Girlshare - Ro Girlshare - Ro FINANTE PUBLICE

FINANTE PUBLICE
1. Se dau urmatoarele date referitoare la bugetul de stat al Romaniei pentru anul

2008 (date ipotetice) :
-mld
um.-
Impozit pe profit 25 360
Impozit pe salarii 6 000
Impozit pe venit 31 560
Accize 15 240
Venituri din capital 1 460
TVA 9 850
Taxe vamale 12 450
Venituri nefiscale 21 750
PIB 698 750
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
Calculati: A) cuantumul veniturilor curente aferente anului 2008;

B) ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice;
C) ponderea veniturilor nefiscale in PIB.
a. A: 92070 mld um; B: 9,00% ; C: d. A: 100460 mld um; B: 3,60% ; C:

3,11% 3,11%
b. A: 91120 mld um; B: 7.80% ; C: e. A: 122210 mld um; B: 30,72% ;
3,11% C; 3.11%
c. A: 112360 mld um; B: 5,59% ;
C: 3.30%
R: E
2. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

- mld
um.-
Impozite directe (an curent) 525 330
Accize (an curent) 95 200
TVA (an curent) 117 850
Alte impozite indirecte (an curent) 725 200
Venituri nefiscale (an curent) 185 730
Venituri fiscale (an anterior) 1 110 490
Venituri curente (an anterior) 1 475 200
PIB (an curent ) 4 970 200
PIB (an anterior) 4 750 600
Calculati: A) modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul

anterior;
B) modificarea absoluta nominala a veniturilor curente (in anul curent)
fata de veniturile curente ale perioadei anterioare.
a. A:16,25 p.p; B: -11620 mld. um d. A: 11,21% ; B:257407 mld um

b. A: 6,07 p.p ; B: 174110 mld um e. A: 5,27% ; B: 204325 mld um
c. A: 8,90 p.p ; B: 225770 mld um
R: B
3. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

- mld
um.-
Impozite directe (an curent) 525 330
Accize (an curent) 95 200
TVA (an curent) 117 850
Alte impozite indirecte (an curent) 725 200
Venituri nefiscale (an curent) 185 730
Venituri fiscale (an anterior) 1 110 490
Venituri curente (an anterior) 1 475 200
PIB (an curent ) 4 970 200
PIB (an anterior) 4 750 600
Venituri din capital (an curent) 56 800
Calculati: A) ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in veniturile

totale ale aceluiasi an;
B) modificarea relativa a veniturilor fiscale in perioada curenta fata
de perioada anterioara.
a. A: 14,60%; B: 1,11 d. A: 54,99% ; B: 1,32

b. A: 18,90%; B: 1.49 e. A: 29,45% ; B: 1,87
c. A: 18,90% ; B: 0,95
R: D
4. Pe baza urmatoarelor date:

-mld um- (date
ipotetice)
Accize 198 640
Impozit pe venit global 578 380
TVA 452 890
Taxe vamale 168 490
Alte impozite directe 86 990
Alte impozite indirecte 111 450
PIB in perioada curenta 5 128 750
Venituri din capital in perioada 35 500
anterioara
Venituri publice totale in perioada 2 028 840
anterioara
PIB in perioada anterioara 4 870 500
Impozite indirecte in perioada 875 340
anterioara
Calculati: A) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total

venituri, in perioada curenta, fata de perioada anterioara;
B) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB.
a. A: 1,55 pp; B: 1,209 d. A: 1,87 pp; B: 0,904

b. A: 2,45 pp; B: 1,072 e. A: 2,85 pp; B: 1,493
c. A: 0,28 pp; B: 0,973
R: A

-mld um- (date
ipotetice)
Accize 198 640
Impozit pe venit global 578 380
TVA 452 890
Taxe vamale 168 490
Alte impozite directe 86 990
Alte impozite indirecte 111 450
PIB in perioada curenta 5 128 750
Venituri din capital in perioada 35 500
anterioara
Venituri publice totale in perioada 2 028 840
anterioara
PIB in perioada anterioara 4 870 500
Impozite indirecte in perioada 875 340
anterioara
Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale;

B) cuantumul impozitelor indirecte in perioada curenta;
C) modificarea absoluta a impozitelor indirecte din perioada curenta
fata de perioada anterioara.
a. A: 51,60%; B: 931 470 mld um; c. A: 42,69%; B: 762 980 mld um;
C: 56 130 mld um C:- 112 360 mld um
b. A: 27, 79%; B: 820 020 mld um; d. A: 45,76%; B: 931 470 mld um;
C: - 55 320 mld um C:-56 130 mld um
R: A
6. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um-
INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008
Impozitul pe profit 11 500 25 360
Impozitul pe salarii 4 950 6 000
Impozit pe venit 25 300 31 560
Accize 13 500 15 240
Venituri din capital 1 300 1 460
TVA 8 750 9 850
Taxe vamale 11 560 12 450
chirii 3 320 4 650
PIB 575 600 698 750
Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor curente din anul 2008 fata de

anul 2007;
B) cuantumul impozitelor directe in anul 2008;
C) modificarea relativa a veniturilor fiscale in anul 2008 fata de anul
2007
a. A: 21 580 mld um; B: 31 360 c. A: 20 230 mld um; B: 67 560

mld um; C: 1,27 mld um; C: 1,45
b. A: 26 230 mld um; B: 62 920 d. A: - 26 230 mld um; B: 62 920
mld um; C: 1,33 mld um; C: 1,33
R: B
7. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um-
Impozitul pe profit 11 500 25 360
Impozitul pe salarii 4 950 6 000
Impozit pe venit 25 300 31 560
Accize 13 500 15 240
TVA 8 750 9 850
chirii 3 320 4 650
PIB 575 600 698 750
Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor publice totale din anul 2008

fata de anul 2007;
B) ponderea veniturilor din capital in venituri publice totale in anul
2007;
C) elasticitatea impozitelor directe fata de PIB.
a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: d. A: 41 750 mld um; B: 2,35%; C:

2,370 0,406
b. A: -26 230 mld um; B: 0,45%; C: e. A: 20 230 mld um; B: 1.37%; C:
2,370 1,302
c. A: 21 170 mld um; B: 1,45%; C:
1,209
R: A
8. Se dau urmatorii indicatori:

