost construită între 1949 -


1959 şi deschisă în 1960. Găzduieşte o serie importantă de activităţi culturale, după
cum sa specificat anterior, ajungând la o medie de 60 de manifestări cu public
anual. Cel mai cunoscut eveniment desfăşurat la Casa de Cultură este Festivalul de
muzică locală Cântecul Oraşului, care a ajuns la a 34-a ediţie anul acesta.
Festivalul aduce pe scenă numeroşi cântăreţi români şi alţi reprezentanţi ai artei cu
o valoare recunoscută. Veniturile obţinute din activităţile Casei
de Cultură sunt mici, însumând 10833 RON în 2005, din care 6762 RON, valoarea
biletelor de intrare, în timp ce restul de 4071 RON, încasări din închirieri.
7. Biblioteca Municipală este o clădire protejată, având statut de patrimoniu
naţional şi, prin natura activităţilor desfăşurate (prezentate mai sus), are potenţial
pe segmentul de turism cultural.
8. În Râmnicu Sărat există biserici foarte vechi şi frumoase care pot stimula
interesul multor turişti dacă ar fi corespunzător promovate pe piaţa turismului.
Prima în ordine cronologică, Biserica Piatra, cunoscută şi ca Biserica Domnească, a
fost construită de Ştefan cel Mare între 1473 şi 1481, dar a suferit numeroase
transformări cu trecerea timpului. A doua, Biserica Sfântul Dumitru Bagdat, ctitorită
de boierul Dumitru Bagdat în 1707 are, de asemenea, o istorie lungă şi interesantă.
A treia, Biserica Câţă, a fost construită în 1765 de boierii Niculeşti şi reparată în
1861 şi 1921. A patra, Biserica Naşterea Maicii Domnului, zidită în 1784, de către
Asanache Nicolescu, biv vel pitar şi soţia sa Maria, în timpul domniei lui Mihai Şuţu.
În zona învecinată Râmnicului Sărat există alte numeroase biserici vechi care au o
mare valoare istorică şi religioasă, iar în oraş se află în construcţie o catedrală care
va fi poziţionată lângă Primărie şi sala de sport şi care va constitui o importantă
destinaţie religioasă pentru turişti.
9. Sinagoga Evreilor este unul dintre obiectivele care atestă existenţa unei
puternice comunităţi de evrei în municipiu.
10. În Râmnicu Sărat se află şi monumentul lui Alexandru Vlahuţă, în faţa Casei de
cultură, cât şi alte monumente construite în memoria Locotenent Colonelului Ion
Buzoianu, a eroilor din perioada celui de-al doilea Război mondial, a luptătorilor de
la 1877 şi 1913 sau cel pentru comemorarea evenimentelor din 1989, aflate în parcul
central. În cimitirul Eternitatea se află obeliscul ridicat în 1946 în memoria ostaşilor
români căzuţi în cel de-al doilea Război mondial. Cimitirul găzduieşte o alee a
soldaţilor ruşi căzuţi în acelaşi război.
11. Staţiunea Balta Albă, situată la 25 Km sud-est de Râmnicu Sărat spre Brăila, este
una dintre cele mai importante destinaţii de tratament balnear inclusă în circuitul
naţional al staţiunilor de profil, situată lângă un lac al cărui nămol este recunoscut
ca având proprietăţi terapeutice superioare.
Deşi există o ofertă turistică bogată, infrastructura municipiului în acest domeniu
este foarte săracă. Râmnicu Sărat are foarte puţine facilităţi de divertisment şi
unităţi de cazare.

25
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Infrastructura turistică curentă este prezentată în tabelul de mai jos:

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, între 2004 şi 2006 numărul de locuri
în unităţile de cazare aproape s-a dublat, dar nu este nici pe departe suficient
pentru a susţine o activitate turistică la scară largă.

1.3. Caracteristici economice ale zonei de acţiune urbană (profil


economic, accesibilitate, servicii publice , invatamint )

Economie
Principalele activităţi economice din Râmnicu Sărat sunt:
Industria este principala activitate economică a Municipiului Râmnicu Sărat, cu o
pondere de circa 66,9% la venitul local.
Municipiul dispune de o industrie cu ramuri diversificate:
• Industria constructoare de maşini şi prelucrarea metalelor este reprezentată de
două turnătorii de fontă: o fabrică de garnituri şi etanşare şi o fabrică de
mecanică fină.
• Industria chimică este reprezentată de o unitate de regenerare a uleiurilor
petroliere uzate.
• Industria materialelor de construcţii este în continuă expansiune, având ca
produse de bază betoane, bolţari, pavele şi alte produse specifice.
• Industria alimentară este foarte diversificată, în domeniile pâinii şi produselor de
panificaţie, lactatelor, produse şi preparate din carne, prelucrarea legumelor şi
fructelor şi altele.
• Industria uşoară este axată pe: industria pielăriei şi încălţămintei şi industria de
textile şi confecţii, care are o bună reprezentare în municipiu, prin intermediul a
16 companii de confecţii îmbrăcăminte şi 2 de prelucrare a pielii şi încălţăminte.
• Mica industrie acoperă domeniul procesării lemnului şi a producţiei de mobilă.
Comerţul reprezintă 27,3% din economia locală, 80% fiind comerţ en detail iar 20%,
comerţ en gross. Din totalul firmelor de comerţ, 63% sunt profilate pe produse
alimentare iar restul de 37% pe produse industriale. În ceea ce priveşte piaţa de
gross, sunt în prezent 20 de unităţi de desfacere în municipiu.

26
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Serviciile reprezintă doar 0,8% din economia locală. Printre cele mai dezvoltate
servicii locale putem evidenţia: servicii de comunicaţii, servicii bancare, servicii
auto, servicii de consultanţă în agricultură şi IMM, servicii de alimentaţie publică,
servicii de utilităţi publice şi transport.
Agricultura
Râmnicu Sărat a fost un important centru de producere şi procesare a legumelor,
fructelor, strugurilor şi tutunului. În anii de după 1989, acest statut s-a schimbat,
majoritatea unităţilor agricole de procesare fiind închise în timp ce productivitatea
fermelor a scăzut dramatic.
Municipiul are 3 226 de ha. de teren agricol, din care - 3 094 arabil, 91 ha. păşune şi
41 ha. viţă de vie. Din totalul terenului, 1045 ha aparţin societăţii agricole Voinţa,
944 ha sunt lucrate de arendaşi, în timp ce 1005 ha aparţin fermierilor individuali.

Evoluţia suprafeţelor cultivate în Râmnicu Sărat în ha este arătat în graficul de mai


jos.

Principala cultură agricolă cultivată în municipiu este porumbul, pe 47% din totalul
suprafeţei, urmată de grâu şi secară, pe 29% din totalul suprafeţei, floarea-soarelui,
pe 15%.

27
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Pe restul suprafeţei se cultivă o varietate de produse, cele mai importante fiind


strugurii, cartofii, sfecla, fructele şi legumele.

Evoluţia producţiei de produse agricole din 1990 este prezentată în graficul următor:

Datele de mai sus indică scăderea suprafeţei ocupate cu livezi, a cultivării şi


producţiei de struguri şi legume, proces legat şi de închiderea principalelor unităţi
de procesare a acestui tip de produse. În general se poate observa că în afară de
porumb şi cartofi toate celelalte produse agricole cunosc o cădere semnificativă spre
ultima parte a perioadei analizate.
Aceeaşi tendinţă a fost, de altfel, şi la nivel naţional.
Este, totuşi, de observat că în Zona Râmnicului Sărat, la Valea Râmnicului sunt
produse cele mai mari cantităţi de usturoi şi ceapă din România. Valea Râmnicului
are, de asemenea, un potenţial uriaş şi un climat favorabil pentru producerea
legumelor, în timp ce terenurile deluroase oferă condiţii prielnice pentru fructe. În
municipiu exista o fabrică de conserve recunoscută în regiune şi care colecta toate
fructele şi legumele pe care le procesa şi conserva pentru ca apoi să le trimită pieţei
interne şi internaţionale. Una dintre cele mai bune pieţe pentru această fabrică era
Germania, unde erau exportate mari cantităţi de sucuri ecologice de fructe şi
legume proaspete. Fabrica este acum închisă şi necesită investiţii pentru a putea
produce din nou la aceleaşi standarde. Oricum se aşteaptă ca producţia de fructe să-

28
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

şi revină în condiţiile în care au fost plantate, după standarde europene, 32 ha de


cireşi lângă Podgoria.
Municipiul este înconjurat de plantaţii viticole, în special în partea vestică, înspre
Podgoria. De vreme ce vechea fabrică de vin a fost închisă, producătorii nu au
mijloace de a-i valorifica producţia, ci doar s–o transporte în alte oraşe. Oricum,
însă, preţul strugurilor este destul de mic, iar producătorii nu sunt încurajaţi să
livreze produse de mai bună calitate.
Zona Râmnicu Sărat cultiva şi mari suprafeţe cu tutun deşi, după închiderea fostei
fabrici de ţigarete, producţia de tutun în zonă s-a diminuat.
În momentul de faţă, în zonă sunt trei instituţii care sprijină sectorul agricol: Oficiul
de consultanţă agricolă al judeţului Buzău, direct subordonat Ministerului
Agriculturii, Agenţia de plăţi şi intervenţie subordonată, de asemenea, Ministerului
Agriculturii şi Registrul agricol, în cadrul Primăriei municipiului.
În Râmnicu Sărat funcţionează Liceul Agricol care pregăteşte personal suficient de
bine calificat în domeniu. Oficiul de consultanţă agricolă organizează cursuri de
pregătire pentru pentru calificare în următoarele domeniile: zootehnie, apicultură,
mecanici agricoli.
Beneficiarii au fost persoane atât din Râmnicu Sărat, cât şi din împrejurimi.
Evoluţia producţiei municipiului în agricultură, în corespondenţă cu suprafaţa
agricolă vă este prezentată pe o perioadă de 10 ani, până în 2003, dată pentru care
există cele mai recente statistici.
Comunicaţii
Accesul la comunicare şi surse media este relativ redus dacă ar fi să comparăm cu
situaţia altor oraşe de aceeaşi mărime. Din cât se poate observa din tabelul de mai
jos, doar înscrierile la telefonie fixă nu s-au modificat consistent în perioada
analizată.
La radio şi televiziune, în materie de înscrieri, au avut loc fluctuaţii importante în
această perioadă, cele mai joase valori fiind înregistrate între 2000 şi 2002, mai
puţin de 30%.
În municipiu sunt două posturi radio: Radio Express FM şi Radio Focus FM.

Pe de altă parte, telefonia mobilă a cunoscut o creştere spectaculoasă la nivel


naţional, cu aceleaşi efecte şi în Râmnicu Sărat, unde şi-au deschis reprezentanţe
toţi marii furnizori în domeniu.
Acelaşi fenomen se constată şi în cazul reţelelor de televiziune prin cablu şi satelit şi
internet.

29
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Sănătate
În ceea ce priveşte infrastructura de sănătate, Râmnicu Sărat are un spital, 13 săli
de consultaţii şi 4 centre de sănătate. Evoluţia în timp a infrastructurii de sănătate
este prezentată pe larg în tabelele de mai jos.

30
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Societate civilă, tineret şi sport


Deşi mai timidă, societatea civilă din Râmnicu Sărat a început în ultimii ani să devină
mai vizibilă prin apariţia unor organizaţii non-guvernamentale care s-au evidenţiat
prin activităţi în următoarele domenii: cultură, tineret, sport, asistenţă socială şi
minorităţi.
Există în prezent, la nivelul Municipiului 3 ONG-uri focalizate pe activităţi de tineret
şi sport, 2 pe asistenţă socială şi 2 pe minorităţi. Organizaţiile care activează în
domeniul tineretului şi sportului se bazează în prezent pe o infrastructură modernă,
compusă în principal din:
- o sală de sport municipală, care este o construcţie modernă, multifuncţională,
dotată cu tribune, ce poate fi folosită pentru majoritatea sporturilor de interior;

31
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

- un stadion municipal, care a fost recent modernizat, dar care are nevoie, în
continuare, de mari investiţii;
- un complex sportiv privat, ce dispune de terenuri pentru tenis, minifotbal şi alte
sporturi;
- trei săli de sport în cadrul şcolilor;
Structură administrativă
Primăria oraşului este condusă de un primar şi 19 consilieri în Consiliul Local.
Primăria este structurată în următoarele departamente:
- Administraţie publică;
- Achiziţii publice;
- Informatică;
- Urbanism;
- Protecţia mediului;
- Starea civilă;
- Registrul populaţiei;
- Mediu;
- Audit financiar;
- Administrarea resurselor umane;
- Integrare europeană;
- Protecţia civilă, situaţii de urgenţă şi pompieri;
- Relaţia cu rromii;
- Personal administrativ şi servicii;
- Corpul de control fiscal;
- Amenzi persoane;
- Contabilitate şi finanţe;
- Corpul de executori bugetari;
- Inspecţie şi control comercial;
În cadrul departamentelor, sunt 90 de posturi, din care 8 pe poziţii administrative,
57 personal administrativ şi 25 personal contractual. Din totalitatea posturilor
existente, doar 78 sunt momentan ocupate.
La nivel de servicii subordonate Consiliului Local, avem următoarele instituţii:
Administraţia Domeniului Public, SC Acvaterm SA, Administraţia Pieţelor şi
Oboarelor, Poliţia Comunitară.
Instituţiile deconcentrate ale administraţiei centrale prezente la nivelul Municipiului
sunt: Poliţia Naţională, Judecătorie, Parchet, Birou Subprefectural, Administraţie
Financiară, Trezorerie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Direcţia
Generală de Agricultură, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol.

1.4. Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană

În ultimii 15 ani, creşterea medie anuală la construcţia de case noi a fost sub 1%.
Din cele 1104 case nou construite în această perioadă, 468 de case - însemnând 42%
din total - au fost construite din fonduri publice, iar restul, în regie proprie de către
populaţie.

32
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Construcţia de locuinţe a avut o dezvoltare lentă, mai ales în ultima decadă .


Acesta este unul dintre indicatorii care arată slaba dezvoltare a economiei în
municipiu.
Suprafaţa medie locuibilă este de 39 m pătraţi - 40 m pătraţi la casele private şi 25
m pătraţi la cele din fondul public.

Dezvoltarea reţelei de drumuri este stabilă din 1995. Reţeaua totală de drumuri în
Râmnicu Sărat numără 145 Km. Circa 70% dintre acestea au fost parţial deteriorate,
în principal din cauza lucrărilor de instalare a reţelelor de canalizare şi gaze, a
traficului şi condiţiilor de climă.

Reţeaua totală de aducţiune a apei se întinde pe 90,2 Km de conductă şi acoperă


cea mai mare parte a municipiului, mai puţin zonele rezidenţiale recent construite.

33
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Dezvoltarea sistemului de canalizare a fost rapidă dar, după cum vedem din grafic,
dezvoltarea sistemului de distribuţie a gazului metan a fost mai dinamică.
Datele de mai sus arată că majoritatea infrastructurii urbane din Râmnicu Sărat s-a
dezvoltat în anii anteriori, cea mai vizibilă fiind extinderea reţelei de gaze, care s-a
dezvoltat cu 622,4% în 10 ani, din 1996 până în 2005. Reţeaua de canalizare s-a
dezvoltat cu 77% în 2005 faţă de 1996, dar dezvoltarea sa, cu cei 63,1 Km, se află,
încă, sub nivelul necesităţilor.

1.5. Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană

Vor fi analizate sectoarele cheie pe care se va baza Strategia de dezvoltare a


municipiului Râmnicu Sărat pentru perioada 2007- 2013 şi vor fi identificate nevoile
si priorităţile de dezvoltare.
Astfel, analiza va fi concentrată pe următoarele domenii:

 Infrastructură urbană, mediu şi transport


 Economie şi mediu de afaceri
 Turism şi patrimoniu cultural
 Infrastructură şi servicii sociale
 Sănătate şi situaţii de urgenţă
 Educaţie
 Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC)
 Societate civilă, tineret şi sport
 Administraţie publică

În această secţiune sunt identificate principalele probleme ale sectorului, cauzele


care generează aceste probleme şi este făcută o analiză SWOT.

34
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Analiza făcută în cadrul acestei părţi va constitui punctul de plecare pentru


stabilirea măsurilor şi proiectelor necesare pentru atingerea scopului şi obiectivelor
Strategiei.

 Infrastructură urbană, mediu şi transport

Analiza

În cadrul acestei secţiuni vor fi analizate următoarele sub-domenii: urbanism şi


amenajarea teritoriului, drumuri, transport public, utilităţi publice (reţelele de apă,
canal, gaze şi energie electrică), parcuri şi spaţii verzi, gestionarea deşeurilor.

Urbanism
Din punct de vedere urbanistic, principalele aspecte urmărite vor fi accesibilitatea
oraşului pentru populaţie, turişti şi agenţi economici, dar şi amenajarea teritoriului
urban.
În ceea ce priveşte accesibilitatea, trebuie subliniat faptul că oraşul dispune de căi
de acces rutier şi feroviar care, coroborat cu poziţia strategică a acestuia pentru
localităţile înconjurătoare îi conferă rolul de pol de dezvoltare urbană în zonă.

Situarea Râmnicului Sărat între Focşani şi Buzău, cele două reşedinţe ale judeţelor
Vrancea şi Buzău, are o importantă influenţă asupra dezvoltării municipiului. În
acelaşi timp, Râmnicu Sărat este mărginit de râul Râmnic la extremităţile sale
vestice şi sudice, în timp ce partea de est este traversată de calea ferată naţională
Bucureşti- Moldova.
Oraşul este conectat la căile de acces între Moldova şi Muntenia şi la zona învecinată
printr-un pod şi o subtraversare de cale ferată, ceea ce poate ridica probleme în
viitor. Extremitatea sud - estică a municipiului este ocupată de o veche zonă
industrială, care astăzi este folosită la scară mică.

Deoarece părţile vestică, sudică şi estică ale municipiului sunt blocate de către
localităţile din jur, singura posibilitate de dezvoltare a municipiului este în partea
nordică.
Principala problemă de urbanism este reprezentată de imposibilitatea extinderii
suprafeţei urbane a municipiului, fie din lipsă de spaţiu pentru extinderea oraşului
fie din cauza lipsei de fonduri pentru achiziţionare de teren şi trecerea acestuia în
intravilan pentru schimbarea destinaţiei. Mulţi oameni solicită concesionarea unor
terenuri pentru a construi case şi a demara activităţi economice iar Primăria vrea să
sprijine această cerere.
În acest scop, Primăria a elaborat studii de oportunitate şi planuri locale de
urbanism, chiar în condiţiile în care terenurile din vecinătate sunt deţinute de
persoane private.

35
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Singura zonă disponibilă pentru extinderea municipiului este cea a fostelor unităţi
militare, situate în nordul Râmnicului Sărat şi aflate, acum, în administrarea
Primăriei.
Problema ar putea fi rezolvată dacă Primăria ar reuşi să achiziţioneze terenuri de la
proprietarii particulari, dar legislaţia este foarte puţin permisivă în acest sens.
Potenţialele zone limitrofe ce pot fi cumpărate de Primărie sunt actualmente
terenuri agricole, care ar trebui să fie atrase în intravilanul oraşului şi scoase din
circuitul agricol.

Planul urbanistic general este foarte vechi, datând din 1996, moment de când nu a
mai fost nici măcar actualizat. Factorul principal care contribuie la imposibilitatea
soluţionării problemei este că singura instituţie autorizată să actualizeze acest
document este Institutul de proiectare Buzău pe care, din lipsă de fonduri,
administraţia publică locală nu l-a putut angaja să facă reactualizarea planului.

Analizând dispunerea în teren a municipiului, observăm că multe străzi sunt foarte


înguste, dispuse fără respectarea vreunei norme de sistematizare.
Zonele cu blocuri de locuinţe sunt puţine şi limitate ca suprafaţă. Majoritatea
zonelor rezidenţiale sunt formate din case vechi, dar în ultimii ani s-au construit şi
multe noi. Nu există date oficiale, dar se estimează că blocurile de apartamente
ocupă 25% din suprafaţa totală a municipiului. De regulă, acestea sunt blocuri cu
patru niveluri.
Zona industrială ocupă 15% din suprafaţa municipiului, iar restul de 60% este ocupat
de case.
Zonele rezidenţiale formate din case s-ar putea extinde, în mică măsură, pe
terenurile fostelor unităţi militare, dar acolo reţeaua de alimentare cu apă este

36
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

prevăzut să ajungă în anul viitor. Problema cea mai dificilă este legată de
alimentarea cu energie electrică, în condiţiile în care compania de electricitate nu
extinde reţeaua pentru mai puţin de 20 de case.
Cum cererea pentru case este în continuă creştere, autorităţile locale se văd puse în
situaţia de a nu putea oferi condiţii pentru dezvoltarea unor noi activităţi industriale
pe terenurile fostelor unităţi militare.
În legătură cu locuinţele, trebuie subliniat că în municipiu există numeroase case
construite sau refăcute fără autorizaţie, ai căror proprietari nu au mijloacele
materiale care să le permită respectarea standardelor în vigoare.

Infrastructură şi servicii de transport


Lungimea totală a străzilor este de 145 Km, din care 112 Km sunt asfaltaţi. O mare
parte din reţeaua stradală a fost degradată şi nu a mai fost reasfaltată după
construirea reţelei de canalizare.
Reţeaua de străzi a municipiului este prezentată alăturat.

Municipiul este conectat la reţeaua de cale ferată, fiind traversat de majoritatea


trenurilor care fac legătura între sud - est şi centrul României cu partea de nord -
est. Staţia de cale ferată a oraşului este una dintre cele mai vechi din ţară, fiind
construită de celebrul inginer constructor Anghel Saligny.

Există o mare problemă cu locurile de parcare în Râmnicu Sărat. De regulă, oamenii


îşi parchează maşinile pe partea carosabilă a drumurilor. Sunt doar câteva locuri de
parcare amenajate în municipiu. De aceea, este necesară o creştere cu cel puţin 60%
la sută a zonelor de parcare în centrul oraşului. Majoritatea locurilor de parcare cu
taxă, amenajate de municipalitate pe partea carosabilă a drumurilor, nu oferă
facilităţi specifice unor astfel de locuri.

37
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Faptul că municipiul este situat pe drumul european E 85 a obligat autorităţile locale


să ia măsuri pentru evitarea accidentelor de circulaţie. În acest sens au fost
introduse limite de viteză în oraş şi au fost instalate semafoare.
Principala problemă este reprezentată de traficul greoi şi neorganizat din interiorul
municipiului, atât pentru vehicule cât şi pentru pietoni. Aceasta se datorează
faptului că sistemul de semnalizare a traficului este departe de a fi performant. De
aceea, este nevoie de un sistem integrat care să fluidizeze traficul în interiorul
oraşului, inclusiv pe alte drumuri larg circulate unde se produc ambuteiaje în trafic
datorită lăţimii restrânse a străzilor, ca şi faptului că nu sunt amenajate suficiente
locuri de parcare iar populaţia îşi parchează maşinile pe carosabil strâmtorând şi mai
mult străzile.

În ceea ce priveşte accidentele cu victime, datele de mai jos indică evoluţia


indicatorilor în perioada 2004- 2006:

Conform Poliţiei municipale, situaţia în Râmnicu Sărat, ca număr de victime din


accidente de circulaţie, este mai bună decât situaţia la nivelul judeţului. Pentru a
reduce numărul de accidente şi pentru a fluidiza traficul intern, administraţia locală
realizează un studiu de fezabilitate pentru construirea, în partea vestică a oraşului,
a unei şosele de centură care să preia tot traficul greu. O asemenea rută ocolitoare
va diminua, însă, turismul, deoarece potenţialii turiştii o vor putea folosi şi nu vor
mai intra în oraş unde ar putea admira obiectivele din zona centrală.

Transportul public în comun este asigurat în prezent de o companie ale cărei acţiuni
sunt deţinute în totalitate de către Primărie. Compania se numeşte SC Transport
Urban de Călători SA şi este condusă de un consiliu de administraţie. SC TUC SA
furnizează servicii de transport public şi către câteva localităţi înconjurătoare:
Râmnicelul, Valea Râmnicului, Topliceni şi Podgoria. Rutele de transport sunt astfel
organizate încât să cuprindă 50% din distanţă în municipiu şi 50% distanţă în suburbii,
pentru a fi capabilă să atragă cât mai mulţi utilizatori posibil. Din cele patru
comune, trei beneficiază de autobuz iar a patra de microbuz. Numărul total de
vehicule pe care compania îl are în dotare este de patru autobuze şi două
microbuze.
Compania asigură şi transportul şcolar, majoritatea elevilor din cele patru comune
mergând la şcoală cu autobuzele TUC. Parcul auto este foarte vechi, majoritatea
autobuzelor având mai mult de 15 ani, chiar dacă normele standard de funcţionare

38
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

pentru ele prevăd o perioadă de 4-8 ani. Dintre toate vehiculele din dotarea TUC,
doar un microbuz are un nivel de poluare mai mic, respectiv Euro2. O altă problemă
este reprezentată de lipsa terminalelor pentru autobuze şi a refugiilor pentru staţiile
de autobuz, în timp ce indicatoarele pentru staţie sunt improvizate.

În termeni financiari, cifra de afaceri anuală a companiei de transport public este


următoarea:

Din datele de mai sus putem observa că respectiva companie a avut profit net de-a
lungul anilor. Chiar dacă acesta ar putea fi pus pe seama inflaţiei crescânde dintr-o
anume perioadă, se observă că şi atunci când inflaţia a scăzut, tendinţa de obţinere
a profitului s-a menţinut.
Autobuzele TUC asigură transportul pentru majoritatea elevilor şi muncitorilor din
cele patru comune vecine Râmnicului Sărat şi sunt preferate în special pentru că ele
respectă orarele, spre deosebire de autobuzele unor firme private, care acoperă
transportul în aceleaşi zone iar preţul este mult mai mare decât cel practicat de
TUC.
Preţul biletelor TUC este mai mic, în medie, cu 60% decât celelalte preţuri. Chiar
noii investitori apelează la TUC pentru transportul muncitorilor la şi de la locul de
muncă, deoarece compania se bucură de încredere în municipiu. Mai jos este
prezentat un tabel cu numărul persoanelor care călătoresc cu TUC din 1998 şi până
în prezent:

39
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

În tabelul de mai sus se poate observa că, deşi economia municipiului a înregistrat o
scădere şi o mare parte a populaţiei a scăzut şi chiar dacă există o acerbă
competiţie cu deţinătorii privaţi de mijloace de trasport, serviciul de transport
public TUC a înregistrat o creştere constantă a numărului de clienţi.
La data realizării Strategiei era prevăzut ca, de la 1 august 2007, parcul auto al TUC
să fie înnoit cu patru microbuze cu o capacitate de 50-70 de locuri fiecare (23-27
scaune), care ar putea să acopere necesarul pentru transport public intern în
municipiu şi suburbii. Consiliul municipal a aprobat după lungi dezbateri
achiziţionarea acestor microbuze iar aprobarea reprezintă un semn pozitiv în
condiţiile în care TUC nu a primit, până în prezent, un sprijin substanţial de la
Primăria oraşului. Compania a supravieţuit prin forţe proprii, bazându-se în special
pe veniturile din zonele suburbane, nivelul transportului urban fiind insuficient
pentru a acoperi nevoile financiare ale TUC.

Parcuri şi spaţii verzi


Parcurile şi spaţiile verzi sunt considerate a fi insuficiente pentru nevoile actuale ale
municipiului, cât şi pentru a pune în valoare obiectivele turistice. Compartimentul
responsabil cu întreţinerea acestora este Serviciul pentru dezvoltarea domeniului
public, subordonat Primăriei. Serviciul are o pepinieră în care se cultivă flori, copaci
şi arbuşti, dar această pepinieră are nevoie de apă, încălzire şi adăpostirea
echipamentelor pentru a funcţiona la capacitate. Anual, sunt plantaţi în jur de 300
de copaci, însă doar 50 ajung la maturitate, restul fiind distruşi de unii dintre
locuitori. Acelaşi serviciu a plantat aproape 4000 de salcâmi pe malurile râului
Râmnic, dintre care doar 1000 se mai află la locul lor, restul fiind distruşi în acelaşi
mod, deşi acolo există un serviciu de pază, care nu se dovedeşte însă prea eficient.

40
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Serviciul domeniului public are în dotare tractoare, maşini pentru tuns iarba, alte
echipamente, dar sunt necesare, în continuare, investiţii pentru dezvoltarea bazei
tehnico-materiale. De asemenea, este nevoie de mai mult personal pentru o bună
administrare şi întreţinere a domeniului public.
Programul finanţat de guvern prin AJOFM a fost util în acest sens, dar insuficient,
deoarece majoritatea angajărilor a fost realizată pentru perioade de timp limitate,
în special perioada de iarnă şi mai puţin de o cincime pe perioada verii.

În municipiu există 12 terenuri de joacă, dar nici unul nu este conform standardelor
europene în acest domeniu.
Terenurile existente sunt prevăzute cu dispozitive din metal - şi acelea parţial
distruse de uzul excesiv de-a lungul anilor - iar normele europene prevăd ca ele să
fie construite din materiale plastice.

Serviciul domeniului public este responsabil şi cu sterilizarea câinilor vagabonzi.


Problema a devenit acută deoarece pe străzile Râmnicului Sărat vagabondează mulţi
câini iar numărul persoanelor specializate în capturarea şi sterilizarea lor este mic.
Nici adăpostul existent pentru câinii vagabonzi nu este suficient pentru nevoile
curente.

Utilitati publice
Încălzirea şi reţeaua de gaze
Situaţia detaliată a sistemului de încălzire din Râmnicu Sărat este prezentată în cele
ce urmează:

Încălzirea în municipiu a fost asigurată de centrale termice de zonă, dar acestea


sunt acum în mare majoritate închise, o dată cu apariţia pe piaţă a centralelor
proprii de încălzire.
Problema principală la capitolul încălzire o reprezintă accesibilitatea redusă a
populaţiei la serviciile de încălzire, în principal din cauza creşterii preţului la
combustibilul uilizat pentru producerea agentului termic, care a devenit greu
suportabil pentru populaţie.
Funcţionarea unităţilor de încălzire centralizată este administrată de ACVATERM SA,
companie deţinută de Consiliul Local al oraşului. Au existat 13 centrale termice, din
care doar 6 mai funcţionează, la doar 20-30% din capacitatea lor iniţială. Toate
centralele au fost renovate şi dotate cu echipamente moderne, dar o parte
importantă a populaţiei nu a putut achita serviciile şi a renunţat la căldura
furnizată în sistem centralizat.

