PORTOFOLIUL – metodă alternativă de învăţare şi evaluare

Inst. Samoilă Ionela

Şcoala Generală Nr. 1 Topoloveni

În elaborarea diferitelor instrumente de evaluare, profesorul sau învăţătorul îmbină şi aplică

diferite metode, procedee şi reguli cu măiestria proprie.
Ansamblul tradiţional al metodelor de evaluare este îmbogăţit astăzi cu noi tehnici pe care
practica şcolară le pune în evidenţă.â
Metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici: “ pe de o parte
realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură cu intruirea/învăţarea, iar pe de altă parte
privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată”.1
Se pare că metodele complementare de evaluare sunt mult mai suple şi permit profesorului
să structureze puncte de reper şi să adune informaţii asupra derulării activităţii sale, utilizând
instrumente ce se adaptează cu precădere la specificul situaţiilor instructiv-educative, precum:
• Referatul;
• Investigaţia;
• Proiectul;
• Portofoliul;
• Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;
• Autoevaluarea.
Dintre acestea am ales spre analiză portofoliul “care reprezintă o colectie de lucrări şi
informaţii cu privire la procesul şcolar al unui elev şi este întocmit cu scopul de a se crea o imagine
complexă asupra evoluţiei acestuia pe o anumită perioadă de timp, orientată de obiective.
Întocmirea portofoliului permite profesorului realizarea unei evaluări adecvate, cu un pronunţat
caracter descriptiv”.2
Portofoliul este considerat de unii pedagogi o adevarată “carte de vizită” a elevului, întrucât
prin utilizarea acestui tip de evaluare se poate urmări progresul, modul de a gândi, dar şi
maturizarea intelectuală a elevului de la un an la altul. Portofoliul are ca scop prezentarea, evaluare
şi autoevaluarea elevului. El serveşte atât ca instrument de evaluare destinat profesorului, dar şi ca
instrument de autoevaluare, elevul putând astfel să-şi urmărească propriul progres.
Portofoliul, ca produs complex poate să cuprindă:
• rezultatele de la probele scrise şi orale;
• fişe de evaluare orală;
• comentarii ale profesorilor la unele dintre activităţiile extracurriculare;
• recenzii de articole şi cărţi;
• interviuri luate de elevi unor personalităţi;
• eseuri pe diverse teme;
• imagini însoţite de comentarii ale unor locuri vizitate;
• referate intra şi interdisciplinare;
• pliante, desene, colaje.
Elevul are libertatea de a adăuga în portofoliul său elemente pe care le consideră necesare şi
care subliniază atitudinea şi interesul lui faţă de domeniul abordat.
Aceste componente obligatorii, ca şi criteriile de evaluare sunt stabilite de profesor şi se
subordonează obiectivelor de referinţă prevăzute în programa modulului respectiv şi obiectivelor de
referinţă suplimentare, stabilite de cadrul didactic.

1
Ion T. Radu, Liliana Ezechil “Didactica. Teoria instruirii”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2005, pag. 210;
2
Preot prof. univ. dr. Sebastian Şebu, Prof. Monica Opriş, Prof. Dorin Opriş, “Metodica predării religiei” Editura
Reîntregirea, Alba-Iulia, 2000, pag. 192-193;
1
 Portofoliul trebuie să fie adecvat vârstei, fapt pentru care profesorul/învăţătorul nu va alege
o tematică dificilă şi cu un grad mare de generalitate. Este foarte important ca elevul să aibă totuşi
un portofoliu model, dar şi un subiect menit să-l conducă pe acesta la surse de informaţii diferite de
cele utilizate la şcoală.
“Portofoliul este un instrument euristic, putându-se evidenţia următoarele capacităţi:
- capacitatea de a observa şi de a manevra informaţia;
- capacitatea de a raţiona şi de a utiliza cunoştinţe;
- capacitatea de a observa şi de a alege metodele de lucru;
- capacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele;
- capacitatea de a investiga şi de a analiza;
- capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia;
- capacitatea de a sintetiza şi de a organiza materialul;
- capacitatea de a sintetiza şi de a realiza un produs”3
Din acest punct de vedere se poate spune că portofoliul are atât o valoare instructivă, cât şi
una formativă. Ca metodă de evaluare eficientă şi formativă, portofoliul se poate utiliza nu numai la
sfârşitul unui capitol, ci şi al unui semestru.
Pentru a-mi argumenta afirmaţiile teoretice voi propune spre exemplificare câteva modele
de portofolii întocmite de elevii clasei a IV-a C de la Şcoala Generală Nr. 1 din oraşul Topoloveni.

DISCIPLINA : ISTORIE
TEMA: “STRĂMOŞII NOŞTRI.DACII ŞI ROMANII ”
Portofoliul are următorul cuprins:
a. Informaţii diverse şi curiozităţi (trecute la rubrica STIAŢI CĂ…) despre viaţa dacilor şi
a romanilor: mod de organizare a vieţii din punct de vedere statal, moral şi religios,
răzbaie mai importante (101-102, 105-106), cucerirea dacilor de catre romani, formarea
poporului român şi a limbii române;
b. Imagini xerox-color de pe “Columna lui Traian”(cu explicaţiile aferente), precum şi alte
imagini ce reprezintă: steagul dacilor, vase mai importante utilizate de daci şi romani,
sanctuare, obiecte de vestimentaţie daco-romană, rămăşiţe ale cetăţii – capitală de la
Sarmizegetusa;
c. Legendele : “Dochia cea frumoasă se preface în stană de piatră” şi “ Romanii s-
au încuscrit cu dacii şi din amestecul lor s-a născut neamul românesc” cuprinse în
volumul “Povestea neamului nostru – Legende istorice românesti ” (vol. I) de Florian
Cristescu;
Balade şi poezii închinate strămoşilor noştri, extrase din volumele de poezii ale
următorilor scriitori: Gheorghe Asachi, Vasile Voiculescu, George Coşbuc şi Alexe
Mateevici;
d. Rebusuri cu tematică istorică concepute de elevi.
Această mapă tematică a obţinut locul I la concursul naţional “Regalul talentelor, creativităţii şi
inteligenţei” desfăşurat în perioada 23 octombrie – 1 decembrie 2006 la Şcoala Generală
“Constantin Săvoiu” din Târgu-Jiu.

DISCIPLINA : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

TEMA: CUVINTE ŞI EXPRESII FRUMOASE EXTRASE DIN POEZIILE
ÎNCHINATE ANOTIMPULUI ALB (această temă a fost propusă în manualul de clasa a
IV-a).
Portofoliul are următorul conţinut (acestea au fost cerinţele formulate de propunătoare şi
concretizate în următoarele obiective de referinţă). La sfârşitul activităţii elevii vor fi capabili:
• să găsească dintr-o multitudine de poezii pe acelea care descriu frumuseţea şi bogăţia iernii;
• să extragă din conţinutul acestora cuvintele şi expresiile frumoase (este vorba despre figurile de
stil întâlnite: personificări, epitete, metafore, comparaţii, inversiuni);
3
Constatin Cucoş, “Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002, pag. 388;”
2
• să realizeze desene inspirate de conţinutul versurilor;
• să redacteze scurte compuneri în cuprinsul cărora să utilizeze o parte din figurile de stil amintite.
Pentru întocmirea acestui portofoliu elevii au avut ca punct de plecare numele câtorva poeţi
români si opera acestora: Vasile Alecsandri, George Coşbuc, Octavian Goga şi George Topârceanu.
Desenele realizate de elevi au fost folosite pentru organizarea, în sala de clasă, a unei expoziţii de
pictură cu tema: DARURILE IERNII.

DISCIPLINA : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

EDUCATIE CIVICĂ
TEMA: FABULELE – MODELE DE COMPORTAMENTE SOCIALE
Întrucât programa de educaţie civică urmăreşte evidenţierea comportamentului pozitiv al
omului în societate în comparaţie cu cel negativ, m-am gândit că literatura română a fost, este şi va
fi o sursă inepuizabilă de astfel de modele.
Prin urmare, am cerut elevilor să caute în literatura română la Grigore Alexandrescu,
Gheorghe Asachi, Anton Pann, Vasile Alecsandri şi în literatura universală la Jean de La Fontaine
fabule ce satirizează anumite forme de comportament sau trăsături caracterologice negative
precum : mândria, ipocrizia, minciuna, lăudăroşenia, lenea şi să realizeze o clasificare a acestora în
funcţie de tipul de comportament ironizat. Elevii au mai avut de căutat în DEX şi definiţiile
cuvintelor ce denumesc aceste comportamente sociale, aşezate în ordine alfabetică.
Le-am cerut ca, în final, să scrie modele de dialoguri care să aibă următoarele titluri: “Minciuna”,
“Lenea”, “Invidia”, “Lăcomia”etc.
Rezultate au fost pe măsura aşteptărilor: întocmirea unui ghid al relelor maniere în societate.

DISCIPLINA : GEOGRAFIE
TEMA : DĂRNICIA ŞI FRUMUSEŢEA PĂMÂNTULUI ROMÂNESC
Pentru că manualul de geografie de clasa a IV-a de anul acesta nu mai este conceput ca un
manual de geografie a României, ci ca un manual de geografie a Europei, m-am gândit că aş putea
îmbogaţi informaţiile pe care elevii le primesc cu privire la ţara lor prin realizarea unui portofoliu cu
tema mai sus menţionată.
Am dorit să obţin ca “produs finit” un singur portofoliu al clasei a IV-a C , complex şi
cuprinzător care să fie rodul muncii mai multor elevi împărţiţi în patru echipe: “creatori”, “pictori”,
“cercetători” şi “culegători de folclor”.
Fiecare echipă a avut sarcini bine stabilite, după cum urmează:
“Creatorii” – compuneau poezii şi redactau compuneri al căror conţinut elogia dărnicia şi
frumuseţea pământului românesc, dar şi rebusuri geografice.
Iată una dintre poezii:
“Ţara noastră e bogată.
Are: munţi, dealuri,câmpii
Şi-o istorie zbuciumată,
Ce n-o-ntâlneşti zi de zi.

În pădurile-i umbroase
Întâlneşti des cerbii falnici,
Vulpi cu cozile stufoase
Şi mulţi iepuri harnici. ”

(Poezia se numeşte “Glasul pădurii” şi a fost compusă de eleva Lunescu Oana).

“Pictorii” – cei din această echipă au realizat lucrări extraordinar de frumoase prin amestecul
culorilor calde cu cele reci sau prin utilizarea tonurilor închise şi deschise ale unei culori;

“Cercetătorii” elevii care au format această echipă au avut sarcina de a culege informaţii ştiinţifice
cu privire la :
3
 • suprafaţa ţării noastre;
• numărul de locuitori ai ţării;
• aşezare (vecini);
• climă, vegetaţie, faună, forme de relief;
• influenţa pe care geografia României a avut-o de-a lungul timpului asupra istoriei
acestei ţări, dar şi asupra dezvoltării turismului,
Unele informaţii teoretice au fost însoţite de imagini, imagini care au întregit tabloul de
ansamblu al unei ţări aflată permanent în calea cotropitorilor.

“Culegătorii de folclor” : aceşti copii au avut “misiunea” de a căuta în literatura română cultă şi în
cea populară poezii, balade, căntece al căror conţinut făcea referire la dărnicia şi frumuseţea
pământului românesc.
Portofoliul întocmit la această disciplină a fost foarte bogat şi s-a realizat pe parcursul a trei
saptămâni.
Pentru dezvoltarea spiritului creativ şi a creativităţii propun un nou model de portofoliu, de
data aceasta la disciplina: STIINŢE. Tema este următoarea: “Modele de plante în literatură, ştiinţe,
pictură, muzică.”
Scopul portofoliului propus este acela de a-i ajuta pe elevi să cunoască şi să descopere
interdependenţa dintre diferite discipline de studiu, dar şi faptul că natura a fost , este şi va fi
permanent un nesecat izvor de inspiraţie pentru literatură, muzică, pictură şi ştiinţe.

Elevii vor avea sarcina de a căuta în literatur română poezii, poveşti sau legende care
vorbesc despre diverse plante din natură:
• exemplu : M. Eminescu : “Floare-albastră”, “Lacul”, “Revedere”etc;
Călin Gruia: “Povestea florii-soarelui”;
M. Sadoveanu: “Dumbrava minunată”.
• Pictură : tablouri care înfăţişează plante sau colţuri de natură (aceste imagini pot fi extrase din
albume de artă plastică);
• Folclor : motivele florale de pe costumele populare sau de pe vasele de bucătărie din lut;
• Muzică : cântece din folclorul copiilor sau chiar din folclorul românesc închinate diverselor
soiuri de plante : garoafe, lalele, trandafiri etc;
Elevii pot cauta si pe internet date stiinţifice despre plante, acesta fiind un alt element
important al învăţării active-interactive şi prin colaborare.

Se poate observa cu uşurinţă că aceste metode moderne de învăţământ asigură o învăţare şi o

evaluare eficientă a elevului, întrucât profesorul / învăţătorul are obligaţia de a comunica rezultatele
şi performanţele şcolare atât elevilor, cât şi familiei.
Pentru ca un portofoliu sa fie bine închegat şi să aibă aspectul unei adevărate mape tematice trebuie
ca învăţătorul să evalueze fiecare etapă a realizării acestuia şi să-şi fixeze obiective clare şi precise.
De asemenea, elevul are nevoie şi de ajutorul şi îndrumarea familiei, fără însă ca aceasta să-i preia
în totalitate sarcinile şi să transforme munca elevului în munca familiei.
Sintetizând, se poate spune că portofoliul ca metodă alternativă de evaluare şi învăţare dă
cadrului didactic posibilitatea de a urmări cunostinţele şi aptitudinile practice ale elevilor, precum şi
capacitatea lor de a-şi constitui un anumit “sistem axiologic (opinii, comportamente, reacţii)”.4

4
Vasile Timiş, “Evaluarea – factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase”, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca,
2003, pag. 55.
4
 BIBLIOGRAFIE

Cucoş, Constatin “Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002”;

Radu, Ion T., Ezechil, Liliana “Didactica. Teoria instruirii”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2005;
Şebu, Preot prof. univ. dr. Sebastian, Opriş, Prof. Monica, Opriş, Prof. Dorin “Metodica predării
religiei” Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2000;
Timiş, Vasile “Evaluarea – factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase”, Editura
Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003.