-mld um- (date
ipotetice)
Impozit pe teren 13 460 14 600
Impozit pe salarii 7 800 9 550
Accize 17 900 19 500
Venituri nefiscale 25 760 29 870
PIB 475 000 575 000
Care este valoarea veniturilor curente in anul 2007 si valoarea veniturilor

fiscale in anul 2008?
a. 50 460 mld um si 86 120 mld um c. 62 760 mld um si 32 100 mld um

b. 76 220 mld um si 56 250 mld um d. 80 520 mld um si 56 250 mld um
R: B

-mld um- (date
ipotetice)
Accize 17 900 19 500
PIB 475 000 575 000
Care este valoarea ratei fiscalitatii in anul 2008?
a. 10,62% c. 9,78%
b. 14,98% d. 11,84%
R: C

-mld um- (date
ipotetice)
Accize 17 900 19 500
PIB 475 000 575 000
Care este valoarea modificarii absolute a ponderii veniturilor nefiscale in

venituri curente in anul 2008 fata de anul 2007?
a. 0,74 pp c. 1,89 pp
b. 0,89 pp d. 1,56 pp
R: B
11. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei:
-mld um- (date ipotetice)

INDICATORI PERIOADA DE PERIOADA
BAZA CURENTA
Venituri fiscale 56 250 74 890
PIB 575 800 685 900
Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor de capital in perioada curenta
fata de perioada anterioara;
B) ponderea veniturilor fiscale in venituri publice totale in perioada
de baza;
C) cuantumul veniturilor curente in perioada de baza.
a. A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 d. A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84

195 mld um 050 mld um
b. A: 22 530 mld um; B: 9,76; C: e. A: 1075 mld um; 31,98%; C: 101
79 700 mld um 770 mld um
c. A: 1075 mld um; B: 66,92%; C:
79 700 mld um
R: C
12. Daca PIB in anul 2007 avea valoarea de 4 670 500 mld um, iar valoarea
veniturilor publice atingea 2 510 950 mld um; ponderea veniturilor publice in
PIB avea valoarea de :
a. 5.90% c. 45.67%
b. 53,76% d. 69.50%
R: B
13. Daca rata fiscalitatii este de 45%, veniturile fiscale au valoarea de 5675 mld um
atunci PIB-ul atinge suma de:
a. 12611 mld um c. 7929 mld um

b. 3050 mld um d. 1278 mld um
R: A
14. Daca veniturile fiscale in anul 2008 au valoarea de 254 800 mld um, iar
veniturile fiscale in anul 2007 sunt 245 674 mld um, care va fi valoarea
modificarii relative a veniturilor fiscale in 2008 fata de 2007?
a. 9126 mld um c. 0,964

b. 1,037 d. 3,209
R: B
15. Veniturile publice totale in 2008 aveau valoarea de 465 300 mld um,
modificarea absoluta a veniturilor totale din 2008 fata de 2007 a fost de 234 900
mld um. Ce valoarea au avut veniturile publice in anul 2007?
a. 230 400 mld um c. -230 400 mld um
b. 700 200 mld um d. -700 400 mld um
R: A
16. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2008 suma de 895 670 mld
um, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat erau 234 654 mld um,
veniturile bugetelor societatilor de asigurari 2 435 670 mld um, veniturile
bugetelor locale erau 613 000 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de
somaj 498 500 mld um, atunci veniturile bugetului public national erau:
a. 3 565 994 mld um c. 1 743 324 mld um

b. 4 178 994 mld um d. 4 677 494 mld um
R: C

-mld um-
Bugetul de stat 798 560 895 670
Bugetul asigurarilor 198 675 234 654
sociale de stat
Bugetul societatilor de 1 950 470 2 435 670
asigurari
Bugetele locale 593 245 613 000
Fondul pentru ajutorul 365 000 498 500
de somaj
Sa se calculeze: A) bugetul public national pe anul 2008;

B) modificarea absoluta a veniturilor bugetului public national
in 2008 fata de anul 2007;
C) ponderea veniturilor bugetului de stat in bugetul public
national pe anul 2008.
a. A: 1 590 480 mld um; B: -152 c. A: 4 677 494 mld um; B: 3 333
844 mld um; C: 50,21% 804 mld um; C: 19,15%
b. A: 1 743 324 mld um; B: 152 d. A: 1 955 480 mld um; B: 3 087
844 mld um; C: 51,38% 014 mld um; C: 45,80%
R: B

-mld um-
Bugetul de stat 798 560 895 670
Bugetul asigurarilor 198 675 234 654
sociale de stat
Bugetul societatilor de 1 950 470 2 435 670
asigurari
Bugetele locale 593 245 613 000
Fondul pentru ajutorul 365 000 498 500
de somaj
Calculati: A) cuantumul bugetului general consolidat pe anul 2008;

B) modificarea relativa a bugetului general consolidat in anul 2008
fata de anul 2007.
a. A: 2 241 824 mld um; B: 1,15 c. A: 4 677 494 mld um; B: 2,39
b. A: 1 628 824 mld um; B: 0,83 d. A: 4 442 840 mld um; B: 2,27
R: A
1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire.
R: F
2. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si
pentru echilibrarea bugetului de stat
R: T
3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre

stat.
R: F
4. Conform teoremei descentralizarii, bunastarea generala se maximizeaza daca

serviciile publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de
cetatean.
R: T
5. Teorema descentralizarii nu afirma ca bunastarea generala se maximizeaza daca

serviciile publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de
cetatean.
R: F
6. Descentralizarea nu modifica functiile administratiei publice locale.
R: F
7. Descentralizarea modifica functiile administratiei publice locale.
R: T
8. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala

conduce la localizarea beneficiilor si costuri mai reduse.
R: T
9. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala nu

conduce la localizarea beneficiilor si costuri mai reduse.
R: F
10. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala exista raporturi directe, de

influentare reciproca.
R: T
11. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala nu exista nici o legatura.
R: F
12. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale au libertate deplina in

administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.
R: F
13. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale nu au libertate deplina in

R: T
14. Conform autonomiei limitate, pe plan local sunt rezolvate principalele

probleme, care sunt supuse, in plus si controlului din partea autoritatii centrale.
R: T
15. Conform autonomiei complete, comunitatile locale au libertate deplina in

R: T
16. Conform autonomiei complete, comunitatile locale nu au libertate deplina in