41
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Din totalul de 7600 de apartamente conectate iniţial la sistemul centralizat de


încălzire, doar 800 au mai rămas racordate. Beneficiarii rămaşi racordaţi întâmpină
probleme, deoarece numărul mare de debranşări scade eficienţa sistemului,
provoacă pierderi care sunt ulterior plătite de tot mai puţinii consumatori racordaţi.
Totuşi, tendinţa actuală este de rebranşare la reţea, din cauza ineficienţei unităţilor
de încălzire individuale şi obligativităţii deţinătorilor acestora de a obţine
autorizaţii de funcţionare.
În eventualitatea că acest proces va avea loc, sistemul centralizat va avea toate
şansele să funcţioneze din nou eficient şi la capacitate, mai ales că utilizează gaze
naturale şi că încă se mai pot primi sume importante pentru centrale şi contorizare
prin Programul guvernamental de termoficare 2006-2009, care poate completa
dotarea şi modernizarea sistemului de încălzire în Râmnicu Sărat.

Majoritatea apartamentelor existente nu au termoizolaţie sau faţade reabilitate.


Este aplicabil un program guvernamental prin care sunt acoperite 30% din costuri
pentru termoizolaţia clădirilor. Alte 30% din costuri sunt suportate de Consiliul local,
iar restul de către proprietari. Surprinzător, încă nu au fost cereri pentru aceste
fonduri, poate şi pentru că populaţia nu poate suporta costurile ce-i revin pentru
reabilitarea termică a apartamentelor.
În ceea ce priveşte furnizarea gazului metan, aproximativ 80% din municipiu este
conectat la reţea încă din 1996. Singurul cartier neacoperit de reţea este Barasca.

Apă potabilă
Alimentarea cu apă reprezintă o problemă pentru municipiu. Reţeaua de apă este
foarte veche, are 60 de ani, aproape de termenul limită până la care poate fi
exploatată. De altfel, cetăţenii se plâng, uneori, că la robinet apa vine cu rugină.
Apă potabilă este extrasă din trei surse forate, în condiţiile în care zona Râmnicu
Sărat este săracă în apă de suprafaţă iar apa râului este sărată. Staţia de pompare
are o capacitate de 12 500 metri cubi.
Reţeaua de furnizare a apei în oraş are 91,3 km, acoperind în totalitate necesităţile
blocurilor de apartamente, în proporţie de 95% pe cele ale agenţilor economici, de
100% pe cele ale instituţiior publice. 98% din populaţia municipiului este conectată
la reţeaua de apă, iar 74% dintre consumatori au contoare de apă.
În 2005, consumul total de apă potabilă a fost de 2 647 250 metri cubi, din care doar
1704 621 metri cubi au fost facturaţi, restul de 36% reprezentând pierderi. Acestea
se datorează faptului că sunt multe pierderi, datorate instalaţiilor învechite, în timp
ce populaţia şi agenţii economici au contoare şi plătesc doar ceea ce consumă.
Pierderile sunt suportate de producător, vinovat pentru proasta întreţinere a
conductelor. În 2006, ACVATERM a produs 2 525 123 metri cubi de apă potabilă, din
care doar 1 676 102 au fost facturaţi, rezultând o pierdere de 34%. Evoluţia detaliată
a facturilor la apă pe perioada 2000-2006 este prezentată
în cele ce urmează.

42
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Din datele de mai sus putem observa o scădere semnificativă a consumului de apă,
în special la blocuri şi la agenţii economici, nevoiţi să-şi gospodărească mai bine apa
după introducerea contorizării, dar şi datorită creşterii preţului apei potabile.

Apă uzată
În ce priveşte transportul şi epurarea apei uzate, municipiul se confruntă cu o
situaţie dificilă în ceea ce priveşte poluarea solului şi a emisarului râul Râmnicu
Sărat, cu consecinţe asupra florei şi faunei acestui râu.
Canalizarea municipiului este întinsă pe o reţea de 63,1 km, care acoperă în jur de
90% din lungimea străzilor vechi ale municipiului, exceptând noile cartiere. În total,
aproape 65% din municipiu este acoperit de reţeaua de canalizare. Cartierele Anghel
Saligny, Alecu Bagdat şi Bariera Focşani, nou parcelate pentru construirea de case,
nu sunt legate la reţea.
Cantitatea de apă risipită din 2000 încoace este evidenţiată în următorul tabel:

43
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Se prevede creşterea semnificativă a folosirii reţelei de canalizare ca urmare a


extinderii prin proiectul Phare RO 0108.03.05.430 - Extinderea reţelei de canalizare
în cadrul municipiului Râmnicu Sărat, aflat în implementare.

Municipiul deţine o staţie mecanico-biologică care, însă, este foarte veche şi trebuie
înlocuită cu una nouă. ACVATERM a predat la începutul lui 2006, la Ministerul
Mediului, studiul de fezabilitate Reabilitarea şi renovarea tehnologiei Staţiei de
epurare a apei uzate din Municipiul Râmnicu Sărat şi aşteaptă ca proiectul să fie
finanţat din fonduri structurale cu prioritate, până în 2012. Proiectul îşi propune să

44
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

înlocuiască vechile unităţi ale Staţiei cu unele noi, în conformitate cu standardele


europene.

În momentul de faţă, reţeaua de canalizare locală colectează apă folosită atât în


gospodării cât şi de la agenţii economici. Următoarele companii deversează apa
uzată în sistemul de canalizare al oraşului, în conformitate cu contractele încheiate
în acest scop.

Apele uzate deversate în sistemul de canalizare al municipiului între 2003-2005


aveau un nivel de poluare de CB05 şi indicatori MTS mai mari decât valorile limită
admise prin Decizia de Guvern 325/ 2005, ce modifică Decizia de Guvern 188/ 2002.
Din cauza vechimii şi slabei dotări a staţiei de epurare a apei uzate din municipiu,
calitatea apei tratate şi deversate în râul Râmnic este foarte proastă.
Potrivit Hotărârii de Guvern 325/ 2005, valorile admise pentru 2 dintre indicatorii de
puritate a apei sunt de 35.0 mg/l pentru MTS şi de 25.0 mg/l pentru indicatorii
CB05. Valorile acestor indicatori la Staţia de epurare din municipiu s-au înrăutăţit
de-a lungul timpului, aşa cum se vede din tabelul de mai jos:

45
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Staţia de epurare a apelor uzate din Râmnicu Sărat a fost realizată în trei etape, în
1972, 1976 şi respectiv 1980, fără coerenţă însă între cele trei etape, ceea ce a
determinat mari probleme în exploatare şi întreţinere. Instalaţiile funcţionează doar
parţial şi fără echipamentul modern necesar pentru a asigura calitatea apei epurate
la nivelul indicatorilor prevăzuţi prin normele stabilite la nivel naţional.
ACVATERM S.A. are echipamente relativ bune, inclusiv un laborator pentru calitatea
şi monitorizarea apei, exceptând epurarea apei uzate. Personalul este insuficient şi
are nevoie de specializare. ACVATERM S.A. va trebui să demonstreze că personalul
său va fi capabil să administreze corespunzător proiectele realizate cu sprijinul
Uniunii Europene.

ACVATERM S.A. vrea să devină operator regional pentru sistemele de apă, astfel
încât să capete eligibilitate în obţinerea fondurilor structurale pentru dezvoltare.
Pentru a deveni un operator regional autorizat, ACVATERM S.A. trebuie să furnizeze
apă şi sevicii pentru apa uzată pentru cel puţin 100 000 de locuitori din zonă. În
acest moment, compania livrează servicii pentru doar 32 000 de oameni, dar are
disponibilitatea de a atrage şi cererea altor localităţi din zonă. Oricum, pentru a
demonstra posibila eficienţă, ca preţ de cost, a ACVATERM ca operator regional este
nevoie de eforturi deosebite în condiţiile în care poziţia geografică a municipiului nu
permite realizarea unui sistem concentric în care să fie incluse comunele din jur,
mai cu seamă că unele dintre acestea se află în judeţul Vrancea.
Soluţia ar fi ca operatorii strategici în acest domeniu să fie stabiliţi la nivel de judeţ,
datorită faptului că birocraţia administrativă ar face dificilă asocierea mai multor
localităţi din judeţe diferite pentru organizarea unor sisteme de apă comune.

Reţele electrice
Pentru iluminatul public, în municipiu sunt instalate circa 2.200 de lămpi, care sunt
foarte vechi şi trebuie des înlocuite sau reparate. Serviciul de dezvoltare a

46
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

domeniului public a cumpărat, recent, 600 de lămpi economice de foarte bună


calitate şi speră ca în curând 75% din numărul total al lămpilor să fie înlocuite.

Mediu
Gestionarea deşeurilor
În 2006 se produceau 88 199,44 tone de deşeuri domestice în Râmnicu Sărat şi în 10
dintre comunele înconjurătoare, adică în 26 484 de gospodării.
În prezent nu există servicii de colectare a deşeurilor în comune. Infrastructura
pentru gestionarea deşeurilor este relativ slabă în Râmnicu Sărat. Deşeurile nu sunt
colectate selectiv, în afară de ambalajele PET, care pot fi depozitate în containere
separate în zonele blocurilor de apartamente sau care sunt colectate de populaţia
rromă şi livrate spre reciclare. De asemenea, vehiculele de transport al deşeurilor
domestice sunt sub standardele din domeniu.
. De altfel, acest loc se află situat la doar 200 m de zona locuită şi nu este prevăzut
cu garduri de protecţie. Chiar dacă este asigurată paza în două schimburi, încă sunt
aspecte de siguranţă ce ar trebui avute în vedere.
Groapa de gunoi nu este prevăzută cu instalaţii decantoare pentru apă şi nici cu
instalaţii de degazeificare sau cu echipament de sortare, reciclare şi tratare a
deşeurilor.
Compania responsabilă cu gestionarea deşeurilor domestice în Râmnicu Sărat, SC
RER Ecologic Buzău SA, a primit, recent, 442 921 euro dintr-un proiect Phare pentru
construirea unei rampe de transfer al deşeurilor, atât pentru municipiu cât şi pentru
zonele limitrofe, comunele din jur fiind de acord să pună bazele unei asociaţii
pentru colectarea deşeurilor. Rampa de deşeuri va asigura servicii pentru 81 278
locuitori din Râmnicu Sărat şi alte 12 comune din jur. Rampa va fi organizată pe o
suprafaţă de 8200 de metri pătraţi şi va fi dotată cu toate facilităţile necesare
pentru acest tip de lucrări, la standarde europene, inclusiv
pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

În afară de cantitatea de deşeuri domestice, în 2006 se produceau 68 868.56 tone de


deşeuri industriale. În cadrul companiei Fermit SA se află un vechi depozit de
deşeuri tehnologice, cu o suprafaţă de 3 ha, nefolosit, iar firma transportă deşeuri
tehnologice la Medgidia, la o mare distanţă şi la preţuri considerabile.
În ce priveşte deşeurile de echipamente electronice, există un loc de depozitare,
amenajat de Primărie, dar şi planuri de dezvoltare a activităţii. Conform legii, de
organizarea depozitării acestor echipamente ar trebui să se ocupe distribuitorii şi
producătorii lor, dar, constatând că ei nu fac acest lucru, Primăria se implică, chiar
dacă nu are o responsabilitate prevăzută prin lege.
Deşeurile medicale ale Spitalului local, în absenţa unui incinerator în municipiu, sunt
transportate la Ploieşti pentru a fi incinerate.
Toate datele statistice prezentate în analiză provin de la Institutul Naţional pentru
Statistică.

47
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Analiza SWOT

Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană pe


domeniul Infrastructură urbană, mediu şi transport

 Resistematizarea oraşului, este necesară o resistematizare a municipiului


astfel încât să poată fi pus în funcţiune un circuit turistic dar şi municipiul să
poată căpăta noi dimensiuni de dezvoltare economică, un aspect plăcut
pentru a deveni accesibil uşor oricărui vizitator.

Trei proiecte majore sunt necesare pentru a asigura o dezvoltare armonioasă din
punct de vedere funcţional-estetic:
1. Actualizarea planului urban de referinţă
După cum s-a relevat în partea de analiză, planul urbanistic al municipiului este
foarte vechi şi nu respectă tendinţele actuale de dezvoltare. De aceea, este urgentă
nevoie să fie elaborat unul nou. Noul plan ar trebui să integreze Strategia de
dezvoltare a municipiului şi ar trebui să includă dezvoltarea de noi zone economice
sau rezidenţiale.

48
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

2. Elaborarea unui studiu privind extinderea spaţiului intravilan al oraşului


Trebuie identificate noi posibilităţi de extindere a zonei urbane cu destinaţia
locuinţe sau pentru activităţi economice.
3. Întocmirea cărţilor funciare a tuturor terenurilor şi clădirilor aflate în
patrimoniul public
 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport a municipiului
Trăim într-o societate în care dispar graniţele circulaţiei persoanelor şi mărfurilor,
nevoia de siguranţă în trafic este tot mai ridicată, mijloacele moderne de transport
de toate tipurile şi nevoia de deplasare în condiţii de timp redus, consum minim de
carburant, de utilizare demijloace ecologice de deplasare (ex. biciclete), dar şi
circulaţia fluidă a pietonilor fac din infrastructura de transport una din priorităţile
oricărui oraş care doreşte să ofere o viaţă mai bună cetăţenilor.
 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi a municipalităţii
Toate străzile ar trebui asfaltate şi dotate cu facilităţile necesare, inclusiv trotuare
şi borduri. Trebuie înlăturate rădăcinile copacilor tăiaţi, întărite bordurile şi
amenajate intersecţiile.
Lăţimea străzilor trebuie extinsă pe cât posibil, pentru a fluidiza traficul şi pentru a
reduce ambuteiajele. Mai mult, strada ar trebui dotată cu refugii pentru autobuze şi
ar trebui să fie mobilată cu echipamentele de semnalizare de trafic necesare. Se
recomandă ca prioritate modernizarea străzilor pe care au fost instalate, deja,
infrastructuri de canalizare, gaze şi reţele de apă dar şi a celor care nu au beneficiat
de aceste investiţii. Pentru acestea din urmă, pe lângă acţiunile de reabilitare a
covorului asfaltic se va merge în paralel cu înlocuirea şi/sau extinderea reţelelor de
apă canalizare gaze sau electricitate.
 Dezvoltarea şi monitorizarea de noi sisteme de semnalizare în trafic
Cum sistemul de semnalizare în trafic este depăşit în momentul de faţă, este nevoie
să fie dezvoltat unul nou, integrat, care să conţină semne, lumini şi un sistem de
monitorizare a străzii (semne de reducere a vitezei, semafoare cu semnalizare a
timpului de aşteptare).
 Construirea şoselei de centură a municipalităţii
Pentru a prelua traficul greu din municipiu, pentru a reduce zgomotul şi poluarea
aerului şi pentru prevenirea deteriorării drumurilor şi a clădirilor prin vibraţii,
trebuie construită o rută ocolitoare, în partea vestică pentru traficul spre Buzău şi
spre Focşani, pe DN2. Municipiul are un studiu de fezabilitate pentru acest proiect şi
există oportunitatea accederii la fonduri europene, mai ales că Râmnicu Sărat este
situat pe drumul E85, drum european care aparţine reţelei trans europene (TEN -T).
 Crearea de noi parcări şi alte facilităţi pentru vehicule
Parcările ar trebui dimensionate la nevoile reale ale populaţiei, luând în
considerare şi nevoile turismului. Parcările pentru autovehicule ar trebui să fie supra
sau subterane şi ar trebui construite mai mult în zona centrală a oraşului, în timp ce
parcările de camioane ar trebui poziţionate pe drumurile de centură sau la ieşirile
din municipiu.

49
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Fiind o zonă de tranzit pentru camioane, Râmnicu Sărat ar fi trebuit să integreze


facilităţi precum ateliere mecanice şi parcări pentru camioane, ca şi alte locaţii de
găzduire şi recreere.
 Îmbunătăţirea infrastructurii companiei de transport public
Compania de transport public ar trebui dotată cu un garaj echipat cu un punct de
reparaţii şi cu infrastructura specială conţinând racordul la reteaua de gaze
naturale, facilităţi sanitare standard pentru angajaţi, baie, toalete, o mică staţie de
spălare a vehiculelor şi un sistem de colectare a deşeurilor, sistem de canalizare şi
altele.
 Achiziţionarea unui sistem de siguranţă LPR pentru recunoaşterea
autovehiculelor care încalcă legea în proporţie de 98%
Acest sistem va fi montat pe segmentul de drum european care străbate municipiul
Râmnicu Sărat.
 Reabilitarea clădirilor pe baza unui proiect integrat: faţade, izolaţie
termică şi consolidare
Pentru blocurile de apartamente, dat fiind statutul financiar al proprietarilor, ar
putea fi identificate alte modalităţi de reabilitare a clădirilor. Un exemplu ar putea
fi acordarea pentru agenţii economici a permisiunii de a construi, pentru uzul
propriu, noi etaje pe blocurile existente (dacă soluţiile tehnice se vor dovedi
fezabile şi dacă respectivele clădiri pot suporta o greutate superioară) în schimbul
reabilitării termice a clădirilor şi finisării faţadelor. Anumite blocuri de apartamente
ca şi unele clădiri vechi au nevoie de lucrări de consolidare, având în vedere că
municipiul este situat aproape de zona seismică Vrancea.
Desigur, este nevoie de expertiza necesară pentru identificarea clădirilor la care
este nevoie şi este posibil acest tip de lucrări. În Râmnicu Sărat exista 340 de blocuri
din care 90% necesită reabilitare şi izolare termică.
 Crearea de noi terenuri de joacă şi modernizarea spaţiilor publice
Spaţiile publice trebuie amenajate cu copaci, flori şi mobilier specific şi păstrate în
stare de curăţenie de către localnici şi turişti, în mod egal. În momentul de faţă
există în municipiu câteva parcuri şi spaţii verzi care par să fie suficiente pentru
nevoile locale.
Oricum, în perspectiva dezvoltării activităţilor turistice, este nevoie de dezvoltarea
de noi zone verzi, fiind cunoscută aprecierea turiştilor pentru călătoriile în oraşele
mici, liniştite şi cu multă verdeaţă. Oraşul trebuie mentinut curat şi amenajat floral,
nu doar în scopuri turistice, ci pentru locuitori şi copiii acestora, care vor dori,
astfel, să se stabilească în municipiu.
În primul rând ar trebui să fie amenajat un teren de joacă de dimensiuni mari în
zona centrală a municipiului, în conformitate cu standardele moderne. În al doilea
rând, spaţiile dintre blocurile de apartamente ar trebui să fie modernizate şi
transformate în terenuri de joacă şi zone verzi pentru cartiere.
 Dezvoltarea serviciului de ecarisaj
Este nevoie de un sistem performant de prindere, sterilizare şi adăpostire a câinilor
vagabonzi, de mărirea adăpostului şi de suplimentarea personalul de aici, ca şi de

50
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

dotarea cu echipament adecvat.

 Modernizarea şi extinderea iluminatului public


Becurile actuale ar trebui înlocuite cu unele economice, noi şi ecologice. Este posibil
un proiect finanţat UE care poate aduce mai mult decât numărul necesar, adică 1000
de becuri cu neon. Un grad sporit de siguranţă a cetăţeanului pe timpul nopţii ar fi
asigurat prin extinderea reţelei electrice pe străzile unde iluminatul este, acum,
inexistent. Pentru aceasta ar trebui să fie creat, inclusiv în scopuri turistice, un
parteneriat cu compania care furnizează energia electrică.
 Extinderea reţelei de gaze naturale
Reţeaua ar trebui extinsă acolo unde nu există, în cartierele Barasca, Slam Râmnic,
Bariera Focşani, Extindere Anghel Saligny şi Alecu Bagdad şi în zonele industriale ce
vor apărea.
 Modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi de furnizare a apei
Se are în vedere îmbunătăţirea stării surselor de apă, a pompelor şi a forajelor. În
orice caz trebuie reînnoită reţeaua de conducte pentru a reduce pierderile, pentru a
obţine o apă potabilă de calitate pentru cetăţeni şi agenţii economici şi trebuie
extinsă reţeaua în zonele în care nu există, în special în cartierele nou construite.
Cu privire la canalizare, dezvoltarea reţelei ar trebui continuată după terminarea
proiectului Phare, în funcţie de nevoile utilizatorilor.
 Construirea unei noi staţii de epurare a apei uzate
Noua staţie de tratare a apei uzate ar trebui construită în ideea preluării activităţii
celei de acum, dar dotată cu instalaţii moderne pentru tratament mecanic, chimic şi
biologic.
Capacitatea sa ar trebui să aibă în vedere regionalizarea serviciilor de apă şi apă
reziduală, dacă Acvaterm va deveni operator regional.
 Elaborarea unui plan de acţiune în domeniul mediului
Întrucât protecţia mediului este politică orizontală a UE şi reprezintă o precondiţie
pentru dezvoltarea durabilă a minicipiului, se va acorda o atenţie sporită acestui
sector prin elaborarea unui plan de acţiune pentru mediu, care să conţină modalităţi
clare de implementarea a legislaţiei de mediu şi instrumente de aplicare a acestora,
dar şi indicatori de monitorizare şi modalităţi de constrângere, pe principiul
poluatorul plăteşte.
 Dezvoltarea de surse de energie eficiente şi ecologice – Proiect pilot
centrală pentru energie termică şi apă caldă pentru 1000 locuitori
Deoarece sursele energetice devin din ce în ce mai limitate şi carburanţii clasici sunt
din ce în ce mai scumpi, Râmnicu Sărat, ca şi alte oraşe din România, trebuie să
identifice noi surse de energie, regenerabile. În primul rând, deoarece municipiul
este încadrat în harta naţională a zonelor de resurse de energie regenerabilă la
domeniul biomasă, se vor identifica diferite proiecte pentru valorificarea acestei
oportunităţi. În al doilea rând, ar trebui să fie construite centrale pentru producerea

51
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

de energie electrică şi termică prin cogenerare. Desigur, trebuie făcute, mai întâi,
studii pentru a verifica fezabilitatea acestor proiecte.

52
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Construirea unui incinerator de deşeuri cu producere de energie


Coşul de fum al centralei termice de la Fermit S.A. îndeplineşte toate cerinţele
pentru a fi transformat într-un incinerator, care ar putea fi folosit pentru arderea
deşeurilor cu valoare energetică din municipiu, ca şi a deşeurilor tehnologice şi
medicale. De la acest obiectiv există acces direct la calea ferată, astfel că
incineratorul ar putea fi utilizat la scară mare şi ar putea fi făcut eficient prin
arderea deşeurilor din municipiu şi a celor provenite din zone limitrofe Râmnicului
Sărat.
Pentru ca acest proiect să fie implementat, conducerea Fermit S.A. îşi propune să
cedeze drepturile de proprietate asupra centralei termice şi a coşului de fum,
inclusiv asupra terenului pe care acestea se află, dorind, în schimb, un parteneriat
puternic la care să participe şi Primăria, astfel încât preţul proiectului să nu fie
împovărător pentru nici una dintre părţi.
 Închiderea gropii de gunoi a oraşului
Pentru a preveni orice risc pentru sănătatea populaţiei şi calitatea mediului, trebuie
luate cele mai eficiente măsuri pentru paza şi supravegherea evoluţiei indicatorilor
de mediu la groapa de gunoi, până la momentul când se va reuşi închiderea ei.
Râmnicu Sărat a primit o perioadă de graţie de la Uniunea Europeană pentru
închiderea gropii până în 2017.
 Program de colectare selectivă a deşeurilor pentru zona urbană, finanţat
din resurse locale sau Fondul de Mediu
Prin intermediul acestui proiect vor fi cumpărate şi folosite trei tipuri de containere,
diferit colorate, în corespondenţă cu tipul de deşeuri ce vor fi colectate selectiv:
albastru pentru hârtie, galben pentru PET şi verde pentru sticla

 Economie şi mediu de afaceri

Analiza

Râmnicu Sărat reprezintă încă din vechime un municipiu cu o bogată tradiţie în


comerţ. Mediul economic este compus din 821 de companii, cu o cifră de afaceri
totală de 172.622173 RON, din care industria are o cifră de afaceri de 89115105 RON

Industria
Principalele probleme ale sectorului industrial sunt reprezentate de lipsa
diversificării producţiei industriale şi lipsa pieţelor de desfacere pentru
produsele existente.

Industria locală a suferit schimbări importante după 1989, majoritatea unităţilor de


producţie fiind privatizate, însă doar câţiva dintre noii proprietari au reinvestit în
companiile lor pentru a produce, în timp ce alţii, cum ar fi cei din sectorul de
vinificaţie şi al conservelor din legume şi fructe, le-au cumpărat ca să le

53
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

dezasambleze şi să le vândă bucată cu bucată. O a treia categorie o reprezintă cei


care nu au închis unităţile de producţie, dar din lipsă de fonduri le-au redus
activităţile la un nivel foarte scăzut.

În ceea ce priveşte personalul, industria locală suferă de pe urma lipsei de muncitori


calificaţi în domeniul producţiei, după ce majoritatea acestora s-au pensionat iar pe
plan local nu sunt cursuri vocaţionale în domeniile cerute de întreprinzători.
Industria textilă a confecţiilor este foarte puternică, ţinând ocupate o mare parte a
femeilor din zonă.
Există şi o industrie puternică în construcţii, prin intermediul a foarte multe
companii de construcţii stabilite în municipalitate, care execută construcţii pe tot
parcursul ţării.
Majoritatea firmelor mici şi mijlocii din domeniul industrial operează cu echipament
vechi, au făcut foarte puţine investiţii în echipament şi tehnologie nouă. Aceasta se
reflectă în nivelul scăzut al productivităţii şi în costurile mari ale produselor.
Companiile mici şi mijlocii reprezintă un sector necompetitiv, neputând atrage
proiecte finanţate din fonduri europene. Acestea nu au implementat standarde de
calitate sau de mediu - ISO - şi nu au dezvoltat instrumente de planificare
corporatistă.

Servicii şi comerţ
Companiile comerciale au probleme de obicei în atragerea de împrumuturi şi
dobânzile băncilor sunt ridicate pentru bugetul antreprenorilor.
Sectorul de servicii este relativ bun pentru mărimea oraşului, oricum există cerere şi
pentru alte servicii în municipalitate de vreme ce nu sunt suficienţi furnizori de
servicii activi pe piaţa locală.
Una dintre cele mai mari probleme înfruntată de companiile locale reprezintă
lipsa de comunicare şi informare.
Agenţii economici se plâng că primesc informaţiile despre oportunitatile de finanţare
ale UE prea târziu chiar dacă se organizează sesiuni de informare de către primărie,
ele nu sunt suficiente pentru nevoile companiilor. Prezenţa camerei locale de
comerţ nu a fost exploatată încă de companiile locale deoarece aceştia au format o
uniune a comerţului pentru a primi informaţii într-un mod mai organizat şi mai
ieftin. În plus, nu este nici o companie de consultanţă activă în municipalitate. În
acelaşi mod nu există nici o companie de publicitate în oraş şi aceasta creează o
prăpastie de marketing în cadrul companiilor locale, neavând mijloace eficiente de
a-şi promova produsele.
Chiar dacă o mare parte a firmelor au creat site-uri de internet, sectorul ICT nu este
suficient dezvoltat aici ca oriunde în România în special pentru populaţie, doar 25%
dintre gospodării deţinând acces la internet.

Râmnicu Sărat are o piaţă modernă, dotată cu echipamente şi facilităţi care să


asigure desfăşurarea activităţii la standarde europene. Atât comerţul en-gross cât şi

54
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

cel en-detail continuă tradiţia seculară râmniceană, fiind foarte dezvoltate în raport
cu alte localităţi de dimensiuni similare din România.

Agricultură
Productivitatea acestui sector a fost sever afectată de seceta din ultimii ani, de
lipsa echipamentului modern, fărămiţarea terenurilor agricole, lipsa sistemelor de
irigaţii, degradarea continuă a terenurilor şi renunţarea, în numeroase situaţii, la
folosirea îngrăşămintelor. Preţurile scăzute ale produselor agricole i-au demotivat pe
fermieri şi au contribuit la subdezvoltarea sistemului.

Fermierii locali nu au echipamentele necesare pentru a face o agricultură


performantă, iar pentru a deveni competitivi pe piaţa naţională şi pe cea
internaţională de profil au nevoie de utilaje noi, de mare productivitate. Nici
unităţile mai mari de producţie agricolă, aşa cum este asociaţia Voinţa, cea mai
mare din oraş, nu are suficiente echipamente şi maşini agricole, iar pentru a executa
lucrările agricole apelează la închirieri.
Sistemul de irigaţii, care acoperea 200 de hectare, a devenit în mare parte
nefuncţional, deoarece reţeaua de conducte a fost distrusă.

Prin lege, fermierii primesc de la Guvern şi de la Uniunea Europeană subvenţii


pentru anumite culturi în valoare de până la 86 de euro/ha, precum şi alte fonduri
pentru creşterea de taurine, porcine, albine, păsări, oi şi capre, dar aceste
subvenţii, deşi se vor acorda şi în perioada 2007- 2013, nu par să îi ajute pe fermieri
să producă şi să trăiască mai bine.
Ca urmare, majoritatea dintre ei nu folosesc aceşti bani pentru activităţi agricole.
Singura modalitate de verificare a modului de utilizare a subvenţiilor o reprezintă
controalele la faţa locului.

Metoda propusă de Agenţia pentru plăţi şi intervenţii (APIA) din Râmnicu Sărat este
alegerea unui eşantion de 5% dintre fermierii care au primit subvenţii şi apoi
verificarea modului în care a fost lucrat pământul. Chiar dacă astfel se garantează
justa întrebuinţare a subvenţiilor, nu este rezolvată problema de fond, a eficienţei
investirii în agricultură.

Agenţia consideră că soluţia cea mai bună ar fi ca banii să fie distribuiţi la marile
asociaţii cărora, având specialişti, le-ar fi mult mai uşor să verifice realul impact al
subvenţiilor asupra productivităţii.
Acesta este unul dintre motivele pentru care marile asociaţii trebuie încurajate.
După cum ştim, agricultura devine competitivă doar pe suprafeţe mai mari. De
altfel, în UE predomină lucrarea terenului agricol de către mari asociaţii, iar micile
ferme au dispărut de-a lungul timpului. Fermierii locali din Râmnicu Sărat şi din

55
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

localităţile vecine se arată reticenţi însă la ideea intrării într-o asociaţie, văzând-o
ca pe o revenire la cooperativele agricole de producţie.

Totuşi, în municipiul Râmnicu Sărat există mai multe asociaţii agricole:


- Societatea agricolă Voinţa, cu 1045 ha de teren;
- Asociaţia producătorilor de lapte;
- Asociaţia crescătorilor de albine;
- Asociaţia crescătorilor de bovine;
- Asociaţia crescătorilor de ovine.
Aceste asociaţii nu sunt, însă, foarte active în promovarea intereselor producătorilor
pe pieţele naţionale şi internaţionale.

În sectorul conservelor din fructe şi legume şi în cel al vinificaţiei, care cândva


realizau exporturi pe pieţele internaţionale, este respinsă ideea asocierii cu
producătorii, astfel că fermierilor le este dificil să-şi valorifice produsele pe piaţa
naţională şi pe cea externă.