R: F
17. Conform tutelei, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea

intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.
R: F
18. Conform autonomiei complete, problemele locale sunt rezolvate de catre

autoritatile centrale, autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni
de mica importanta.
R: F
19. Conform autonomiei limitate, problemele locale sunt rezolvate de catre
autoritatile centrale, autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni
de mica importanta.
R: F
20. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei
locale: “autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii
economice nationale, la resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber
in exercitarea atributiilor lor”.
R: F
21. “Autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii

economice nationale, la resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber
in exercitarea atributiilor lor”. Enuntul de mai sus se numara printre principiile
generale ale autonomiei locale.
R: T
locale: “resursele financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie
proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile
tarii”.
R: F
23. Resursele financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie

proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile
tarii”. Acest enunt se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T
24. Dintre resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte
trebuie sa provina din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului
acestora revine colectivitatilor locale”. Acest enunt se numara printre principiile
generale ale autonomiei locale.
R: T
locale: “dintre resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel
putin o parte trebuie sa provina din impozite si taxe locale; competenta stabilirii
nivelului acestora revine colectivitatilor locale”.
R: F
26. “Autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera

adecvata, asupra modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le
revin”. Enuntul reprezinta unul dintre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T
locale: “autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera
adecvata, asupra modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le
revin”.
R: F
28. Enuntul urmator nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale:
“Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de
capital, in vederea finantarii propriilor obiective de investitii”.
R: F
29. “Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de
capital, in vederea finantarii propriilor obiective de investitii”. Enuntul
reprezinta unul dintre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T
30. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea

cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes
deosebit ar urma sa se acorde tututor localitatilor, pentru echilibrarea bugetelor
locale.
R: F
deosebit ar urma sa se acorde pentru obiective ca: electrificarea localitatilor,
scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau dezvoltarea unor servicii
de salubritate, canalizare s.a.
R: T
32. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea

cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru investitii locale de
interes deosebit.
R: F

cresterii eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se
acorde pentru obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a
unor localitati, introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate,
canalizare s.a.
R: F

cresterii eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se
acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati
locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: T

cresterii eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii ar
urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei
colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe
norme.
R: F

cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa
se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei
norme.
R: F

cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate ar urma sa
se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei
norme.
R: F

cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa
se acorde pentru anumite aspecte ale securitatii sociale, ca de exemplu: subventii
destinate anumitor minoritati cu probleme deosebite.
R: T

cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate au in vedere
sporirea veniturilor unor administratii locale din zonele care se confrunta cu
situatii deosebite, persistente sau nu in timp, cum sunt: rate inalte ale somajului,
saracie extrema etc.
R: T

cresterii eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii pot
fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee,
case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte
pentru intretinere si functionare.
R: T

cresterii eficientei alocarii lor, transferurile normative (cu caracter general) ar
urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei
norme.
R: T
cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate pot fi
acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case
memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru
intretinere si functionare.
R: F

deosebit pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in
administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea
necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: F

cresterii eficientei acestora, se numara transferurile pentru investitii locale de
interes deosebit.
R: T

cresterii eficientei acestora, se numara transferurile pentru scopuri specifice.
R: T

cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru scopuri specifice.
R: F

cresterii eficientei acestora, se numara transferurile destinate unor tipuri aparte
de institutii.
R: T

cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile destinate unor tipuri
aparte de institutii.
R: F

cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru zonele
defavorizate.
R: F

cresterii eficientei acestora, se numara transferurile pentru zonele defavorizate.
R: T
51. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele

autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: “Competentele de baza ale
autoritatilor administratiei publice locale sunt prevazute de Constitutie sau de
lege”.
R: T

autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: ”Autoritatile administratiei publice
locale au capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile care nu
sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt atribuite altor autoritati”.
R: T

autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: “Exercitarea responsabilitatilor
publice trebuie sa revina, in general, acelor autoritati care sunt cele mai
apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel de
autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si
de cerintele de eficienta si economicitate”.
R: T

autonomiei locale nu se afla si urmatorul enunt: ”Autoritatile administratiei
publice locale au capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile
care nu sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt atribuite altor
autoritati”.
R: F

autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: “Competentele atribuite
autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie depline si exclusive. Ele
nu pot fi puse in cauza sau limitate de catre o alta autoritate centrala sau
regionala, decat in cazurile prevazute expres de lege”.
R: T

autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: “In cazul delegarii competentelor
de catre o autoritate centrala sau regionala, autoritatile administratiei publice
locale trebuie sa beneficieze de libertatea de a adapta actiunea lor la conditiile
locale”.
R: T

autonomiei locale nu se afla si urmatorul enunt: “Exercitarea responsabilitatilor
publice trebuie sa revina, in general, acelor autoritati care sunt cele mai
apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel de
autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si
de cerintele de eficienta si economicitate”.
R: F

autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: “Autoritatile administratiei publice
locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in
cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile
care le privesc in mod direct”.
R: T
59. Corespunzator ritmicitatii cu care sunt incasate la buget resursele financiare

publice pot fi resurse interne si resurse externe.
R: F
60. Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii

obiectivelor economice si sociale intr-un interval de timp nedeterminat.
R: F
61. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare
publice o reprezinta prelevarile cu caracter fiscal.
R: T
62. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare
publice o reprezinta prelevarile cu caracter nefiscal.
R: F
63. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un
raport ca de la intreg la parte.
R: F
64. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea permanenta a resurselor

financiare ale bugetului central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.
R: F
65. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un
raport ca de la parte la intreg.
R: T
66. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, cand
resursele curente sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor
publice.
R: F
67. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea temporara a resurselor

financiare ale bugetului central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.
R: T
68. Nivelul prelevarilor cu caracter obligatoriu este nelimitat si insuficient, astfel ca

adesea se apeleaza la masuri de crestere a lor, prin sporirea cotelor de impozite
sau introducerea de noi taxe si impozite.
R: F
69. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite,
cand resursele curente sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor
publice.
R: T
70. Impozitul are un caracter general, fiind o obligatie de plata a numai persoanelor
fizice care obtin venituri sau detin averi.
R: F
71. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si social.
R: T
72. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si fiscal.
R: F
73. Clasificarea dupa trasaturi de forma si de fond imparte impozitele in doua mari
grupe : financiare si de ordine.
R: F
74. Dupa frecventa realizarii lor, impozitele se grupeaza in permanente si

incidentale.
R: T
75. Echitatea fiscala este unul din principalele elementele constitutive ale
impozitului.
R: F
76. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit

minim care sa asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o
conditie a principiului de echitate fiscala.
R: T
77. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit
minim care sa asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o
conditie a principiilor de politica financiara.
R: F
78. Principiile de politica economica se refera la utilizarea impozitelor ca instrument

de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare
sau reducere a productiei sau consumului unor marfuri, de crestere sau
restrangere a exportului ori importului anumitor produse.
R: T
79. Principiile social-politice se refera la utilizarea impozitelor ca instrument de

impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare
sau reducere a productiei sau consumului unor marfuri, de crestere sau
restrangere a exportului ori importului anumitor produse.
R: F
80. Dinamica resurselor financiare publice exprima modificarile care intervin in

cuantumul si structura acestora de la o perioada la alta.
R: T
81. Ponderea veniturilor din capital in total venituri publice reprezinta un indicator
al dinamicii resurselor financiare publice.
R: F
82. Modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut reprezinta un

indicator de dinamica al resurselor financiare publice.
R: T
83. Ponderea veniturilor din capital in total venituri publice reprezinta un indicator
de structura al resurselor financiare publice.
R: T
84. Daca e>1 atunci ne confruntam cu o inelasticitate a veniturilor publice la
cresterea PIB.
R: F
85. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la raportul dintre marimea impozitelor
incasate si produsul intern brut.
R: T
86. Sub aspectul contabil, rata presiunii fiscale nu tine seama de faptul ca prelevarile
obligatorii finanteaza alte prelevari obligatorii.
R: T
87. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre rata prelevarilor
obligatorii si veniturile totale din capital incasate prin impozite de catre stat.
R: F
88. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre rata prelevarilor
obligatorii si veniturile totale incasate prin impozite de catre stat.
R: T
89. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport procentual intre suma totala a incasarilor
fiscale percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern brut
realizat in aceeasi perioada , de obicei un an.
R: T
90. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor nefiscale
percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in
aceeasi perioada , de obicei un an.
R: F
91. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii cheltuielilor publice atunci
bugetul se incheie cu deficit bugetar.
R: T
92. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii cheltuielilor publice atunci
bugetul se incheie cu excedent bugetar.
R: F
93. Emisiunea monetara consta in vanzarea de active lichide bancilor comerciale si

are un pronuntat caracter inflationist.
R: T
94. Problema finantarii deficitului bugetar are doua moduri de rezolvare si anume:
emisiunea monetara si imprumutul de stat.
R: T
95. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte, si o

persoana fizica si juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa
puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada
nedeterminata, iar statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la un anumit
termen, platind si dobanda cuvenita.
R: F
96. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte, si o

persoana fizica si juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa
puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada
determinata, iar statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la un anumit
termen, platind si dobanda cuvenita.
R: T
97. Creditul public are caracter nerambursabil, urmand a fi restituit la termenul fixat
persoanelor care l-au acordat .
R: F
98. In situatia in care veniturile ordinare ale bugetului de stat nu sunt suficiente
pentru acoperirea integrala a cheltuielilor bugetare la nivelul intregului an, statul
lanseaza un imprumut pe piata interna sau externa.
R: T
99. Creditul public reprezinta o modalitate de procurare rapida a fondurilor
financiare publice, dar mai putin costisitoare decat impozitele.
R: F
100. Consolidarea datoriei reprezinta preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare

imprumuturilor exigibile imediat, sau pe termen scurt, cu inscrisuri ale unor
credite pe termen mijlociu sau lung, sau fara termen de rambursare.
R: T
101. Conversiunea este acea operatiune prin care statul poate proceda la
preschimbarea inscrisurilor pentru un imprumut vechi in inscrisuri ale unui nou
credit, cu o dobanda mai mare.
R: F
102. In literatura de specialitate, relaxarea fiscală reprezintă un concept care nu se

bazează, în mod obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalităţii, ci în
special, pe restructurarea sistemului de impozitare, corelată cu aspecte legate de
cheltuielile bugetare şi de implementarea unei economii de piaţă funcţionale.
R: T
103. Modelul de creştere neo-clasică (imaginat de Muller şi Upton )) susţine că

sporirea unei fiscalităţi distorsionate asupra venitului şi capitalului se
repercutează într-o scădere a ratei economisirii care generează o reducere a
stocului de capital şi, în consecinţă, o reducere a posibilităţilor de consum pe
termen lung.
R: T
104. În literatura de specialitate, relaxarea fiscală reprezintă un concept care se

bazează, în mod obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalităţii, ci în
special, pe restructurarea sistemului de impozitare, corelată cu aspecte legate de
cheltuielile bugetare şi de implementarea unei economii de piaţă funcţionale.
R: F
105. Riscul de deficienţă durabilă a cererii provine din faptul că economiile din ţara
noastră şi aşa modeste, nu sunt reinjectate în circuit şi, prin urmare, rămân
modice.
R: T
106. Riscul de deficienţă durabilă a ofertei provine din faptul că economiile din ţara
noastră şi aşa modeste, nu sunt reinjectate în circuit şi, prin urmare, rămân
modice.
R: F
107. Din punctul de vedere al autorităţilor vremii, presiunea fiscală se afla la un

"nivel suportabil", în timp ce contribuabilii (întreprinderi decapitalizate şi cu
rentabilitate economică scăzută şi populaţia a cărei majoritate obţinea venituri la
limita sau chiar sub nivelul de subzistenţă) o percepeau ca împovărătoare.
R: T
108. Cerinţele unei fiscalităţi ridicate s-au manifestat pe fondul unei birocraţii ample
şi a unui stat care îşi menţinea prerogative lărgite în domeniul reglementării şi
deciziei economice.
R: T
109. Cerinţele unei fiscalităţi scazute s-au manifestat pe fondul unei birocraţii ample
şi a unui stat care îşi menţinea prerogative lărgite în domeniul reglementării şi
deciziei economice.
R: F
1. ......... reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si din averea
persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii
cheltuielilor publice.
R: Impozitul
2. ....... .. .... e elaborat de Guvern si aprobat de Parlament.
R: Bugetul de stat
3. Veniturile ....... cuprind veniturile fiscale si veniturile nefiscale.