Municipiul are un bun potenţial pentru agricultura ecologică. În comuna Puieşti,


aproape de Râmnicu Sărat, sunt 44 de ha în care sunt realizate produse ecologice,
culturile agricole fiind, în prezent, în al doilea an de conversie. Fermele produc în
special plante medicinale şi cătină. De asemenea, în zona Ziduri sunt investitori care
ar dori să producă legume ecologice.

Pentru promovarea agriculturii ecologice anul trecut a fost organizată la Râmnicu


Sărat o conferinţă pe această temă. Având în vedere că în anii trecuţi fermierii nu
au avut puterea financiară pentru a cumpăra fertilizanţi, realizările de până în
prezent indică o tendinţă de adaptare la cerinţele agriculturii ecologice, ceea ce
asigură un avantaj competitiv fermierilor din zonă care au asemenea preocupări.
Oricum, condiţiile în acest domeniu sunt foarte dure şi vor fi necesare eforturi
pentru dobândirea etichetei Eco la unele produse.

56
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Analiza SWOT

57
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană pe


domeniul Economie şi mediu de afaceri

 Înfiinţarea unui centru de pregătire pentru categoriile de forţă


de muncă lipsite de abilităţile care să le permită să se alăture pieţei muncii

Într-o primă fază, ar trebui identificate toate persoanele active care nu au calificare
sau cărora calificarea, educaţia şi priceperea nu le permit intrarea pe piaţa muncii.
După aceea centrul de pregătire ar trebui să organizeze şi să furnizeze cursuri de
pregătire specifice şi adaptate cerinţelor pieţei. Participanţii ar trebui încurajaţi să
urmeze aceste cursuri fără plată, prin mijloace care să-i intereseze.

În acelaşi timp, ar trebui convenită, prin parteneriat cu companiile locale,


asigurarea practicii cursanţilor la locul de muncă. Acest lucru trebuie făcut cu
uşurinţă din moment ce companiile pot recruta angajaţi fără costuri de pregătire. Un
astfel de proiect este foarte posibil să fie finanţat deoarece acest tip de acţiune
este puternic sprijinit de UE şi sunt multe exemple de proiecte de fonduri
structurale realizate pe acest considerent. În ceea ce priveşte sectorul agricol,
cursurile de pregătire sunt vitale şi se aşteaptă o cerere mare, în condiţiile în care
cei ce doresc să primească bani europeni trebuie să facă dovada calificării.

58
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

De aceea, centrul de pregătire la care s-a făcut referire mai devreme ar trebui să
cuprindă o secţiune specială pentru sectorul agricol. Mai mult decât atât, pentru
şcolile vocaţionale trebuie asigurat un curriculum adaptat nevoilor pieţei locale.
 Înfiinţarea unui comitet de corelare a ofertei pieţei de muncă cu oferta
sistemului local de educaţie
Acest comitet va identifica şi monitoriza nevoile pieţei de muncă şi va elabora
recomandări privind modificarea programelor educaţionale la nivel local.
 Crearea unui brand local
Acest brand trebuie să permită valorificarea resurselor şi tradiţiilor locale prin
crearea unei imagini de excelenţă, de marcă, pentru produsele specifice.
 Încurajarea înfiinţării asociaţiei oamenilor de afaceri din Râmnicu Sărat
Această acţiune se va realiza prin lansarea unei invitaţii publice către firmele
potenţial interesate.
 Redeschiderea şcolii de arte şi meserii
După reapariţia lor în sistemul educaţional naţional, se aşteaptă ca şcolile de arte şi
meserii să pregătească elevii în meseriile căutate pe piaţa locală.
 Redeschiderea unităţilor tradiţionale meşteşugăreşti prin înfiinţarea unui
micro-sat al meşteşugarilor
În vederea revigorării unui sector în general neglijat de intervenţiile economice,
anume meşteşugăritul, se propune înfiinţarea unui micro sat de arte şi meserii.
Acesta va trebui amplasat în apropierea drumului european E 85. Prin acest proiect
se propune amenajarea de spaţii funcţionale (micro ateliere) în care meşteşugari
locali să desfăşoare activitatea cu posibilitatea urmăririi de către vizitatori şi turişti
a procesului de execuţie.
Acest micro sat va mai cuprinde şi spaţii expoziţionale cu posibilităţi de vânzare a
produselor.
Beneficiarii acestui proiect vor fi diverşi artizani locali, cojocari, broderie manuală,
croşetat, împletituri din nuiele şi mături, tâmplărie lemn, cusături tradiţionale şi
goblenuri, ţesători de covoare în stil tradiţional, torsul şi dărăcit al lânii. Pentru
vizibilitate şi asigurarea vizitatorilor se vor amplasa panouri şi indicatoare
publicitare pe DE E 85, de asemenea, se vor face demersuri către operatorii de
turism să includă acest obiectiv în circuitele lor.
 Organizarea unui târg de arte şi meserii
Acest târg va atrage artizanii şi meşteşugarii din Râmnicu Sărat şi zonele
înconjurătoare pentru promovarea produselor din zonă şi dezvoltarea sectorului.
 Creşterea vizibilităţii produselor artizanale locale
Aceasta se poate face prin participarea la diferite târguri şi manifestări de profil
naţionale şi internaţionale, şi prin realizarea de site-uri şi materiale promoţionale.
 Elaborarea unei strategii locale de marketing pentru atragerea de
investitori
Autorităţile locale din Râmnicu Sărat elaborează o strategie şi un plan detaliat de
acţiune pentru atragerea de investitori în municipiu. Pentru ca Râmnicu Sărat să fie

59
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

capabil să facă faţă competiţiei cu cele două oraşe apropiate, Buzău şi Focşani,
strategia sa ar trebui să ia în considerare stimularea financiară prin scutire de taxe şi
subvenţii pentru investitori, când este cazul. De asemenea, ar trebui să ofere teren
pentru investiţii şi construirea de facilităţi şi infrastructură pentru unităţile de
producţie din municipiu.
De asemenea, Strategia ar trebui să se concentreze pe sprijinirea companiilor
interesate în formarea forţei de muncă. Aceasta strategie de marketing trebuie să
promoveze produsele şi serviciile oferite de micii întreprinzători pe pieţele externe.
În acest sens este foarte importantă încurajarea asocierii micilor întreprinzători în
structuri reprezentative şi de cooperare.
 Înfiinţarea unui parc industrial în Râmnicu Sărat
Noul parc industrial ar putea fi construit în perimetrul fostelor unităţi militare,
situat în partea de nord a municipiului, înspre Focşani.
Zona are multe spaţii şi clădiri ce pot fi adaptate ca unităţi de producţie şi
depozitare. Parcul ar trebui să fie concentrat mai mult pe producători mici decât pe
o fabrică mare.
Opţiunea recomandată este să fie atrase industrii care să dezvolte lanţuri de
producţie, procesare şi export.
 Înfiinţarea unui centru de consultanţă pentru afaceri
Centrul va fi finanţat din surse locale sau naţionale ori sponsorizări şi va asigura
consultanţă pentru companiile locale, cu planuri de afaceri, oportunităţi de afaceri,
proiecte pentru fonduri europene, împrumuturi bancare, reţele de afaceri,
inovaţie, schimb tehnologic şi de know-how, certificate şi atestate, ca şi legislaţie şi
standarde naţionale şi locale.
Centrul trebuie dimensionat la nevoile mediului economic şi lăsat să îşi susţină
activitatea din propriile venituri, dar într-un mod care să asigure costuri minime
pentru companiile beneficiare.
 Organizarea anuală a festivalului local pentru desemnarea şi premierea
celor mai frumoase şi productive exemplare de animale
În cadrul acestui festival se vor organiza comisii de bonitare constituite din
specialişti (medici veterinari, ingineri zootehnişti, reprezentant al uniunii
crescătorilor de animale) care vor acorda note penrtru bonitarea animalelor din
concurs, medalii şi premii proprietarilor. De asemenea, vor fi introduse concursuri
de îndemânare la tuns oi, de muls, organizându-se şi expoziţii de utilaje în domeniul
creşterii de animale dar şi agricole, produse lactate.
 Înfiinţarea unui punct de colectare pentru struguri, fructe şi legume
Acestea ar putea fi vândute în mare parte pe piaţa locală, în timp ce restul ar putea
fi procesate şi conservate în unităţile de mai sus pentru pieţele naţionale şi
internaţionale.
 Organizarea de expoziţii şi acordarea de facilităţi pentru producătorii de
utilaje care oferă reduceri la achiziţia de utilaje agricultorilor locali (ex: scutiri
de la plata impozitelor locale).

60
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Sprijinirea de iniţiative pentru dezvoltarea producţiei de legume şi


creşterea de animale specifice zonei
 Includerea în oferta economică a municipiului a ofertei de afaceri din
sectorul agricol
 Acordarea de facilităţi locale de tip fiscal pentru cei care contribuie la
redeschiderea unei fabrici
 Înfiinţarea unui punct de informare privind agricultura ecologică, în
parteneriat cu Centrul de Consultanţă Agricolă
Dat fiind mediul favorabil pentru aceasta, municipiul trebuie să se străduiască să
devină centru al agriculturii ecologice până în 2013, pentru a fi în avantaj în
competiţia pe piaţa europeană, mai ales că Uniunea Europeană urmăreşte trecerea
spre produse agricole ecologice. De altfel, tendinţa pe piaţă este în această direcţie.
 Dezvoltarea unui parteneriat puternic între producătorii de produse
ecologice, dar şi între aceştia şi autorităţile locale, ca şi cu ceilalţi factori
implicaţi
Parteneriatul trebuie să ducă mai departe, la crearea unui grup puternic care să
promoveze interesele locale în domeniu la nivel naţional şi european.
 Elaborarea unui studiu pentru a stabili soluţia cea mai bună, ca preţ de
cost, pentru irigarea zonei agricole a municipiului
Desigur, principala condiţie pentru înfiinţarea şi gestionarea sistemului de irigaţii
este reprezentată de constituirea unei asociaţii a utilizatorilor de apă, care va trebui
să administreze activitatea în domeniu.
 Construirea unor noi reţele de irigaţii
Deoarece clima secetoasă din Râmnicu Sărat determină o nevoie acută de irigaţii,
trebuie îmbunătăţită urgent eficienţa în acest sector, în special în condiţiile
orientării spre agricultura ecologică, ştiut fiind că irigaţiile pot îmbunătăţi
productivitatea terenului cu până la 50%.
 Dezvoltarea unor acţiuni de informare a companiilor locale
Este necesară o mai susţinută implicare a autorităţilor publice în activitatea de
informare a companiilor locale, sens în care Primăria trebuie să suplimenteze
personalul implicat în astfel de activităţi.
 Stabilirea de parteneriate care să îmbunătăţească climatul de comunicare
al companiilor locale
Este nevoie să fie înfiinţată o echipă care să se ocupe de îmbunătăţirea comunicării
între companiile locale şi între acestea şi mediul economic naţional şi internaţional.
Aceasta ar trebui făcută printr-un parteneriat solid între autorităţile locale, Camera
de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Buzău şi societăţile comerciale din
Râmnicu Sărat.
 Publicarea unei broşuri care să conţină toate procedurile necesare a fi
parcurse pentru demararea unei afaceri în Râmnicu Sărat
 Realizarea de studii şi crearea unei baze de date necesare dezvoltării
IMMurilor

61
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Aceste studii şi cercetări trebuie să identifice acele bunuri şi servicii aflate în


cantitate insuficientă pe piaţă, analiza comportamentului consumatorului şi
folosirea acestor studii în cadrul eforturilor de dezvoltare a sectorului precum şi în
marketing.
 Crearea unei baze de date imobiliare folositoare posibililor investitori
Proiectul urmăreşte constituirea unei baze de date cu informaţii generale cu toate
terenurile disponibile, preţul acestora, gradul de vizibilitate, folositoare posibililor
investitori.
 Organizarea de cursuri de pregătire la nivel local pentru managerii de
companii locale
Centrul de consultanţă pentru afaceri ar trebui să asigure pentru întreprinzătorii
locali cursuri de pregătire orientate spre performanţă, responsabilitate socială
corporatistă, calitate, respectarea standardelor de mediu şi altele, pentru
îmbunătăţirea abilităţilor manageriale şi a competitivităţii întreprinderilor mici şi
mijlocii din municipiu.
 Elaborarea şi Publicarea ofertei economice a municipiului pe canale media
atât naţionale cât şi internaţionale
Pentru sprijinirea sectorului agricol, este nevoie de o promovare puternică a
asociaţiilor mari ale fermierilor, ca şi a fermelor mai mari, care să poată primi
subvenţii prin care să fie îmbunătăţit randamentul şi să crească producţia. De
asemenea, promovarea industriei şi meşteşugurilor locale este imperativ necesară
pentru creşterea vizibilităţii economice a oraşului.
 Organizarea de conferinţe şi seminarii tematice la nivel local
Autoritatea locală împreună cu instituţii specializate va demara un program anual de
seminarii şi conferinţe care să asigure informarea asupra problemelor de interes
economic şi cerinţelor specifice domeniului.

 Turism şi patrimoniu cultural

Analiza

La sfârşitul anului 2004, turismul reprezenta doar 0,3% din economia locală, iar de
atunci situaţia nu s-a schimbat. Infrastructura şi serviciile turistice sunt slab
dezvoltate iar oportunităţile turistice din zonă nu au avut prioritate, chiar dacă
oraşul are un mare potenţial în acest domeniu.
Municipiul are clădiri cu mare valoare istorică şi culturală, aşa cum am evidenţiat în
prezentarea Centrului oraşului. Aceste clădiri reprezintă potenţiale destinaţii
turistice, care trebuie promovate pentru a da consistenţă industriei turismului în
municipiu.
Complexul Brâncovenesc. Prin aspectul său vechi şi spectaculos, complexul asigură
premisele interesului turistic, în special pentru vizitatorii avizi de istorie şi
arheologie; complexul reprezintă probabil cel mai valoros obiectiv turistic din
Râmnicu Sărat.

62
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Muzeul municipal. Acest lăcaş de cultură reprezintă în mod categoric un obictiv


turistic de primă mărime, care nu a fost însă promovat pe măsura valorii sale.
Numărul impresionant al exponatelor şi diversitatea acestora, reflectând artele
plastice, etnografia, istoria, ştiinţele naturii şi istoria culturii, constituie cea mai de
preţ bogăţie a muzeului.
Fosta închisoare comunistă. Fosta închisoare comunistă poate constitui un
important punct turistic al oraşului, aceasta fiind unul dintre puţinele locuri unde
turişti din toată lumea pot vedea ororile regimului comunist. Aici sunt organizate
periodic cursuri ale Universităţii de vară de către Institutul pentru investigarea
crimelor comunismului. Vin aici studenţi ai facultăţilor de drept, sociologie, istorie,
jurnalism din România şi Republica Moldova, pentru a studia şi înţelege mai bine ce
s-a întâmplat în România în regimul comunist.
Palatul Lupescu. Pentru a deveni obiectiv turistic trebuie să beneficieze de lucrări
majore de reabilitare şi de amenajare a grădinii. Palatul este proprietate privată,
iar destinaţia sa turistică trebuie impusă de cererea din domeniu. O asemenea
cerere poate fi stimulată în situaţia în care centrul istoric al Râmnicului Sărat va fi
valorificat ca zonă turistică.
Palatul administrativ. Datorită folosirii lui ca sediu al Primăriei, Palatul nu a fost
exploatat în scopuri turistice. În acest caz, Primăria va trebui să se mute într-o
clădire nou construită şi modernă iar Palatul va fi reabilitat pentru a servi ca
destinaţie turistică.
Casa municipală de cultură. Casa municipală de cultură are toate şansele să
servească drept centru de conferinţe şi ca gazdă pentru spectacole de teatru,
muzică şi concursuri de dans, expoziţii etc. Poate deveni şi principal centru
vocaţional de pregătire pentru râmniceni, situaţie în care va fi închiriată pentru
activităţi companiilor private şi autorităţilor locale.
Biblioteca municipală. Numărul şi diversitatea volumelor Bbibliotecii o fac a fi una
dintre cele mai importante din judeţ. Această instituţie poate servi ca bibliotecă
principală a polului urban Râmnicu Sărat prin atragerea de elevi, studenţi şi adulţi,
prin organizarea altor activităţi specifice.
Bisericile. Aşa cum am mai prezentat în lucrare, în Râmnicu Sărat şi comunele
vecine există un număr impresionant de biserici ortodoxe, cele mai importante, ca
obiective turistice, fiind Biserica Sfânta Paraschiva şi Biserica Sfântul Dumitru
Bagdat. Valoarea istorică şi vechimea acestor biserici sunt argumente importante
pentru atragerea turismului religios. În afară de bisericile existente, un obiectiv
important va fi Catedrala, care se află în construcţie în apropierea Primăriei, pe
atractiva rută turistică propusă.
Sinagoga Evreiască. Sinagoga este o altă destinaţie turistică religioasă care trebuie
să fie promovată în atragerea turiştilor, categoria ţintă fiind evreii din România şi
din străinătate.
De asemenea, monumentul Alexandru Vlahuţă, monumentul ridicat în memoria
locotenent colonelului Ion Buzoianu şi obeliscul din cimitirul Eternitatea
reprezintă obiective turistice valoroase, ce trebuie incluse în planul turistic al
municipiului.

63
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Tot în centrul Râmnicului Sărat se găsesc multe case vechi şi frumoase, cu


importantă valoare arhitecturală, în timp ce în partea estică a oraşului sunt două
staţii vechi de tren, dintre care una, construită de celebrul inginer Anghel Saligny,
este actuala Gară a oraşului, iar cealaltă, construită de acelaşi inginer, a avut ca
proiect modele italiene.
Cadrul natural pare să aibă un potenţial uriaş pentru cicloturism pe Valea
Râmnicului. Şi zona Podgoria, verde şi frumoasă, cu fâşii de pădure, dealuri, vii,
pivniţe, situată pe un drum naţional, poate căpăta un potenţial turistic deosebit o
dată cu construirea unei crame de degustare pentru iubitorii de vin. Totodată, multe
dintre comunele învecinate au privelişti frumoase, care pot fi puse în valoare prin
agroturism, mai ales după trecerea la agricultura ecologică.

Municipiul este înconjurat şi de şantiere arheologice, zone de agrement frumoase,


iar la 25 de km se află staţiunea Balta Albă, o staţiune balneară şi climaterică
apreciată pe plan naţional datorită nămolului său cu proprietăţi terapeutice, şi care
oferă o bună oportunitate pentru dezvoltarea turismului în zonă.
În afară de obiectivele naturale şi culturale, Râmnicu Sărat are şi alte destinaţii
potenţiale pentru turism. Ne referim în primul rând la subteranele oraşului, câteva
tuneluri construite încă din timpuri străvechi pentru apărarea locului împotriva
atacurilor barbare.
Aceste tuneluri se găsesc într-o condiţie proastă, dar, restaurate, ar putea fi incluse
în circuitul turistic al municipiului. În al doilea rând, Râmnicu Sărat ar putea
beneficia de facilităţile sportive, printre care Sala de sport recent construită şi
Complexul sportiv, unde pot fi organizate concursuri sportive pe plan local şi
regional. În al treilea rând, există parcuri şi zone verzi care, prin înfrumuseţare şi
reabilitare, ar putea contribui la satisfacţia turiştilor.

Municipiul are şi alte locuri ce pot fi utile turiştilor: parcuri, magazine, ca şi râul
Râmnicu Sărat care are, însă, nevoie de investiţii majore pentru a deveni atracţie
turistică.

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe


Oraşul are o bogată moştenire istorică şi Mostenirea istorica nu a fost valorificata ca sursa
culturală şi împrejurimi cu un mediu natural de venit la bugetul local
deosebit
Râmnicu Sărat are acces la un Infrastructura turismului nu s-a dezvoltat deloc,
drum naţional şi internaţional şi la reţeaua nefiind făcute investiţii nici din partea statului,
naţională de cale ferată, ceea ce constituie un nici a investitorilor privaţi
avantaj strategic pentru dezvoltarea industriei
turismului.
Turismul nu a reprezentat niciodată o
prioritate a administraţiei publice locale, în
condiţiile în care au lipsit şi fondurile pentru
promovarea turismului

64
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Nu au fost organizate acţiuni specifice, nici nu a


fost realizată o publicitate care să atragă turiştii
În momentul actual, oferta pentru turism este
absolut dezamăgitoare, potenţialul
turistic nefiind pus în valoare

Oportunitati Amenintari
Posibilitatea de a obţine granturi europene sau Nu exista un ghid si o harta a obiectivelor de
finanţări din alte surse, ca şi o nouă viziune, interes turistic din zona
dinamică, a administraţiei publice locale pot
schimba radical situaţia
Pe lângă clădirile istorice cu valoare deosebită Evitatea zonei de catre turisti din cauza starii
din zona centrală trebuie avute în vedere precare a retelei rutiere din municipiu sui din
posibilităţile de turism în zonele vecine, cu regiune
referire la activităţile
agroturistice, turismul religios şi de sănătate etc.
Posibila creştere economică, realizarea noii zone Lipsa fondurilor necesare pentru dezvoltarea
urbane şi proiectele din domeniul transportului ar turismului in zona
trebui să constituie argumentele municipiului în
creşterea ponderii activităţii turistice

Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană pe


domeniul Turism şi patrimoniu cultural

 Reabilitarea clădirilor şi infrastructurii de patrimoniu a oraşului şi


includerea acestora în circuitul turistic (Complexul Brâncovenesc, Muzeul
Municipal, fosta închisoare comunistă, Palatul Lupescu, Sinagoga evreiască
şi Gara)
Patrimoniul local trebuie introdus în circuitul turistic naţional şi regional dar acest
lucru nu se poate face cu clădiri deteriorate sau imposibil de vizitat. Aceste
obiective necesită lucrări majore de reabilitare, finisări şi zugrăveli în interior şi
exterior.
 Inventarierea tuturor obiectivelor de patrimoniu şi identificarea nevoilor
de reabilitare
 Parteneriat între Consiliul Local Râmnicu Sărat şi Biserică în vederea
restaurării şi consolidării bisericilor cu potenţial turistic
O parte din obiectivele istorice vizate de această măsura sunt şi lăcaşuri de cult, de
aceeea se impune colaborarea cu reprezentanţii biserici pentru o valorificare în
comun a acestei resurse.
 Restaurarea centrului istoric al oraşului, în special a caselor vechi, printr-
un program de stimulare în parteneriat a proprietarilor acestora
Turismul local trebuie extins de la principalele drumuri turistice înspre elelalte
părţi alemunicipiului, unde se află clădiri foarte vechi, cu o valoare arhitecturală
deosebită. Şi aceste clădiri necesită refacere şi restaurare ca să poată adăposti

65
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

diferite activităţi culturale, vestigii istorice locale, produse artizanale, suveniruri şi


alte produse pentru atragerea turiştilor.
 Dezvoltarea unui traseu turistic cultural, de cumpărături, sporturi şi
agrement în zona centrală a Râmnicului Sărat
Traseul pe care îl propunem cuprinde parcurgerea celei mai vechi zone din
municipiu, ce concentrează marea majoritate a atracţiilor turistice, cum ar fi
Complexul Brâncovenesc, Muzeul municipal, Piaţa centrală construită după
standarde europene, Casa de cultură, Colegiul Naţional Alexandru Vlahuţă, Parcul
central cu monumentele sale, Palatul administrativ, Catedrala, Gara CFR, fosta
închisoare comunistă, Biblioteca municipală, majoritatea caselor vechi şi Sala de
sport a municipiului, ca şi un complex sportiv privat.
Cum zona este aproape de drumul european E85, există posibilitatea accesului direct
al călătorilor şi turiştilor spre acest traseu, care începe pe strada Victoriei, un
bulevard modern, cu clădiri noi şi reabilitate, cu multe magazine, cu o infrastructură
bine întreţinută şi dotată cu diverse amenajamente florale. Apoi, pe dreapta, pe
strada Braşoveni descoperim un parc mare care are la extremităţi Complexul
Brâncovenesc şi Muzeul municipal. În Piaţă sunt vândute fructe şi legume proaspete,
flori şi alte produse. Zona mai este delimitată de următoarele străzi: Primăverii,
Constantin Brâncoveanu, Mihai Eminescu, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu şi
Prinţul Ferdinand. Toate străzile menţionate mai sus sunt populate de case foarte
vechi, ce pot fi o destinaţie turistică specială. În Parcul central găsim copaci seculari
şi monumente. Pe aceeaşi rută se află Casa municipală de cultură, Colegiul Naţional
Alexandru Vlahuţă, Palatul administrativ, Catedrala şi Sala de sport a municipiului.
Mergând pe strada Eminescu, până în partea de vest, vom găsi u complex sportiv
modern dotat cu teren şi facilităţi pentru diferite sporturi: fotbal, tenis şi altele. La
capătul străzii întâlnim bulevardul Digului, situat pe malul estic al râului.
Aici dorim să amenajăm o zonă de promenadă, precum şi terenuri de înot, terenuri
de echitaţie şi alte facilităţi de acelaşi fel. Întrucât municipiul nu are un bazin de
înot mare sau alte atracţii acvatice moderne, realizarea acestora este foarte
importantă atât pentru turişti cât şi pentru comunitate. În cele din urmă, în partea
estică a rutei propuse, străzile Nicolae Bălcescu, Horia şi I. Mihalache creează un
triunghi delimitat la vârfuri de Palatul administrativ, Gara CFR şi fosta închisoare
comunistă. Acest perimetru permite momentan un nivel de trafic scăzut şi, în
consecinţă, ne propunem să transformăm zona, cu acces exclusiv pentru pietoni şi
biciclete. Pistele pentru biciclete ar trebui să meargă prin spatele Palatului
administrativ, pe bulevardul Bălcescu şi, mai departe, pe strada Eminescu înspre
zona de promenada ce va fi deschisă plimbărilor şi sportului, pe această rută
aflându-se Sala de sport şi complexul sportiv, ca şi Parcul central şi alte
zone cu spaţii verzi.
Pentru o imagine completă a traseului propus, harta alăturată indică detaliile.

66
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

În magazinele de pe această rută ar putea fi promovate şi vândute produse


artizanale locale, confecţii textile tradiţionale, pantofi din piele, curele şi genţi,
suveniruri, dar şi mâncare tradiţională, vinuri locale şi altele. Pentru un mai mare
efect, unele artere de circulaţie ar trebui să fie pietonale, în timp ce altele să fie
prevăzute cu piste pentru biciclete şi pentru persoanele cu dizabilităţi.

67
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Dezvoltarea unui traseu turistic de agrement pe valea Râmnicului,


prevăzut cu piste pentru cicloturism, trasee, indicatoare, refugii, alte
facilităţi şi servicii turistice
În zona Podgoria, pe ambele părţi ale râului Râmnic, trebuie creată o zonă de
recreere şi pentru petrecerea timpului liber, tot prin parteneriat cu proprietarii
terenurilor, cu consiliile locale ale localităţilor şi cu cetăţenii. Drumul spre această
zonă ar trebui modernizat şi dotat cu piste pentru biciclete, şi ar trebui organizate
rute de transport public.
Pentru a asigura finanţarea necesară în vederea punerii în operă a acestor proiecte
trebuie să fie realizate parteneriate în sistem public - privat pe baza infrastructurii
din zonă.
 Dezvoltarea unui complex de agrement în Râmnicu Sărat
Acest complex ar trebui poziţionat pe malul drept al râului Râmnicu Sărat, cât mai
aproape de ruta turistică propusă. Suprafaţa construită ar fi de 10.000 mp,
complexul incluzând un hotel de 4 stele, restaurante, piscine, săli de bowling,
fitness, cinema.
Dezvoltarea acestui complex trebuie să fie rezultatul unui parteneriat public-privat.
 Organizarea degustării de vinuri în Râmnicu Sărat şi împrejurimi
Râmnicu Sărat este înconjurat de podgorii faimoase pentru calitatea vinului, iar
proprietarii pot fi încurajaţi să constituie parteneriate cu Primăria şi să creeze
crame şi pivniţe turistice în apropierea locurilor de producere a vinului.
În acelaşi scop ar putea fi puse în valoare şi tunelurile existente sub oraş. Aparent,
aceste tuneluri sunt, în majoritate, de nefolosit, dar sunt anumite părţi care sunt
bine conservate. Un studiu privind starea tunelurilor şi posibilitatea introducerii lor
în circuitul turistic ar putea releva un important potenţial de câştig pentru
întreprinzători şi pentru municipiu, în general. Mai trebuie să întocmim o hartă a
pivniţelor turistice şi să organizăm o rută a podgoriilor locale. Dacă vinurile locale ar
fi marcă înregistrată, ar putea fi promovate şi mai bine pivniţele. De asemenea, pot
fi organizate festivaluri şi sărbători ale vinurilor.
 Construirea de noi spaţii de cazare şi servicii conexe în municipiu
Pentru a susţine corespunzător activitatea turistică, municipiul trebuie să propună o
serie de dotări - hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri.
 Dezvoltarea resurselor umane din domeniul turismului (cursuri de formare
profesională)
 Înfiinţarea şi promovarea unui mini sat meşteşugăresc
Consiliul Local va înfiinţa acest aşezământ şi va asigura buna funcţionare a acestuia.
Acest mini sat va fi amenajat, de asemenea manieră, încât activitatea de producţie
să poată fi văzută de turişti. Vor fi, de asemenea, amenajate puncte de desfacere
pentru artizanat şi materiale informative.
Atelierele de artizanat trebuie redeschise şi susţinute în acelaşi timp cu formarea
forţei de muncă specializate în artă populară tradiţională. Investiţiile s-ar putea
realiza în parteneriat public - privat, iar autorităţile locale trebuie să se asigure că
investitorii au sau vor avea resursele financiare necesare pentru realizarea
proiectelor.

68
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Îmbunătăţirea vizibilităţii municipiului


Publicitatea este sufletul comerţului cum bine spune un proverb, întrega comunitate
trebuie să-şi canalizeze eforturile de a face cunoscut la nivel naţional oraşul nostru
şi oferta lui turistică.
 Dezvoltarea unui plan de promovare a turismului local
Pentru a atrage turişti români şi străini în Râmnicu Sărat, se impune o activitate bine
organizată, bazată pe un un plan de marketing care să includă şi promovare media,
un portal pe Internet, participare la târguri de turism naţionale şi internaţionale.
Unul dintre grupurile ţintă îl reprezintă evreii, date fiind tradiţia şi legătura istorică
a acestora cu municipiul.
 Crearea de parteneriate locale pentru dezvoltarea turismului
Pentru a fi capabili să dezvoltăm potenţialul turistic al municipiului trebuie să
stabilim un puternic parteneriat cu autorităţile locale, cu instituţiile locale de
cultură şi cu proprietarii clădirilor, cu agenţii economici, investitorii, societatea
civilă şi cetăţenii.
Se doreşte înfiinţarea unei asociaţii de promovare a turismului în zona Râmnic.
 Promovarea turismului local
Una dintre măsurile ce trebuie luate în această privinţă este instalarea de
indicatoare turistice şi semne în toate zonele oraşului, mai ales pe drumul european
E85 şi crearea a două puncte de informare turistică la cele două ieşiri din oraş, spre
Focşani şi Buzău.
Punctele de informare trebuie dotate cu materiale de prezentare, fluturaşi şi
broşuri.
Este necesară pregătirea unor ghizi cu cunoştinţe despre istoria locală, tradiţii şi
obiceiuri.
 Reluarea Sărbătorii Salcâmului şi organizarea unui festival al florii de
salcâm şi mierii
Sărbătoarea Salcâmului se ţinea acum 15 ani la motelul Poieniţa, în perioada
înfloririi salcâmului. Cu această ocazie poate fi oferită turiştilor mâncarea
tradiţională bazată pe flori de salcâm, cum ar fi gogoşile din floare de salcâm, gemul
din flori de salcâm, prăjiturile cu flori de salcâm, precum şi vinurile tradiţionale
pentru zona Râmnicului Sărat. Vom încuraja locuitorii să planteze şi să întreţină
salcâmi, acordând premii celor care au cele mai bune rezultate şi vom încuraja
constituirea de parteneriate cu producătorii de miere de salcâm.
 Noaptea porţilor deschise a instituţiilor de cultură din Râmnicu Sărat
În această noapte, instituţiile de cultură din Râmnicu Sărat vor organiza un program
special pentru public cu activităţi cultural – artistice, cu acces gratuit şi mediatizare
susţinută.
 Alte evenimente cultural – artistice
În afară de festivalul muzical ”Cântarea Oraşului”, municipiul trebuie să mai
găzduiască şi alte evenimente care să promoveze valorile locale şi să atragă turiştii.
Pot fi organizate evenimente comercial - culturale cum ar fi târgurile

69
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

meşteşugăreşti, expoziţii cu produse ale bucătăriei locale, festivaluri ale vinului,


târguri comerciale pentru produse specifice zonei, concerte, stagiuni teatrale,
festivaluri pentru copii, de muzică rromă şi festivaluri tradiţionale. Evenimentele
trebuie foarte bine concepute, promovate şi organizate şi trebuie să fie
reprezentative pentru municipiu.

 Infrastructură şi servicii sociale

Analiza

În principal, structura de asistenţă socială a comunităţii se compune dintr-un centru


maternal pentru copiii cu probleme sociale, un centru pentru copiii cu dizabilităţi, o
şcoală specială pentru copiii cu dizabilităţi, un centru pentru integrare prin terapie
ocupaţională pentru persoanele cu dizabilităţi care părăsesc centrul de copii la 18
ani, un centru de sprijin şi asistenţă pentru cei bătrâni şi o cantină socială.
Pe lângă aceste instituţii, mai există un Serviciu public de asistenţă socială
responsabil cu consilierea socială şi acordarea de ajutoare pentru populaţia oraşului
şi o filială a Agenţiei judeţene pentru ocuparea şi formarea forţei de muncă. Toate
aceste instituţii au în centrul preocupărilor problemele sociale importante care apar
în Râmnicu Sărat şi în comunele vecine.

Mai jos, se prezintă, pe categorii, situaţia beneficiarilor de servicii sociale:


Beneficiarii de ajutor social
Un număr important de oameni din Râmnicu Sărat trăiesc din ajutorul social, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Situaţia beneficiarilor din 2006 se prezintă astfel:
- de ajutoare sociale beneficiază 1010 gospodării, numărând 2639 persoane, din care
aproximativ 98% sunt de etnie rromă, conform Legii nr. 416 care prevede acordarea
venitului minim garantat;
- de ajutoare de încălzire beneficiază 7643 de gospodării, cu un număr total de
21 335 de persoane;
- de alocaţii suplimentare şi alocaţii pentru familiile uniparentale beneficiază 1411
persoane;
- plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului timp de doi ani, pentru 30 de cazuri,
în medie, pe lună;
- alocaţii de stat pentru 531 de copii până la vârsta de 7 ani;
- sprijin pentru 133 de persoane cu gradul I de invaliditate, fie ca plăţi, fie ca
asigurare a unui asistent, prin dispoziţiile Legii nr. 448 care stabileşte drepturile
persoanelor cu dizabilităţi;
- asigurarea hranei pentru 275 de persoane la cantina socială, de care beneficiază
copii până la 18 ani, proveniţi din familii cu venituri mici, elevi provenind din familii
dezavantajate, bătrâni fără venituri sau cu venituri mici, invalizi sau persoane cu
boli cronice sau alte persoane fără venit;

70
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

- ajutoare de urgenţă pentru 505 persoane care au suferit în urma unor calamităţi,
incendii, accidente.
Conform statisticilor, cererea pentru ajutoare sociale a fost în 2006 mai mare decât
în 2005 cu până la 5,04%, ceea ce constituie un fenomen îngrijorător.
Instituţia responsabilă cu investigaţiile sociale şi plăţile pentru persoane este
Serviciul public de asistenţă socială, subordonat Primăriei.
Pe lângă activităţile sociale propriu-zise, acest serviciu mai este responsabil şi cu
efectuarea a 40 de anchete sociale pe lună pentru autoritatea tutelară, pentru
poliţie şi pentru Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului, cu stabilirea
subvenţiei la energie electrică pentru persoanele cu handicap de gradul 1 şi 2 şi la
transportul public, pentru persoanele care beneficiază de această facilitate.
Acelaşi serviciu se ocupă şi de administrarea a două creşe, pregătirea dosarelor celor
care beneficiază de mese gratuite la cantina socială, monitorizarea copiilor
în situaţii de risc etc.
În condiţiile unei astfel de încărcări cu responsabilităţi, capacitatea Serviciului de a
face faţă este redusă. Pe lângă faptul că numărul personalului este sub nivelul
nevoilor, nici calificarea acestuia nu corespunde decât în mică măsură profilului
Serviciului.
În timp ce calificarea cerută pentru funcţionarii Serviciului este de asistent social,
aici lucrează ingineri şi economişti. Situaţia poate fi schimbată prin pregătire de
specialitate care, însă, nu poate fi asigurată deoarece nu există banii necesari. La
rândul ei, baza materială a Serviciului este săracă, existând doar un calculator la 5
angajaţi. Insuficient este şi numărul faxurilor, copiatoarelor şi altor echipamente de
birou. Precară este şi situaţia financiară a Serviciului, deşi el beneficiază de cel mai
mare buget alocat de Primărie unuia dintre serviciile sale.
Bătrânii
În centrul de asistenţă şi ajutor pentru bătrâni sunt cazate 80 de persoane provenind
din întreaga ţară. Centrul este administrat de Direcţia judeţeană Buzău pentru
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
Centrul are 67 de angajaţi, număr insuficient dacă ne raportăm la standardele care
cer un angajat pentru fiecare persoană asistată. Personalul este calificat, dar este
nevoie să-şi perfecţioneze pregătirea în continuare, prin cursuri în domeniul
tehnicilor de îngrijire. Se poate aprecia că serviciile furnizate sunt foarte bune, dacă
avem în vedere că numărul celor decedaţi în Centru a fost de 28 în 2004, de 14 în
2005, de doar 5 în 2006, iar în 2007, până în prezent, doar de 2. Centrul a beneficiat
de un grant al unei fundaţii olandeze şi este dotat cu echipament medical
performant, ambulanţă, televizoare, aer condiţionat, bucătărie modernizată,
spălătorie şi băi moderne. În judeţ mai există două centre de profil, a căror
capacitate totală este de câteva zeci de persoane în condiţiile în care numărul de
cereri se apropie de 2000. Tot pentru ajutorarea bătrânilor, Primăria a înfiinţat
magazine de tip economat, care furnizează produse alimentare la preţuri mai mici
decât cele de pe piaţă.
Copiii instituţionalizaţi

71
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

În mod obişnuit, sunt 53 de copii instituţionalizaţi în Centrul maternal din Râmnicu


Sărat. Unii dintre aceştia au părinţi care, însă, nu le pot oferi condiţii de trai
normale şi, prin urmare, i-au adus în Centru.
În general, mulţi râmniceni lucrează fără o normă bine stabilită, peste 12 ore zilnic,
inclusiv sâmbăta şi duminica. De aceea, sunt forţaţi să-şi lase copiii acasă,
nesupravegheaţi, situaţie în care unii dintre ei ajung la Centrul maternal.
Oricum, cea mai mare problemă o reprezintă educaţia părinţilor acestor copii, în
special a celor de etnie rromă, care îşi iau periodic sau chiar zilnic copiii acasă
pentru a-i ţine în aceleaşi condiţii precare, anulând, astfel, bunele rezultate
obţinute de Centru în educarea lor.
Cu privire la structura instituţională, Centrul maternal are o infrastructură
corespunzătoare şi 25 de angajaţi calificaţi în domeniu, ce asigură serviciu
permanent de foarte bună calitate.
Persoanele cu dizabilităţi
În Râmnicu Sărat trăieşte o importantă parte a persoanelor cu dizabilităţi din
întregul judeţ.
Astfel, 144 de copii cu handicap locuiesc permanent în Centrul special pentru copii,
în timp ce alţi 6 vin zilnic din oraş. Din 150 de copii, 70% au pierdut contactul cu
părinţii, dar angajaţii Centrului au reuşit să creeze un mediu care permite
integrarea lor ca într-o familie mai mare.
Centrul are 100 de angajaţi, din care 55 se ocupă de educaţia copiilor, dar acest
număr este considerat insuficient pentru nevoile actuale. Este, totodată, nevoie de
psiho - terapeuţi, psihologi, medici psihiatri în Centrul şi Şcoala specială pentru
copiii cu dizabilităţi, serviciile de acest gen fiind efectuate, acum, de persoane
necalificate.
La Centru, este nevoie de reabilitarea bucătăriei, spălătoriei, a gardurilor de
securitate împrejmuitoare şi a centralei termice.
Centrul de integrare prin terapie ocupaţională răspunde de îngrijirea persoanelor cu
dizabilităţi medii, accentuate sau severe care părăsesc instituţiile de ajutorare după
vârsta de 18 ani.
Centrul este subordonat Direcţiei judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului
şi asigură îngrijirea persoanelor aparţinând categoriilor de vârstă 18 - 35, 35 - 65 şi
65 - 90.
Majoritatea persoanelor din Centru au probleme fizice, de vedere sau auditive. În
Centru, sunt rezidente permanent 131 de persoane, 97 tineri şi 34 bătrâni, iar alte
18 persoane locuiesc în
case protejate. 20 dintre aceste persoane au o slujbă în comunitate, în timp ce alte
18 lucrează în Centru. Centrul are un departament de consiliere psiho - socială, un
departament medical şi ateliere de producţie specializate în croitorie. După
plecarea din Centru, majoritatea persoanelor ajung să lucreze în industria
confecţiilor textile, în construcţii şi ferme agro - zootehnice.
Centrul, cu 107 angajaţi, are o bază materială bună şi este foarte bine condus în
ultimii ani, având o situaţie economică bună. Aici au fost realizate lucrări
importante din surse proprii şi a fost obţinut profit în fiecare an.

72
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Există premise ca situaţia să fie îmbunătăţită prin aplicarea unei legi care obligă
companiile să cumpăre produse de la atelierele unde lucrează persoane cu
dizabilităţi. Aceeaşi lege mai obligă companiile cu mai mult de 100 de angajaţi fie la
o cotă de 4% persoane cu dizabilităţi din numărul total de angajaţi, fie să plătească
statului jumătate din salariul minim pentru fiecare post neocupat de o persoană cu
handicap, potrivit legii. Pentru intrarea în Centru există deja o listă de aşteptare cu
400 de persoane cu handicap, cărora li se adaugă altele, ale căror cereri nu au fost
înregistrate încă.
Una dintre problemele cele mai importante cu care aceste persoane se confruntă
este faptul că societatea îi respinge pe cei cu nevoi speciale, chiar dacă au slujbă şi
casă după părăsirea centrelor. Uneori, persoanele care au slujbă dar locuiesc în
mediul rural nu se pot adapta în respectiva comunitate şi se întorc în Râmnicu Sărat,
devenind persoane fără adăpost.
Până acum, au fost derulate câteva proiecte menite să îmbunătăţească situaţia
copiilor instituţionalizaţi.
Primul a fost programul PHARE 2004- 2006, ce a finanţat proiectul numit
Implementarea centrelor vocaţionale pentru integrarea socio - profesională a
tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului.
Prin al doilea program, PHARE 2005, au fost înfiinţate cinci case de tip familial în
Râmnicu Sărat. Al treilea a permis organizarea unui schimb de experienţă între
centrele de plasament din Râmnicu Sărat şi un centru din Germania.
Şomerii
Şomajul, care constituie o altă problemă importantă a oraşului, a fost generat de doi
factori importanţi.
Primul, recesiunea industrială ce a urmat perioadei comuniste, a condus la pierderea
unui mare număr de locuri de muncă iar populaţia activă specializată în diferite
ramuri industriale care au fost închise nu au mai găsit unde să lucreze.
Al doilea factor îl reprezintă faptul că oraşul nu a prezentat, în general, atracţie
pentru noii investitori.
Numărul total de persoane angajate a scăzut de la 22 972, în 1990, la 8842, în 2005.

73
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Cu privire la primul factor, mai jos este prezentată situaţia angajaţilor 1991- 2005 în
domeniile principale de activitate:

Aşa cum se constată, industria a înregistrat cea mai spectaculoasă scădere ca număr
de angajaţi, dintre toate ramurile, ceea ce a influenţat decisiv situţia de după 1990.
Mai jos este prezentat un grafic ce ilustrează cel mai bine această situaţie:

74
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

În ciuda scăderii înregistrate după 1990, industria rămâne totuşi cel mai activ sector
din oraş, angajând în 2005 mai mult de 50% din personal.

La sfârşitul anului 2006, rata şomajului a fost de 8,23%. A fost luat în calcul doar
şomajul înregistrat, cuprinzându-i pe cei care primesc ajutor ori au depus dosarele
pentru primirea ajutorului de şomaj. Conform unui studiu realizat la finele lui 2004,
nivelul real al şomajului era de 25% din totalul populaţiei active.
La sfârşitul anului 2006, s-au înregistrat 1786 de şomeri, din care doar 806 primeau
ajutor. Tabelul de mai jos indică structura şomajului pe vârste şi ajutoarele primite:

75
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Cel mai preocupant lucru este şomajul la categoria vârstnicilor, situaţie care
predomină în oraş. După cum putem vedea, şomerii peste 35 de ani reprezintă
aproape două treimi din numărul total al şomerilor. Această situaţie este generată
de trei motive majore.
Primul, ca oriunde în România, companiile nu angajează persoane peste o anumită
vârstă, în special în sectorul de producţie, în condiţiile în care este nevoie de costuri
mari pentru pregătire. Aceste costuri reprezintă o investiţie care presupune
realizarea de profituri maxime pe termen lung, o asemenea perspectivă neexistând
în cazul vârstnicilor, ce ies repede din procesul muncii. Pe de altă parte, tinerii sunt
preferaţi şi pentru că sunt mai apţi pentru munca fizică.

În al doilea rând, persoanele în vârstă au un nivel educaţional mai puţin adaptat


noilor exigenţe de pe piaţa muncii decât al mediei celor tineri.

În al treilea rând, majoritatea şomerilor în vârstă au fost specializaţi în perioada


comunistă, în special în domeniul industrial, având profesii ce nu mai sunt, acum,
căutate de agenţii economici din oraş. De altfel, şi capacitatea acestor agenţi de
angaja forţă de muncă este redusă, ei utilizând tehnologii de producţie cu o bună

76
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

productivitate ori fiind orientaţi spre alte activităţi economice decât cele
industriale.
Predominant, şomerii calificaţi la sfârşitul lui 2006 erau specializaţi în meseriile de
mecanici, tâmplari, ţesători, vopsitori, în timp ce majoritatea locurilor de muncă
disponibile în oraş se găseau în industria textilă şi în construcţii.
În prezent există un program de reconversie profesională la nivelul AJOFM Buzău. Se
încearcă, astfel, să fie adaptate abilităţile profesionale ale şomerilor la cerinţele
pieţei de muncă, prin cursuri de pregătire pentru cele mai solicitate posturi. Încă
persistă problema şomerilor în vârstă, mulţi fără studii gimnaziale, în timp ce nivelul
de educaţie cerut pentru toate cursurile de pregătire propuse este mai mare, făcând
dificilă integrarea celor ce nu au absolvit 8 clase.

În al patrulea rând, chiar dacă nu sunt date statistice să confirme acest lucru, o
mare parte a forţei de muncă a parăsit oraşul, în special tinerii, fie pentru alte
regiuni ale ţării, fie peste hotare, pentru slujbe bine plătite.

O altă problemă socială o reprezintă lipsa locurilor de muncă pentru bărbaţi. Dacă
femeile sunt cerute pe piaţa dezvoltată a textilelor, pentru că au o bună calificare şi
abilităţi pentru această muncă, bărbaţii nu au multe alternative în găsirea unui loc
de muncă. Majoritatea bărbaţilor lucrau în industrie, dar cum activitatea industrială
a scăzut simţitor, mulţi au rămas fără loc de muncă.
Mai mult decât atât, producţia în lohn din industria textilă din România se confruntă
cu marele risc de transferare a afacerilor spre zone cu un preţ mai mic al forţei de
muncă, mai cu seamă după intrarea în Uniunea Europeană şi după creşterea nivelului
salariului minim pe economie. În consecinţă, există şi riscul de intrare în şomaj a
unui mare număr de angajaţi ai firmelor care lucrează în lohn.
Populaţia rromă
În Râmnicu Sărat trăieşte o importantă comunitate de rromi. Se estimează că
populaţia rromă numără peste 4200 persoane, din care 3900 sunt stabilite în trei
mari cartiere situate la extremităţile oraşului: Zidari (Flămânda), Costieni şi
Barasca.
Mai jos prezentăm situaţia actuală a etniei rrome în Râmnicu Sărat, privind numărul
caselor din fiecare cartier:

După cum se observă în tabelul de mai sus, condiţiile de viaţă sunt sărace dacă e să
ne gândim că, în medie, trăiesc 6 persoane în aceeaşi casă, de obicei mai mult de o
familie.
Nivelul scăzut al veniturilor creează imposibilitatea construirii de case, în special
pentru familiile tinere de rromi.

77
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Mai mult de jumătate din casele existente sunt improprii. 340 dintre ele sunt făcute
din chirpici, necesitând lucrări de reabilitare majore pentru a asigura condiţii proprii
de trăit. Mai mult, dotarea cu infrastructură urbană este foarte modestă în
cartierele cu populaţie rromă.
Chiar dacă o mare parte a populaţiei rrome nu este conectată la reţeaua
orăşenească de furnizare a apei, există ca surse alternative de apă potabilă puţurile
forate.
Accesul la apă potabilă este, deci, asigurat, dar după ce vechile fântâni nu mai pot
folosite iar la puţuri au fost instalate contoare, procurarea apei a devenit delicată.
Cu privire la furnizarea de gaze şi electricitate, chiar dacă există reţele, veniturile
mici nu permit decât într-o mică proporţie populaţiei rrome să se conecteze la
aceste utilităţi.
Cât despre canalizare, infrastructura în cadrul cartierelor este foarte slab
dezvoltată, creând probleme de igienă colectivă. În interiorul acestor cartiere nu
sunt drumuri amenajate iar cele existente nu sunt asfaltate.
Unul dintre principalele motive pentru lipsa infrastructurilor urbane în cartierele
rrome este faptul că mai mult de 85% din numărul total al caselor a fost construit
fără autorizaţie legală şi proprietarii nu au documente care să le ateste
proprietatea.
Referitor la venituri, 75,7% din populaţia rromă din Râmnicu Sărat are ca principală
sursă de venit ajutorul acordat ca venit minim garantat, ceea ce reprezintă o
problemă majoră pentru comunitatea locală. Referitor la veniturile rromilor, doar
1,6% din populaţia rromă are salarii stabile, în timp ce 19,4% sunt muncitori zilieri
sau muncesc ocazional în domeniul confecţiilor, la colectarea fierului vechi, hârtiei
sau deşeurilor plastice. Restul au ca venit principal ajutoarele de la autorităţi,
venitul minim garantat, iar unii dintre ei, hrana de la cantina socială.
În situaţia în care nu au salarii pe timpul vieţii active, componenţii acestor
comunităţi nu beneficiază de pensii, creând mai departe alte probleme sociale.
Comunităţile rrome au şi alte probleme sociale importante. Astfel, din cauza
prejudecăţilor, majoritatea femeilor rrome nu vor să meargă la medic atunci când
sunt bolnave ori la consultaţii medicale periodice.
Chiar dacă există consilieri sanitari care îndeamnă populaţia rromă din Râmnicu
Sărat să meargă la şedinţe de planificare familială, pentru a se informa despre
metodele de contracepţie şi sarcina nedorită, femeile rrome nu sunt interesate să le
urmeze îndemnul. Majoritatea mamelor rrome nu-şi duc copiii la vaccinare, deşi sunt
informate periodic despre beneficiile unei asemenea acţiuni.
Toate acestea, combinate cu lipsa actelor de identitate şi asigurărilor medicale, cu
lipsa educaţiei sanitare, conduc la o scădere continuă a nivelului de sănătate în
comunitatea rromă.
În al doilea rând, nivelul de educaţie în comunitatea rromă este scăzut. Venitul mic
al părinţilor, combinat cu lipsa perspectivelor reale pentru copii şi cu prejudecăţile,
determină o situaţie critică în materie de educaţie. În prezent, doar 20% din
populaţia rromă cu vârstă peste 14 ani are cel puţin patru clase. De aceea, rromii

78
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

adulţi au dificultăţi în găsirea unei slujbe, majoritatea cursurilor de calificare


cerând cel puţin 8 clase.
În ultimii cinci ani, nivelul de educaţie al copiilor rromi s-a îmbunătăţit, după ce
populaţia rromă din Râmnicu Sărat a beneficiat de un program PHARE ce îşi propune
să reducă abandonul şcolar printre copiii etniei. Conform reprezentanţilor rromi, din
numărul total al copiilor rromi, în jur de 54% frecventează şcoala.

Chiar şi în condiţiile în care etnia rromă se confruntă cu probleme sociale majore, în


Râmnicu Sărat nu se înregistrează conflicte interetnice. Totuşi un număr important
de furturi şi infracţiuni minore sunt comise de cetăţeni de etnie rromă, făcând
necesară o mai bună cooperare între poliţia naţională şi poliţia comunitară, pentru
realizarea unui program de prevenire a infracţiunilor prin acţiuni de patrulare în
comun a unor echipaje alcătuite din reprezentanţii celor două instituţii.

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe


Servicii sociale bune asigurate in centre dotate Capacitate insuficienta in special in centrul de
corespunzator, cu personal calificat ajutor pentru batrani, care este suprapopulat
Nu existâ suficiente case sociale care să acopere
nevoile actuale pentru persoane cu dizabilitati
Lipsa de personal în acest domeniu şi lipsa unor
spaţii şi resurse financiare.
Lipsa locurilor de muncă pentru bărbaţi şi
scăderea veniturilor familiilor au produs
probleme sociale severe în rândul populaţiei
Numărul mare de copii aflaţi în dificultate, ai
căror părinţi sunt plecaţi la muncă, ei rămânând
nesupravegheaţi sau sub tutela bunicilor ori a
rudelor.
Oportunitati Amenintari
Folosirea tuturor oportunităţilor de finanţare Sărăcia la cote înalte datorată recesiunii
existente economice, creşterea migraţiei şi lipsa
investiţiilor
private ar putea genera o rată mare a
şomajului si implicit probleme sociale
Realizarea de parteneriate cu autorităţile
judeţene, regionale, dar si cu alte oraşe din
lume, care au o bună expertiză în tratarea
problemelor sectorului

Nevoi de dezvoltare identificate in domeniul Infrastructură şi servicii


sociale

 Alcătuirea unui comitet local pentru asistenţă socială


În municipiu trebuie să se constituie un grup de coordonare, format din conducătorii
tuturor unităţilor de asistenţă socială, care să planifice şi să asigure furnizarea de

79
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

servicii sociale integrate. Acest grup va fi responsabil cu elaborarea unor direcţii


strategice care să determine modernizarea asistenţei sociale din municipiu.
 Elaborarea unui plan local de acţiune socială
Având în vedere volumul problemelor sociale, este nevoie de un plan de acţiune
detaliat, care să prioritizeze intervenţiile sociale, pe grupuri ţintă specifice, care să
prevadă nivelul şi sursele bugetelor necesare şi să fixeze cu claritate termene şi
obiective.
Planul ar trebui să ia în considerare toate scenariile posibile pentru fiecare proiect,
plecând de la scopul de a obţine fonduri structurale, dar proiectele care nu sunt
eligibile pe acest tip de finanţare trebuie susţinute pentru o finanţare bazată pe
bugetul local sau naţional.
 Înfiinţarea unui centru de sprijin al familiei
Un astfel de centru ar trebui să asigure servicii medicale şi sociale pentru toate
categoriile defavorizate - bătrâni, copii, copii cu nevoi speciale şi expuşi la
probleme sociale, persoanele cu dizabilităţi.
Centrul mai trebuie să furnizeze servicii de consiliere pentru copiii abandonaţii de
părinţi, pentru femeile expuse la violenţă domestică, în legătură cu efectele
negative ale consumului de alcool, consilierea pentru părinţi şi copii în vederea
prevenirii abandonului şcolar, consilierea persoanelor cu dizabilităţi pentru a le
adapta la comunitate, consilierea în legătură cu planificarea familială.
 Înfiinţarea unui centru de zi pentru bătrâni singuri
În cadrul acestui centru va funcţiona o sală de lectură, o sală de vizionare materiale
video, o sală de activităţi recreative, o sală de activităţi practice.
Centrul va fi dotat cu microbuz pentru deplasare de agrement în zonă.
Personalul acestui centru va consta în: consilier social, instructori pentru activiti de
recreere şi o asistentă medicală.
 Înfiinţarea unui centru de îngrijire la domiciliu
Proiectul poate obţine finanţare cu prioritate având în vedere că UE încurajează
îngrijirea ambulatorie la domiciliu, ca alternativă la construirea de noi spaţii de
cazare.
 Înfiinţarea unui centru pentru rromi în Râmnicu Sărat
Centrul va trebui să ofere cursuri de calificare profesională şi servicii de consiliere
pentru populaţia rromă.
El ar trebui poziţionat între cele două mari cartiere de rromi, să aibă angajat
personal de etnie rromă, în măsura posibilului, pentru ca rromii să-şi exprime, fără
nici un fel de reţineri sau prejudecăţi, problemele.
Aici s-ar putea rezolva problemele de consiliere şi planificare familială, de educaţie
sanitară şi asistenţă socială, dar şi pe cele legate de pregătirea profesională, de
includerea pe piaţa de muncă sau referitoare la dezvoltarea unei cariere. Acest
obiectiv pare posibil, atât timp cât există sprijin din partea celor doi reprezentanţi
ai rromilor în Consiliul local.
 Crearea unor ateliere protejate pentru persoanele cu dizabilităţi
În ceea ce priveşte adulţii cu dizabilităţi, atelierele protejate sunt foarte eficiente
în momentul de faţă, atât pentru persoanele care pot fi integrate pe piaţa muncii,

80
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

cât şi pentru instituţia în sine, care devine astfel capabilă să-şi susţină activitatea
din resurse proprii, fără să depindă de bugetul oraşului. Deschiderea unor asemenea
noi centre va reprezenta o foarte bună investiţie, având în vedere că cererea este
ridicată şi că spaţiul în centrul existent este limitat.
De când Centrul vocaţional nu mai funcţionează iar Şcoala specială pentru copii cu
dizabilităţi nu mai are un curicullum adecvat abilităţilor, dorinţelor copiilor şi nici
nevoilor pieţei de muncă, este nevoie să fie înfiinţate ateliere în care aceşti copii să
fie pregătiţi pentru viaţă. Atelierele vor trebui să ofere copiilor instituţionalizaţi
condiţii de pregătire în diferite domenii, pentru a asigura o diversitate de calificări
vocaţionale, în funcţie de dorinţele şi abilităţile lor. În această privinţă, atelierele
ar putea să se axeze pe activităţi cum ar fi zugrăvitul, broderia, grădinăritul sau
altele, apreciate de copiii cu nevoi speciale. Prin munca lor, copiii ar putea obţine
un venit suplimentar pentru traiul zilnic, care să se adauge alocaţiilor. În aceste
ateliere ar trebui amenajate cu spaţii pentru socializare.
Deoarece, potrivit legii, doar ONG-urile pot înfiinţa asemenea ateliere protejate,
este necesara implicarea acestora ca parteneri pentru aceste activităţi.
 Construirea de locuinţe pentru a acoperi cererea de locuinţe existentă în
Râmnicu Sărat
Vor fi construite două categorii de locuinţe: locuinţe cu destinaţie socială şi locuinţe
pentru tineri.
 Îmbunătăţirea competenţei profesionale a personalului din asistenţa
socială
În centrele şi în şolile speciale este nevoie de psiho-terapeuţi, psihologi şi medici
psihiatri, pentru că, în prezent, o mare parte a personalului nu are calificarea
necesară pentru a presta servicii de calitate. Totodată, deoarece nu există nici un
centru de neuropsihiatrie în judeţ şi avem nevoie de specialişti în psihopedagogia
socială, ne propunem să dezvoltăm un mini - centru universitar care să asigure
specialişti pentru toate instituţiile sociale din Râmnicu Sărat.
 Adaptarea forţei de muncă vârstnice la nevoile pieţei
Ar trebui asigurata reconversia forţei de muncă spre noile cerinţe ale pieţei. Acest
deziderat ar putea fi atins prin intermediul centrului de pregătire propus în cadrul
priorităţii Economice şi cu sprijinul comitetului de corelare a ofertei pieţei de muncă
cu oferta sistemului local de educaţie.
 Campanii de educare şi conştientizare a populaţiei pe problema socială
Campaniile trebuie focalizate pe următoarele teme: protecţia drepturilor copilului,
copii cu nevoi speciale, cultură civică, responsabilitate socială, lupta împotriva
discriminării, şanse egale etc. Pentru atingerea acestui scop este nevoie să implicăm
ONG- urile locale specializate în domeniul social, pentru a reduce costurile prin
folosirea campaniilor bazate pe voluntari: broşuri, organizarea de evenimente,
fluturaşi, sesiuni de informare. Biserica trebuie, de asemenea, implicată în acest
proces, fiind binecunoscut faptul că această instituţie reprezintă un bun exemplu
pentru populaţia locală.
Se vor realiza o campanie de conştientizare prin educaţie şcolară şi o campanie de
conştientizare şi informare prin mass media locală.

81
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Imbunătăţirea siguranţei cetăţeanului


Siguranţa cetăţeanului este un concept care nu se raportează doar la categoria de
pericole care-l pândesc, în derularea diferitelor dimensiuni ale existenţei sale. El se
referă în egală masură la predictibilitatea existenţei sale. Incertitudinea,
imprevizibilitatea constituie factori de risc care erodează demnitatea persoanei.
Impredictibilitatea este o componentă arhaică a societăţii. O societate modernă,
organizataă pe norme, legi si reglementari stabile, îsi reduce arbitrariul, având un
grad sporit de predictibilitate, util nu numai la nivelul sigurantei personale, dar şi la
cel al siguranţei în afaceri sau al siguranţei naţionale.

 Sănătate şi situaţii de urgenţă

Analiza

Sănătatea din Râmnicu Sărat are o evidentă nevoie de îmbunătăţire. Sistemul


medical nu este îndeajuns de dezvoltat, ducând lipsă de o infrastructură adecvată şi
de specialişti.
De altfel, pacienţii sunt deseori nevoiţi să meargă pentru asistenţă medicală în
unităţi medicale din alte oraşe.
În general, cetăţenii nu se încred în serviciile medicale de care pot beneficia în
Râmnicu Sărat deoarece, adesea, aşteptările lor nu sunt îndeplinite.
Infrastructura
Evoluţia infrastructurii şi a dotărilor medicale, publice şi private demonstreaza că în
sectorul medical din municipiu, încetul cu încetul, monopolul public a pierdut teren
în favoarea sistemului privat.
Numărul medicilor din sectorul public a scăzut, în timp ce numărul medicilor şi al
asistentelor medicale din sectorul privat a crescut semnificativ. Serviciile furnizate
în sectorul public s-au diminuat drastic, numărul dispensarelor scăzând de la opt în
1996, la doar unul în 2005.
În oraş, sectorul public nu mai avea, în 2005, nici o policlinică din cele două
existente până în 1989. Un fapt ce trebuie apreciat ca fiind pozitiv este dezvoltarea
ambulatoriului.
Spitalul
Spitalul local asigură servicii medicale pentru o populaţie de 130 000 de locuitori din
Râmnicu Sărat şi din comunele înconjurătoare ce aparţin judeţului Buzău, dar şi
pentru unele persoane din judeţele vecine. În 2006, Spitalul a tratat 22464 pacienţi
cu spitalizare completă, din care 96,2% cazuri din judeţul Buzău. 54% dintre bolnavii
trataţi proveneau din zonele rurale.
De asemenea, spitalul are un ambulatoriu care tratează în jur de 60 000 pacienţi pe
an, în timp ce în jur de 300 000 de investigaţii sunt făcute anual în cadrul
laboratoarelor de investigaţii paraclinice ale Spitalului.
Numărul paturilor în Spitalul municipal a fost redus considerabil în ultimii 10 ani,
fapt care concordă cu politica naţională de reducere a numărul pacienţilor internaţi

82
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

şi de creştere a numărului cazurilor tratate ambulatoriu, din dorinţa de a reduce


costurile sistemului medical şi de a trata afecţiunile medicale în funcţie de natura
lor.
Afecţiunile frecvent tratate în Spital sunt următoarele:

Spitalul este compus din următoarele secţii: medicină internă, chirurgie, pediatrie,
ATI, ortopedie, nou-născuţi, obstetrică-ginecologie, cardiologie, neurologie,
oftalmologie, ORL, dermatologie, boli infecţioase şi pneumologie.

Spitalul nu este dotat cu secţii de urgenţe, chiar dacă are personalul necesar pentru
aceasta şi structura sa poate fi uşor modificată pentru a o înfiinţa.
Spitalul fiind finanţat în principal de Casa judeţeană de asigurări de sănătate,
înfiinţarea acestei secţii este imposibil de realizat în situaţia în care Casa nu mai
finanţează unităţile de urgenţă decât pentru spitalele de urgenţă.
Pe de altă parte, chiar dacă Spitalul ar putea oferi servicii de urgenţă, serviciul de
ambulanţă este extrem de slab dotat, având disponibile doar două ambulanţe, care
au nevoie urgentă de echipament modern.

Spitalul a beneficiat în ultimii ani de sprijin financiar şi material pentru


infrastructură şi echipament din partea unui spital olandez şi din partea consiliului
local al unei localităţi din Franţa. Datorită ajutorului primit, spitalul din Râmnicu
Sărat are, acum, un laborator modern, echipat cu aparatură de ultimă generaţie,
100 de paturi activate electric, o nouă spălătorie şi alte dotări medicale. De altfel,
Spitalul a mai beneficiat în anii trecuţi şi de finanţare din surse locale, judeţene şi
naţionale pentru următoarele investiţii:
-în 2003 - 2004, reabilitarea sistemului central de încălzire al Spitalului, cu un cost
total de 5 miliarde ROL, din care 75% primiţi de la Consiliul judeţean si 25% din surse
proprii;

83
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

-în 2005, instalaţii laparoscopice pentru Secţia de chirurgie, în valoare totală de 1,4
miliarde ROL;
-în 2006, reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de sterilizare, cu un cost total de
1,85 miliarde ROL, din bugetul de stat.
Cu toate acestea, Spitalului îi lipsesc dotările adecvate de aparatură şi echipament.
Deşi este atât de solicitat, ambulatoriul Spitalului are o slabă capacitate de a oferi
servicii performante, motiv pentru care se impune dotarea cu aparatură şi
încadrarea cu personal suplimentar, care să acopere specialităţile deficitare.

În ceea ce priveşte personalul, Spitalul se confruntă cu lipsa specialiştilor în


neurologie, radiologie, ATI, BFT, nou-născuţi şi altele, în timp ce medici din alte
părţi ale judeţului nu doresc să practice şi să locuiască în Râmnicu Sărat. Tabelul de
mai jos indică structura angajaţilor Spitalului:

Numar de Aprobat Ocupat Doctori Alt Infirmiere Personal Personal Muncitori


angajati personal auxiliar tehnoco-
superior administrativ
Spital 485 478 32 6 221 134 24 58
Ambulatoriu 36 32 10 - 20 2 - -
Transferuri 26 24 2 - 22 - - -
TOTAL 547 531 44 6 263 136 24 58

În 2006, Spitalul a fost finanţat în mare parte de Casa de asigurări de sănătate a


judeţului Buzău (90,8%), în timp ce restul veniturilor au provenit de la bugetul de
stat (3,4%), bugetul local (0,4%), donaţii (3,8%) şi venituri proprii (1,6%).

Finanţarea de la Casa judeţeană de asigurări de sănătate depinde de numărul de


cazuri rezolvate pe fiecare secţie.

Aşa cum se poate vedea din datele de mai sus, media sumelor primite de la Casa de

84
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

asigurări de sănătate Buzău este mai mică decât cea a sumelor primite de alte
spitale din ţară, deoarece complexitatea cazurilor rezolvate pe fiecare secţie este în
general mai mică decât media la nivel naţional (în afară de pneumo-ftiziologie,
pediatrie şi medicină internă).
Chiar dacă venitul provenit de la Casă este mic, conducerea Spitalului local reuşeşte
să asigure o foarte bună situaţie financiară.
În afară de donaţiile primite de la diferite spitale şi instituţii străine, Spitalul local
obţine venituri din alte activităţi, cum ar fi Proiectul pentru studii clinice în care are
ca partener o companie germană.
Proiectul îşi propune să recruteze voluntari şi să testeze diferite medicamente.
Servicii auxiliare şi situaţii de urgenţă
Deşi este o localitate de mărime medie, datorită amplasării geografice, în Câmpia
Râmnicului, lipsei formaţiunilor naturale care să ofere protecţie dar şi schimbărilor
de climă din ultimii 5 ani, municipiul nostru s-a transformat într-o localitate
prezentă mereu pe lista avertizărilor meteorologice, acestea variind între cod
galben şi cod portocaliu pentru gradul de risc.

La nivelul oraşului, există un Serviciu Voluntar pentru situaţii de urgenţă, apărut din
necesitatea de a proteja viaţa cetăţenilor în următoarele situaţii de dezastru viscol,
înzăpeziri şi pericol de îngheţ, viituri pe râul Râmnicu Sărat, caniculă, furtuni
violente şi incendii.
Până la înfiinţarea Serviciului Voluntar pentru situaţii de urgenţă Comitetul Local
pentru situaţii de urgenţă apela la forţele de pompieri şi la forţele de poliţie,
exprimând adeseori necesitatea înfiinţării acestui Serviciu ca forţă complementară,
deoarece resursele de intervenţie ale forţelor anterior amintite erau limitate şi
trebuiau să acopere, şi comunele din jur.
Resursele umane necesare au fost uşor de constituit, până în prezent serviciul fiind
încadrat cu un număr de 86 voluntari. Datorită resurselor financiare limitate nu s-a
putut face dotarea cu echipamente specifice necesare desfăşurării în condiţii optime
a activităţilor prevăzute.
Formaţiunea de bază a acestui Serviciu şi în acelaşi timp cea mai bine antrenată este
echipa de salvare şi prim ajutor, formată din tineri care au vârste între 18 -30 ani,
pregătiţi pentru operaţiuni de salvare şi care provin din detaşamentul de intervenţie
la dezastre al Subfilialei de Cruce Roşie Râmnicu Sărat.

În ceea ce priveşte dotările, această formaţiune este singura care are în dotare 1
(una) auto sanitară care însă nu îndeplineşte toate condiţiile tehnice necesare unor
intervenţii operative. Celelalte formaţiuni sunt încadrate cu voluntari din cadrul
Primariei, SC TUC SA, ADP RM Sărat, SC Acvaterm SA, precum şi politişti comunitari.
Personalul Serviciului participă la următoarele tipuri de intervenţii:
- asistenţă sanitară la stingerea de incendii desfăşurate de secţia pompieri Râmnicu
Sărat;
- deblocarea căilor de comunicaţii şi a zonelor afectate în urma furtunilor
- punct de prim ajutor pentru situaţii de caniculă

85
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

- primul ajutor în situaţii de inundaţii şi cutremure

Analiza SWOT

Nevoi de dezvoltare identificate in domeniul Sănătate şi situaţii de


urgenţă

 Înfiinţarea unei secţii de urgenţe în cadrul spitalului


Spitalul municipal are nevoie imediată de înfiinţarea unei secţii de urgenţe având
învedere poziţia geografică a Râmnicului Sărat, oraş înconjurat de multe comune,
careînsumează aproximativ 100000 de locuitori, şi necesitatea furnizării de servicii

86
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

deurgenţă pentru persoanele aflate în tranzit prin oraş, pe drumul european E85,
unul dintre cele mai circulate drumuri din România, unde se produc, frecvent,
accidente de circulaţie.
Secţia de urgenţe va trebui dotată cu echipament modern, pentru a face
posibile intervenţiile rapide şi de calitate.
 Modernizarea şi dotarea Serviciului de Ambulanţă
Serviciul de ambulanţă ar trebui modernizat şi dotat cu ambulanţe performante, în
măsură să asigure intervenţii rapide şi de calitate atunci când este necesar.
 Dotarea cu echipamente şi utilaje pentru eficientizarea activităţii din
cadrul Serviciului Voluntar pentru situaţii de urgenţă din Râmnicu Sărat
 Campania de conştientizare şi informare prin mass media locală asupra
situaţiilor de urgenţă
 Reabilitarea infrastructurii şi dotarea Spitalului Municipal
Pentru a funcţiona corespunzător şi a asigura servicii de calitate locuitorilor din
municipiu şi din zonele învecinate, Spitalul are nevoie de lucrări de reabilitare şi
dotare cu echipament modern. În primul rând trebuie reparat acoperişul clădirii, dar
trebuie făcute şi alte lucrări de modernizare.
Ca dotare, principalele nevoi ale Spitalului sunt următoarele:
 un aparat tomograf
 3- 4 aparate de ecografie
 5- 6 defibrilatoare
 10 monitoare
 6 electrocardiografe
 un aparat Roentgen
 două endoscoape
 două instrumente de chirurgie şi ginecologie
 un aparat de dializă, în Râmnicu Sărat existând o severă patologie
 renală (trei sferturi din cazurile din judeţ)
 un mijloc de transport între secţiile exterioare ale spitalului.
În situaţia în care bugetul Spitalului şi bugetul local nu permit procurarea acestor
echipamente, se va trece la extinderea parteneriatelor actuale la alte forme de
sprijin, încercând să identificăm parteneri din străinătate cu care să colaborăm.
 Reabilitarea şi modernizarea ambulatoriului
Şi ambulatoriul Spitalului necesită lucrări de modernizare, cum ar fi:
 reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, în special cu ţevi şi
bazine;
 reabilitarea reţelei electrice, care este foarte veche şi are un grad
ridicat de uzură;
 izolarea termică a clădirii ambulatoriului;
 înlocuirea tâmplăriei din lemn cu panouri termopan;
 instalarea de uşi de acces cu senzori şi rampe de acces pentru
persoanele invalide;

87
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 acoperirea suprafeţelor de trafic cu materiale rezistente, antistatice şi


antiseptice;
 finisarea şi zugrăvirea interiorului şi exteriorului clădirii;
 dotarea cu echipamente specifice: scaune pentru invalizi, dulăpioare
etc.
În condiţiile în care tratamentul în ambulatoriu reprezintă o soluţie eficientă pentru
cazurile în care nu e nevoie de internare, reabilitarea şi modernizarea
ambulatoriului ar trebui să fie o prioritate de prim ordin pe agenda noastră.
 Modernizarea şi reabilitarea compartimentului de primire urgenţe
Compartimentul de primire urgenţe necesită lucrări de modermizare, cum ar fi:
 compartimentări;
 linoleum de trafic intens;
 tâmplărie termopan;
 instalaţie electrică;
 instalaţii sanitare;
 aparatură de urgenţă.

 Pregătirea personalului medical al Spitalului


Pentru a putea oferi servicii medicale la standarde înalte, oraşul trebuie să
investească în pregătirea personalului. Personalul trebuie pregătit atât cum să
folosească echipamentul şi aparatele noi, dar şi în legătură cu metodele şi tehnicile
moderne de asistenţă şi îngrijire.
 Atragerea de medici specialişti în oraş
Valoarea şi numărul specialiştilor sunt cruciale pentru calitatea actului medical. În
această privinţă ar trebui să facem tot posibilul pentru a ne păstra specialiştii
actuali şi să încercăm să atragem alţi specialişti, acoperind, astfel, nevoile pe care
comunitatea le are în acest domeniu. În acest sens ar trebui să le oferim stimulente
şi avantaje pentru ai motiva să rămână în oraş, creându-le un mediu de lucru
profesional şi dându-le posibilitatea să dezvolte proiecte de cercetare, să se
perfecţioneze mai rapid şi să poată avansa, astfel, în carieră.
 Profesionalizarea voluntarilor din echipele de intervenţie ale
Serviciului pentru situaţii de urgenţă
Acest fapt se poate realiza prin organizarea de cursuri de specialitate, schimburi de
experienţă şi implicarea în concursuri naţionale şi regionale.
 Diversificarea ofertei de servicii medicale
Spitalului trebuie să i se asigure dotarea cu aparatură şi un număr sporit de
specialişti cu înaltă calificare, pentru a fi în măsură să diversifice oferta medicală şi
să trateze cele mai multe dintre afecţiunile cu care se confruntă locuitorii
municipiului. În acest fel, multe dintre cazurile medicale care, de obicei, sunt
trimise în alte oraşe, ar putea fi rezolvate aici, cu consecinţe pozitive şi pentru
Spital şi pentru pacienţi. Dacă Spitalul va fi capabil să ofere aceste servicii îşi va
spori veniturile, îşi va crea mai multe posibilităţi de dezvoltare, iar pacienţii ar
suporta mai uşor perioadele de tratament, inclusiv sub aspect financiar.

88
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Campanii sanitare de educare şi conştientizare


Populaţia municipiului ar trebui să fie mai responsabilă şi să acorde mai multă
atenţie sănătăţii. O campanie organizată în acest scop îi va ajuta pe cetăţeni să
înţeleagă mai bine căile de prevenire a diferitelor boli, ca şi faptul că prevenirea
este mult mai ieftină decât tratamentul, atât pentru pacient cât şi pentru sistemul
medical.

 Educaţie

Analiza
Râmnicu Sărat este recunoscut pentru calitatea învăţământului local.
Mulţi dintre elevii orasului sunt printre cei mai buni din judeţ şi la competiţiile
şcolare naţionale şi internaţionale, mulţi oameni recunosc elita existentă în acest
domeniu în municipiul Rm Sărat.
Ca un argument în susţinerea celor afirmate, vom menţiona câteva dintre
performanţele obţinute de elevii noştri în 2006:
- La concursuri şi olimpiade şcolare, faza naţională, au fost câştigate 31 de premii,
în valoare totală de 5730 RON.
- La concursuri şi olimpiade şcolare la nivel de judeţ, au fost obţinute 110 premii, în
valoare totală de 3220 RON. Cei mai premiaţi elevi provin de la Colegiul Naţional Al.
Vlahuţă, Şcoala generală nr 1, Şcoala generală nr. 5 şi Şcoala generală nr. 6.
- La concursuri şcolare de arte şi meserii la nivel de judeţ, au fost câştigate 16
premii: 6 la specializarea veterinară, 4 la industria alimentară, 2 la specializarea
agricolă şi 2 la specializarea mecanică, toate de către elevi ai Grupului Şcolar
Agricol, şi alte două premii, la turism şi alimentaţie publică, de către elevi de la
Grupul Şcolar Economic.

Performanţa impresionantă a elevilor râmniceni arată că nivelul învăţământului din


municipiu este ridicat şi ne dă speranţe pentru dezvoltarea viitoare a unei economii
bazată pe cunoaştere.

O problemă serioasă o constituie faptul că numărul copiilor a scăzut simţitor în


Râmnicu Sărat, prefigurându-se o situaţie alarmantă în acest domeniu, dar politica
naţională de încurajare a natalităţii a dus de curând, odată cu acordarea de
beneficii importante, la creşterea natalităţii, determinând o semi-criză în
învăţământul pre-şcolar datorită lipsei locurilor în grădiniţe de copii. Acest fenomen
a determinat autorităţile să ia în calcul construirea de noi grădiniţe.
Media elevilor pe cadru didactic este mai mare în Râmnicu Sărat decât la nivel de
judeţ, regional sau naţional în grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, în timp ce în
licee media este mai mică. Situaţia este detaliată mai jos:

89
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Se prefigureaza că numărul de elevi din şcoli va scădea dramatic pe viitor, aşa cum
se observă din Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI) al judeţului Buzău:

Planul local de acţiune pentru învăţământ estimează că scăderea critică a


populaţiei cu vârsta cuprinsă între 7- 14 ani va conduce la o concentrare a
activităţilor şcolare, ca şi la o mai mare competiţie între şcoli pentru atragerea
elevilor. Partea pozitivă a unei asemenea situaţii o reprezintă posibilitatea de a
creşte, astfel, calitatea educaţiei vocaţionale şi, în consecinţă, la mai buna
integrare ocupaţională a absolvenţilor.

90
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Pentru educaţia vocaţională şi tehnică, în Râmnicu Sărat există patru furnizori de


servicii, care asigură un număr semnificativ de absolvenţi în specializări cum sunt
agricultura, comerţul şi serviciile.

În tabelul următor prezentăm comparativ planul şcolar aprobat şi cel realizat la


şcolile de arte şi meserii în anul şcolar 2006 - 2007, pentru Râmnicu Sărat:

În ceea ce priveşte învăţământul în domeniul comerţului şi serviciilor, judeţul Buzău


se situează pe ultimul loc în Regiunea de Sud-Est, cu 4,9% din numărul total al
şcolilor de arte şi meserii, în timp ce Brăila ocupă primul loc, cu 7,40%. La nivelul
judeţului Buzău, specializările comerţ şi servicii reprezintă 4,2%, dar se aşteaptă o
creştere până la 12%, la nivelul anului 2013, datorită creşterii numărului de
întreprinzători calificaţi în mediul rural, în special în agroturism.

În 2006, în Râmnicu Sărat, la profilurile servicii şi comerţ era înscris un procent de


8,67 din numărul total al elevilor de la şcolile de arte şi meserii. 50% din locurile în
liceele tehnologice din municipiu erau ocupate de elevi la profilul servicii, mult mai
mult decât valoarea înregistrată la nivel de judeţ - de 36,50%, sau la nivel regional -
de 32,22%.
Aceasta reprezintă o tendinţă promiţătoare pentru dezvoltarea viitoare a comerţului
şi serviciilor în oraş. Planul local de acţiune pentru învăţământ prevede că procentul
celor calificaţi în servicii va reprezenta 44,20% la nivel de judeţ, până în 2013.

91
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

La profilurile turism şi alimentaţie publică, în Râmnicu Sărat erau înregistraţi 17%


din numărul total al elevilor şcolilor de arte şi meserii, mai mult decât media pe
judeţ, de 13,40%, şi decât media regională, de 11,4%. Se aşteapă o cerere de 12 -
13% pentru 2013 conform Planului local de acţiune pentru învăţământ. De altfel,
există şanse mari ca municipiul să se dezvolte în aceste domenii de activitate

În învăţământul vocaţional, la şcolile de arte şi meserii din Râmnicu Sărat, 12,09%


din totalul elevilor erau înregistraţi la profilul agricol, mult mai mult decât media de
6,1% la nivel de judeţ şi de 9,44% la nivel regional. Acesta este un fapt încurajator
pentru dezvoltarea agriculturii în vecinătatea municipiului, cu precădere a
agriculturii ecologice.

În ceea ce priveşte infrastructura, câteva din şcolile locale au beneficiat de lucrări


importante de reabilitare şi modernizare. Dar multe dintre ele nu au dotare
şi infrastructură la nivel european.
Printre cele mai importante facilităţi şi dotări necesare şcolilor locale sunt de
menţionat următoarele:
cabinete medicale
echipament modern, ca videoproiectoare, calculatoare etc.
laboratoare de informatică şi echipamente de laborator
 dotări şi facilităţi adecvate pentru sesiuni practice de pregătire
desfăşurate în anumite specializări vocaţionale
săli de sport
reabilitarea şi efectuarea lucrărilor de întreţinere la unele spaţii
bibilioteci virtuale

Conform Inspectoratului şcolar judeţean, majoritatea şcolilor din Râmnicu Sărat au


înaintat proiecte pentru dezvoltarea activităţilor şcolare şi au câştigat sau sunt pe
cale să câştige banii necesari pentru acestea.

92
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Desigur, aceste sume de bani nu vor fi suficiente pentru nevoile şcolilor, dar se va
face tot posibilul să se suplimenteze pentru că educaţia reprezintă una dintre
primele priorităţi ale municipatitatii.

Analiza SWOT

93
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

94
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Nevoi de dezvoltare identificate in domeniul Educatie

 Crearea unui centru de excelenţă pentru copiii dotaţi


Elita şcolară ar trebui să aibă la dispoziţie un centru adecvat, dotat cu toate
facilităţile pentru educaţie şi cercetare, pentru asigurarea unei baze solide de
învăţământ.
Transformarea municipiului Râmnicu Sărat într-un centru de excelenţă în educaţie,
va contribui şi la creşterea vizibilităţii acestuia.
 Crearea unui campus şcolar vocaţional
Dată fiind nevoia de personal calificat pentru dezvoltarea economică a municipiului
şi ţinând cont că Şcoala de arte şi meserii de pe strada Toamnei nu mai
funcţionează, dorim să creăm acolo un campus şcolar vocaţional.
Infrastructura şcolii se menţine în stare bună şi există suficient teren pentru
onstruirea campusului. Acesta ar trebui dotat cu toate facilităţile necesare: cămine,
cantină, terenuri pentru sport, cabinet medical, laboratoare, bibliotecă, echipament
informatic şi alte dotări corespunzătoare fiecărei specialităţi.
Campusul va fi dimensionat la nevoile educaţionale ale profesiilor căutate în oraş şi
localităţile din împrejurimi, tocmai pentru că dorim să aducem Râmnicului Sărat o
importantă forţă de muncă tânără, care să atragă investitori şi care să contribuie
decisiv la dezvoltarea zonei. Acest tip de campus este puternic susţinut de UE şi,
potrivit documentelor programatice naţionale, are toate şansele să fie finanţat.
Pentru aceasta este nevoie şi de sprijinul autorităţilor judeţene.
 Dotarea instituţiilor educaţionale cu echipamente moderne
Deoarece educaţia reprezintă una dintre primele priorităţi pe agenda noastră, ne
vom strădui să asigurăm unităţilor noastre şcolare cele mai bune condiţii, pentru o
activitate de calitate europeană. Cu siguranţă, aceasta presupune un efort
important pentru bugetul oraşului, dar constituie o investiţie pe termen lung ce se
va regăsi în dezvoltarea Râmnicului Sărat.
 Dotarea şcolilor şi a liceelor cu mijloace auto proprii pentru transportul
elevilor de la domiciliu la şcoală
Acest fapt va duce la creşterea gradului de frecventare a cursurilor şi la siguranţa
elevilor. Se propune achiziţionarea a 6 autobuze şcolare pentru înfiinţarea unei linii
şcolare, care să transporte elevii de acasă la şcoală şi invers.
 Încheierea unui parteneriat între autorităţile locale şi şcoli fie
pentru
înfiinţarea unei reţele de transport al elevilor din mediul rural care
urmează cursuri în oraş, fie pentru găzduirea acestora în Râmnicu Sărat
Pentru zona rurală apropiată, Râmnicu Sărat reprezintă un pol de dezvoltare care
trebuie să asigure accesul elevilor la educaţie, cu precădere la educaţia vocaţională.
În această privinţă, ar trebui create parteneriate cu comunele pentru asigurarea
mijloacelor de transport sau găzduire la sediile şcolilor din oraş sau în noul campus
vocaţional.
Pe acelaşi considerent, se va încerca crearea unui sistem de burse plătite de
autorităţi sau companii pentru elevii din zonele rurale. Este de aşteptat ca oraşul să

95
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

preia un număr important de elevi din localităţile vecine pentru educaţie


vocaţională, deoarece administratorii învăţământului naţional, regional şi judeţean
consideră inadecvată dezvoltarea acesuti tip de şcoli în zona rurală, din cauza
nivelului mare de investiţii de care ar avea nevoie, dificultăţii de a asigura profesori
calificaţi şi a incapacităţii firmelor din mediul rural de a asigura ucenicia pentru
aceşti copii.
 Înfiinţarea unui centru de zi pentru sprijinirea copiilor aflaţi în risc de
abandon şcolar
Se doreste crearea unui mediu adecvat de comunicare între cei implicaţi în procesul
educativ din oraş. În primul rând, ar trebui îmbunătăţită implicarea părinţilor în
procesul educaţional al copiilor, prin intermediul unor campanii de conştientizare şi
al unor sesiuni de informare.
În al doilea rând, trebuie organizate mai multe sesiuni de pregătire pentru profesori,
în care să se pună accentul pe dezvoltarea comunicării elev - profesor la toate
nivelurile.
 Încheierea de parteneriate între şcolile vocaţionale şi firmele locale
Trebuie să ne asigurăm că şcolile vocaţionale din oraş vor furniza calificare în
conformitate cu nevoile pieţei locale, iar pentru aceasta trebuie implicat mediul de
afaceri. Firmele locale trebuie făcute să înţeleagă nevoia de acţiune comună şi să
pună la dispoziţie facilităţi pentru activităţile de practică a elevilor şi să ofere tot
sprijinul, astfel încât să aibă mai târziu la dispoziţie muncitori calificaţi, care nu mai
necesită costuri de pregătire.
Totodată, curriculum - ul va trebui adaptat la nevoile pieţei, fiind recomandat unul
flexibil, uşor de modificat în funcţie de noile solicitări ale pieţei muncii.
 Înfiinţarea unui comitet de corelare a ofertei pieţei de muncă cu
oferta
sistemului local de educaţie
Acest comitet va identifica şi monitoriza nevoile pieţei de muncă şi va elabora
recomandări privind modificarea programelor educaţionale la nivel local.

Proiectul este comun priorităţilor Educaţie şi Economie.


Aşa cum a fost estimat în Planul local de acţiune pentru învăţământ al judeţului
Buzău, sectoarele comerţ şi servicii se vor confrunta cu o nevoie importantă de
muncitori calificaţi până în 2013, de aproape 400% la nivel de judeţ, de la 4,2% la
12% din cererea totală pentru calificări vocaţionale. Deoarece scopul nostru
principal este dezvoltarea economică a municipiului, în principal dezvoltarea
industriei, turismului, serviciilor şi comerţului, ne vom strădui să asigurăm numărul
de persoane calificate de care este nevoie în aceste zone, şi să atragem cât mai
mulţi investitori care vor găsi, aici, condiţii adecvate pentru deschiderea de afaceri.
Trebuie să avem în vedere că numărul râmnicenilor în vârstă de peste 60 de ani va
creşte şi că, în perspectivă, va fi o mare nevoie de servicii de asistenţă medicală şi
socială, iar noi suntem datori să asigurăm resurse umane specializate în acest scop.
 Introducerea de sisteme de monitorizare a perimetrului şcolar
Chiar dacă şcolile sunt protejate de efective de poliţie comunitară, dorim să dotăm

96
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

aceste instituţii cu sisteme profesionale de monitorizare, compuse din camere de


supraveghere şi echipament de monitorizare, pentru a preveni comportamentele
necorespunzătoare şi pentru a asigura o bună calitate a actului educaţional.

 Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC)

Analiza

Sectorul TIC se află în extindere în Râmnicu Sărat, ca peste tot în România. Mult mai
mulţi oameni ajung să folosească computerul şi internetul, fie acasă, fie la locul de
muncă.
Departamentul informatic al Primăriei, responsabil cu monitorizarea pătrunderii TIC
înmunicipiu, a furnizat Grupului de dezvoltare strategică următoarele date:

Utilizarea scăzută a TIC în cadrul companiilor atrage atenţia asupra insuficientei


racordări a economiei municipiului la cerinţele managementului modern,
performant.
În domeniul educaţiei, situaţia este mai bună, aşa cum rezultă şi din datele
prezentate mai jos:

Primăria a reuşit, în ultimii ani, să îmbunătăţească substanţial situaţia utilizării TIC


în instituţie.
Din 2004, ca urmare a unei schimbări în conducerea departamentului informatic, au
fost făcute mai multe investiţii, astfel că, în prezent, aproape fiecare angajat are
acces permanent la un computer personal şi internet de mare viteză.

97
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Primăria are contract cu o companie specializată în servicii TIC şi este dotată cu


următoarea infrastructură TIC:

Din cele 42 de calculatoare existente, 36 se află în Primărie şi sunt interconectate la


o reţea locală, unul din cele 36 de calculatoare fiind folosit ca server. Şi în acest
sector va fi nevoie de înnoire deoarece 30% din echipamentul IT este uzat fizic şi
moral.
La o privire generală, Primăria pare să fie bine echipată cu computere. Însă, din
numărul total al acestora, 22 sunt folosite doar pentru serviciul local de taxe şi
impozite, funcţionând cu programe specifice şi fiind interconectate într-o reţea
separată, şi doar 20 rămân să fie folosite de celelalte compartimente, ceea ce este
foarte puţin faţă de nevoile acestora.
După analiza software-ului rezultă că sunt folosite programe diferite pentru sarcini
specifice: taxe şi impozite, salarii, finanţe şi contabilitate, stare civilă, ca şi alte
programe, la scară mai mică, pentru plata amenzilor, chirii şi concesiuni, casierie,
arhive, autorizaţii şi taximetrie.
Singurul program cu utilizare generală, în toate birourile, este cel pentru
consultarea legislaţiei.

98
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Nu există nici un program interactiv de uz comun, nici proceduri sau norme pentru
activitatea de reţea. Această situaţie indică o lipsă de comunicare electronică în sau
între servicii ori birouri.

De altfel, în timpul primei întâlniri a Grupului de lucru din cadrul Primăriei, doar doi
participanţi din şapte aveau o adresă de e-mail, ceea ce înseamnă că respectivele
computere sunt folosite în principal pentru procesare de text şi alte activităţi
specifice.
Primăria are o pagină web construită şi actualizată de propriii specialişti din
departamentul informatic. Structura paginii web este bună, însă conţinutul necesită
îmbunătăţiri.
Spre exemplu, conexiunile la Legea 544 şi Legea 52 arată doar conţinutul legilor şi al
normelor implementate, precum şi persoana responsabilă cu aplicarea lor, fără să
arate procesul de aplicare, propunerile de legi sau proiectele de hotărâri aflate în
dezbatere publică etc.
Lipsa multor informaţii referitoare la activitatea Primăriei face necesară
actualizarea urgentă, ca şi îmbunătăţirea conţinutului paginii electronice de
prezentare a instituţiei.
De asemenea, pe pagina web sunt prezentate diferite formulare şi documente utile
cetăţenilor care, însă, nu pot fi descărcate in lipsa unor programe speciale. Din
această cauză, taxele locale nu pot fi achitate electronic, iar cetăţenii nu au
posibilitatea să afle ce sume au de plătit către autorităţile publice.
Dar, chiar în aceste condiţii, gradul de colectare a taxelor este de aproape 100%.
Primăria are pagină web, dar unităţile subordonate sunt lipsite de acest mijloc de
comunicare.
Abilităţile personalului Primăriei în utilizarea TIC sunt destul de reduse, dar se speră
că ele vor fi îmbunătăţite după încheierea cursurilor organizate conform modulelor
1, 2 şi 3 ale programului ECDL, la care au participat toţi angajaţii. Sunt multe
cazurile când personalul departamentului informatic trebuie să repare computerele
blocate din cauza proastei utilizări sau să efectueze operaţiuni de scoatere a
viruşilor, de reinstalare de programe şi alte activităţi similare.
Din această cauză, specialiştii departamentului nu mai au suficient timp pentru
elaborarea de noi proceduri TIC, atât de necesare activităţii din Primărie.
O asemenea situaţie conduce la concluzia că este nevoie de mai mult personal la
departamentul informatic, ai cărui specialişti trebuie, de asemenea, pregătiţi prin
cursuri speciale de administrare a bazelor de date, a reţelelor TIC, a sistemelor de
operare şi administrare a serverelor.
Conducerea departamentului a elaborat o strategie de dotare informatică a
Primăriei, un document oficial care prezintă situaţia TIC în instituţie şi idei pentru
un proiect în acest sens.

99
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe


Existenţa unei strategii pentru dezvoltarea Gradul limitat de folosire a IT în oraş
sistemului informatic la nivelul Primăriei
Existenţa unei infrastructuri informatice Penetrare slabă a IT la nivelul populaţiei şi al
satisfăcătoare companiilor
Personalul Primăriei participă la cursuri Lipsa sistemelor informatice integrate
ECDL
Compartimentul informatic al Primăriei are Site-ul Primăriei este realizat sumar iar
personal calificat vizibilitatea electronică a Primăriei este
scăzută
O foarte bună structură informatică în
sectorul educaţional
Oportunităţi Ameninţări

Atractivitate a pieţei locale pentru companiile Slaba penetrare a IT la nivel naţional


IT
Uniunea Europeană sprijină în mod deosebit Lipsa interesului pentru dezvoltarea
finanţarea de proiecte în domeniul IT sectorului IT în oraş

Nevoi de dezvoltare identificate in domeniul Tehnologia informaţiei


şi comunicării (TIC)

 Campanie de informare a populaţiei şi oamenilor de afaceri


interesaţi privind obţinerea de fonduri pentru dotarea IT şi comunicaţii.
 Implementarea unui proiect denumit “internet pentru fiecare”
Se va face un parteneriat cu companiile locale furnizoare de internet şi se va încerca
accesarea de Fonduri Structurale.
Proiectul va viza creşterea numărului de utilizatori de internet. Proiectul va propune
acordarea de sprijin financiar familiilor interesate de achiziţionarea unui computer
şi de conectarea acestuia la internet. El va putea fi abordat integrat sau în 2 etape,
întâi sprijinirea pentru achiziţia de computere şi apoi un proiect de
conectare la internet şi va include şi o componentă de instruire în vederea utilizării.
Se recomandă un parteneriat public- privat cu companiile locale de furnizare de
internet.
 Susţinerea utilizării ICT în oraş
Pentru a susţine folosirea facilităţilor ICT şi a echipamentelor în oraşul nostru, cu
precădere la nivelul populaţiei şi al agenţilor economici, dar şi în şcolile unde acest
lucru se întâmplă deja vom elabora o strategie locala prin care sa incurajam
dezvoltarea societatii informationale.

De aceea, Consiliul Local se va implica şi va deveni partener în orice proiect care îşi
propune dezvoltarea sectorului ICT în beneficiul comunităţii noastre.

100
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Societate civilă, tineret şi sport

Analiza

Societatea civilă
Sistemul de reprezentare al societăţii civile în raport cu autorităţile din Râmnicu
Sărat nu s-a dezvoltat suficient datorită lipsei de fonduri, a capacităţii şi a
cunoştinţelor reduse privind atragerea de fonduri UE, a lipsei parteneriatelor între
ONG-uri, dar şi faptului că, în municipiu, activitatea bazată pe voluntariat este
practic inexistentă.
În oraş există cinci ONGuri active, dintre care două lucrează pe probleme de tineret,
două au ca preocupări îngrijirea socială şi medicală, iar unul, activitatea culturală.
Asociaţia de tineret” Viitorul începe azi” (VIA) este una dintre cele mai vechi
organizaţii neguvernamentale din oraş. A fost înfiinţată în 2002 şi a pus în practică
mai multe proiecte cu sprijinul Autorităţii naţionale pentru tineret. Astfel, a
înfiinţat tabere pentru tineret, ocazie cu care participanţii la programele acestora
au plantat copaci, au instalat panouri de conştientizare, au marcat trasee montane
etc. De asemenea, începând cu 2004, la sfârşitul fiecărui an, VIA a premiat tinerii
talentaţi în domeniile artei, literaturii şi sportului.
Organizaţia editează publicaţia „Sensul Râmnicean”. Principalele acţiuni ale VIA,
bazate pe voluntariat, vizează comportamentul civic, sportul şi turismul, cultura şi
artele, în strânsă legătură cu problematica tineretului.

Asociaţia de dezvoltare comunitară „Râmnic European” a fost infiinţată relativ


recent şi îşi propune câteva proiecte importante pentru tineret. Primul dintre
acestea are ca obiectiv dezvoltarea unui Centru informaţional pentru tineret (CIT),
care ar trebui să ofere informaţii şi consultanţă pentru tinerii din Râmnicu Sărat. O
asemenea intenţie este susţinută de psihologi bine calificaţi şi specialişti în
probleme de tineret.
Centrul va efectua servicii în domeniile educaţiei, economiei, al legislaţiei, în cel
social şi medical. Centrul va funcţiona în sediul Casei de cultură.
Asociaţia doreşte să organizeze Ziua tineretului în municipiu, prilej cu care vor avea
loc manifestări cultural- artistice.
Ziua tineretului se celebrează, în fiecare an, pe 1 septembrie.
Asociaţia îşi propune să înfiinţeze un sistem de burse pentru elevii cu probleme
sociale speciale, începând cu 2008.

Asociaţia culturală „VALMAN” are o vechime de mai puţin de doi ani şi are ca
principal scop organizarea de evenimente culturale. Asociaţia deţine şi o mică
tipografie. Principalul proiect pe agenda Asociaţiei este organizarea, începând din
2007, a concursului de muzică de folk şi poezie pentru tineri „Valeriu Sterian”.
Crucea Roşie şi Crucea Alb-Galbenă sunt cele două organizaţii care au ca preocupări
îngrijirea socială şi medicală. Acestea funcţionează de mai puţin de 3 ani, timp în

101
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

care s-au făcut remarcate, chiar dacă activitatea lor nu poate acoperi numeroasele
probleme din acest domeniu.

Crucea Roşie a fost puternic sprijinită de Primărie, fiind dotată cu spaţiu pentru
sediu şi o ambulanţă. Organizaţia a defăşurat cursuri de pregătire pentru câteva zeci
de persoane din municipiu, care au devenit voluntari ai Crucii Roşii.

Crucea Alb-Galbenă a încheiat câteva contracte cu Casa naţională de asigurări de


sănătate şi asigură asistenţă medicală la domiciliu, dar capacitatea sa de acţiune
este insuficientă pentru numărul persoanelor din Râmnicu Sărat care au nevoie de
îngrijire la domiciliu.
Pentru situaţiile de urgenţă, oraşul are o echipă specială de intervenţie formată din
voluntari.

Tineretul
În domeniul activităţilor pentru tineret, Casa municipală de cultură organizează:
- concursul „Cântecul oraşului”
- concursul de eseuri şi poezie „Adolescenţa eternă”
- concursul de dans, poezie şi cântec „Dragobete”
- aici işi desfăşoară activitatea Cenaclul literar artistic „Al. Sihleanu”

La Lobby Club şi în sala de expoziţii „Pompiliu Dimitriu” au loc simpozioane


tematice pe probleme de tineret şi sunt organizate expoziţii individuale sau de grup
pentru tinerii artişti din Râmnicu Sărat.

Tineretului din Râmnicu Sărat îi lipseşte, în general, iniţiativa, nefiind îndeajuns de


implicat în procesul de luare a deciziilor la nivelul administraţiei publice locale. Este
semnificativ, astfel, faptul că nu există în Râmnicu Sărat un consiliu al tinerilor.

Sportul
Viaţa sportivă în Râmnicu Sărat este relativ activă, deşi poate fi mai dinamică în
condiţiile în care oraşul are un potenţial demonstrat de performanţele obţinute de
sportivii localnici la diferite competiţii naţionale şi internaţionale de unde, de-a
lungul timpului, s-au întors cu numeroase diplome şi premii.

Oraşul este cunoscut în principal pentru echipele de volei şi sportivii de la lupte


libere, dar sunt şi alte sporturi care au ilustrat mişcarea sportivă din Râmnicu
Sărat.
Principala structură sportivă este Clubul sportiv municipal (CSM), care are secţii de
volei, fotbal, handbal, judo şi lupte libere, ce îşi desfăşoară activităţile de pregătire
şi competiţionale în Sala sporturilor.
Clubul masculin de volei a promovat încă de acum trei ani în superliga naţională de
volei şi a obţinut performanţe bune, clasându-se pe locul 8 în ediţia 2005 - 2006 şi
pe locul 6 în ediţia 2006 - 2007. Dezvoltarea voleiului în oraş este asigurată de o

102
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

pepinieră foarte bună de juniori, care au calităţi promiţătoare pentru marea


performanţă.

Echipa de fotbal din Râmnicu Sărat este înscrisă în Liga a III-a şi are ca obiectiv ca în
viitoarele sezoane să promoveze în Liga a II-a. La nivelul copiilor, descoperă tainele
acestui sport cel puţin 60 de mici sportivi, constituiţi în echipe care sunt înscrise în
campionatele naţionale pentru diferite categorii de vârstă. Există, deci, şi la acest
sport, viitor asigurat pentru municipiul Râmnicu Sărat.

În oraş există şi două echipe şcolare de handbal - una masculină şi una feminină, a
căror pregătire este susţinută financiar de Clubul Sportiv Municipal.

În Râmnicu Sărat, copiii se îndreaptă cu precădere către judo şi lupte libere. Mai
mulţi sportivi care au învăţat judo şi lupte libere la Râmnicu Sărat au fost laureaţi la
importante competiţii naţionale şi internaţionale.

Dintre celelate sporturi, ramura cea mai bine reprezentată este karate, practicată în
mai multe cluburi private.

Sporturile de iarnă nu sunt practicate, în formă organizată, în Râmnicu Sărat. A


existat intenţia de a se construi un patinoar artificial printr-un proiect PHARE,
proiect care însă nu a fost aprobat, iar bugetul local este incapabil să susţină o
asemenea investiţie.
În oraş există un mare potenţial pentru performanţa sportivă, iar faptul că
generaţiile tinere se îndreaptă către sport ne îndreptăţeşte să sperăm că Râmnicu
Sărat va mai produce campioni.

În continuare, prezentăm rezultatele obţinute de elevii râmniceni la întrecerile


sportive din 2006, la nivel judeţean şi naţional:
- la olimpiade sportive şcolare, faza naţională - 9 premii în valoare de 2850 RON, din
care 7 la tenis de masă, 1 la oină şi 1 la concursul „Floarea de colţ”.
- la olimpiade sportive şcolare, faza judeţeană - 18 premii în valoare de 4120 RON,
din care 5 la volei, 4 la tenis de masă, 3 la fotbal, 3 la handbal, 2 la baschet şi 1 la
tetratlon.

Râmnicu Sărat are următoarea infrastructură pentru sport:


 sală de sport municipală, care este o construcţie modernă, multifuncţională,
dotată cu tribune, ce poate fi folosită pentru majoritatea sporturilor de
interior;
 un stadion municipal, care a fost recent modernizat, dar care are nevoie, în
continuare, de mari investiţii;
 un complex sportiv privat, ce dispune de terenuri pentru tenis, minifotbal şi
alte sporturi;

103
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 trei săli de sport în cadrul şcolilor; celelalte şcoli sunt nevoite să îşi
desfăşoare orele de sport în săli de clasă, improprii unui asemenea tip de
activitate.

Analiza SWOT

Nevoi de dezvoltare identificate in domeniul Societate civilă, tineret


şi sport

 Implementarea unui program care să stimuleze financiar realizarea de


proiecte cu impact asupra societăţii civile de către ONG-uri active sau nou
înfiinţate în domeniul tineretului
Aceasta presupune constituirea unui fond pentru finantarea proiectelor propuse de

104
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

ONG-urile de tineret, selecţia de proiecte de către autoritatea locală care va urmări


implementarea programului.
 Adoptarea şi implementarea unui program de consultări periodice între
administraţia locală şi societatea civilă
 Încurajarea creării de parteneriate între societatea civilă şi alte
organisme
Organizaţiile neguvernamentale trebuie să constituie parteneriate între ele, cu
instituţiile, firmele şi şcolile din municipiu, pentru elaborarea de proiecte comune şi
implementarea acestora în beneficiul comunităţii.
 Înfiinţarea unui instrument financiar prin care Consiliul Local
sprijină în
mod organizat şi pe principiul egalităţii de şanse şi al concurenţei, cele
mai bune proiecte propuse de către ONG-uri, în domeniile: sănătate,
social, educaţie, mediu şi promovarea democraţiei/drepturilor omului.
Valoarea contribuţiei de la bugetul local pentru fiecare proiect se va constitui într-o
sumă fixă pentru fiecare proiect selectat, urmând a fi stabilită şi alocată din bugetul
local la începutu fiecărui an.
Deasemenea, Consiliul Local va stabili numărul maxim de proiecte ce vor fi
finanţate.
 Constituirea unui Consiliu Local al Tinerilor
Uniunea Europeană recomandă participarea tinerilor la viaţa publică. O asemenea
recomandare vine să consolideze convingerea noastră că toate politicile sectoriale ar
trebui să conţină o dimensiune de tineret. De aceea, dorim să constituim în
Râmnicu Sărat un Consiliu local al tinerilor, pentru a facilita implicarea acestei
categorii a populaţiei în administrarea oraşului, deoarece tinerii sunt cei ce vor
beneficia de pe urma investiţiilor pe termen lung. Intenţionăm să implicăm tineretul
în administrarea localităţii, stimulând participarea şi dialogul, pentru a face
cunoscute problemele cu care tinerii se confruntă şi pentru a le dezvolta spiritul
răspunderii pentru viitorul oraşului, care este şi viitorul lor.
 Înfiinţarea unui Centru pentru tineret
O organizaţie neguvernamentală din oraş şi–a propus să înfiinţeze un Centru de
informare pentru tineret (CIT). Se doreşte ca, astfel, să fie oferite servicii de
informare şi consiliere, organizaţia neavând capacitatea să-şi pună la punct o
infrastructură pentru alt gen de activităţi.
Iniţiativa privind înfiinţarea Centrului de informare pentru tineret ar trebui susţinută
printr-un parteneriat prin care să fie asigurate serviciile menţionate mai sus, ca şi
activităţi culturale, expoziţii de artă şi sportive, cursuri şi simpozioane pentru tineri.
Centrul ar urma să furnizeze şi alte servicii specifice, cum ar fi consilierea în cariera
profesională, sprijinirea iniţiativelor de afaceri şi pentru debutul în afaceri,
pregătirea în domeniul IT, protecţia mediului şi comunicarea. Centrul ar mai trebui
să se ocupe şi de crearea unei platforme electronice de informare şi a unui forum de
dezbateri, precum şi crearea de legături cu diferite organizaţii de tineret din ţară şi
din lume, pentru schimburi culturale şi de experienţă între tineri.
 Finanţarea de către Consiliul Local a unei burse de studiu de nivel

105
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

universitar pentru tinerii supra-dotaţi


Această bursă va recunoşte meritele extraordinare ale absolventului de liceu care a
reuşit să obţine cele mai importante performanţe la nivel naţional/internaţional în
anul respectiv.
 Modernizarea Stadionului municipal
Stadionul local va trebui modernizat la standarde europene şi dotat cu facilităţi
pentru practicarea şi altor sporturi în afară de fotbal, ca şi pentru organizarea de
spectacole, concerte şi alte manifestări culturale. Stadionul trebuie dotat cu pistă
de alergare şi alte facilităţi pentru atletism: săritura în înălţime, săritura în lungime,
aruncarea ciocanului, a discului şi a suliţei. De asemenea, sunt de dorit o instalaţie
nocturnă şi o tabelă de mari dimensiuni.
 Construirea unui patinoar în Râmnicu Sărat
Deoarece în municipiu nu există în prezent nici un loc amenajat pentru practicarea
sporturilor de iarnă, cea mai bună soluţie ar fi deschiderea unui patinoar, care ar
putea fi prevăzut şi cu pistă pentru patinaj viteză. Aici, cei interesaţi ar trebui să
găsească echipamente pentru hochei, patinaj şi alte sporturi pe gheaţă. Pe perioada
verii patinoarul ar putea fi amenajat pentru practicarea altor sporturi sau activităţi
de agrement, astfel încât să fie asigurată folosirea sa pemanentă, în folosul
cetăţenilor municipiului.
Pentru materializarea unui asemenea proiect este nevoie de un parteneriat public-
privat, bugetul local nefiind suficient pentru susţinerea investiţiei. Luăm în calcul şi
posibilitatea de a beneficia de fonduri UE pentru realizarea unui astfel de proiect.
 Crearea de noi spaţii pentru sport în şcoli
Pentru că majoritatea şcolilor nu sunt dotate cu săli de sport, vom face tot posibilul
pentru a sprijini investiţii şi alte măsuri care să asigure o activitate sportivă
corespunzătoare pentru toţi elevii din municipiu.
 Campanie de încurajare a cetăţenilor urbei de a practica sportul în
timpul
liber prin construirea a 3 terenuri de basket si 4 terenuri de fotbal cu
gazon artificial pentru sport în cartiere, ca alternative de petrecere a
timpului liber.

 Administraţie locală

Analiza
Aşa cum s-a mentionat, Primăria este condusă de un primar, un viceprimar şi un
secretar al municipiului, numărul total al personalului fiind de 90 de angajaţi, din
care 8 au funcţii de conducere, 57 sunt funcţionari publici iar 25 sunt personal
contractual.

Instituţia este structurată în direcţii, servicii şi compartimente.


Legătura între direcţii şi compartimente se realizează fie direct, fie prin intermediul
diferitelor servicii, şi nu există o structură administrativă de tip birou, deşi în unele

106
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

cazuri sunt indeplinite condiţiile de personal. Aceasta duce la un nivel scăzut de


delegare a competenţei, datorat numărului mic de funcţii de conducere şi absenţei
unor manageri la nivelul mediu.

Regulamentul de organizare şi funcţionare nu este actualizat şi nu mai corespunde


structurii organigramei Primăriei. De altfel, câteva funcţii de conducere
coordonează mai multe servicii şi compartimente diferite ale Primăriei, în situaţia în
care se impune o coordonare specializată pentru fiecare compartiment.

Prin urmare, chiar dacă teoretic este foarte bună, structura de coordonare nu este
funcţională în toate elementele sale.

Cetăţenilor le este permisă participarea la şedinţele de Consiliu, se pot adresa


Primăriei şi Consiliului cu petiţii scrise şi pot obţine audienţe. Audienţele se
desfăşoară cu participarea reprezentanţilor sau a conducătorilor departamentelor,
pentru ca solicitanţii să primească, pe cât posibil pe loc, informaţia dorită. La rândul
lor, reprezentanţii autorităţii publice primesc sarcini de a soluţiona, în mod
operativ, problemele ridicate de cetăţeni la audienţe.
Totuşi, la terminarea audienţelor nu se procedează la o evaluare a problemelor şi a
modalităţilor de rezolvare a acestora.

Analiza amănunţită a compartimentelor relevă o distribuţie echilibrată a


personalului.
În general, în afară de cursurile ECDL, participarea funcţionarilor publici la activităţi
de pregătire profesională specializată este redusă: în 2006, doar trei persoane au
urmat astfel de cursuri.
La nivelul Primăriei, nu a fost elaborat un program de pregătire sau planuri de
dezvoltare a carierei, iar personalul este rar promovat.
În activitatea de elaborare a a Strategiei municipiului, Grupul de lucru a participat
la şedinţe de pregătire pentru a-şi însuşi aptitudini legate de fondurile structurale,
planificare strategică, administrarea circuitului de proiecte, elaborarea fişelor de
proiecte, ca şi pentru comunicare şi muncă în echipă.
Asemenea aptitudini le vor facilita membrilor Grupului implicarea în activitatea de
implementare a Strategiei.
La nivel relaţional, există o bună comunicare între Primărie şi celelalte instituţii
locale.
Chiar dacă nivelul parteneriatelor în care Primăria este implicată este scăzut, există
câteva parteneriate care funcţionează bine. Spre exemplu, între Primărie şi Poliţia
locală există o colaborare eficientă în acţiuni comune ale poliţiei naţionale şi poliţiei
comunitare, aflată sub autoritatea Primăriei, în domeniul siguranţei publice şi
prevenirii infracţiunilor. În acelaşi sens, poate fi amintită colaborarea dintre
Primărie şi un ONG pe probleme ale tineretului.

107
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Un aspect care atrage atenţia îl constituie practica de a fi declarate parteneriate


între instituţii, fără a exista un acord formal care să ateste relaţia partenerială.
Ca urmare, de regulă, eforturile comune sunt lipsite de anganjamente specifice şi de
rezultate palpabile, mai cu seamă că nu sunt convenite proceduri şi mecanisme care
să poată descrie rolul fiecărui partener, zone de acţiune etc.

În cadrul unor proiecte complexe, în special al celor finanţate de UE, definirea clară
a responsabilităţilor între parteneri este vitală, pentru a putea arăta autorităţii
finanţatoare mecanismul implementării şi faptul că banii vor fi cheltuiţi cu folos.
Credem că este relevant de spus că o intenţie, demnă de toată atenţia, a
municipalităţii, de a realiza proiecte de colaborare cu două mari oraşe din Turcia şi
China, a pierdut mult din entuziasmul iniţial, nefiind puse în practică.
Conducerea Primăriei e hotărâtă să facă tot posibilul pentru atragerea de fonduri în
vederea dezvoltării municipiului în baza unui plan strategic şi metodologic, primul
pas major făcut în această direcţie fiind elaborarea Strategiei de dezvoltare pentru
perioada 2007- 2013.

Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Strategia de dezvoltare pentru perioada 2007 - Primăria nu are o strategie
2013 reprezintă un prim pas important făcut de dezvoltare a carierei personalului, astfel
pentru definirea unei concepţii privind modul în încât acesta să-şi cunoască perspectivele la locul
care administraţia locală va lucra pentru de muncă şi să fie stimulat să se pregătească
implementarea proiectelor. pentru a obţine performanţe profesionale
superioare. Conducerea Primăriei ar trebui să
creeze oportunităţi de dezvoltare a carierei şi să
ofere suficient de multe şi de variate cursuri de
pregătire pentru întregul personalul
Oportunitati Amenintari
Există o finanţare potenţială Adancirea crizei economice cu repercursiuni
pentru Râmnicu Sărat iar administraţia locală grave asupra mentinerii personalului si
nu-şi permite să piardă această oportunitate. specializarii lui in vederea implementarii
proiectelor invocate in Strategie

Nevoi de dezvoltare identificate in domeniul Administraţie locală

 Realizarea unui sistem de colectare şi stocare a datelor la nivelul


autorităţilor locale
Va trebui realizat un sistem de colectare şi stocare a datelor relevante, atât din
interiorul Primăriei cât şi de la alte instituţii din municipiu.
 Înfiinţarea unui birou pentru centralizarea tuturor datelor şi informaţii
statistice din instituţiile locale
O soluţie ar putea fi introducerea unei platforme electronice pentru date, care ar
urma să fie administrată de departamentul informatic al Primăriei şi care ar putea fi
accesată de tot personalul.

108
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

 Utilizarea aceloraşi programe informatice şi baze de daze de către


instituţiile publice din Râmnicu Sărat
Această măsură va duce la eliminarea discrepanţelor şi ineficienţei în centralizarea
datelor şi utilizarea lor.
 Dezvoltarea unui sistem de gestionare a informaţiilor în flux
permanent
Se propune să se dezvolte un sistem de gestionare a informaţiei în flux permanent,
pentru comunicare şi schimb informaţional între Primărie şi alte instituţii publice şi
private din oraş. Se va putea, astfel, să fie sprijinite activităţile de planificare
strategică punând la dispoziţia celor interesaţi date referitoare la toate domeniile
vieţii economice, sociale, culturale etc. din municipiu.
Acest sistem ar trebui gestionat de acelaşi birou din cadrul compartimentului
informatic al Primăriei şi ar trebui să includă baze de date şi proceduri de colectare,
procesare şi stocare a datelor şi informaţiei. Sistemul va oferi protecţia totală a
informaţiei aparţinând instituţiilor private şi persoanelor.
 Introducerea unui sistem de indicatori de performanţă la nivelul
Primăriei
Sistemul propus va facilita Primăriei monitorizarea şi evaluarea modului de
funcţionare a tuturor departamentelor, pentru creşterea eficienţei serviciilor
publice oferite populaţiei, în strânsă legătură cu implementarea Strategiei de
dezvoltare locală.
Indicatorii vor fi determinaţi în funcţie de resursele şi capacitatea disponibile, în
conformitate cu legislaţia românească şi cu cele mai bune practici în domeniu de la
nivel european.
 Crearea unei structuri eficiente pentru coordonarea accesării fondurilor
europene şi implementării proiectelor
Deoarece resursele umane sunt cheia implementării Strategiei, o importanţă
deosebită va fi acordată acestui aspect. Se vor suplimenta şi pregăti resursele
umane, pentru a crea o puternică unitate de implementare a proiectelor.
 Crearea de parteneriate strategice
Este nevoie de încheierea parteneriatelor stabile cu instituţiile locale şi cu alţi
parteneri din municipiu şi din regiune, pentru a contribui în comun la punerea în
operă a Strategiei 2007-2013, care va avea un impact major asupra oraşului şi a
localităţilor vecine.
 Elaborarea şi punerea în practică a unui program de pregătire profesională
Dezvoltarea globală este foarte rapidă iar avantajul competiţional al unor instituţii şi
companii se bazează în principal pe abilităţile şi aptitudinile personalului. Personalul
ar trebui să aibă acces la informaţii şi să fie la curent cu legislaţia şi cu cele mai noi
practici din domeniu.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie stabilit un program de pregătire continuă
a personalului, în diferite domenii de interes. Planul de acţiune ar trebui bazat pe o
analiză a sarcinilor pe care le implică noile responsabilităţi şi a legislaţiei, ca şi pe
cele mai recente tehnici de lucru.
 Elaborarea şi implementarea unei strategii de comunicare

109
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Îmbunătăţirea mediului comunicaţional ar trebui să fie unul dintre scopurile


Administratiei locale, ca instrument primordial în implementarea participativă şi
responsabilă a Strategiei de dezvoltare 2007-2013.
Strategia de comunicare ar trebui să vizeze atât comunicarea în interiorul Primăriei
cât şi comunicarea cu alţi factori locali implicaţi, cu cetăţenii şi cu instituţiile
naţionale şi internaţionale. Pentru comunicarea cu factorii locali, ar trebui elabort
un plan de îmbunătăţire a comunicării în ce priveşte cetăţenii şi companiile şi care
să cuprindă dezbateri publice, consultări şi implicarea cetăţenilor în procesul
decizional privind prezentul şi viitorul municipiului.
Este nevoie, totodată, de înfiinţarea unui birou de relaţii publice, ca o interfaţă
între cetăţeni şi administraţia locală. Cu privire la relaţiile internaţionale, se
propune să realizarea a cât mai multe parteneriate prin înfrăţirea cu oraşe din alte
ţări, pentru schimb de experienţă, pentru preluarea celor mai bune practici şi
pentru stabilirea de contacte comerciale şi turistice.
 Realizarea unei analize privind schimbări structurale în cadrul
Primăriei
Soluţiile propuse după o astfel de analiză ar trebui să conducă la o separare clară a
atribuţiilor în cadrul Primăriei, ca şi stabilirea structurii fiecărui birou, ceea ce va
permite apariţia a câteva poziţii de conducere la nivel mediu şi va spori
responsabilitatea personalului.
 Introducerea unui sistem de plată electronică a taxelor la nivel local
Pentru că taxele şi impozitele locale reprezintă 22% din veniturile bugetului local iar
în activitatea de colectare se consumă multe resurse financiare şi umane, a apărut
necesitatea de a construi şi pune în funcţiune o platformă pentru plata electronică a
taxelor şi impozitelor şi a unui punct informaţional unde cetăţenii şi companiile vor
putea să se informeze în legătură cu valoarea taxelor pe care le au de plătit.
Desigur, aceasta nu va rezolva imediat problema, pentru că majoritatea cetăţenilor
nu au dotarea informatică necesară şi nici nu au abilitatea de a utiliza acest tip de
serviciu. Însă, prin înfiinţarea platformei şi a punctului informaţional se va face un
pas înainte spre creşterea eficacităţii colectării taxelor în Râmnicu Sărat.
 Îmbunătăţirea infrastructurii şi echipamentelor IT din cadrul
Primăriei
Prin intermediul acestei măsuri se propune înnoirea dotării tehnologică a Primăriei şi
asigurarea securităţii reţelelor municipiului şi a programelor utilizate.
 Realizarea de cursuri de pregătire IT pentru personalul Primăriei
Chiar dacă majoritatea personalului a urmat sau urmează cursuri ECDL, este nevoie
să se continue pregătirea deoarece aceasta este singura modalitate de a asigura o
administraţie eficientă într-o societate bazată pe cunoaştere.
Personalul din domeniul IT trebuie să participe la cursuri specializate pentru baze de
date, reţele IT, sisteme de operare şi servere pentru a putea face faţă necesităţilor
actuale, ca şi celor viitoare, care vor impune actualizarea sistemului informatic al
Primăriei.

110
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

1.6. Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană

Pornind de la analiza SWOT realizata pe fiecare din sectoarele cheie ale zonei de
actiune urbana (municipiul Ramnicu Sarat) se poate concentra o analiza SWOT de
ansamblu a zonei de actiune urbana, care va fi prezentata mai jos.

Punctele tari si oportunităţile identificate la analiza SWOT se constituie în


Resurse strategice comunitare, apreciate ca fiind actori interni ai dezvoltării
(potential de dezvoltare), care vor fi valorificate în urmărirea ţintelor strategice,
iar acestea derivă din punctele slabe şi ameninţările identificate ca nevoi de
dezvoltare descrise la punctul 1.5:

 Pozitie strategica pe drumul national si pe reteaua de cale ferata


 Buna acoperire a infrastructurii orasului si continua dezvoltare, in
special, in materie de drumuri, apa ,canalizare si gaze naturale
 Potential natural(soluri foarte fertile de tip cernoziom) si climat
adecvat pentru cultivarea de produse ecologice
 Inalt potential turistic
 Foarte buna crestere naturala a populatiei in comparatie cu nivelul
judetean si regional
 Lipsa conflictelor etnice si religioase
 Buna administrare a sistemului de protectie sociala
 Nivel scazut de poluare
 Sprijin acordat de organizatii straine in domeniul social si de sanatate
 Spirit comercial al intreprinzatorilor locali
 Disponibilitate de fonduri UE, prin programul Operational Regional cu
privire la regenerarea urbana

111
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

112
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

2. Strategia dezvoltării zonei de acţiune urbană

2.1 Obiective
„O strategie de dezvoltare urbană se axează pe ideea de oraş văzut ca unitate de
analiză prin care se înţelege că oraşele trebuie să contribuie la bunăstarea
naţională, ele fiind o parte integrantă, şi, de cele mai multe ori, majoră a economiei
naţionale, şi, sprijinind reformele, perioadele de tranzitie şi investiţiile, pot
determina creşterea producţiei atât pe plan local, cât şi naţional” (World Bank – City
Development Strategies)
Experienţa anterioară a UE privind Iniţiativa Comunitară URBAN a scos în evidenţă
nevoia de abordări integrate pentru a răspunde problemelor din oraşele/centrele
urbane mari, probleme de ordin social, economic, dar şi ambiental în oraşele mai
sărace. Datorită relaţiei interdependente dintre aceste aspecte, acţiunile sunt mult
mai eficiente dacă pornesc de la planurile integrate de dezvoltare urbană. Fără o
abordare coerentă, activităţile individuale nu conduc la soluţionarea problemelor
existente. În consecinţă, se poate atinge o sinergie maximă dacă planurile se
bazează pe toate aceste aspecte – infrastructură, servicii publice, mediu de afaceri
şi servicii sociale.

Formularea strategiei municipiului Râmnicu Sărat porneşte de la următoarele


premise:
• Strategia trebuie să ridice standardul calitativ al designului urban, al
construcţiilor, serviciilor si al imaginii municipiului în general;
• Strategia trebuie să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale locuitorilor;
• Strategia trebuie să ofere oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat in
operaţiuni urbane, fie sub forma investiţiilor directe in proiecte izolate, fie
sub forma parteneriatelor, sau consultărilor periodice intre parteneri;
• Strategia trebuie să se clădească pe caracterul social al proceselor urbane, pe
suportul şi participarea comunităţii;
• Strategia trebuie să permită o anumită flexibilitate de adaptare la
inevitabilele schimbări ce au loc in municipiu.

În ultimele patru decenii multe oraşe au avut dificultăţi în recuperarea decalajului


de dezvoltare datorită neutilizării corespunzătoare a resurselor, informării
deficitare, precum şi datorită nevoii de a improviza soluţii pentru a micşora ecartul
în ceea ce priveşte creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă, prin
reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a
serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi
a antreprenoriatului.

113
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Viziunea de dezvoltare in zona de acţiune urbană, in condiţiile unei dezvoltări


durabile, de perspectivă si funcţionabile, poate fi exprimată sintetic astfel:
- guvernare responsabilă prin autorităţile Administratiei Publice alese
- implicarea conştientă a cetăţenilor in procesul decizional
- libera concurenţă in dezvoltarea mediului de afaceri si a celui investiţional
- colaborarea cu instituţiile interesate si a sectorului societăţii civile in
promovarea si realizarea proiectelor locale de dezvoltare
Rezultatul dezvoltării trebuie să răspundă dezideratului comunităţii, astfel încât să
se realizeze trecerea de la un minicipiu cu nivel actual mediu de dezvoltare la unul
modern atât ca formă urbană cât si ca fond civic.

In aceasta viziune, a fost elaborata Strategia de Dezvoltare a municipiului Ramnicu


Sarat si cuprinde urmatoarele prioritati, obiective si masuri de transpunere in
proiecte:

Prioritatea 1. Infrastructură urbană, mediu şi transport


Obiectiv General
Transformarea municipiului Râmnicu Sărat într-un pol urban cu unităţi
furnizoare de servicii pentru întreaga zonă şi dezvoltarea sa ca un oraş
modern, cu infrastructură urbană reabilitată şi estetică, promotoare a creşterii
economiei locale şi a turismului, respectând mediul înconjurător.

Măsura 1.1 Resistematizarea oraşului


Măsura 1.2 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport a
municipiului
Măsura 1.3 Infrastructura de locuinţe şi spaţii publice
Măsura 1.4 Infrastructura de utilităţi publice
Măsura 1.5 Îmbunătăţirea stării mediului înconjurător
Măsura 1.6 Monitorizarea şi evaluarea serviciilor urbane

Prioritatea 2. Economie şi mediu de afaceri


Obiectiv General
Revitalizarea economiei locale şi transformarea acesteia într-una dinamică,
prosperă şi diversificată şi îmbunătăţirea competitivităţii afacerilor locale
prin sporirea abilităţilor angajaţilor locali şi a capacităţii manageriale la
nivelul mediu de decizie, în paralel cu promovarea unor mecanisme
administrative transparente, menite să sprijine afacerile locale şi să atragă
investiţii străine

Măsura 2.1 Elaborarea şi implementarea unui plan de acţiune pentru formarea


forţei de muncă necesare în Râmnicu Sărat

114
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Măsura 2.2 Revigorarea industriei locale meşteşugăreşti


Măsura 2.3 Dezvoltarea şi diversificarea investiţiilor
Măsura 2.4 Revigorarea sectorului agricol
Măsura 2.5 Suport pentru înfiinţarea unor mari unităţi agricole de producţie
Măsura 2.6 Dezvoltarea agriculturii ecologice
Măsura 2.7 Dezvoltarea sistemelor de irigaţii
Măsura 2.8 Îmbunătăţirea mediului de comunicare şi informare pentru
companiile locale şi promovarea parteneriatului local
Măsura 2.9 Îmbunătăţirea abilităţilor de conducere în sectorul privat
Măsura 2.10 Creşterea vizibilităţii ofertei economice a Municipiului la nivel
regional, naţional şi internaţional

Prioritatea 3. Turism şi patrimoniu cultural


Obiectiv General
Îmbunătăţirea vizibilităţii municipiului în mediile turistice naţionale şi
internaţionale, un accent deosebit fiind pus pe reabilitarea tuturor obiectivelor
locale cu potenţial turistic şi cultural, dezvoltarea unei infrastructuri turistice
care să susţină viitoarea cerere turistică, promovarea de destinaţii turistice
prin mijloace de marketing şi, în special, creşterea atractivităţii oraşului,
începând cu centrul său istoric.

Măsura 3.1 Elaborarea unui plan de acţiune pentru turism


Măsura 3.2 Reabilitarea clădirilor şi infrastructurii de patrimoniu a oraşului şi
includerea acestora în circuitul turistic
Măsura 3.3 Dezvoltarea unor trasee turistice şi a zonelor de agrement în Râmnicu
Sărat şi în împrejurimi
Măsura 3.4 Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor pentru turism
Măsura 3.5 Valorificarea meşteşugurilor şi tradiţiilor locale
Măsura 3.6 Îmbunătăţirea vizibilităţii municipiului
Măsura 3.7 Organizarea unor evenimente cultural artistice în municipiu

Prioritatea 4. Infrastructură şi servicii sociale


Obiectiv General
Transformarea Municipiului Râmnicu Sărat într-un oraş cu o comunitate
sănătoasă, incluzivă şi social responsabilă, unde toţi cetăţenii trăiesc într-un
mediu curat şi sigur, respectând egalitatea de şanse şi valorile umane.

Măsura 4.1 Implementarea politicilor sociale prin noi instrumente care să sprijine
trecerea de la o politică socială cu centrul de greutate pe prestaţii sociale la una
care tinde să îmbunătăţească calitatea şi diversitatea serviciilor astfel încât
persoanele defavorizate să aibă un grad cât mai scăzut de dependenţă faţă de
Stat.

115
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Măsura 4.2 Dezvoltarea infrastructurii sociale şi încurajarea apariţiei de noi


servicii în domeniu
Măsura 4.3 Dezvoltarea resurselor umane şi creşterea vizibilităţii nevoilor sociale
ale oraşului

Prioritatea 5. Sănătate şi situaţii de urgenţă


Obiectiv General
Transformarea municipiului Râmnicu Sărat într-un centru special de sănatate în
zonă, cu servicii avansate, de calitate şi furnizate de înalţi profesionişti, care
să determine îmbunătăţirea culturii medicale a populaţiei şi să ofere servicii de
sănătate în noi domenii, cu echipament modern, în unităţi medicale reabilitate.

Măsura 5.1 Dezvoltarea serviciilor de urgenţă la nivel local


Măsura 5.2 Reabilitarea şi dotarea infrastructurii de sănătate a oraşului
Măsura 5.3 Dezvoltarea resurselor umane în domeniul medical
Măsura 5.4 Diversificarea ofertei de servicii medicale
Măsura 5.5 Campanii sanitare de educare şi conştientizare

Prioritatea 6. Educaţie
Obiective Generale
Dezvoltarea oraşului ca un centru educaţional modern pentru întreaga regiune,
în continuarea bogatei noastre tradiţii educaţionale, cu folosirea sistemelor
avansate de cunoaştere în unităţile de învaţământ, urmărind sporirea
resurselor umane şi crearea unui parteneriat strategic cu entităţile economice
locale, pentru dezvoltarea absolvenţilor pe plan profesional, cu un nivel ridicat
de adaptare la cerinţele pieţei muncii.

Măsura 6.1 Dotarea şi extinderea/diversificarea infrastructurii educaţionale


Masura 6.2 Asigurarea accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate
Măsura 6.3 Corelarea cererii de forţă de muncă cu oferta educaţională
Măsura 6.4 Creşterea gradului de siguranţă în şcoli

Prioritatea 7. TIC
Obiectiv General
Creşterea gradului de utilizare a facilităţilor ITC în oraş, atât pentru mediul
economic cât şi pentru instituţiile publice şi populaţie, prin dezvoltarea
infrastructurii şi a serviciilor de ITC şi îmbunătăţirea accesului la astfel de
facilităţi.
Măsura 7.1 Creşterea accesului la societatea informaţională pentru cetăţeni şi
mediul de afaceri
Măsura 7.2 Elaborarea şi implementarea unei strategii IT la nivelul municipiului

116
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Prioritatea 8. Societate civilă, tineret şi sport


Obiectiv general
Creşterea nivelului voluntariatului în Râmnicu Sărat prin implicarea societăţii
civile în problemele sociale alături de ceilalţi factori responsabili; dezvoltarea
unor activităţi de tineret şi sportive, promovate în primul rând la nivel de
cluburi şi şcoli, sprijinite de administraţia publică locală.

Măsura 8.1 Creşterea implicării societăţii civile în viaţa publică din Râmnicu Sărat
Măsura 8.2 Crearea de noi instrumente pentru sprijinul tinerilor
Măsura 8.3 Dezvoltarea infrastructurii sportive

Prioritatea 9. Administraţie publică


Măsura 9.1 Realizarea unui sistem unitar de gestionare a datelor
Măsura 9.2 Îmbunătăţirea performantelor administraţiei publice locale

Strategia de dezvoltare urbană este atât un proces de planificare, cât şi un produs


care promovează parteneriatul în rândul diferiţilor actori urbani – administraţia
oraşului, sectorul privat, societatea civilă, organizaţiile locale şi naţionale - cu
scopul de a analiza împreună problemele legate de dezvoltare, de imaginea creată
pentru viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a
programelor şi proiectelor, precum şi de implementarea, monitorizarea şi evaluarea
acestora. Scopul strategiei de dezvoltare urbană este să clarifice rolul prezent şi
potenţial pe care oraşele îl au în dezvoltarea naţională şi să potenţeze capacitatea
acestora de a realiza strategii de creştere.
Etapele parcurse in procesul de planificare strategica sunt urmatoarele:
• Evaluarea potentialului local de dezvoltare
• Elaborarea documentelor strategice
• Elaborarea strategiei

Diagnoza s-a realizat acoperind următoarele domenii de analiză, validate de catre


Consiliul Local de susţinere ca fiind relevante: potenţialul economic, potenţialul
resurselor umane, analiza infrastructurii locale, reţeaua de infrastructură tehnico-
edilitară şi mediul inconjurător, patrimoniul local administrativ, cultural şi istoric,
infrastructura de locuit, de recreere şi de petrecere a timpului liber, analiza
sistemului educaţional şi de formare profesională, servicii de sănătate şi asistenţă
socială, dezvoltarea microregiunii, dezvoltare regională şi societatea civilă.

S-a considerat ca în identificarea direcţiilor stategice este necesar ca potenţialul


local existent şi capacitatea de dezvoltare a acestuia sa fie corelat cu tendinţele

117
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

identificate la nivel judetean, regional, naţional integrat în contextul european. S-a


realizat o analiză a alternativelor strategice, ţinand cont de un set de criterii
definind poziţia municipiului in judet, pol al unei microregiuni de dezvoltare,
tendinţe de dezvoltare ale judetului şi ale localităţilor vecine si s-a optat pentru
diferite tipuri de abordări strategice in funcţie de domeniul de intervenţie si de
rezultatele analizei de potenţial. Măsurile asociate diferitelor domenii de analiză si
direcţiilor strategice prezintă o imagine complexă, din perspectiva tipului de
intervenţie, acestea fiind determinate de contextul sectorial global (intern-extern).

Nevoile de dezvoltare identificate la pct.1 pentru fiecare sector cheie rezultă


din
problemele identificate în zona de acţiune urbană a municipiului Râmnicu Sărat:

1. Infrastructură rutieră precară


2. Suprasolicitarea traficului rutier în zona centrală
3. Lipsa locurilor de parcare
4. Dinamica scăzută a investiţiilor
5. Sector de servicii slab dezvoltat
6. Declin economic datorat scăderii continue a activităţii industriale
7. Infrastructura turistică slab dezvoltată
8. Nevalorificarea potenţialului turistic din lipsă de fonduri
9. Slaba calitate a vieţii şi fapte antisociale a căror rată este în creştere
10.Servicii sociale slab dezvoltate si neperformante

Corespunzător acestor probleme au fost formulate următoarele direcţii de


dezvoltare:
1. Valorificarea resurselor active si pasive existente, prin si pentru atragerea
resurselor complementare externe, in vederea fundamentării dezvoltarii
durabile a municipiului Rm. Sărat;
2. Promovarea si susţinerea alternativă a utilităţilor. Creşterea atractivităţii
microregiunii in rândul potenţialilor investitori
• reţea de drumuri de acces
• instalatii apa, gaz metan, energie electrica, canalizari
3. Stabilirea fermă si certă a hărtii cu zone si terenuri disponibile, pentru
investiţii, inclusiv proprietate privată, pentru dezvoltarea vietii social-
economice a zonei;
4. Modernizarea / dezvoltarea infrastructurii de siguranţă publică;
5. Sprijin pentru dezvoltarea zonei de prestari de servicii si turism. Valorificarea
resurselor turistice naturale în contextul unei dezvoltări durabile;

118
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

6. Reabilitarea integrala a cladirilor monument istoric, prin obţinerea de


granturi, efort propriu sau punerea la dispozitie către cei interesati,
indiferent de forma de proprietate (ex: Casa de Cultură )

Corespunzător acestor direcţii de dezvoltare au fost formulate următoarele


obiective pentru un viitor plan de actiune:
A. Regenerare urbană pentru a putea valorifica potenţialul turistic şi a crea o
infrastructură turistică corespunzătoare;
B. Creşterea siguranţei cetăţeanului;
C. Creştere economică prin dezvoltarea sectorului de servicii şi crearea de noi
locuri de muncă pentru a micşora migraţia tinerilor;
D. Egalitate de şanse şi creşterea calităţii vieţii pentru stabilitate economica şi
socială în zonă.

2.2 Priorităţi de dezvoltare

Alegerea anumitor priorităţi, precum şi deciziile luate cu privire la proporţia şi


ponderea distribuţiei bugetului propus sunt suficient de bine justificate pe baza
analizei socio-economice care fundamentează analiza de tip SWOT, putând fi
explicate conform logicii intervenţiei.

Reabilitarea fizică a oraşelor şi a spaţiilor publice este deosebit de importantă


pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor si încurajează stabilirea de noi activităţi
economice. Unele areale urbane au o infrastructură învechită, care face faţă cu greu
cerinţelor populaţiei.
Această situaţie se reflectă în calitatea vieţii locuitorilor si descurajează localizarea
activităţilor economice în arealele respective. Este cazul deopotrivă al zonelor
periferice si/sau vechi, zonelor centrale ale oraşelor, unde clădiri de mare valoare
istorică, culturală şi artistică sunt abandonate sau într-o stare avansată de
degradare. De asemenea, aceste zone înregistrează un grad ridicat de deteriorare a
spaţiilor publice: străzi cu pavaj/asfalt deteriorat, iluminat stradal incomplet si/sau
inadecvat, suprafaţă redusă a parcurilor si zonelor de recreere, etc.

Satisfacerea nevoilor sociale specifice revine sectorului public, fiind o atribuţie


fundamentală a acestuia. Satisfacerea acestor nevoi este o importantă sursă de
creştere a gradului de ocupare si a calităţii vieţii locuitorilor, precum si un real
sprijin în încercarea de a asigura egalitatea de şanse între barbati si femei, prin
oferirea de servicii care îi ajută să-şi satisfacă atât îndatoririle lor profesionale cât si
cerinţele familiale. Activităţile sprijinite pentru îmbunătăţirea infrastructurii si
serviciilor sociale vor viza reabilitarea infrastructurii sociale (centre de ingrijire a
copiilor, centre pentru batrani si centre de asistenta pentru persoanele cu
deficiente, centre pentru tineret etc) si achizitionarea de echipamente necesare

119
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere


etc.).

Turismul cultural este perceput ca având un potenţial important în dezvoltarea


regiunilor prin avantajul că turiştii sunt obişnuiţi să cheltuiască mai mult şi au
sejururi mai lungi. Un aspect important al acestei intervenţii îl reprezintă
contribuţia la dezvoltarea durabilă a turismului prin activităţi de prezervare şi
conservare. Zonele montane reprezintă în total aproximativ 30% din suprafaţa
României şi oferă activităţi turistice aproape tot anul. Analiza a arătat că structurile
de cazare actuale sunt demodate şi învechite şi au nevoie de o restructurare
urgentă. Aşadar, calitatea serviciilor de cazare şi a utilităţilor conexe trebuie adusă
la standardele internaţionale.

Priorităţile de dezvoltare a zonei de actiune urbana a minicipiului Râmnicu Sărat


sunt:
• Imbunătăţirea infrastructurii urbane (strazi noi/modernizate oraşeneşti,
trotuare, parcări);
• Crearea de centuri ocolitoare, inele de circulaţie, devierea trafic greu şi de
tranzit, optimizarea circulaţiei;
• Imbunătăţirea infrastructurii tehnice (reabilitare reţele de apă);
• Prezervarea zonelor verzi existente si amenajarea de noi zone verzi după
normele urbanistice;
• Imbunătăţirea infrastructurii sociale (instalarea de sisteme de supraveghere
pentru creşerea siguranţei cetăţenilor şi prevenirea criminalităţii);
• Reabilitarea spaţiilor pentru comunicare si cultură (reamenajarea casei de
cultura in scopul desfaşurării de evenimente culturale periodice).

Reabilitarea/modernizarea străzilor orăşeneşti şi reabilitarea reţelelor de apă în


zona de intervenţie urbană a municipiului Râmnicu Sărat are următoarele
obiective:
- îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere in zona de intervenţie urbană;
- fluidizarea traficului prin creşterea vitezei de deplasare in condiţii de
confort si siguranţă pe arterele urbane studiate prin imbunătăţirea părţii
carosabile si amenajarea de intersecţii;
- atragerea de investiţii prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere
si implicit crearea de noi locuri de munca in zonele de intervenţie;
- atragerea de populaţie prin crearea de locuri de muncă stabile ce vor duce in
continuare, prin plata de taxe si impozite catre stat si catre autoritatile
locale, la dezvoltarea in continuare a municipiului Rm Sarat.

Din punct de vedere urbanistic, principalele aspecte urmărite au fost accesibilitatea


oraşului pentru populaţie, turişti şi agenţi economici, dar şi amenajarea
teritoriului urban. Situarea Râmnicului Sărat între Focşani şi Buzău, cele două

120
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

reşedinţe ale judeţelor Vrancea şi Buzău, are o importantă influenţă asupra


dezvoltării municipiului. Principala problemă de urbanism este reprezentată de
imposibilitatea extinderii suprafeţei urbane a municipiului, fie din lipsă de spaţiu
pentru extinderea oraşului fie din cauza lipsei de fonduri pentru achiziţionare de
teren şi trecerea acestuia în intravilan pentru schimbarea destinaţiei. Zonele cu
blocuri de locuinţe sunt puţine şi limitate ca suprafaţă. Majoritatea zonelor
rezidenţiale sunt formate din case vechi, dar în ultimii ani s-au construit şi multe
noi. Se estimează că blocurile de apartamente ocupă 25% din suprafaţa totală a
municipiului (de regulă, acestea sunt blocuri cu patru niveluri), zona industrială
ocupă 15% din suprafaţa municipiului, iar restul de 60% este ocupat de case.

Faptul că municipiul este situat pe drumul european E 85 a obligat autorităţile locale


să ia măsuri pentru evitarea accidentelor de circulaţie. În acest sens au fost
introduse limite de viteză în oraş şi au fost instalate semafoare. Principala problemă
este reprezentată de traficul greoi şi neorganizat din interiorul municipiului, atât
pentru vehicule cât şi pentru pietoni. Aceasta se datorează faptului că sistemul de
semnalizare a traficului este departe de a fi performant. De aceea, este nevoie de
un sistem integrat care să fluidizeze traficul în interiorul oraşului, inclusiv pe alte
drumuri larg circulate unde se produc ambuteiaje în trafic datorită lăţimii restrânse
a străzilor, ca şi faptului că nu sunt amenajate suficiente locuri de parcare, iar
populaţia îşi parchează maşinile pe carosabil strâmtorând şi mai mult străzile.

Alimentarea cu apă potabilă reprezintă o problemă pentru municipiu. Reţeaua de


apă este foarte veche, are 60 de ani, aproape de termenul limită până la care poate
fi exploatată. Apa potabilă este extrasă din trei surse forate, în condiţiile în care
zona Râmnicu Sărat este săracă în apă de suprafaţă, iar apa râului este sărată. Staţia
de pompare are o capacitate de 12 500 metri cubi. Reţeaua de furnizare a apei în
oraş are 91,3 km, acoperind în totalitate necesităţile blocurilor de apartamente, în
proporţie de 95% pe cele ale agenţilor economici, de 100% pe cele ale instituţiior
publice. 98% din populaţia municipiului este conectată la reţeaua de apă.

În anul 2005, consumul total de apă potabilă a fost de 2 647 250 metri cubi, din care
doar 1704 621 metri cubi au fost facturaţi, restul de 36% reprezentând pierderi.
Acestea se datorează faptului că sunt multe pierderi, datorate instalaţiilor
învechite, în timp ce populaţia şi agenţii economici au contoare şi plătesc doar ceea
ce consumă.

Canalizarea municipiului este întinsă pe o reţea de 63,1 km, care acoperă în jur de
90% din lungimea străzilor vechi ale municipiului, exceptând noile cartiere. În total,
aproape 65% din municipiu este acoperit de reţeaua de canalizare. Cartierele Anghel
Saligny, Alecu Bagdat şi Bariera Focşani, nou parcelate pentru construirea de case,
nu sunt legate la reţea.

121
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Siguranţa cetăţeanului este un concept care nu se raportează doar la categoria


de pericole care-l pândesc, în derularea diferitelor dimensiuni ale existenţei
sale. El se referă în egală masură la predictibilitatea existenţei sale.
Incertitudinea, imprevizibilitatea constituie factori de risc care erodează
demnitatea persoanei. Impredictibilitatea este o componentă arhaică a societăţii.
O societate modernă, organizataă pe norme, legi si reglementari stabile, îsi
reduce arbitrariul, având un grad sporit de predictibilitate, util nu numai la
nivelul sigurantei personale, dar şi la cel al siguranţei în afaceri sau al siguranţei
naţionale.

VOLUMUL CRIMINALITĂŢII - infracţiuni la 100.000 locuitori

2004 - 2008

2004 2005 2006 2007 2008


Volumul
1.006 961 1.077 1.305 1.344
criminalităţii
Sursa: Direcţia Comunicaţii şi Informatică din cadrul Inspectoratului General al
Poliţiei Române

Implicarea autorităţilor locale din municipiul Râmnicu Sărat în asigurarea ordinii este
esenţială, ea fiind atributul Poliţiei Comunitare care în anul 2006 şi-a mărit numărul
cu 31 persoane în urma susţinerii concursului de ocupare a posturilor vacante pentru
asigurare pază obiective, supravegherea respectării normelor legale privind
curăţenia municipiului, asigurarea măsurilor de ordine cu ocazia desfăşurării
manifestărilor culturale şi sportive, a distribuirii de ajutoare sau a venitului minim
garantat, însoţirea reprezentanţilor Primăriei la măsurile de executare silită şi
încasări parcări cu plată. A fost derulat un parteneriat cu Poliţia Naţională Râmnicu

122
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Sărat, constituindu-se patrule mixte pentru asigurarea ordinii publice şi s-au aplicat
amenzi în sumă de 34.000 lei constatându-se şi un număr de 12 infracţiuni pentru
care s-au încheiat procese verbale. Un succes deosebit s-a înregistrat prin depistarea
a 3 persoane date în urmărire generală care au fost predate poliţiei naţionale.

Priorităţile privind siguranţa cetăţeanului în municipiul Râmnicu Sărat sunt:


- Creşterea gradului de siguranţă publică a cetăţeanului prin realizarea unui sistem
integrat de menţinere a ordinii şi liniştii publice;
- Continuarea acţiunii de modernizare şi dotare logistică;
- Continuarea implementării conceptului de proximitate;
- Dezvoltarea capacităţii de intervenţie a efectivelor cu atribuţii în domeniul
siguranţei publice;
- Dezvoltarea marketingului de imagine al instituţiei urmărind o corectă şi promtă
informare a opiniei publice asupra activităţii poliţiei;
- Acţiuni de transparenţă intituţională;
- Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu societatea civilă;
- Cultivarea sentimentului de încredere şi simpatie faţă de poliţie.

La sfârşitul anului 2004, turismul reprezenta doar 0,3% din economia locală, iar de
atunci situaţia nu s-a schimbat. Infrastructura şi serviciile turistice sunt slab
dezvoltate, iar oportunităţile turistice din zonă nu au avut prioritate, chiar dacă
oraşul are un mare potenţial în acest domeniu.

3.Planul de acţiune

Tematica planului integrat este abordată în contextul strategiei de dezvoltare


generală a municipiului şi al obiectivelor strategice aferente, prezentate in capitolul
anterior. In acest context, propunerile direcţiilor de acţiune s-au realizat coroborat
cu studiile de audit si strategie, elaborate initial, cu modificarile aduse in urma
identificarii unor nevoi si prioritati noi, prin contributia consultantului şi în
concordanţă cu cadrul legal existent.
Acţiunile propuse prin proiecte valorifica potenţialul existent în teritoriul de
referinţă şi sunt racordate la tendinţele şi practicile curente ale administraţiilor
oraşelor din Uniunea Europeană.
Planul de Actiune cuprinde un pachet de proiecte care vor conduce la
implementarea Planului integrat de dezvoltare urbana si atingerea obiectivelor
identificate in strategie, respectiv solutionarea nevoilor identificate in analiza in
cadrul capitolului 1.

Fundamentarea alegerii proiectelor


Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, are ca scop rezolvarea simultana a unei serii
de probleme intre care exista relatii de interdependenta si raspund nevoilor
identificate in zona de actiune urbana.

123
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Din prioritatile identificate in cadrul capitolului 2, in cadrul PIDU se abordeaza


prioritatile pe termen scurt, care vizeaza rezolvarea a doua probleme majore
pentru comunitate: cresterea accesibilitatii respectiv mobilitatii in municipiu si
cresterea vizibilitatii localitatii.
Numarul de proiecte propuse in prezentul plan de actiuni, s-a limitat la două, din
urmatoarele considerente:
- Valoarea maxima admisa pentru finantarea proiectelor in cadrul POR, Axa
prioritară1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”,
Domeniul de intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-
domeniul: Centre urbane;
- Capacitatea manageriala de implementare simultana a proiectelor, limitata de
resursele umane alocate implementarii de catre solicitant;
- Capacitatea de cofinantare a proiectelor limitata de resursele financiare
disponibile din partea solicitantului.

Pentru aceste considerente, prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbana s-a propus
realizarea a două proiecte, unul din componenta infrastructura si unul din
componenta socio-culturala, dupa cum urmeza:

Proiectul nr. 1: “Reabilitare/modernizarea străzi orăşeneşti şi reabilitare


reţele de apă în zona de actiune urbană a municipiului Râmnicu Sărat”

Proiectul nr. 2: “ Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona de


actiune urbana a Municipiului Ramnicu Sarat”

Proiectul de modernizare si reabilitare a infrastructurii de strazi si retele de apa,


asigura dezvoltarea echilibrata a infrastructurii stradale, cu impact asupra
accesibilitatii si mobilitatii in zona de actiune urbana:

- fluidizarea traficului si eliminarea blocajelor, reducerea numarului de accidente,


creşterea confortului şi siguranţei în utilizare pentru conducătorii auto, pietoni şi
biciclişti, usurarea accesului la drumul european E85 care leaga regiunea Moldova de
Bucuresti, la alte drumuri naţionale europene: E20 (DN2), drumuri naţionale
principale( DN22), precum şi drumuri de interes local (DJ şi DC) ;

- dezvoltarea activitatilor de afaceri in industrie, comert, turism, agricultura.

S-au avut in vedere rezultatele studiului de trafic , care argumenteaza necesitatea


modernizarii infrastructurii pentru cele 37 de strazi, impactul social al proiectului
asupra comunitatii, respectiv eliminarea dezechilibrelor legate de infrastructura
precara din cartierele locuite majoritar de populatie cu venituri mici, la limita
saraciei, sau de etnie majoritar rroma.

124
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Proiectele sociale asigura, pe de o parte, cresterea sigurantei cetatenilor


municipiului, prevenirea si combaterea criminalitatii.

Planul de acţiune ghidează implementarea proiectelor pe termen scurt, prin


propunerea de acţiuni, stabilirea resurselor, a responsabilităţilor şi a sistemului de
monitorizare şi evaluare.

3.1 Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea


Planului integrat, pe surse de finanţare, perioada de
implementare a proiectelor

Pachetul de proiecte

Proiectul “Reabilitare/modernizarea străzi orăşeneşti şi


nr. 1:
reabilitare reţele de apă în zona de actiune urbană a municipiului
Râmnicu Sărat”

Fundamentarea proiectului
In urma analizei situatiei existente s-au constatat o serie intreaga de probleme in
cadrul infrastructurii stradale:
• Aglomerari ale traficului auto in zonele de interes ale
Municipiului(cazul Cartier Halelor)
• Rezolvarea deficitara a intersectiei de la intrarea in Municipiul Ramnicu
Sarat
• Insuficienta locurilor de parcare in zone de interes cetatenesc ale
Municipiului
• Fluxuri auto sau pietonale improprii sau greoaie in diverse zone ale
municipiului.
• Accesul greoi al cetatenilor, mijloacelor de transport in comun, din
cartierele orasului catre zona centrala, unde sunt amplasate
principalele institutii de interes cetatenesc;
• Gradul avansat de uzura si de deteriorare a partii carosabile;
• Spatii verzi neingrijite, alei pietonale degradate;
• Lipsa refugiilor pentru transportul in comun;
• Marcaje rutiere insuficiente si lipsa panourilor de informare a
cetatenilor;
• Lipsa sau degradarea avansata a bordurilor
• Trotuare fisurate,sau distruse din cauza radacinilor copacilor
• Borduri sparte, lipsa sau dislocate cu neuniformitati in lungul strazilor
• Zone din reteaua de alimentare cu apa , care sunt in stadiu avansat de
uzura si care ar trebui inlocuite pe strazile pe care se intervine, astfel
incat sa mai functioneze in parametrii, fara reparatii cel putin 5 ani.

125
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Toate aceste neajunsuri duc la concluzia ca in cadrul planului integrat de dezvoltare


urbana, unul din proiectele prioritare sa-l constituie reabilitarea infrastructurii
publice urbane, respectiv reabilitarea/modernizarea străzilor de importanta majora
in ceea ce priveste traficul auto, legatura dintre cartierele municipiului si zona
centrala, accesul la drumul european E85 care leaga regiunea Moldova de Bucuresti,
la alte drumuri naţionale europene: E20 (DN2), drumuri naţionale principale( DN22),
precum şi drumuri de interes local (DJ şi DC).
Prin implementarea acestui proiect, vital pentru locuitorii municipiului Ramnicu
Sarat, se asigura:
 Fluidizarea traficului auto;
 Realizarea unei rute de iesire spre Focsani pentru autovehiculele mai grele
de 3,5 tone;
 Crearea unui coridor de traversare a orasului pe latura de sud a acestuia,
prin fluidizarea traficului pe strada Digului , care ar face legatura cu/intre
cartierele orasului (cartierele Cartierul Halelor, Balcescu, Luncii, Al Ioan
Cuza);
 Crearea de Puncte de informare a cetatenilor plasate in zonele de interes
ale Municipiului Ramnicu Sarat
 Construirea de statii de autobuz tip refugii;
 Reabilitarea retelelor de apa pe drumurile modernizate , acolo unde acestea
au vechime mai mare de 30 ani si unde sunt probleme de racordare, uzura,
etc.
 Asigurarea scurgerii apelor pluviale si meteorice in conditii imbunatatite ;
 Montarea unui sistem de monitorizare a traficului auto in intersectiile
importante ale Muncipiului Ramnicu Sarat

Descrierea proiectului
Scop:
Proiectul “Reabilitare/modernizare străzi orăşeneşti şi reabilitare reţele de apă în
zona de actiune urbană a municipiului Râmnicu Sărat”, are ca scop imbunatatirea
calităţii infrastructurii rutiere in zona de interventie urbana, fluidizarea traficului,
prin cresterea vitezei de deplasare in conditii de confort si siguranta pe arterele
urbane studiate, prin imbunatatirea partii carosabile si amenajarea de intersectii,
descongestionarea traficului în zona centrală şi dirijarea acestuia spre zonele
marginale municipiului.
Complementar, se urmareste reabilitarea retelelor de apă din corpul strazilor,
având în vedere gradul mare de uzură al acestora (40-50 de ani vechime).

Obiectivele proiectului de Infrastructura Urbana


Obiectiv general: reabilitarea infrastructurii urbane a municipiului Ramnicu Sarat.
Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în municipiu.
Obiective specifice:

126
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

-amenajarea străzilor în vederea creşterii confortului şi siguranţei în utilizare pentru


conducătorii auto, pietoni şi biciclişti;
-promovarea imaginii municipiului;
-sporirea confortului în utilizarea spaţiului carosabil şi al trotuarelor;
-crearea de noi locuri de parcare;
-o mai bună utilizare a spaţiilor publice;
-îmbunătăţirea calităţii spaţiului public;
-ameliorarea calităţii mediului ambiant
-întărirea identităţii şi îmbunătăţirea imaginii locale;
-creşterea valorii zonei;
-optimizarea circulaţiei în intersecţiile orasului
-creşterea traficului rutier alternativ;
-reducerea poluării generată de trafic;

Proiectul “Reabilitarea/modernizarea străzilor orăşeneşti şi reabilitarea reţelelor de


apă în zona de intervenţie urbană a municipiului Râmnicu Sărat” cuprinde
urmatoarele activitati:

• Refacerea partii carosabile in solutii moderne, optimizarea geometriei


strazilor acolo unde acest lucru este posibil si/sau dupa caz a spatiilor verzi si
a trotuarelor. Acest lucru va include:
o Inlocuirea totala sau partiala a bordurilor si realizarea de accese
pentru persoanele cu disabilitati locomotorii la trotuare. Se vor stabili
solutii pentru evacuarea apelor pluviale, in mod gravitational, prin pante
transversale si longitudinale catre gurile de scurgere existente. Gurile de
scurgere existente se vor, curata sau dupa caz inlocui, iar acolo unde va fi
posibil, din punctul de vedere al canalizarii, se vor prevedea guri de
scurgere suplimentare pentru preluarea apelor meteorice.
o Realizarea marcajului orizontal si semnalizarii verticale conform
legislatiei rutiere in vigoare.
 Treceri de pietoni in intersectii
 Liniile de demarcare a benzilor de circulatie cu indicarea
semnelor de restrictie sau de orientare.
o Refacerea trotuarelor in zonele unde planietatea acestora este
serios afectata de radacinile copacilor sau unde gradul de deteriorare este
foarte mare. Se vor gasi solutii economice dar corespunzatoare exigentelor
de calitate accepate.
o Pe anumite strazi de interes se va propune refacerea trotuarelor
cu pavele din beton prefabricate decorative ,cu fata exterioara
antiderapanta ,astfel:
 Strada Al. I.Cuza
 Bulevardul Digului (inclusiv amenajare locuri de parcari)
 Ion Mihalache

127
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Strada Unirii

Strada Piaţa Halelor

Str Principele Ferdinand

Bulevardul Nicolae Balcescu

Spatii verzi şi pe strazile de categoria a II-a şi a III-a, în

limita bugetului proiectului.
Lucrarile de reabilitare si modernizare ale strazilor vor urmari respectarea
următoarelor condiţii:
- aducerea structurii rutiere la parametrii tehnici corespunzători categoriei
strazii, asigurându- se astfel condiţii bune de siguranţă şi confort în
circulaţia auto;
- realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care să se
încadreze în prevederile legale;
- asigurarea scurgerii apelor pluviale si meteorice in conditii imbunatatite ;
- fluidizarea traficului auto prin realizarea:
o unor sensuri giratorii (acolo unde acest lucru este posibil) si prin
stabilirea unor sensuri unice, interdictii de stationare, etc, in masura in
care nu se impun masuri de exproprieri.
 Intersectia b-dul Digului cu strada M. Kogalniceanu
 Sistematizarea rutiera a zonei aferente Sediului Primariei
Municipiului Ramnicu Sarat.
 Sistematizarea rutiera a zonei aferente Garii.
o Realizarea unei rute de iesire spre Focsani pentru autovehiculele
mai grele de 3,5 tone,prin refacerea structurii rutiere a b-dului Digului(pe
partea stanga a accesului spre Ramnicu Sarat) si a strazii Dorobanti.
Aceasta ruta va avea o parte carosabila rezistenta la trafic greu. In acest
sens se va introduce semn de obligativitate pentru autovehicule de peste
3,5 tone,urmand ca traficul de pe M-Kogalniceanu,Al.I.Cuza sa fie destinat
ulterior exclusiv autovehiculelor usoare ce traverseaza Municipiul.
o Se propune crearea unui coridor de traversare a orasului pe
latura de sud a acestuia, prin fluidizarea traficului pe strada Digului ,care
ar face legatura cu/intre cartierele orasului din Zona de Interventie
Urbana (cartierele Cartierul Halelor,Balcescu,Luncii,Al Ioan Cuza)
• Amplasarea unor puncte de informare a cetatenilor in zonele de interes
ale Municipiului Ramnicu Sarat. Acestea vor fi de tip panouri cu monitoare
touch-screen si vor putea furniza cetatenilor Municipiului si nu numai
informatii referitoare la punctele de interes, temperatura, documentatii si
acte necesare pentru obtinerea diverselor autorizatii, permisuri de la
autoritatile locale, etc.
• Cartier Centru_1bucata
• Cartier Halelor_1 bucata
• B-dul Digului intersectie cu Mihail Kogalniceanu_2 bucati

128
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

• Zona Garii CFR_1 bucata


In acest sens se vor realiza racordari la o retea de tip network aflata in zona
cu legatura , pana in zona in care se va amenaja serverul, in cladirea
Primariei Municipiului Ramnicu Sarat. Se vor asigura:
• Panoul propriuzis cu ecran touch-screen
• Bransamentul la reteaua network
• Serverul amplasat in Sediul Primariei, software,etc
• Statii de autobuz tip refugii , spatiu acoperit de asteptare cu bancuta ,
panouri vitrina luminoase pentru afisare de reclame. Aceste statii tip se vor
amplasa acolo unde latimea trotuarului permite si pe cat posibil in zonele
centrale ale orasului pe principalele linii de transport in comun.Vor fi
realizate din structura metalica , cu invelitoare din policarbonat compact si
se vor aseza pe o platforma special creeata pentru ele.Toate pardoselile vor fi
realizate din materiale antiderapante rezistente la trafic.
• Reabilitarea retelelor de apa pe drumurile modernizate ,acolo unde
acestea au vechime mai mare de 30 ani si unde sunt probleme de
racordare,uzura,etc.
Strazile enumerate au nevoie de reabilitare a retelei de apa deoarece reteaua
prezinta urmatoarele deficiente:
- Conducte uzate
- Conducte de azbociment
- Vane nefunctionale
- Lipsa hidrantilor exteriori si vechimea instalatiilor

In vederea realizarii proiectului sunt necesare urmatoarele categorii de lucrari de


instalatii electrice care vor fi realizate doar pe strazile ce fac obiectul prezentei
documentatii tehnice:
o alimentarea cu energie electrica a panourilor electronice de
informare a cetatenilor (post de transformare curenti slabi, pentru
bransarea in reteaua existenta, retea de cabluri tip network, etc); Acestea
vor fi amplasate in:
 In zona Sediului Consiliului Local al Muncipiului Ramnicu Sarat
 In zona Garii
 In zona centrala – str. Toamnei colt cu str. Primaverii
 In zona Complexului Brancovenesc
 La intrarea in municipiul Ramnicu Sarat, b-dul Mihail Kogalniceanu
o Alimentarea cu energie electrica a statiilor de autobus tip
refugiu, a semnalelor luminoase si a semafoarelor in cazul in care se vor
propune semafoare noi, suplimentare fata de cele existente. Se vor realiza
racorduri la reteaua existenta.
o Alimentarea cu energie electrica a camerelor de monitorizare
trafic auto in Zona de Interventie Urbana a Municipiului Ramnicu Sarat.

129
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Acestea se vor amplasa in intersectiile importante ale Muncipiului Ramnicu


Sarat, dupa cum urmeaza:
 Intersectia b-dul Digului cu b-dul Mihail Kogalniceanu
 Intersectia str. Nicolae Balcescu cu str. Matei Basarab zona Garii
 Intersectia str. Toamnei cu b-dul Mihail Kogalniceanu
 Intersectia str. Mihai Eminescu cu str. Tudor Vladimirescu
 Intersectia str. Mihai Eminescu cu b-dul Digului
 Intersectia b-dul Al I Cuza cu str. Dorobanti
 Intersectia str. Matei Basarab cu str. Focsani
 Intersectia str. Toamnei cu str. Primaverii
 Intersectia str. Primaverii cu str. Principele Ferdinand
Pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere trafic şi a unui sistem de
informare a cetăţenilor programabil este necesar realizarea unei infrastructuri de
comunicaţii, care este formată in principal din urmatoarele componente :
• sistemul de intercomunicaţii de tip network ce cuprinde cabluri de fibră
optică , cabluri SFTP, UTP , conectori, prize, mufe, rack-uri de interior şi
exterior
• echipamente de retea :
-sursa de alimentare in tampon ups montabile in rack cu posibilitati de
alimentare a mai multor echipamente (switch ,media convertor, sistem
rack montabil pe stalp, necesar pentru fiecare punct de conexiune
-media convertoare ptr.interconctarea retelei de fibra optica
-switch cu management
-switch de mare capacitate
-router
-sistem de control şi inregistrare a imaginilor video
-pupitru tip dispecerat
-monitoare vizionare, camere video
• echipamente CCTV
-sistem de inregistrare tip dvr folosit pentru controlul ,monitorizarea si
inregistrarea imaginilor video preluate de la camerele de supraveghere
-camere de supraveghere speed dome cu ip
-sistem de inregistrare tip server folosit pentru controlul si inregistrarea
imaginilor de la camerele video ip speed.
-server pentru managementul retelei
-server video
-Infochiosc (InfoTouch Systems)sistem interactiv pentru informarea
cetatenilor .

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI:

1.VALOAREA TOTALĂ (INV), INCLUSIV TVA (MII LEI)


(în preturi -martie, 2009, 1 euro = 4.3 Lei) = 23.269.737 mii lei
Din care:

130
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

- constructii-montaj (c+m) = 14,897.122 mii lei

2.ESALONAREA INVESTITIEI (INV/C+M):


- anul I = 8,320.500 mii lei din care C+M = 4,840.420 mii lei
- anul II = 9,167.002 mii lei din care C+M = 4,567.020 mii lei
- anul III =5,782.235 mii lei din care C+M = 5,489.682 mii lei

In primul an al investitiei s-au luat in calcul fonduri pentru derularea proiectarii si


pentru consultanta, achizitii publice, precum si pentru organizare de santier si
lucrari de teren necesare inceperii executiei.
In cel de-al doilea si al treilea an s-au esalonat costuri legate de executia propriu-
zisa a lucrarii, pentru achizitionarea de dotari si de echipamente tehnologice,
transport, asistenta tehnica de santier, constructii si monaj, receptia lucrarilor.

3.DURATA DE REALIZARE (LUNI);


36 de luni conform grafic de esalonare a investitiei si cuprinde:
-organizare de santier
-lucrari de decopertare,sapaturi,amenajare a terenului
-lucrari de reabilitare,modernizare,ranforsare,inlocuire
-lucrari de aducere a terenului la cota initiala
-Lucrari de montaj (semnale, panouri de informare, camere de
monitorizare, etc)
-Probe tehnologice,receptii
-Predarea lucrarilor

4.Sursele de finantare a investitiei se constituie în conformitate cu legislatia în


vigoare si constau in fonduri externe nerambursabile si fonduri proprii ale Consiliului
Local al Municipiului Ramnicu Sarat conform ghidul solicitantului pentru POR Axa 1.

Proiectul nr. 2: “Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in


zona de interventie urbana a Municipiului Ramnicu Sarat”

Fundamentarea proiectului
In urma auditului, s-au identificat zonele cu potential crescut de infractionalitate,
care afecteaza siguranta cetatenilor comunitatii. Acestea sunt in principal zonele
aglomerate din zona centrala a municipiului, zonele din apropierea scolilor, mai ales
in perioadele de intrare/iesire la/de la cursuri a elevilor, parcuri si strazi
neiluminate suficient noaptea.
Amplasamentul este situat in Zona de Interventie Urbana a Municipiului Ramnicu
Sarat si cuprinde cartiere cu functiune preponderant rezidentiala.
In urma analizei privind zonele cu risc crescut de criminalitate, prin proiectul
propus, amplasarea camerelor de supraveghere se va face, pe strazile prezentate in
tabel:

131
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Nr. Adresa
crt.
1 Str. T. Vladimirescu nr.17, 13 (local 1, 2)
2 Str. Lalelelor, nr. 2
3 Str. N. Bălcescu, nr. 2
Str. Şoseaua Puieşti, nr. 5
4 Str. Liliacului, nr. 15
5 Str. Ştefan cel Mare, nr. 17
6 Str. Păun Pincio, nr. 2
7 Str. Perişori, nr. 2
8 Str. Principele Ferdinand, nr. 3
9 Str. Al. I. Cuza
10 Str. Matei Basarab, nr. 83
11 Str. Horia (Micşunelelor)
12 Str. Lalelelor, nr. 1
13 Str. Zorilor, nr. 8
14 Str. Păun Pincio, nr. 10
15 Str. Amurgului, nr. 14
16 Str. Armoniei
17 Str. 22 Decembrie (A.I. Cuza)
18 Str. Perişori
19 Str. Păcii, nr. 9
20 Str. Patriei, nr. 10
21 Str. Micşunelelor
22 Str. C. Brâncoveanu, nr. 13
23 Str. Al. Vlahuţă, nr. 20
24 Str. Bld. 1 Decembrie 1918, nr. 1

Zonele in care aceste camere video se vor amplasa apartin Domeniului Public al
Consiliului Local al Municipiului Ramnicu Sarat. Lucrările se efectuează în totalitate
pe terenuri aflate în administraţia Consiliului Local Rm Sarat

Descrierea proiectului
Proiectul de realizare a unui sistem de supraveghere – are ca scop sa creasca
siguranta cetatenilor din oras si cu precadere in zonele dens populate sau
identificate ca avand un potential infractional mai ridicat , sa previna fenomenele
de crestere a infractionalitatii si criminalitatii in Municipiul Ramnicu Sarat si sa
creeze un climat general sigur, atractiv şi mai lipsit de riscuri pentru intreaga
comunitate (cu accent pe grupurile de tineri vulnerabili) inclusiv cea reprezentata
de mediul de afaceri local; eliminarea barierelor de comunicare între poliţie şi
gardienii publici, pe de o parte, şi comunitatea locală, pe de altă parte.

132
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Obiectivele Proiectului
Obiectiv general: imbunatatirea sigurantei, securitatii locuitorilor si elevilor din
municipiu.
Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in municipiu
Obiectivele specifice care urmeaza a fi atinse prin acest proiect sunt:
-Prevenirea si combaterea actelor de violenta in spatiile publice;
-Asigurarea sigurantei si securitatatii in spatiile publice;
-Managementul eficient al situatiilor de urgenta;
-Caracterul preventiv menit sa descurajeze infractionalitatea;
-Probarea eventualelor infractiuni in instanta;
-Prevenirea si reducerea consumului de droguri in spatiile publice.

Investitia aferenta proiectului consta in montarea unor camere video de


supraveghere a incintelor aglomerate, care sa centralizeze informatiile prin retea
tip wireless intr-un spatiu amenajat in Sediul Politiei Comunitare a Municipiului
Ramnicu Sarat, cu care aceasta are in contract mentinerea ordinii si linistii publice.
 Camere de supraveghere cu senzori de miscare(2_4
bucati/obiectiv)
 1UPS/obiectiv ca sursa alternativa in cazul unei pene de
current
 1 router wireless /obiectiv pentru transmisia de date
 Amenajare dispecerat in sediul Politiei Comunitare cu
• Birouri
• Camera servere
• Monitoare de supraveghere
• Antena receptie wireless
• Cablaje, swich-uri,etc
Proiectul necesita urmatoarele categorii de instalatii electrice care vor fi realizate
doar pe strazile ce fac obiectul prezentei documentatii tehnice:
-alimentarea cu energie electrica a camerelor video de supraveghere in
reteaua existenta de 220 V a orasului.Se va face bransare pe stalp cu post de
transformare.
-alimentarea cu energie electrica a dispeceratului prin racordare la tabloul
electric si montarea unor statii UPS de alimentare a serverului si a
monitoarelor in cazul unei pene de curent.

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI:

o VALOAREA TOTALĂ (INV), INCLUSIV TVA (MII LEI)


(în preturi - martie, 2009, 1 euro = 4,3 Lei)= 914.920,00 mii lei
Din care:
- constructii-montaj (c+m)=428.805,00 mii lei

o ESALONAREA INVESTITIEI (INV/C+M):

133
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

- anul I 914.920 mii lei din care 428.805 mii lei C+M
- anul II;

o DURATA DE REALIZARE (LUNI): 6 luni

o SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI


Sursele de finantare a investitiei se constituie în conformitate cu legislatia în vigoare
si constau in fonduri externe nerambursabile si fonduri ale Consiliului Local al
Municipiului Ramnicu Sarat,conform ghidul solicitantului POR, axa 1, precum si alte
surse legal constituite.

Componente comune ale celor doua proiecte


Cele doua proiecte vor avea componente importante comune, fapt care intareste
mai mult caracterul unitar si integrat al acestora , din punctul de vedere al realizarii
acestora si obtinerii rezultatelor anticipate.
Aceste componente comune sunt:

A. Centrul de Comanda si Control pentru supravegherea imaginilor ,


unde vor fi realizate operatiunile de preluare, inregistrare si stocare a imaginilor
culese prin sistemul de camere video, atat pentru sistemul de monitorizare a
traficului rutier cat si pentru sistemul de supraveghere a zonelor cu potential de
criminalitate crescut

B. Infrastructura de comunicatii prin care:


 se va asigura traseul optim pentru fibra optica, lund in considerare
acoperirea intregului oras, precum si costurile si necesitatile specifice
fiecarei zone:
 se vor asigura functionalitatile specifice fiecaruia dintre cele doua proiecte:
a) transmiterea semnalului video din punctele de interes identificate – pentru
Proiectul de supraveghere video a zonelor cu criminalitate potentiala crescuta;
b) transmiterea semnalului video din punctele de monitorizare a traficului rutier –
pentru Proiectul de infrastructura;

3.2 Harta zonei de acţiune urbană, cu localizarea proiectelor


individuale componente ale Planului

Harta zonei de acţiune urbană este prezentată în anexa nr.2 la scara 1:4000, în care
se poat identifica următoarele:
 Limita zonei de acţiune urbană;
 Proiectul individual nr.1, “Reabilitare/modernizarea străzi orăşeneşti şi
reabilitare reţele de apă în zona de actiune urbană a municipiului
Râmnicu Sărat” care cuprinde lucrări de infrastructură -

134
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

reabilitare/modernizare a unui număr de 37 de străzi din care pentru un


număr de 16 străzi sunt prevăzute şi lucrări de intervenţie la situaţia
existentă;
 Proiectul nr.2 „Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona
de interventie urbana a Municipiului Ramnicu Sarat”, pe hartă fiind
figurate un număr de 23 de puncte pentru supravegherea şi
monitorizarea siguranţei cetăţenilor pe stradă;

3.3 Managementul implementării planului integrat (descrierea


structurii care asigură managementul implementării planului;
descrierea relaţiilor operaţionale şi, dacă este cazul, inter-
instituţionale, monitorizarea implementării, raportarea etc.)

Asigurarea managementului implementării şi a controlului proiectului de plan


integrat de dezvoltare urbană priveşte organizarea în cadrul planului de
management pentru implementarea proiectului a următoarelor aspecte:
• planul/calendarul de activităţi, responsabilităţi
• planul/calendarul de alocare a resurselor
• procedurile de cooperare
• procedurile de monitorizare, evaluare şi control (lista de indicatori, termenele
etc)
• procedurile de raportare şi audit
• planul de marketing şi comunicare

Managementul implementării proiectelor are la bază fişa proiectului individual, fişa


activităţilor pentru fiecare proiect, graficul de implementare realizat pentru fiecare
fişă de activităţi, precum şi un grafic general cuprinzând proiectele propuse spre
finanţare pe axa 1.

Responsabilitatea implementării cu succes a proiectului revine unităţii de


implementare a proiectului, respectiv echipei proiectului. Responsabilitatea
coordonarii întregii activităţi, din faza de elaborare şi până la finalizarea
proiectului, revine Directorului de proiect. Acesta va utiliza metoda de
management Planifica–Executa–Verifica–Actioneaza, va coordona întreaga activitate
tehnica şi financiar-contabilă a proiectului şi va asigura legături permanente şi
eficiente, atât cu Autoritatea Contractanta, cât şi cu echipele de implementare a
priectelor individuale.

Planul de implementare a proiectului va fi întocmit ţinand cont de ordinea de


derulare a activităţilor, suprapunerea şi interdependenţa lor.

135
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Evaluarea ipotezelor şi riscurilor se face prin aprecierea rezultatelor pe obiectivele


din plan faţă de condiţiile existente.

Raportările financiare se vor face conform cerinţelor Autoritaţii Contractante şi


Ministerului Finantelor.

Pentru asigurarea managementului de proiect, prin Decizii ale Primarului General, s-


a constituit Unitatea de implementare a proiectului, formată din specialişti din
cadrul Primariei Municipiului Ramnicu Sarat, având competenţele necesare pentru a
asigura realizarea activităţilor proiectului conform calendarului de implementare.
Deciziile emise, detaliază şi atribuţiile specifice în cadrul proiectului pentru fiecare
membru al echipei de implementare.Echipa a fost dimensionată corespunzător
pentru a acoperi toate activităţile specifice proiectului, atât pe perioada pregătirii,
implementării, dar şi post-implementare. Fiecare membru al echipei va dispune de
dotările şi logistica necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în cele mai bune
condiţii.

Echipa de implementare este formată din următorii specialişti:


1. Tatiana Mocanu - Coordonatorul proiectului
2. Horia Florentin Arghir - Responsabil pentru partea tehnică
3. Florin Ceparu - Responsabil pentru activităţile de achiziţii
4. Simona Manea - Responsabil pentru partea financiară
5. Claudia Ghita - Responsabil publicitate si identitate vizuala

Deciziile de numire ale componenţilor echipei, împreună cu documentele ce atestă


calificarea şi experienţa acestora sunt anexate.

4. Informarea publicului in procesul elaborarii planului


O etapă premergătoare elaborarării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a
Municipiului Râmnicu Sărat a constitui-o supunerea spre dezbatere publică a
Strategiei de dezvoltare a municipiului Râmnicu Sărat pentru perioada 2007 – 2013.
Strategia a fost publicată pe pagina web a primăriei municipiului Râmnicu Sărat
împreună cu mesajul de prezentare al primarului.
Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Sărat pentru perioada 2007 – 2013
prezintă acţiunile pe care administraţia locală le va iniţia pentru a crea condiţiile
necesare dezvoltării viitoare a municipiului şi relevă proiectele şi oportunităţile pe
care ni le oferă intrarea României în Uniunea Europeană.
În vederea informării publicului asupra Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, pe
pagina web a Primăriei va fi publicat MESAJUL PRIMARIEI privind intenţia elaborării
planului de dezvoltare urbană a municipiului, plan care va fi supus ulterior
dezbaterii publice. În cadrul PIDU vor fi prezentate priorităţile şi acţiunile propuse
pentru dezvoltarea municipiului, precum şi proiectele individuale ce vor fi
promovate prin planul integrat.

136
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

În elaborarea formei finale a planului integrat de dezvoltare urbană, se vor avea în


vedere sugestiile şi observaţiile primite din partea cetăţenilor municipiului,
instituţiilor, ONG-urilor, mediului de afaceri.

137
Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane

Anexa 1 – Lista proiectelor individuale

Perioada de
Buget proiect
implementare
Nr. Obiectiv şi Valoare Contribuţie
crt Denumire proiect Solicitant1 activităţi nerambursabil proprie Costuri
Anul Anul
. propuse ă solicitată costuri neeligibile Total (lei)
începerii finalizării
(VNS)2 eligibile (CN)4 (lei)
(lei) (CPCE)3 (lei)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)=(7)+(8)+(9)
Reabilitarea
Reabilitare/modernizar
infrastructurii
ea străzi orăşeneşti şi Primăria
urbane a
reabilitare reţele de municipiului
1 municipiului Anul 1 Anul 3 19.080.000 420.651 3.769.086 23.269.737 lei
apă în zona de actiune Rîmnicu
Ramnicu
urbană a municipiului Sărat
Sarat.
Râmnicu Sărat
Cresterea sigurantei si Imbunatatirea
prevenirea Primăria sigurantei,
criminalitatii in zona municipiului securitatii
2 Anul 1 Anul 1 661.598 13.502 239.820 914.920 lei
de actiune urbana a Rîmnicu locuitorilor si
Municipiului Ramnicu Sărat elevilor din
Sarat municipiu.
Sub-total 1 (buget proiecte) 19.741.598 434.153 4.008.906 24.184.657 lei
Costuri implementare Plan integrat5
TOTAL 19.741.598 434.153 4.008.906 24.184.657 lei

1
Informaţiile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv la secţiunea 1 – Informaţii privind solicitantul
2
Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv
3
Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv
4
Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv
5
Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIDU. Aceste costuri nu reprezintă
cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaţional Regional, trebuind să fie asigurate de către promotorul/promotorii PIDU

138

S-ar putea să vă placă și