R: curente
4. Impozitul pe venit face parte din categoria impozitelor ........
R: directe
5. Accizele fac parte din categoria impozitelor ..........
R: indirecte
6. .... ............ se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor fiscale (de la
nivel
central, local, inclusiv cotizatii sociale) percepute pe o anumita perioada si
marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada, de obicei un an.
R: Rata fiscalitatii
1.
I Impozitul:
A reprezinta o plata baneasca
)
B este platit de stat persoanelor fizice si juridice
)
C reprezinta o plata obligatorie
)
D reprezinta o plata facultativa
)
E reprezinta o plata nerambursabila
)
F) reprezinta o plata fara contraprestatie sau echivalent direct si imediat
G presupune o contraprestatie din partea statului
)
a. A,B,C,G
b. A,C,E,F
c. B,D,E,F
d. C,D,E,G
e. A,C,D,F
R: B
2. Creditul public:
A) nu este rambursabil
B) este o intelegere contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si
juridica, pe de alta parte
C) presupune o contraprestatie
D) nu presupune o contraprestatie
E) este rambursabil
F) se contracteaza pentru necesitati de trazorerie
G) nu se contracteaza pentru necesitati de trazorerie
H) se contracteaza pentru echilibrarea bugetului de stat
I) reprezinta o obligatie pentru creditor
J) reprezinta un instrument de politica economica
K) realizeaza o redistribuire a PIB
a. A,B,C,E,H,I,K;
b. B,D,F,G,H,J,K;
c. B,C,E,G,J,H,K;
d. A,B,C,D,F,J,K;
e. B,C,E,F,H,J,K;
R: E
3. Definitia impozitului precizeaza ca:

1) este rambursabil
2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
3) are caracter definitiv
4) nu presupune o contraprestatie directa si imediata
5) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
6) presupune o contraprestatie directa si imediata
a. 1,3,4;
b. 1,3,6;
c. 2,3,4;
d. 2,5,6;
e. 3,4,5.
R: C
4. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin:

a. rata presiunii fiscale
b. raportul procentual dintre veniturile fiscale si totalul veniturilor publice
pe o perioada de un an
c. cuantificarea economiei subterane intr-o anumita perioada
d. raportul dintre impozitele directe si cele indirecte
e. marimea inflatiei la un moment dat in economie
R: A
5. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public

este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de
guvernele anterioare ale statului in cauza
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti
sau rascumparare la Bursa
d. rambursarea are loc prin vanzarea la Bursa a inscrisurilor
corespunzatoare unui credit public
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau
repudierea actiunilor
R: D
6. Consolidarea creditului public reprezinta:

a. o modalitate rapida de procurare a creditului public
b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza
nu a intrat in incapacitate de plata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice
exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene
mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare
d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra
in incapacitate de plata
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu
inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa
R: C
7. Conversiunea creditului public reprezinta:

a. o modalitate rapida de procurare a creditului public
b. o modalitate discreta de plasare a creditului public pe piata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice
exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi publice pe
termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare
d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra
in incapacitate de plata
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu
inscrisuri ale unui nou imprumut public avand o dobanda mai redusa
R: E
8. Resursele financiare publice nu includ:

a. emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii
b. imprumuturile de trezorerie
c. veniturile fiscale
d. veniturile bugetare nefiscale
e. salariile personalului angajat in administratia publica
R: E
9. Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de:
a. imprumuturile interne
b. veniturile din capital
c. varsamintele de la intreprinderile de stat
d. imprumuturile externe
e. veniturile fiscale
R: E
10. Prin ce se comensureaza presiunea fiscala din economie?

a. ponderea veniturilor fiscale in PIB
b. ponderea cheltuielilor publice in PIB
c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului
general consolidat
d. ponderea datoriei publice in PIB
e. ponderea deficitului bugetar in PIB
R: A
11. Curba Laffer este:
a. o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie
b. o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie
c. o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie
si nivelul veniturilor fiscale ale statului
d. o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie
e. o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice
ale bugetului de stat
R: C
12. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:

a. se stabileste prin legea bugetara anuala
b. se stabileste prin legea finantelor publice
c. este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de catre Ministerul
Finantelor Publice
d. nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin
legile bugetare rectificative
e. reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde valoarea maxima a
veniturilor fiscale reprezentate pe Curba Laffer
R: E
13. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea

peste nivelul optim a ratei presiunii fiscale?
a. scaderea efortului productiv
b. cresterea veniturilor populatiei
c. reducerea competitivitatii pe plan international
d. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale
e. riscul de inflatie prin fiscalitate
R: B
14. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient
intr-o economie de piata functionala
b. se contracteaza pentru necesitati de trezorerie sau pentru echilibrarea
bugetului
c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea
ridicate din economie
d. reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie
e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra
generatiilor urmatoare
R: B
15. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public
este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de
guvernele anterioare ale statului in cauza
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti
sau rascumparare la Bursa
d. rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor corespunzatoare
unui credit public
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau
repudierea actiunilor
R: D
16. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu
inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa
b. refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a
intrat in incapacitate de plata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi
sau fara termen de rambursare
d. o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata
R: B
17. Deficitul bugetar poate aparea in:

a. tari cu economie de piata dezvoltata
b. tari in curs de dezvoltare
c. in tari cu economie de tranzitie
d. in toate categoriile de tari enumerate mai sus
e. in nici una dintre categoriile de tari enumerate
R: D
18. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:

a. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut
b. gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care
cresc componentele privind ajutorul de somaj si asistenta sociala)
c. cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare
d. cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului
e. fenomenele conjuncturale internationale
R: D
19. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic
si social ale creditului public?
a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia
b. de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite
publice necesare acoperirii deficitului
c. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se
opune investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice
d. distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia
e. repudierea creditului public.
R: E
20. Din definitia impozitului reiese ca:

A) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
B) este rambursabil
C) are caracter definitiv
D) presupune o contraprestatie directa si imediata
E) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
F) nu presupune o contraprestatie directa si imediata
a. A;B;C;
b. A;C;F;
c. A; D;E;
d. B;C;D
e. C;D;F;
R: B
21. Care dintre urmatoarele enunturi este neadevarata cu privire la impozite?

a. reprezinta o prelevare obligatorie
b. sunt datorate si platite in bani de catre contribuabili
c. sunt datorate de catre stat persoanelor fizice si juridice
d. reprezinta o prelevare fara contraprestatie directa si imediata
e. reprezinta o prelevare definitiva
R: C
22. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde principiilor teoremei

descentralizarii?
a. subsidiaritatea
b. echivalenta fiscala
c. repartizarea functiilor publice intre administratia centrala si cele locale
trebuie sa tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita
a acestora
d. neafectarea veniturilor bugetare
e. autoritatea administratiei locale de a decide discretionar asupra unei
functii publice lasata in competenta sa
R: D
23. Reglementarile privind descentralizarea si autonomia locala urmaresc:

1) delimitarea patrimoniului public aflat in proprietarea primariilor de cel
aflat in proprietatea statului;
2) crearea instrumentelor administrative necesare autoritptilor locale
pentru indeplinirea in bune conditiuni a atributiilor care le revin;
3) delimitarea proprietatii particulare de proprietatea statului si de cea
mixta:
4) limitarea proprietatii particulare si extinderea proprietatii statului;
5) asigurarea unor conditii favorizante pentru dezvoltarea economica
locala.
a. 1,2,3;
b. 1,4,5;
c. 2,3,4;
d. 1,2,5;
e. 2,4,5.
R: D
24. Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre categoriile de transferuri

propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor?
a. transferuri normative (sau generale);
b. transferuri pentru investitii locale de interes deosebit;
c. transferuri pentru cresterea pregatirii profesionale si cointeresarea
personalului implicat in efectuarea controlului fiscal si combaterea
evaziunii fiscale;
d. transferuri destinate unor anumite institutii;
e. transferuri pentru scopuri specifice;
f) transferuri pentru zone defavorizate.
R: C
25. Care dintre principiile teoremei descentralizarii prevede ca repartizarea functiilor

publice intre administratia centrala si cele locale trebuie sa tina seama de
diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora?
a. autoritatea de a decide discretionar privitor la functiile publice lasate in
competenta sa
b. echivalenta fiscala
c. subsidiaritatea
d. repartizarea functiilor publice
e. nici unul dintre principiile de mai sus
R: D
26. Avand in vedere amploarea si experienta privind descentralizarea, literatura de

specialitate a formulat o................a descentralizarii.
a. experienta
b. teorema
c. modalitate
R: B
27. Unul dintre enunturile de mai jos nu se enumera printre criteriile de clasificare a
impozitelor. Care este acela?
a. cota aplicata;
b. trasaturi de forma si fond;
c. frecventa realizarii;
d. obiectul impunerii;
e. elementele impozitului
R: E
28. In functie de frecventa realizarii lor, impozitele se clasifica in:

a. impozite directe si impozite indirecte;
b. impozite financiare si impozite ordinare;
c. impozite reale si impozite personale;
d. impozite ale bugetului de stat si impozite ale bugetelor locale;
e. impozite permanente si impozite incidentale
R: E
29. Care din urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare publice au ca efect
imediat aparitia sau accentuarea inflatiei?
a. prelevarile fiscale;
b. veniturile din chirii;
c. veniturile din privatizare;
d. finantarea prin emisiune moneatra fara acoperire;
e. varsamintele de la agentii economici
R: D
30. In functie de obiectul impunerii, impozitele se clasifica in:

1) impozite directe;
2) impozite reale;
3) impozite pe venit;
4) impozite pe consum;
5) impozite pe avere
a. (1,2,5)
b. (2,3,4)
c. (3,4,5)
d. (2,3,4,5)
e. (1,5)
R: C
31. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum ai

veniturilor publice:
1) veniturile publice medii pe un locuitor;

2) modificarea relativa a veniturilor publice;
3) elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB
4) volumul veniturilor publice in expresie nominala;
5) ponderea veniturilor publice in PIB
a. (2,4,5)
b. (1,2,4)
c. (1,4,5)
d. (2,34)
e. (1,2)
R: C
32. Misiunea socială a finanţelor publice se indeplineşte prin funcţiile pe care le

exercită, şi
anume:
1) functia de repartiţie
2) constituirea fondurilor
3) repartizarea fondurilor
4) funcţia de control
5) modul concret de utilizare a acestora
a. (1,4) d. (2,3)
b. (1,3) e. (2,3,5)
c. (2,3,4)
R: A
33. Functia de repartitie se compune din urmatoarele faze, strans legate intre ele si
anume:
1) constituirea fondurilor
2) redistribuirea
3) modul concret de utilizare
4) repartizarea (distribuirea)
a. (1,2) c. (2,3)
b. (1,4) d. (2,4)
R: A
34. Conform criteriului provenientei resursele financiare publice interne constau in:
1) impozite
2) taxe
3) contributii
4) ajutoare nerambursabile primite de la organisme internationale
5) venituri nefiscale,
a. (1,2,3,4) c. (1,2,3,5)
b. (1,3,4,5) d. (2,3,4,5)
R: C
35. Resursele financiare publice privite prin prisma bugetului general consolidat se
structureaza in:
1) resurse financiare ale bugetului de stat (central);

2) resurse financiare ale bugetelor locale;
3) resurse financiare ale bugetele statelor, regiunilor, provinciilor sau landurilor
membre ale federatiei
4) resurse financiare ale bugetului asigurarilor sociale de stat;
5) resurse financiare care alimenteaza fondurile speciale.
a. (1,2,3,4) c. (2,3,4,5)
b. (1,2,4,5) d. (1,3,4,5)
R: B
36. Impozitul are caracter general
a. deoarece este o obligatie de plata c. deoarece nu este insotit de o

a tuturor persoanelor fizice si contraprestatie directã
juridice care obtin venituri sau
detin averi
b. deoarece ele reprezinta, in d. deoarece intotdeauna este
general, o contributie in bani, instituit printr-un act de
chiar daca la inceputurile autoritate, fiind o obligatie prin
existentei sale aceasta contributie constrngere
a cunoscut si forma n natura.
R: A
37. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte:
1) impozite directe
2) impozite indirecte
3 impozite reale
4) impozite pe venit
5) impozite pe avere
a. (1,2) c. (4,5)
b. (1,3) d. (3,5)
R: A
38. Elementele impozitului sunt:
1) subiectul impozitului
2) suportatorul
3) obiectul impunerii
4) unitatea de impunere
5) sursa impozitului
6) cota impozitului
7) termenul de plata
a. 1,2,3,4,5,6 d. 1,2,3,4,5,6,7
b. 1,3,4,5,6, e. 1,3,4,5,6
c. 1,3,4,5,6,7
R: D
39. Corespunzator realitatilor dintr-o economie moderna, principiile impunerii pot fi

grupate astfel:
1) Principii de echitate fiscală

2) Principii de politică financiară
3) Principii ale randamentului impozitelor
4) Principii de politică economică
5) Principii social-politice
a. (1,2,3,4) d. (1,3,4)
b. (1,2,4,5) e. (2,4,5)
c. (2,3,4,5)
R: B
40. In cadrul principiului de politicã financiarã, randamentul fiscal ridicat se obtine

prin indeplinirea urmatoarelor conditii:
1) impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele

fizice si juridice care obtin venituri din aceeasi sursa, detin acelasi gen de averi
sau procura aceleasi grupe de produse;
2) sa nu existe posibilitati de sustragere a materiei impozabile de la impozitare;
3) prevederea unei echivalente intre marimea veniturilor supuse impozitarii sau
capacitatea contributiva a platitorilor, pe de o parte, si sarcina fiscala datorata, pe
de alta parte
4) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilirea materiei impozabile,
calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse.
a. 1,2,3,4 c. 1,2,4
b. 1,2,3 d. 2,3,4
R: C
41. Ponderea veniturilor publice in produsul intern brut este un alt indicator al
nivelului veniturilor publice intr-o anumita perioada. Calculul se efectueaza pe
baza relatiei:
a. c.
b. d.
R: A
42. Modificarea absoluta nominala rezulta din compararea veniturilor publice

exprimate in preturi curente si se calculeaza conform relatiei:
a. c.
= - =
b. d.
= - =
R: A
43. Indicele cresterii reale a veniturilor publice se determina dupa formula:
a. c.
= =
b. d.
= =
R: B
44. Elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut masoara

amploarea reactiei veniturilor publice la modificarea PIB si se calculeaza dupa
formula:
a. c.
e= e=
b. d.
e= e=
R: A
45. Coeficientul de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut se

calculeaza dupa formula:
a. c.
K= K=
b.
K=
R: B
46. Rata presiunii fiscale, in sens larg, se calculeaza dupa formula:
R – rata presiunii fiscale la nivel national;

I – volumul impozitelor incasate;
T – suma totala a taxelor incasate;
C – contributii la asigurarile sociale de stat;
PIB – volumul produsului intern brut
a. c.
R= *100 R= *100
b. d.
R= *100 R= *100
R: C
47. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat este definit prin urmatoarele
componente (elemente) tehnice:
1) denumirea imprumutului
2) valoarea nominala
3) valoarea reala
4) termenul de rambursare
5) rata de emisiune
6) forma sub care se contracteaza creditul public
7) „costul" creditului public
a. (1,2,3,4,5,6,) d. (2,3,5,6,7)
b. (1,2,3,4,5,7) e. (3,4,5,6,7)
c. (1,2,3,4,6,7)
R: C
48. Plasarea creditului se realizeaza prin mai multe modalitati si anume:
1) subscriere publica
2) cumpararea efectiva
3) prin intermediul unor consortii bancare
4) vanzare la Bursa de Valori
a. (1,2,3) d. (1,2,3,4)
b. (1,3,4) e. (2,4)
c. (1,2)
R: B
49. In practica, in cazul plasarii imprumutului prin consorţii (sau sindicate) bancare,
acestea, la cererea organelor competente, se angajeaza sa efectueze operatiunile
legate de lansarea si rambursarea imprumutului. Modalitatile concrete sunt:
1) preluarea in comision a obligatiunilor imprumutului

2) vanzarea la Bursă
3) cumpărarea efectivă de catre sindicatul bancar a tuturor
inscrisurilor reprezentnd imprumutul
4) modificarea nivelului dobanzii
a. (1,2) d. (1,4)
b. (1,3) e. (3,4)
c. (2,3)
R: B
50. Conversiunea poate fi:
1) conversiunea forţată
2) conversiunea facultativă
3) conversiunea anticipată
a. (1,3) c. (1,2)
b. (2,3) d. (1,2,3)
R: D
51. In practica, in functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, se disting:
1) imprumuturi care se restituie integral la o scadenta unica

2) imprumuturi cu rambursare esalonata pe o perioada mai indelungata
de timp
a. 1 c. (1,2)
b. 2
R: C
52. Creditele publice pot fi rambursate. utiliznd diverse modalitati, si anume:
1) anuităţi
2) tragere la sorţi a obligatiunilor amortizabile n fiecare an
3) răscumpărarea la bursă
a. (1,2) c. (2,3)
b. (1,3) d. (1,2,3)
R: D
53. Care din enunturile de mai jos nu este un element al impozitului:
a. subiectul impozitului d. echitatea fiscala

b. obiectul impozitului e. cota impozitului
c. sursa impozitului
R: D
54. Impozitele specifice si ad valorem sunt clasificate in functie de urmatorul

criteriu:
a. cota impozitului d. frecventa utilizarii lor

b. scopul urmarit e. trasaturi de forma si de fond
c. obiectul impunerii
R: A
55. Care din urmatoarele conditii nu apartine principiilor de echitate fiscala:
a. stabilirea minimului neimpozabil c. cheltuielile administratiei fiscale

in legatura cu stabilitatea
materiei impozabile, calcularea si
perceperea impozitelor sa fie cat
mai reduse
b. stabilirea sarcinii fiscale in d. impunerea sa fie generala, adica

functie de puterea contributiva a sa cuprinda toate categoriile
fiecarui platitor sociale care realizeaza venituri
sau care poseda un anumit gen de
avere ( cu exceptia celor care
obtin venituri sub minimul
impozabil)
R: C
56. Care din urmatoarele conditii apartin principiilor de echitate fiscala:

1) stabilirea minimului neimpozabil;
2) stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva a fiecarui
platitor;
3) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei
impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse;
4) impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale care
realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor
care obtin venituri sub minimul impozabil).
a. (1,2,3) d. (1,3,4)
b. (1,2,4) e. (2,3,4)
c. (1,2)
R: B
57. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator

de:
a. nivel c. dinamica
b. structura d. regresie
R: B
58. In care din urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel:
a. volumul veniturilor publice, in d. ponderea impozitelor directe in

expresie nominala si reala venituri totale
b. modificarea absoluta nominala e. elasticitatea veniturilor publice
si reala a veniturilor publice in raport cu PIB
c. modificarea relativa a
veniturilor publice
R: A
59. Care din urmatorele enunturi reprezinta un indicator de structura:
1) ponderea veniturilor publice in PIB

2) modificarea ponderii veniturilor publice in raport cu PIB
3) ponderea veniturilor nefiscale in venituri publice
4) veniturile publice medii pe un locuitor
5) ponderea impozitelor directe in venituri curente
a. (1,3,5) d. (3,5)
b. (1,2,3) e. (3,4,5)
c. (1,3)
R: D
60. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la:
a. raportul dintre marimea c. raportul dintre impozitele

impozitelor incasate si produsul indirecte si venitui publice totale
intern brut
b. raportul dintre impozitele d. diferenta dintre marimea
incasate si veniturile publice impozitelor incasate si veniturile
totale publice totale
R: A
61. Limitele presiuniii fiscale sunt de natura:
1) psihologica;
2) politica;
3) economica;
4) juridica;
5) financiara.
a. (1,2,3) d. (2,3,4)
b. (1,2,5) e. (3,4,5)
c. (1,3,5)
R: A
62. Plasarea creditului public nu se realizeaza prin:
a. subscriere publica c. intermediul unor consortii

bancare
b. amortizarea creditului public d. vanzarea la Bursa de Valori
R: B
63. In functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, in practica, se disting.

Care din urmatoarele enunturi nu este adevarat?
a. imprumuturi care se restituie c. imprumuturi cu rambursare

integral la o scadenta unica esalonata pe o perioada mai
indelungata de timp
b. imprumuturi cu rambursare
esalonata pe o perioada mai
scurta de timp
R: B
64. Creditul public se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
1) are caracter contractual

2) este nerambursabil
3) presupune si o contraprestatie
4) este rambursabil
a. (1,3) d. (2,4)
b. (1,2,3) e. (2,3,4)
c. (1,3,4)
R: C
65. Din punct de vedere al continutului economic, resursele financiare se impart in:
1) prelevari cu caracter obligatoriu

2) resurse de terzorerie
3) resurse financiare ordinare
4) imprumuturi publice
5) emisiune monetara fara acoperire
6) resurse financiare ale bugetelor locale
a. (1,2,4,5) d. (2,3,4,6)
b. (1,2,3,4) e. (2,3,5,6)
c. (1,2,3,4,5,6)
R: A
66. Dintre cauzele presiunii fiscale mari din ţara noastră enumerăm:
1) nevoia de resurse financiare în creştere a administraţiei, pentru

susţinerea unei birocraţii mari;
2) lăsarea în afara masei veniturilor impozabile a unor importante venituri
procurate în cadrul economiei subterane, care are o amploare deosebită;
3) numărul redus al contribuabililor comparativ cu cel al pensionarilor
care trebuie susţinuţi - după unele aprecieri raportul este de 1/3);
4) carenţe în politica fiscală care a urmărit în permanenţă obiectivul pe
termen scurt al procurării de venituri la buget, ignorând obiectivele pe termene
medii şi lungi de creare şi consolidare a bazei de impozitare. nu s-a ţinut seama
de faptul că “trop d'impot tue l'impot”;
5) evaziunea fiscală de proporţii, care îi determină pe decidenţii pe
probleme fiscale să sporească impozitele, pentru a contracara nerealizarea
veniturilor fiscale.
6) aplicarea unor rate înalte de impozitare a veniturilor conduce la
scăderea capacităţii de economisire şi investire, ceea ce, pe fondul unei economii
care suferă de lipsa capitalului, se va reflecta negativ în posibilităţile de creştere
şi relansare.
a. (1,2,3,4,5) d. (2,3,4,5)
b. (1,3,4,5,6) e. (3,4,5,6)
c. 1,4,5,6
R: A
67. In SUA, în perioada administraţiei Reagan din anii ’80 reforma fiscală a
reglementat, în principal:
1) evaziunea fiscală de proporţii, care îi determină pe decidenţii pe

probleme fiscale să sporească impozitele, pentru a contracara nerealizarea
veniturilor fiscale.
2) reducerea impozitului pe venitul individual prin: creşterea deducerilor
standard şi a scutirilor personale;
3) reducerea progresivităţii impunerii vizând în special tranşele cele mai
mari; extinderea bazei de impozitare;
4) reducerea cotelor corespunzătoare tranşelor superioare de venituri,
concomitent cu sporirea ratelor medii;
5) amortizarea accelerată îndeosebi pentru investiţiile în utilaje şi
tehnologie ridicată.
a. (1,2,3,4,5) d. (2,3,4,5)
b. (1,3,4,5) e. (3,4,5)
c. (2,3,4)
R: D

Girlshare - Ro Girlshare - Ro FINANTE PUBLICE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Girlshare - Ro Girlshare - Ro FINANTE PUBLICE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FINANTE PUBLICE

1. Se dau urmatoarele date referitoare la bugetul de stat al Romaniei pentru anul

Calculati: A) cuantumul veniturilor curente aferente anului 2008;

a. A: 92070 mld um; B: 9,00% ; C: d. A: 100460 mld um; B: 3,60% ; C:

2. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

Calculati: A) modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul

a. A:16,25 p.p; B: -11620 mld. um d. A: 11,21% ; B:257407 mld um

3. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

Calculati: A) ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in veniturile

a. A: 14,60%; B: 1,11 d. A: 54,99% ; B: 1,32

4. Pe baza urmatoarelor date:

Calculati: A) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total

a. A: 1,55 pp; B: 1,209 d. A: 1,87 pp; B: 0,904

5. Pe baza urmatoarelor date:

Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale;

6. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor curente din anul 2008 fata de

a. A: 21 580 mld um; B: 31 360 c. A: 20 230 mld um; B: 67 560

7. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor publice totale din anul 2008

a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: d. A: 41 750 mld um; B: 2,35%; C:

8. Se dau urmatorii indicatori:

Care este valoarea veniturilor curente in anul 2007 si valoarea veniturilor

a. 50 460 mld um si 86 120 mld um c. 62 760 mld um si 32 100 mld um

9. Se dau urmatorii indicatori:

10. Se dau urmatorii indicatori:

Care este valoarea modificarii absolute a ponderii veniturilor nefiscale in

11. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um- (date ipotetice)

a. A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 d. A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84

a. 12611 mld um c. 7929 mld um

a. 9126 mld um c. 0,964

a. 230 400 mld um c. -230 400 mld um

b. 700 200 mld um d. -700 400 mld um

a. 3 565 994 mld um c. 1 743 324 mld um

17. Pe baza urmatoarelor date:

Sa se calculeze: A) bugetul public national pe anul 2008;

18. Pe baza urmatoarelor date:

Calculati: A) cuantumul bugetului general consolidat pe anul 2008;

1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire.

3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre

4. Conform teoremei descentralizarii, bunastarea generala se maximizeaza daca

5. Teorema descentralizarii nu afirma ca bunastarea generala se maximizeaza daca

6. Descentralizarea nu modifica functiile administratiei publice locale.

7. Descentralizarea modifica functiile administratiei publice locale.

8. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala

9. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala nu

10. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala exista raporturi directe, de

11. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala nu exista nici o legatura.

12. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale au libertate deplina in

13. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale nu au libertate deplina in

14. Conform autonomiei limitate, pe plan local sunt rezolvate principalele

15. Conform autonomiei complete, comunitatile locale au libertate deplina in

16. Conform autonomiei complete, comunitatile locale nu au libertate deplina in

17. Conform tutelei, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea

18. Conform autonomiei complete, problemele locale sunt rezolvate de catre

21. “Autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii

23. Resursele financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie

26. “Autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera

30. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea

32. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea

33. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea

34. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea