5334 Implicarea Societatii Civile in Elaborare Monitorizare Evaluare Politici Publice

Simona Fiţ
Radu Nicosevici
Corina Dragomirescu
Mircea Mitruţiu
Adina Nemeşan
IMPLICAREA SOCIETĂŢII CIVILE

ÎN PROCESUL DE ELABORARE,
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
A POLITICILOR PUBLICE - g h i d -
Timişoara
iunie 2009
IMPLICAREA SOCIETĂŢII CIVILE
ÎN PROCESUL DE ELABORARE,
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
A POLITICILOR PUBLICE
- ghid -
Autor: Colaboratori:
Simona Fiţ Radu Nicosevici

Corina Dragomirescu
Mircea Mitruţiu
Adina Nemeşan
Acest proiect este pus în practică cu sprijinul nemijlocit şi suportul financiar al
Corina Dragomirescu
coordonator de proiect
Timişoara
iunie 2009
Ghidul "Implicarea societăţii civile în procesul de elaborare,
monitorizare şi evaluare a politicilor publice" este elaborat de
Academia de Advocacy cu asistenţă tehnică şi sprijin financiar
din partea Trust for Civil Society in Central and Eastern
Europe în cadrul proiectului "CONSENSUS - Stimularea
dezvoltării politicilor publice prin aportul părţilor implicate ale
societăţii civile; Un exerciţiu eficient şi responsabil al
democraţiei participative în acţiune".
Mulţumim pe această cale experţilor Secretariatului General
al Guvernului şi ai Camerei Deputaţilor pentru sursele de
informaţii puse la dispoziţie pentru documentarea lucrării.
Nevoia implicării societăţii civile în procesul de elaborare,
monitorizare şi evaluare a politicilor publice ce prezintă
interes pentru beneficiarii organizaţiilor neguvernamentale a
fost identificată prin experienţele practice de advocacy
dobândite de Academia de Advocacy.
I M P L I C A R E A S O C I E T Ă Ţ I I C I V I L E Î N P R O C E S U L D E E L A B O R A R E,
MONITORIZARE ŞI EVALUARE A POLITICILOR PUBLICE - GHID
Publicat
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Timişoara, iunie 2009
A cade mia de Advo cacy

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
b-dul Republicii nr. 9, et. 2, cam. 212, 300159 Timişoara

tel: +40 256 40 38 40 fax: +40 256 40 38 41
e-mail: office@advocacy.ro web: www.advocacy.ro
D re ptu r i d e a ut or
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Toate drepturile sunt rezervate Academiei de Advocacy. Atât

publicaţia, cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse fără
permisiunea Academiei de Advocacy.
Opiniile exprimate
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
în această publicaţie aparţin Academiei de Advocacy şi nu reflectă

cu exactitate poziţia oficială a finanţatorului.
Implicarea societăţii civile în procesul de elaborare, monitorizare

şi evaluare a politicilor publice - ghid /
Simona Fiţ (autor), Radu Nicosevici, Corina Dragomirescu, Mircea
Mitruţiu, Adina Nemeşan (colaboratori)
Editura Solness Timişoara
ISBN 978-973-729-176-9
I. Fiţ, Simona
II. Nicosevici, Radu
III. Dragomirescu, Corina
Tiraj: 100 exemplare
Misiune
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Influenţăm politicile publice în favoarea grupurilor de interese

Misiunea Asociaţiei Academia de Advocacy este de a crea o
instituţie model dedicată: (1)_promovării excelenţei profesionale
în aplicarea practicilor avansate de advocacy, (2)_întăririi
participării societăţii civile la dezvoltarea politicilor publice şi
(3)_dezvoltării continue a politicilor întreprinderilor private.
Asociaţia Academia de Advocacy este bazată pe un proiect-pilot
implementat de cinci organizaţii neguvernamentale timişorene
cu asistenţa financiară a USAID prin Center for International
Private Enterprise. Bazele asociaţiei au fost puse în 2002,
asociaţia fiind integral operaţională de la începutul anului 2003.
Valori
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Academia de Advocacy susţine şi aplică, în toate acţiunile şi

iniţiativele sale, valorile spiritului antreprenorial şi ale liberei
iniţiative. Orice resursă utilizată în demersurile sale trebuie să
genereze valoare adăugată şi impact, să contribuie la progres,
evoluţie şi creşterea calităţii vieţii. Academia de Advocacy
promovează asistenţa tehnică şi tehnicile profesionale de
advocacy pentru orice grup interesat al societăţii civile cu
onestitate, demnitate, respect reciproc, transparenţă şi
responsabilitate socială, în scopul consolidării sistemului de
democraţie participativă la care a aderat.
Programe derulate
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
█ Training în advocacy şi politici publice

De la înfiinţare şi până în prezent, Academia de Advocacy a derulat
constant instruiri vocaţionale destinate mediului asociativ din
România, Bulgaria, Moldova, Serbia, Bosnia Herţegovina, Croaţia,
Armenia. Domeniile de instruire sunt legate de întărirea democraţiei
participative prin intervenţia societăţii civile în procesul decizional
public. Au fost livrate module de instruire în advocacy, analiza
părţilor implicate, construirea coaliţiilor, comunicare în advocacy,
comunicarea cu mass media, public speaking, formularea
documentului de poziţie al organizaţiei, surse şi tehnici de
documentare, tehnici de monitorizare, elaborarea şi implementarea
campaniilor de advocacy. Au fost inventariaţi peste 600 de
participanţi, reprezentanţi de ONG-uri.
Academia de Advocacy a semnat în anul 2004 un parteneriat cu
Universitatea de Vest din Timişoara, împreună cu care derulează
master-ul "Politici publice şi advocacy" cu o durată de studii de doi
ani. În prezent, a 4-a generaţie de studenţi deprinde tehnicile de
advocacy la acest master.
█ Cercetare / documentare / analize diagnostic

pentru influenţarea deciziei publice
Academia de Advocacy a livrat şi oferă grupurilor societăţii civile
interesate activităţi de cercetare documentare pe tematici de
influenţare legislativă, atât în cadrul proiectelor derulate, cât şi prin
contracte cu operatori privaţi. A efectuat documente de poziţie a
grupurilor interesate pe diverse domenii de interes. Rezultatul
obţinut a generat modificări legislative conform aşteptărilor
grupurilor interesate.
█ Consultări publice structurate. Audieri publice

Academia de Advocacy a fost şi rămâne un promotor al unui cadru
riguros de consultări publice ale decidenţilor publici în raport cu
beneficiarii (părţile afectate) de actele normative. A promovat
sistematic procedurile de audieri publice, începând cu anul 2003,
când a organizat prima audiere publică pe tema "Cum reglementăm
legea lobby-ului în România", reluată în anul 2006. De atunci, din
iniţiativă proprie, la cererea organizaţiilor societăţii civile sau a
structurilor guvernamentale (Guvernul Tăriceanu - Taxa de
poluare), structurilor ministeriale (Ministerul Justiţiei - Legea
societăţilor comerciale) sau la cererea Camerei Deputaţilor (legile
securităţii naţionale, Legea lustraţiei, Legea patronatelor etc.), a
organizat peste 12 audieri publice de impact naţional şi peste 20 de
audieri publice cu impact local şi regional. Toate rapoartele
rezultate fie au condus la influenţarea deciziei publice în favoarea
grupurilor societăţii civile, fie au determinat amânarea unei decizii
pentru aprofundarea subiectului.
█ Monitorizarea activităţii parlamentare

Academia de Advocacy a elaborat o metodologie şi a efectuat
activităţi de monitorizare a activităţii parlamentare începând cu
anul 2004. Rapoartele sale de monitorizare au fost mediatizate şi au
avut ca impact responsabilizarea oficialilor aleşi în Parlament. Toate
rapoartele se regăsesc pe website-ul organizaţiei, www.advocacy.ro
█ Campanii de advocacy şi/sau asistenţă

tehnică în campanii de advocacy
Academia de Advocacy a derulat campanii de advocacy în favoarea
grupurilor interesate ale societăţii civile româneşti. Cele mai
cunoscute sunt legate de mediul de afaceri pe teme precum Codul
muncii, Codul fiscal, Legea leasing-ului, Legea farmaciei etc. În
plus, a asistat grupuri interesate să elaboreze propriile campanii de
advocacy şi le-a sprijinit în implementare.
CONSENSUS - Stimularea dezvoltării politicilor publice prin
aportul părţilor implicate ale societăţii civile; Un exerciţiu
eficient şi responsabil al democraţiei participative în acţiune
- pe scurt -
Proiectul îşi propune să stimuleze procesul de elaborare al politicilor
publice din România prin intervenţia beneficiarilor acestora, în scopul
obţinerii consensului introdus de schimbare. Proiectul intenţionează să
efectueze un experiment pilot al democraţiei participative în acţiune, în
elaborarea politicilor publice, adecvate priorităţilor şi nivelului de asimilare
al grupurilor interesate din România. În acest scop, va pune alături
reprezentanţi ai Unităţilor de Politici Publice din cadrul ministerelor cu
reprezentanţii societăţii civile şi ai mass media din România. Deşi legislaţia
prevede posibilitatea de a interveni în procesul de elaborare a politicilor
publice, sectorul neguvernamental şi reprezentanţii mass media au rămas
încă distanţi faţă de factorii de decizie. Chiar dacă HG 775/2005
(procedura de elaborare a politicilor publice) şi Legea 52/2003 (Legea
transparenţei deciziei publice) oferă mijloacele legale de acţiune,
demersurile de intervenţie pot depăşi stadiul formal numai dacă societatea
civilă structurată adoptă practici riguroase de implicare în elaborarea
politicilor publice.
█ Mediul asociativ prezintă încă următoarele neajunsuri:

Cunoaşterea limitată a procedurilor de elaborare a politicilor publice;
Cunoaşterea precară a modalităţilor de implicare în elaborarea politicilor
publice;
Cunoaşterea limitată a instrumentelor democratice şi transparente de
influenţare;
Neîncrederea în demersurile de influenţare, primele bariere întâmpinate
fiind generatoare de abandon chiar în timpul procesului.
█ La nivelul instituţiilor care elaborează politici şi reglementări

sunt semnalate următoarele deficienţe:
Inexistenţa unei practici riguroase de implicare a reprezentanţilor societăţii
civile în procesul de consultare publică;
Inexistenţa unei practici riguroase de raportare publică;
Lipsa de know-how în materie de organizare a consultărilor publice eficiente;
Academia de Advocacy a colectat studii de caz, a identificat impedimente, a
constatat prejudecăţi, asumându-şi un rol de catalizare a dezbaterilor pe
teme de interes pentru comunităţi, intervenind la nivel local şi naţional
pentru crearea unei rutine de implicare responsabilă în procesul de
transparenţă decizională şi de îmbunătăţire a deciziei publice în România.
█ Prin intermediul acestui proiect, Academia de Advocacy îşi propune:

Să elaboreze un ghid practic de elaborare şi monitorizare a politicilor
publice, destinat reprezentanţilor societăţii civile şi mass media;
Să elaboreze Agenda 2009 a politicilor publice pe care o are în vedere
Guvernul României;
Să instruiască 50 de reprezentanţi ai societăţii civile şi 15 reprezentanţi
mass media cu privire la procesul de elaborare a politicilor publice şi a
modului de intervenţie;
Să aleagă împreună cu părţile interesate 3 priorităţi de politici publice,
asistând părţile interesate în exerciţiul participativ de elaborare al
acestora, monitorizând preluarea intervenţiilor din societatea civilă de
către decidenţi.
█ Avantajele implicării în proiect:
Pentru reprezentanţii Unităţilor de Politici Publice
Transparenţa deciziei publice susţine direct programul anticorupţie prin
participarea beneficiarilor la elaborarea politicilor publice;
Decidenţii politici sunt puşi în contact direct cu segmente de alegători,
prin intervenţia acestora la elaborarea politicilor publice care îi afectează;
Decidenţii politici beneficiază de expertiză voluntară şi studii de caz
provenite din societatea civilă;
Decidenţii politici pot evalua direct gradul de asimilare şi de acceptare al
societăţii civile cu privire la politicile publice mai puţin prietenoase;
Prin implicarea sectoarelor societăţii civile la elaborarea politicilor publice
creşte încrederea populaţiei în actul legislativ şi, implicit, se îmbunătăţeşte
imaginea structurilor guvernamentale. Cetăţeanul va avea convingerea că
participă direct la procesul legislativ, ceea ce va conduce la un capital de
imagine pentru decidenţii politici.
Pentru reprezentanţii societăţii civile
Cunoaşterea mecanismelor de elaborare a politicilor publice le oferă
acestora posibilitatea să intervină, să-şi exprime susţinerea,
amendamentele şi să-şi argumenteze în mod expert opiniile;
Societatea civilă se va simţi parte a procesului legislativ şi va accepta mult
mai uşor compromisul;
Societatea civilă nu-şi va mai exprima nemulţumirea faţă de o politică
publică aprobată, dacă a avut şansa să-şi exprime punctul de vedere;
Societatea civilă se va responsabiliza cu privire la procesul legislativ, fără a
mai căuta posibilităţi opace de influenţare a proiectelor de legi.
Pentru reprezentanţii mass media
Cunoaşterea mecanismelor de elaborare a politicilor publice le oferă
acestora posibilitatea să prezinte opiniei publice avantaje/ dezavantaje,
argumentaţii pro/contra, cu mai multă acurateţe şi cu discernământ;
Mobilizarea la dialog, prin talk show-uri, comentarii, poziţii expert ce
sprijină decizia publică în identificarea celei mai potrivite soluţii de
elaborare şi aplicare a unei politici publice ce afectează un sector al
societăţii civile.
Pentru aplicarea mecanismului propus de proiect
Crearea unei rutine de elaborare de politici publice riguroase prin
implicarea în proces a părţilor interesate;
Creşterea încrederii părţilor implicate asupra beneficiilor dialogului în faza
de iniţiere a unui concept şi/sau proiect de politică publică;
Generarea unui proces de implicare riguroasă la nivel de masă critică, prin
implicarea şi a altor instituţii publice, think thank-uri sau reprezentanţi ai
societăţii civile;
Introducerea bunelor practici în elaborarea politicilor publice.
█ La finalizarea proiectului se vor înregistra următoarele rezultate:

Agenda 2009 a politicilor publice din România, pe înţelesul tuturor;
Ghid de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice,
instrument al societăţii civile;
50 de reprezentanţi de ONG-uri pregătiţi să se implice în procesul de
elaborare al politicilor publice;
15 reprezentanţi mass media pregătiţi să prezinte cu acurateţe opiniei
publice etapele de elaborare a politicilor publice;
3 exerciţii de intervenţie a reprezentanţilor societăţii civile în procesul de
elaborare al politicilor publice.
CUPRINS
Introducere . . . . . . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . . 1
1. Politica şi politica publică - delimitări conceptuale . . . . . . 2
2. Consultarea publică în cadrul procesului

de elaborare a politicilor publice . . . . . . .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. . 7
D i se mi n are a inf or maţ ie i . . .. . . .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . . 11
Cole ctarea de informa ţ i i . . . . . .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . . 11
C o ns ul t are a p ub l i că p rop r iu -z i s ă .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. 11
Sint et izare a r ezult at elor co ns u lt ăr i i p u b li ce . . .. .. . . . . . . .. . . . .. 22
3. Implicarea societăţii civile în procesul

de elaborare a politicilor publice . . . . . . .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. . 23
P r o ce d u r a d e e l abo r are , con s u lt a r e , a v iz a r e

ş i adoptare a proiectelor de docu mente
d e p o l it i ci p u b li ce , l a n iv e lu l G u v e r n u lu i . . .. . . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. 24
E t a pe le ch eie pen tr u i m pl i ca r e a ef i cie ntă a societăţ ii

civile în pr o ces ul de e l ab or ar e a a pro ie ctel or de
d o cu ment e de p ol it i c i p ub l ic e . . . . . .. . . . .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. 29
M on it or i zar e a pr o ce su lu i ş i e v a lu ar e a imp a c tu lu i
i m p l icăr i i s o cie t ăţ ii civile în elab orarea politicilo r
p ub l i c e . . .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . . 32
4. Propuneri privind creşterea implicării societăţii

civile în procesul de elaborare a politicilor publice . . . . . .. . . . 37
Lista de abrevieri . . . . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . . 40
Bibliografie . . . . .. . . . ... . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . . 41
GHID | IMPLICAREA SOCIETĂŢII CIVILE ÎN PROCESUL DE
ELABORARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE A POLITICILOR PUBLICE 1

§.
Introducere
Acest ghid este un instrument de lucru dedicat în principal

reprezentanţilor societăţii civile. Menirea sa este să îmbunătăţească
cunoaşterea şi înţelegerea procesului de elaborare a politicilor
publice din România, astfel încât societatea civilă să se implice
mult mai puternic în procesul decizional.
Ghidul este structurat în patru părţi distincte. Prima parte a

ghidului este dedicată clarificărilor şi delimitărilor conceptuale
în domeniul politicilor publice. În a doua parte a ghidului este
reliefat rolul societăţii civile în democraţia participativă, cu
prezentarea cadrului legislativ specific implicării reprezentanţilor
societăţii civile în procesul decizional din România şi instrumentarul
necesar obţinerii de rezultate în procesul de influenţare a
politicilor publice din România. Partea a treia a ghidului este
partea tehnică, axată concret pe traseul legislativ pe care îl
parcurge un proiect de document de politici publice, la nivelul
administraţiei publice centrale. Scopul cunoaşterii traseului
legislativ este acela de a identifica oportunităţile de influenţare
ale societăţii civile. Alături de oportunităţile de influenţare sunt
prezentate şi mecanisme de monitorizare a traseului legislativ
şi de accesare a unor informaţii şi documente cu caracter public
utile pe parcursul procesului de influenţare. Partea de final a
ghidului sintetizează propuneri şi sugestii ale Academiei de
Advocacy adresate administraţiei publice centrale, cu scopul de a
crea premise reale pentru implicarea eficientă a reprezentanţilor
societăţii civile în procesul de elaborare a politicilor publice.

§1.
Politica şi politica publică - delimitări conceptuale
Pentru a asigura gestionare eficientă a banului şi domeniului

public, precum şi stabilitatea mediului economico-social,
Uniunea Europeană sprijină şi promovează introducerea, în
procesul decizional, a politicilor publice pe termen mediu şi
lung. Fundamentarea pertinentă a unei decizii, cu luarea în
calcul a cât mai multor variante de rezolvare a unei probleme
de politici publice, precum şi considerarea tuturor efectelor
multiplicatoare ce pot fi generate de o variantă sau alta,
reprezintă premisele unui management corect, coerent şi
eficient al administraţiilor publice.
Aspecte esenţiale ale managementului

administraţiilor publice
\\\_o bună colaborare între nivelul politic şi

executiv al administraţiei
\\\_o bună colaborare între diferite sfere ale
administraţiei publice
\\\_o bună colaborare între administraţia publică
şi societatea civilă
\\\_dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor
tuturor părţilor implicate în procesul de
elaborare a politicilor publice
2 ACADEMIA DE ADVOCACY
Este esenţială delimitarea clară dintre conceptele politice şi
cele privind politicile publice. În literatura de specialitate
există o multitudine de definiţii şi abordări ale conceptelor de
politică şi politică publică. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea
sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor
publice la nivelul administraţiei publice centrale, s-au avut în
vedere următoarele definiţii 1.
Politica, într-o societate democratică, reprezintă un set

complex de reguli şi proceduri care asigură reprezentarea
legală şi armonizarea intereselor, prin mecanismele democraţiei
reprezentative. Principalii actori ai procesului politic sunt
partidele politice şi politicienii, membrii aleşi ai Parlamentului
şi ai administraţiilor locale.
Politica publică reprezintă un alt set de reguli şi proceduri

aplicate de către nivelul executiv al administraţiei publice pentru
a asigura realizarea obiectivelor şi priorităţilor convenite la
nivel politic şi pentru a permite dezvoltarea necesară a tuturor
sectoarelor importante din viaţa societăţii.
Linia de delimitare dintre politică şi politici publice este

reprezentată prin acordarea mandatului de luare a deciziilor,
care este asigurat prin procesul de alegeri şi mecanismul de
distribuire a puterii. Procesul de luare a deciziilor, hotărârilor
politice sunt prerogativul nivelului politic, deoarece numai
politicienii aleşi sunt mandataţi de către societate să ia decizii
şi să fie responsabili din punct de vedere politic pentru
deciziile luate.
Sistemul politicilor publice reprezintă ansamblul instrumentelor,

procedurilor şi arhitecturii instituţionale dezvoltat în scopul
de a îmbunătăţi în ansamblu calitatea şi eficienţa procesului
de luare a deciziei.
Problema de politici publice reprezintă o situaţie socială,

economică sau ecologică care necesită intervenţia administraţiei
publice centrale de specialitate, în măsură să identifice şi să
asigure cadrul juridic necesar implementării unei anumite
soluţii. Din această perspectivă, politicile publice reprezintă
totalitatea activităţilor desfăşurate de administraţia publică
centrală de specialitate în scopul soluţionării problemelor de
1 Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a

politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale, aprobată prin HG nr. 870
din 28 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 637 din 24 iulie 2006, partea
2, capitolul II, punctul 4 şi Glosar

politici publice identificate şi pentru asigurarea dezvoltărilor
necesare într-un anumit domeniu.
Elaborarea politicilor publice este un serviciu tehnic şi

profesional furnizat de funcţionarii publici pentru a asigura o
argumentare şi fundamentare completă şi structurată a
tuturor informaţiilor privind variantele şi deciziile posibile.
Planificarea politicilor publice este procesul prin care sunt

planificate măsurile generale, politicile publice sectoriale şi
inter-sectoriale care urmează a fi implementate, folosindu-se o
serie de instrumente care să permită prioritizarea şi ierarhizarea
acestora, stabilindu-se totodată calendarul de implementare.
Documentele de politici publice sunt instrumente de decizie

prin intermediul cărora sunt identificate posibilele soluţii
pentru rezolvarea problemelor de politici publice. Documentele
de politici publice includ şi informaţii cu privire la evaluarea
impactului, măsurile de monitorizare, evaluare şi implementare
a soluţiilor identificate 2.
Propunerea de politici publice este unul dintre documentele

de politici publice destinat rezolvării unor probleme de politici
publice specifice în cazul în care există mai multe variante
posibile de rezolvare sau dacă este necesar un acord conceptual
privind fondul reglementării normative. Propunerea de politici
publice conţine informaţii despre variantele de politici publice
identificate, fundamentarea care a stat la baza acestora,
propunerile de soluţionare, reprezentând instrument care să
faciliteze luarea deciziei.
Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de

implementare a politicilor publice, asigurând instrumentele
necesare pentru punerea în aplicare a soluţiilor de dezvoltare
economică şi socială, precum şi pentru exercitarea autorităţii
publice 3.
Proiectele de acte normative sunt instrumente de reglementare

aflate la dispoziţia Guvernului:
2 H.G. nr.775 din 14 iulie 2005 privind procedurile de elaborare, monitorizare şi

evaluare a politicilor publice la nivel central, publicată în Monitorul Oficial nr.716
din 23 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, art.3
3 Legea nr.24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, Republicată, publicată în Monitorul Oficial nr.777 din
25 august 2004, cu modificările şi completările ulterioare, art.1, alin.3
\\\proiecte de legi - prin intermediul cărora Guvernul îşi exercită
dreptul de iniţiativă legislativă;
\\\proiecte de ordonanţe - emise în domenii care nu fac obiectul
legilor organice, care se adoptă numai în temeiul unei legi speciale
de abilitare a Guvernului, în limitele şi în condiţiile prevăzute de
aceasta;
\\\proiecte de ordonanţe de urgenţă;
\\\proiecte de hotărâri - care se emit se emit pentru organizarea
executării legilor.
Proiectele de acte normative cu impact asupra domeniilor

social, economic şi de mediu, asupra bugetului general
consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare se elaborează pe
baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament
sau Guvern 4.
Politicile publice ar trebui să derive din platformele electorale

ale partidelor politice aflate la guvernare, partide care, urmare
a câştigării alegerilor, au şansa de a-şi transforma platformele
politice în Programe de Guvernare. În plus, în cazul României,
politicile publice mai derivă sau ar trebui să mai derive şi din
priorităţile ţării definite prin Planului Naţional de Dezvoltare,
prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă 2000-2020,
precum şi prin alte documente naţionale de politici publice la
nivel înalt.
O propunere de politică publică poate genera unul sau mai

multe acte normative. Este esenţial ca în practica legislativă
să se renunţe la emiterea de acte normative în afara
fundamentării lor riguroase. Din păcate, în continuare,
ministerele recurg în activitatea lor predominant la acte
normative, în detrimentul politicilor publice, care ar permite o
coerenţă şi o planificare aprofundate a măsurilor vizate 5.
Conform normelor în vigoare, "proiectele de acte normative cu

impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra
bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare se
4 Regulamentul din 10 octombrie 2007 privind procedurile, la nivelul Guvernului,

pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici
publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării, adoptat prin H.G. nr. 1226 din 10 octombrie 2007, publicată
în Monitorul Oficial nr. 716 din 23 octombrie 2007, art. 9, alin. 1
5 Raport cu privire la implementarea reglementărilor în domeniul evaluării
preliminare a impactului deciziilor guvernamentale o dată cu intrarea în vigoare a
H.G. nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind formularea,
monitorizarea şi evaluarea politicilor publice şi a H.G. nr. 1361/2006 cu privire la
conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative
supuse aprobării Guvernului (ianuarie-decembrie 2007),
http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/raport_ian_dec2007.pdf, pg.4

elaborează pe baza unor documente de politici publice aprobate
în prealabil de Parlament sau Guvern".
De asemenea, important de menţionat este şi faptul că

reglementarea este una dintre opţiunile importante, dar nu
reprezintă în mod necesar cea mai bună cale de a soluţiona o
problemă dată. În căutarea metodei optime de atingere a
scopului unei politici publice este necesar să se ia în calcul
întreg spectrul de opţiuni. Atunci când se utilizează
reglementarea pentru implementarea unei politici publice,
trebuie acordată atenţie unor aspecte esenţiale care pot
conduce la abuz de reglementare. Spre exemplu, costurile
activităţii de reglementare pot fi mult mai mari decât
beneficiile scontate sau timpul de implementare poate fi prea
lung, compromiţându-se astfel eficienţa actului normativ. De
asemenea, dacă o reglementare nu este implementată
corespunzător, aceasta va fi criticată intens, ceea ce va
conduce la scăderea eficienţei sale; în final, procesul de
reglementare îşi poate pierde credibilitatea.
Implicarea formelor structurate ale societăţii civile în procesul

de elaborarea şi planificare a politicilor publice reprezintă
fundamentul democraţiei participative.
Implicarea reprezentanţilor părţilor interesate în elaborarea

unui act normativ ce vizează implementarea unei politici
publice este necesară într-o democraţie participativă, dar nu
şi suficientă.
Organizarea consultării publice în etapa de elaborare a unui

proiectul de act normativ implică automat idee că decidenţii
politici au ales deja modalitatea de implementare a politicii
publice respective, fără să ia însă în considerare şi eventualele
opinii, sugestii ale părţilor interesate.
§2.
Consultarea publică în cadrul procesului de
O societate civilă bine informată şi participativă la luarea

deciziei publice este pilonul principal pe care se construieşte
democraţia participativă. Pentru a lua parte la decizia publică,
electoratul trebuie să fie bine pregătit, bine educat în
elaborarea politicilor publice şi proceduri legislative.
Parcursul de tranziţie de la un sistem centralizat către un

sistem democratic s-a concentrat pe programe şi priorităţi
care nu au potenţat dialogul eficient între decidenţii publici,
emitenţi de reglementări şi cetăţenii săi, beneficiarii finali ai
acestor politici. Pe de-o parte, factorii politici odată aleşi au
considerat că sunt îndreptăţiţi prin vot să ia deciziile cele mai
bune fără să le verifice cu electoratul. Pe de altă parte,
cetăţenii au girat cu încredere că cei aleşi gândesc pentru
binele lor fără intervenţia lor directă.
Încercările modeste de întâlniri publice, dezbateri publice şi

alte formule de consultare publică - efectuate fără tehnici
riguroase şi eficiente - au generat nemulţumiri, neîncredere şi
frustrări de ambele părţi. Din această abordare a rezultat un
sistem de reglementări defectuos, instabil, stufos, costisitor,
greu de aplicat şi greu de însuşit.
În România există cadrul legislativ privind desfăşurarea

consultărilor publice la nivelul administraţiilor publice:

\\\Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de dialog
social în cadrul unor ministere şi al prefecturilor (H.G. nr. 314/15
martie 2001);
\\\Legea transparenţei decizionale în administraţia publică (Legea
nr. 52/21.01.2003);
\\\H.G. nr. 521/09.06.2005 privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale
la elaborarea proiectelor de acte normative;
\\\H.G. nr. 775/14.07.2005 privind procedurile de elaborare,
monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, cu
modificările şi completările ulterioare.
În România, comisiile de dialog social s-au înfiinţat la nivelul

ministerelor, al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea
Participaţiilor Statului, precum şi la nivelul judeţelor şi al
municipiului Bucureşti.
H.G. nr. 521/2005 reglementează procedura de consultare de

către autorităţile administraţiei publice centrale a structurilor
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale înainte
de supunerea spre adoptare/aprobare a proiectelor de acte
normative care le privesc în mod direct. Structurile asociative
ale autorităţilor administraţiei publice locale sunt: Asociaţia
Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România,
Asociaţia Municipiilor din România, Uniunea Naţională a
Consiliilor Judeţene din România şi Federaţia Autorităţilor
Locale din România.
Legea nr. 52/2003 (Legea Transparenţei) marchează un

moment important al procesului de transparentizare a actului
decizional la nivelul administraţiilor publice, atât centrale, cât
şi locale. Această reglementare stabileşte regulile procedurale
minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţei
decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale
şi locale, alese sau numite, precum şi al altor instituţii publice
care utilizează resurse financiare publice, în raporturile
stabilite între ele, cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale
acestora.
Ideea centrală a legii este implicarea societăţii civile în

procesul de elaborare a proiectelor de acte normative. În acest
sens, legea prevede diseminarea şi colectarea de informaţii cu
privire la proiectele de acte normative elaborate. Anunţul
referitor la un proiect de act normativ elaborat - în scopul
diseminării lui şi al colectării de propuneri, sugestii şi opinii
cu valoare de recomandare - trebuie adus la cunoştinţa
publicului cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre
analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice.
Această prevedere foarte importantă este extrem de neclară.
Termenul specificat, respectiv cu cel puţin 30 de zile înainte de
(...), face referire la trei momente diferite ca reper, şi anume:
\\\momentul analizei proiectului de act normativ, în cadrul
structurilor administraţiei publice, conform procedurilor specifice;
\\\momentul avizării proiectului de act normativ, de către diferite
structuri ale administraţiei publice, conform procedurilor specifice;
\\\momentul adoptării proiectului de act normativ, de către
administraţia publică competentă, conform procedurilor specifice.
De cele mai multe ori, în implementarea Legii nr. 52/2003,

administraţiile publice au luat ca reper momentul adoptării
proiectului de act normativ, moment ce reduce cu mult
şansele de eficienţă a procesului de consultare publică,
deoarece proiectul de act normativ a fost deja dezbătut în
comisiile de specialitate şi chiar avizat de autorităţile publice
interesate.
Tot în contextul Legii transparenţei, autoritatea publică este

obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se
dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a
fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de
către o altă autoritate publică. Punctele de vedere exprimate
în cadrul acestor dezbateri publice au valoare de
recomandare.
Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale -

prevăzute de Legea nr. 52/2003 - poate face plângere în
condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare. Plângerea şi recursul se
vor judeca în procedură de urgenţă, cu scutire de taxă de
timbru.
Foarte important de subliniat este faptul că prevederile legale

amintite anterior se referă strict la proiectele de acte
normative, care sunt, în fapt, instrumente pentru
implementarea politicilor publice.
Niciuna dintre reglementările ce conturează

cadrul implicării societăţii civile în procesul
decizional nu se referă la proiectele de
documente de politici publice.

Singura reglementare care face doar trimitere la implicarea
societăţii civile în procesul de elaborare a politicilor publice,
fără însă să stabilească proceduri privind modalitatea de
implicare, este H.G. nr. 775 din 14.07.2005 privind
procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor
publice la nivel central, cu modificările şi completările
ulterioare. Astfel, conform art. 8, alin. 2, "activitatea de
identificare a variantelor (de politici publice, n.a.) se realizează
cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale, partenerilor
sociali, asociaţiilor profesionale şi a reprezentanţilor sectorului
privat implicaţi, afectaţi sau interesaţi de modul în care este
rezolvată problema respectivă".
Întrucât - în scopul aplicării prevederii legale citate anterior -

nu sunt reglementate modalităţi, tehnici şi termene imperative
pentru instituţiile iniţiatoare de politici publice, punerea sa în
aplicare este mai mult decât deficitară. În consecinţă,
implicarea reprezentanţilor sau organizaţiilor societăţii civile
în procesului de elaborare a politicilor publice este la
latitudinea iniţiatorilor şi a celorlalţi actori implicaţi din partea
administraţiei publice centrale.
Însă, asigurarea participării societăţii civile în procesul de

elaborare a proiectelor de propuneri de politici publice şi a
proiectelor de acte normative nu este numai responsabilitatea
reprezentanţilor administraţiei publice. Societatea civilă are şi
ea responsabilităţi. În acest sens, Academia de Advocacy
propune parcurgerea unor etape clar definite pentru realizarea
unui proces optim de consultare publică 6.
Etapele procesului de consultare publică
\\\_diseminarea informaţiei
\\\_colectarea de informaţii
\\\_consultarea publică propriu-zisă
\\\_sintetizarea rezultatelor consultării publice
6 "De la opacitate la transparenţă. Experienţele participării cetăţeneşti la decizia

publică", Editura Politehnica, Timişoara 2004, pg.34-54
\ Diseminarea informaţiei
Atunci când intenţionăm să organizăm o consultare publică,

prima etapă a asigurării accesului public la informaţie este
extrem de importantă. Numai dacă sunt informaţi, cetăţenii îşi
pot aduce contribuţia şi se pot implica în procesul de
consultare publică.
Modalităţile de diseminare a informaţiei către cetăţeni sunt

variate: informaţii la sediul administraţiei publice, informaţii
stradale, buletine oficiale, comunicate şi conferinţe de presă,
centre de informare a cetăţenilor, web site-uri, e-mail, prin
intermediul formelor structurate ale societăţii civile.
Atunci când tema supusă consultării publice este una cu

impact major asupra comunităţii, se impune ca diseminarea
informaţiei să fie dublată de o campanie de conştientizare
publică. Campania de conştientizare publică presupune
anunţuri şi conferinţe de presă repetate, anunţuri radio şi TV,
chiar emisiuni cu scop de informare, tiraje mai mari ale
buletinelor oficiale.
\ Colectarea de informaţii
Varietatea instrumentelor pentru culegerea de informaţii este

mare. Alegerea instrumentului potrivit este o calitate care se
dobândeşte prin experienţă. În general, cel mai eficient
instrument este cel mai simplu, atâta timp cât oferă la timp
informaţii precise şi utile.
\ Consultarea publică propriu-zisă
Consultarea publică propriu-zisă reprezintă momentul

întâlnirii reprezentanţilor administraţiei publice cu
reprezentanţii societăţii civile sau ai cetăţenilor pentru
dezbaterea proiectelor de documente de politici publice sau a
proiectelor de acte normative. Deci, acesta este cadrul
organizat pentru realizarea unui schimb de informaţii între
cetăţeni şi funcţionarii publici.

Cel mai adesea, datorită lipsei de experienţă, cetăţenii se opun
consultărilor publice. După cum spun ei, guvernarea
administraţiei publice este sarcina reprezentanţilor aleşi, care
trebuie să-şi îndeplinească sarcinile ce le revin. Este absolut
corect, însă alegerile au loc o dată la patru ani. Condiţiile,
oportunităţile, problemele şi aşteptările se schimbă
semnificativ într-o perioadă mult mai scurtă de timp. Prin
urmare, este necesar pentru liderii politici şi responsabilii
oficiali să fie în legătură permanentă cu oamenii şi între
perioadele electorale şi să le ofere posibilitatea de a-şi face
cunoscute punctele de vedere.
Audierea publică
Audierea publică este o procedură de consultare publică prin

care orice grup de interese îşi poate aduce contribuţia
transparentă în actul decizional al politicilor publice.
Grupul de interese poate fi reprezentat fie de autorităţi

publice, fie de structuri ale societăţii civile, precum ONG-uri,
sindicate, patronate, diverse coaliţii, alianţe, organisme şi alte
organizaţii, fie direct de cetăţeni.
Audierea publică este o procedură ce oferă un cadru riguros şi

eficace de colectare a unui număr considerabil de opinii,
puncte de vedere ale părţilor interesate de subiectul în
dezbatere.
Caracteristica esenţială a unei audieri publice este aceea că

oferă posibilitatea reprezentanţilor administraţiei publice de a
asculta părerile cetăţenilor înainte ca decizia finală să fie
luată.
Actorii Audierii Publice
\\\_Comisia de Iniţiere a Audierii Publice

\\\_Martorii
\\\_Comisia de Experţi a Audierii Publice
\\\_Mass-media
\\\_Publicul interesat
Părţile implicate într-o sesiune de audieri publice au roluri

clar şi bine definite. Dacă dorim să avem o audiere publică
eficientă, atunci aceste reguli şi roluri trebuie respectate după
cum urmează:
1. Comisia de Iniţiere a Audierii Publice
Este organizatorul audierii publice. Alege tema de dezbatere şi

oferă publicului larg posibilitatea de a-şi exprima opiniile legat
de subiectul în cauză. Identifică grupurile de interese afectate
de subiect şi le invită la dezbatere. Este interesată să colecteze
cât mai multe opinii, pro şi contra iniţiativei.
2. Martorii
Martorii sunt reprezentanţii de grupurilor de interese care

formulează o depoziţie. Orice persoană interesată poate să-şi
expună punctul de vedere (depoziţia) legat de subiectul supus
dezbaterii. Pe parcursul audierii publice, această persoană va
fi denumită "Martor". Aceasta se va înscrie la audierea publică
depunând în scris, la adresa specificată de Comisia de Iniţiere
a Audierii, punctul său de vedere într-o formulă sintetică de
maximum trei pagini. Această condiţie obligatorie îi oferă
posibilitatea de a se exprima public în cadrul audierii publice
şi de a-şi susţine opinia într-o expunere de maximum 3-5
minute, timp specificat de organizator la începutul evenimentului.
În felul acesta, organizatorii ştiu sigur că cei ce vor lua

cuvântul se vor referi strict la tema supusă dezbaterii. În plus,
vorbitorii ştiu că nu sunt acceptate discuţii şi puncte de
vedere în afara temei dezbătute. Astfel, se realizează educarea
şi responsabilizarea membrilor societăţii civile pentru a
participa la procesul consultativ.
3. Comisia de Experţi a Audierii Publice
Audierea publică asigură analiza opiniilor prezentate de către

experţi. Organizatorul îşi identifică experţii pe subiectul
respectiv, fie din cadrul organizaţiei proprii, fie independenţi.
Aceştia au rolul de a colecta opiniile Martorilor şi de a sinteza
depoziţiile într-un raport. În timpul desfăşurării audierilor, ei
au dreptul să pună întrebări clarificatoare martorilor.
4. Mass-media
Are rol de observator în timpul audierii publice. Va consemna

opinii ale martorilor şi după audiere le poate lua interviu
şi/sau îi poate invita în emisiuni audio/TV. Va fi invitată
ulterior la o conferinţă de presă pentru prezentarea raportului
sinteză al audierii publice, document public ce va fi trasnsmis
după conferinţa de presă tuturor părţilor interesate.

5. Publicul interesat
Orice cetăţean interesat de subiect poate participa la audierea

publică în calitate de spectator. Are rol strict de observator, în
condiţiile în care nu s-a înscris, în prealabil, ca Martor la
Comisia de Iniţiere a Audierii.
Comisia de Iniţiere a Audierii va anunţa public, prin mass-

media, organizarea audierii publice, cu tema în discuţie, data
şi locul de desfăşurare, precum şi adresa de unde se pot ridica
materialele supuse dezbaterii şi unde se pot înscrie Martorii,
depunându-şi opiniile în scris.
Rezultatele audierii publice se concretizează printr-un raport

sinteză, efectuat de Comisia de Experţi, care este neutră.
Raportul sinteză cuprinde prelucrarea tuturor punctelor de
vedere depuse de martori, toate opiniile colectate din mass-
media ulterior audierii publice, sugestii şi recomandări. Toate
documentele scrise depuse de martori se vor regăsi în anexa
acestui raport. Rezultatele vor fi prezentate, ulterior
evenimentului, printr-o conferinţă de presă, iar publicaţia
sinteză va fi transmisă martorilor, factorilor de decizie şi
mass-media.
Beneficiile utilizării procedurii de Audiere Publică
\\\colectarea unui număr considerabil de opinii ale grupurilor de

interese (scrise şi verbale), în timp scurt, într-un cadru riguros
organizat (în două ore se pot colecta 24 de opinii structurate şi
argumentate);
\\\concretizarea rezultatelor într-un raport sinteză cu poziţii
majoritare şi minoritare, recomandări şi sugestii expert.
Rolurile fiecărui actor al Audierii Publice
Comisia de Iniţiere a Audierii Publice (Comisia de Audiere)

\\\Identifică tema supusă dezbaterii.
\\\Pregăteşte "motivaţia" alegerii temei supuse dezbaterii,
încercând în acelaşi timp să educe publicul vizavi de cadrul

temei supuse dezbaterii.
\\\Identifică grupurile de interese afectate.
\\\Pregăteşte o listă echilibrată a potenţialilor martori.
\\\Organizează logistica desfăşurării audierii publice.
\\\Invită reprezentanţii grupurilor de interese identificate ca
martori la audierea publică.

\\\Anunţă public, prin mass-media, organizarea audierii
publice, data, locul şi orele de desfăşurare. De asemenea,
asigură pentru cei interesaţi modul de contact pentru
solicitare de informaţii şi proceduri.
\\\Identifică experţii necesari şi constituie Comisia de Experţi.
Le oferă instrucţiunile de organizare şi desfăşurare a

audierii publice şi cadrul de lucru pentru pregătirea
raportului sinteză expert.
\\\Defineşte procedura de desfăşurare a audierii martorilor
(maximum de pagini scrise, maximum de minute acordate

depoziţiei orale).
\\\Asigură cadrul de colectare a poziţiilor scrise depuse de
Martorii înscrişi anterior desfăşurării audierii publice.

\\\Întocmeşte, pe baza colectării depoziţiilor scrise, lista
desfăşurător a depoziţiilor orale ale martorilor.
\\\În ziua desfăşurării audierii publice, asigură organizarea
sălii în conformitate cu rolurile fiecărui actor (Comisia de
Audiere, Comisia de Experţi, Mass Media, publicul larg etc.)
\\\Afişează la vedere lista desfăşurător a depoziţiilor orale.

\\\Asigură cronometrul de încadrare a Martorilor în timpul
alocat depoziţiei orale.
\\\Deschide, prezintă procedurile de lucru şi închide lucrările
audierii publice. Intervenţiile membrilor Comisiei de Audiere

sunt pentru clarificare în concordanţă şi corelare cu cele ale
Comisiei de Experţi.
\\\Organizează multiplicarea raportului sinteză într-un număr
suficient de exemplare, având grijă să fie anexate toate

poziţiile scrise ale Martorilor.
\\\Organizează ulterior desfăşurării audierii publice conferinţa
de presă pentru diseminarea rezultatelor.

\\\Distribuie raportul sinteză către factorii de decizie, martori
şi mass-media.
Comisia de Experţi
\\\Se familiarizează cu tema stabilită de Comisia de Iniţiere a
Audierii Publice.
\\\Primeşte depoziţiile scrise colectate de Comisia de Iniţiere a
Audierii Publice.
\\\Se familiarizează cu procedurile de desfăşurare a Audierii
Publice.
\\\Se prezintă la desfăşurarea Audierii Publice.
\\\Primeşte lista martorilor înscrişi pentru depoziţii orale.
\\\Ascultă şi consemnează puncte de vedere ale martorilor.
\\\Pune întrebări clarificatoare martorilor.
\\\Efectuează ulterior desfăşurării audierii publice raportul
sinteză al audierii publice, structurându-l pe opinii

majoritare şi minoritare.
\\\Asigură sugestii şi recomandări în baza mărturiilor scrise şi
orale şi a reacţiilor mass-media colectate de către Comisia
de Iniţiere a Audierii Publice ulterior audierii publice, pe o
perioadă de o săptămână.
\\\Livrează raportul sinteză semnat Comisiei de Iniţiere a
Audierii, la data hotărâtă de comun acord.
Mar torii
\\\Iau contact cu Comisia de Iniţiere a Audierii, fie prin
solicitare directă, fie prin intermediul mass-media.
\\\Se înscriu ca Martori şi preiau documentaţia elaborată de
Comisia de Iniţiere a Audierii care cuprinde tema supusă

dezbaterii şi procedurile audierii publice.
\\\Pregătesc depoziţia scrisă, în limitele hotărâte de Comisia
de Iniţiere a Audierii.
\\\Depun depoziţia scrisă la adresa indicată de Comisia de
Audiere.
\\\Se prezintă în ziua desfăşurării audierii publice la locul şi la
ora stabilite de Comisia de Iniţiere a Audierii.
\\\Verifică prezenţa lor pe lista de desfăşurare a audierii
publice şi îşi aşteaptă rândul pentru depoziţia orală. În caz

de neconcordanţă în legătură cu lista, se prezintă la
secretariatul Comisiei de Audiere şi îşi prezintă observaţiile
pentru remediere, înainte de începerea lucrărilor audierii
publice.
\\\Îşi depun depoziţia orală în conformitate cu timpul acordat
de Comisia de Iniţiere a Audierii.
\\\Răspund la întrebările Comisiei de Experţi şi ale Comisiei
de Iniţiere a Audierii.
\\\Nu intră în polemici cu publicul sau cu mass-media.
\\\În calitate de martori vorbitori, au dreptul să primească o
copie a raportului sinteză efectuat de Comisia de Experţi,

ulterior audierii publice (aproximativ 2-3 săptămâni).
Mass Media
\\\Este invitată de Comisia de Iniţiere a Audierilor Publice să
participe la eveniment, prin comunicat de presă.
\\\Primeşte un dosar de informare care cuprinde documentele
pregătite de Comisia de Iniţiere a Audierii cu privire la tema

în dezbatere, procedurile audierii publice şi lista martorilor
înscrişi.
\\\Este observator pe tot parcursul desfăşurării şedinţei de
audieri publice. Poate consemna anumite opinii exprimate,

dar nu poate pune întrebări. În schimb, poate să solicite
martorilor semnificativi interviuri sau să-i invite la talk-
show-uri după finalizarea audierilor, în afara sălii de
audiere.
\\\Este invitată ulterior audierilor, prin comunicat de presă (în
termen de aproximativ 2-3 săptămâni), la o conferinţă de

presă pentru prezentarea raportului sinteză efectuat de
experţi. Un exemplar al raportului va fi trimis către fiecare
redacţie media.
\\\Contribuţia mass-media, ca parte a societăţii civile, va fi
consemnată în raportul expert în funcţie de gradul de

mediatizare şi multiplicare a colectării opiniilor (prin
sondaje, interviuri şi/sau talk-show-uri) după desfăşurarea
audierilor publice, timp de 7-10 zile.

Opt paşi de parcurs pentru succesul şi utilitatea unei
consultări publice
1._Hotărâţi data, momentul şi locul întâlnirii

\\Data trebuie să fie logică din punctul de vedere al subiectului
supus consultării publice;
\\Data şi momentul trebuie să fie convenabile pentru public;
\\Locul trebuie să fie adecvat şi convenabil (destul de încăpător
pentru numărul aşteptat de persoane, acces la mijloace de
transport în comun, teren neutru, pe cât posibil).
2._Invitaţi participanţii atât la modul general, cât şi specific,

în funcţie de subiect
\\Luaţi în considerare persoanele implicate;
\\Invitaţi pe oricine este afectat de subiect;
\\Efectuaţi invitaţiile din timp, cu mult înainte de data
evenimentului;
\\Pentru subiecte largi (cum ar fi bugetul), utilizaţi:
comunicate de presă;
anunţuri pe site-uri, în pieţe, şcoli, vaduri comerciale etc.
\\Pentru subiecte mai restrânse utilizaţi:
anunţuri în locuri frecventate de cei implicaţi, pe site-uri des
accesate;
anunţuri la alte întâlniri.
3._Pregătiţi şi împărţiţi în avans materiale conţinând

informaţii cheie
\\Afişaţi programul întâlnirii;
\\Realizaţi o listă de date cu subiectele consultării:
scurtă, clară, simplă;
utilizaţi diagrame, grafice pentru informaţii financiare complexe;
includeţi modalităţi de a obţine mai multe informaţii, data
consultării;
\\Distribuiţi procedurile şi regulile întâlnirii, includeţi reguli de
înscriere şi de luare de cuvânt;
\\Distribuiţi în avans materiale dacă este posibil;
\\Distribuiţi materiale în timpul consultării publicului şi presei.
4._Planificaţi şi realizaţi un aranjament al sălii care să
promoveze scopurile consultării
\\Desenaţi un plan al sălii, faceţi-l cunoscut aleşilor/factorilor
politici decidenţi, personalului de logistică, grupurilor de
cetăţeni ţintă/cheie;
\\Gândiţi aşezarea prezidiului şi a personalului de
logistică/resurse împreună, într-un loc unde să poată fi văzuţi
de toată lumea;
\\Aranjaţi scaunele cât mai aproape de prezidiu;
\\Pregătiţi scaune în plus, într-un loc accesibil, pentru a putea
face faţă unui număr mai mare de persoane decât cel aşteptat;
\\Dacă sala este mare sau se aşteaptă un număr mai mare de
30 de persoane, utilizaţi sistem de sonorizare cu microfoane
fixe pentru prezidiu şi mobile pentru public;
\\Pentru o adunare mai mare, structuraţi sala, pregătiţi şi
aşezaţi vorbitorii astfel încât să genereze un flux logic de
transfer al microfonului; zona presei trebuie să aibă şi mese,
pe cât posibil;
\\Testaţi echipamentele utilizate înaintea evenimentului; pentru
cele video, dacă este cazul, asiguraţi-vă că vizualizarea este
accesată de toată lumea;
\\Dacă este cazul, pregătiţi suporturi pentru planuri sau alte
materiale de mari dimensiuni;
\\Amplasaţi o masă la sosire, pentru materiale suplimentare;
puneţi un anunţ: "participanţii se pot informa";
\\Aveţi în vedere o zonă de expunere pentru modele de proiecte,
planuri şi alte materiale, dacă este cazul.
5._Stabiliţi regulile de bază prin consens:

\\Timpul alocat pentru fiecare vorbitor (2-5 minute este
standardul);
\\Dacă cetăţenii trebuie să se înscrie înainte de consultare (fie în
zilele premergătoare, fie chiar în ziua aleasă) sau în timpul
consultării;
\\Dacă vor avea numai o ocazie de a-şi exprima punctul de
vedere public;
\\Dacă pot înscrie pe alţii la cuvânt sau fiecare trebuie să se
înscrie singur;
\\Aveţi în vedere cartonaşe numerotate cu spaţii pentru numele,
adresa şi telefonul vorbitorului;
\\Aveţi în vedere utilizarea unei cutii sau urne pentru
cartonaşele completate la toate consultările; astfel se poate
organiza trimiterea lor către prezidiu, pentru ordinea
vorbitorilor;
\\La masa de înscriere, numiţi o persoană care să execute
înscrierea şi alta care să răspundă eventualelor nelămuriri.

6._Strângeţi o echipă de sprijin, conform resurselor:
\\Personalul de logistică (de suport al evenimentului) trebuie să
poarte ecusoane de identificare;
\\Procesul de înscriere: sunt necesare două persoane, una
principală şi una de rezervă; ajutaţi oamenii să se înscrie,
răspundeţi la întrebări, trimiteţi cartonaşele de înscriere la
prezidiu;
\\Personalul de întâmpinare îi va întâmpina pe participanţi, îi va
îndruma spre materiale şi locuri; oamenii trebuie să se simtă
bine;
\\Relaţii cu presa: numiţi personalul care să ajute presa,
inclusiv pentru identificarea celor mai bune locuri pentru
camerele de luat vederi şi urmărirea surselor de informaţii;
\\Personal pentru urgenţe: persoane desemnate care să facă
copii în ultimul moment, să găsească documente sau alte
informaţii, să rezolve diferite probleme;
\\Audio-vizual: personal desemnat care să se preocupe de
retroproiector sau alte mijloace audio video;
\\Înregistraţi întâlnirea (audio sau video) pentru a o face publică
şi pentru a avea material de referinţă după întâlnire; se va
utiliza şi pentru evaluarea şi îmbunătăţirea consultărilor
viitoare.
7._Programul trebuie realizat de comun acord

\\Cuvânt de bun venit şi remarci de deschide din partea
prezidiului:
precizarea scopurilor, aşteptărilor şi procedurilor pentru
consultarea publică;
oferirea de materiale şi invitarea publicului să ia materiale dacă
nu a făcut-o deja;
invitarea publicului să se înscrie la cuvânt dacă nu a făcut-o
deja;
\\Prezentarea oficialităţilor, a factorilor politici decidenţi, a
participanţilor şi a oaspeţilor speciali;
\\Recunoaşterea altor oficiali aleşi care se află în sală - ca grup,
nu neapărat individual;
\\Predaţi controlul întâlnirii unui facilitator profesionist;
\\Prezentaţi scurt şi clar scopul şi problema de discutat;
\\Prezentaţi regulile de comportament la consultarea publică:
toate comentariile trebuie făcute de către prezidiu sau consiliul
de consultare publică, fără discuţii din sală;
criticarea celorlalţi sau a ideilor lor nu este permisă;
comentariile se limitează la problema în discuţie;
nu sunt permise invectivele sau limbajul abuziv;
comentariile vorbitorilor: de obicei 2-5 minute/vorbitor;
\\De fiecare dată după ce a expirat timpul, cei care prezidează
vor răspunde pe scurt acelor întrebări care se încadrează în
limitele lor de competenţă.
\\Încheierea:
este făcută de cel care prezidează;
mulţumiţi participanţilor pentru că au venit;
furnizaţi informaţii despre alte manifestări care urmează,
despre durata procesării raportului preliminar şi când va fi
disponibil raportul final al consultării publice.
8._Finalizarea şi procesarea rezultatelor consultării publice

într-un raport final:
\\Numiţi o persoană care să ţină evidenţa tuturor întrebărilor şi
opiniilor exprimate la consultarea publică;
\\Utilizaţi această evidenţă pentru a efectua un raport
preliminar;
\\Persoanele oficiale responsabile trebuie să citească raportul şi
să decidă asupra modului cum trebuie să se ocupe de
problemele care au apărut; unele dintre ele nu pot avea o
rezolvare, ca de exemplu o intervenţie adiacentă subiectului
dezbătut, dar toate problemele ridicate la dezbatere trebuie să
se regăsească în raportul final;
\\Raportul final trebuie încheiat în maximum 60 de zile, în
funcţie de amploarea subiectului dezbătut;
\\Raportul trebuie pus la dispoziţia factorilor decidenţi,
publicului şi presei.
Dacă numărul părţilor interesate este mare şi s-a ajuns la

concluzia că opiniile pot duce la divergenţe, înaintea
consultărilor publice propriu-zise se poate recurge la unul
dintre instrumentele de colectare a informaţiilor prezentate
anterior: sesiuni de brainstorming, focus-grupuri, sondaje de
opinie.

\ Sintetizarea rezultatelor consultării publice
Indiferent de forma de organizare a unei consultări publice

propriu-zise, o caracteristică comună este aceea că ea trebuie
să fie întotdeauna deschisă publicului, oricui este interesat să
participe.
O altă caracteristică comună, la fel de importantă, este aceea

că fiecare consultare publică trebuie să fie urmată de un
raport, o sinteză a opiniilor şi sugestiilor formulate. Raportul
consultării publice reprezintă unul dintre instrumentele de
evaluare a consultării publice.
În raport sunt consemnate absolut toate sugestiile, opiniile şi

recomandările formulate în cadrul consultării publice, dar mai
ales notele explicative, deosebit de importante atunci când o
sugestie sau o recomandare este respinsă.
Notele explicative din cadrul rapoartelor sinteză a

consultărilor publice prezintă un dublu avantaj. Pe de o parte,
administraţia publică explică de ce nu a putut fi reţinută
sugestia, câştigând astfel inclusiv încrederea cetăţeanului a
cărui sugestie a fost respinsă, pentru că acesta, chiar dacă nu
înţelege motivaţia, cu siguranţă simte că nu este ignorat. Pe
de altă parte, cetăţenii, reprezentanţii societăţii civile simt că
efortul lor nu a fost în van şi sunt încurajaţi să se implice mai
departe în procesul de consultare publică pentru elaborare de
proiecte de acte normative.
Pentru o evaluare completă şi reală a rezultatului consultării

publice trebuie analizată varianta finală, cea în care a fost
adoptată politica publică sau proiectul de act normativ în
dezbatere.
§3.
Implicarea societăţii civile în procesul de
Conform Strategiei pentru o reglementare mai bună la nivelul

administraţiei publice centrale 2008-2013, actele normative
constituie principalul instrument de reglementare. Printre
problemele conturate în domeniul reglementării la nivelul
administraţiei centrale se numără:
\_calitatea scăzută a reglementărilor datorată fundamentării
deficitare;
\_insuficienţa mecanismelor de consultare cu părţile
interesate şi caracterul formal al practicilor de consultare
publică.
Direcţiile de acţiune propuse pentru soluţionarea problemelor

legate de consultările publice vizează crearea unui mecanism
şi practici de implicare a persoanelor interesate în procesul de
consultare, anterior elaborării reglementărilor. Acest
mecanism va contribui la dezvoltarea unei culturi a
comunicării între administraţia publică centrală şi cei
interesaţi, facilitând înţelegerea de către aceştia din urmă a
procesului de elaborare a reglementărilor. În acest scop, se are
în vedere inclusiv modificarea Legii transparenţei, astfel încât
instituţiile administraţiei publice să fie obligate să
argumenteze public decizia de a lua sau nu în considerare
propunerile şi recomandările făcute de către persoanele

interesate. De asemenea, domeniul de aplicare al legii va trebui
extins şi la documentele de politici publice.
Pentru a permite societăţii civile să se implice mult mai

eficient în acest proces, în cele ce urmează detaliem
procedurile la nivelul Guvernului de elaborare, consultare,
avizare şi adoptare a proiectelor de politici publice. În paralel,
vom marca momentele optime de implicare a structurilor
societăţii civile în procesul de elaborare a politicilor publice.
\ Procedura de elaborare, consultare, avizare

şi adoptare a proiectelor de documente de
politici publice, la nivelul Guvernului
Procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea,

consultarea, avizarea şi adoptarea proiectelor de documente
de politici publice sunt redate în Regulamentul aprobat prin
H.G. nr. 1226 din 10.10.2007 7, data intrării în vigoare a
acestor proceduri fiind 01.02.2008.
Elementele de noutate ale noii proceduri legislative la nivelul

Guvernului se referă la:
\\\responsabilizarea iniţiatorului proiectului de politică
publică în urmărirea parcurgerii traseului legislativ la nivelul
Guvernului şi în îndeplinirea cerinţele procedurale specifice
fiecărei etape;
\\\etapizarea procedurii legislative, cu termene şi
responsabilităţi concrete, prin: procedura de anunţare,
procedura de consultare, procedura de avizare;
\\\facilitarea şedinţelor Guvernului, prin instituirea unor
reuniuni săptămânale de lucru pregătitoare şedinţei de
Guvern.
Procedura de anunţare presupune transmiterea de către

iniţiator a unei cereri Secretariatului General al Guvernului,
cerere însoţită de proiectul de document de politici publice
respectiv. Pentru a fi anunţată, cererea trebuie să fie transmisă
cu cel puţin patru zile lucrătoare înainte de reuniunea
7 Regulamentul din 10 octombrie 2007 privind procedurile, la nivelul Guvernului,

pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici
publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării, adoptat prin H.G. nr.1226 din 10 octombrie 2007, publicată în
Monitorul Oficial nr.716 din 23 octombrie 2007
săptămânală de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului.
Nerespectarea acestui termen implică anunţarea cererii în
reuniunea de lucru pregătitoare din săptămâna următoare.
În vederea anunţării, proiectul de document de politici publice

este înscris pe agenda reuniunii pregătitoare în partea B,
punctul I - lista proiectelor de documente de politici publice şi a
proiectelor de acte normative care urmează să fie anunţate.
Secretariatul General al Guvernului publică proiectele de

documente de politici publice înscrise în cererea de anunţare,
precum şi documentele care le însoţesc (dacă există), pe
pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului, cu
cel puţin două zile lucrătoare înainte de reuniunea de lucru
pregătitoare în care urmează să fie anunţate. Cererea de
anunţare a unui proiect de document de politici publice
marchează începutul etapei de consultare.
În cadrul reuniunii de lucru pregătitoare şedinţei de Guvern

se stabilesc termenele procedurii de consultare şi instituţiile
publice ce urmează a fi consultate.
Procedura de consultare va fi coordonată de către iniţiatorului
proiectului de document de politici publice. Acesta va
transmite proiectul însoţit de o adresă de înaintare tuturor
instituţiilor ce urmează a fi consultate.
Perioada pentru consultare este de 15 zile lucrătoare de la
data reuniunii de lucru pregătitoare în cadrul căreia proiectul
a fost anunţat, cu posibilitatea prelungirii acestui termen la
maximum trei luni, la solicitarea iniţiatorului.
Iniţiatorul are obligaţia de a se consulta cu următoarele

ministere şi instituţii publice:
\\\Ministerul Finanţelor Publice - pentru toate proiectele de
documente de politici publice cu impact financiar;
\\\Aparatele de lucru ale miniştrilor de stat, ministere şi
alte autorităţi publice desemnate în cadrul reuniunii de lucru
pregătitoare şedinţei Guvernului;
\\\Consiliul Concurenţei - pentru toate proiectele de
documente de politici publice cu impact în domeniul concurenţei
sau al ajutorului de stat;
\\\Consiliul Economic şi Social - în situaţia în care obţinerea
avizului acestuia este obligatorie;
\\\Consiliul Suprem de Apărare a Ţării - în situaţia în care
obţinerea avizului este obligatorie;
\\\Consiliul Superior al Magistraturii - în situaţia în care
obţinerea avizului acestuia este obligatorie.

Perioada de consultare se desfăşoară în două etape:
\_în prima etapă, iniţiatorul primeşte şi analizează toate
punctele de vedere exprimate în scris şi întocmeşte declaraţia
de obiecţii;
\_în a doua etapă, declaraţia de obiecţii este retransmisă
instituţiilor a căror consultare este obligatorie, pentru
formularea punctelor de vedere finale, iniţiatorul având
obligaţia de a actualiza declaraţia de obiecţii.
După expirarea perioadei de consultare şi dacă nu există

niciun răspuns din partea autorităţilor publice consultate, se
consideră că instituţia în cauză nu are de formulat observaţii
sau propuneri privind proiectul trimis spre consultare.
În cazul în care iniţiatorul nu este de acord total sau parţial

cu punctele de vedere exprimate de autorităţile publice
consultate, acesta va convoca şi va conduce o şedinţă de
consultare interinstituţională, care se poate desfăşura şi în
cadrul consiliului interministerial din domeniul respectiv.
Şedinţa de consultare interinstituţională va fi organizată în
termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea perioadei de
consultare.
După şedinţa de consultare interinstituţională:

\_dacă în cadrul şedinţei s-a ajuns la un acord, iniţiatorul
transmite spre avizare proiectul de document de politici
publice actualizat, împreună cu setul de documente
însoţitoare;
\_dacă în cadrul şedinţei interinstituţionale nu s-a ajuns la un acord,
iniţiatorul transmite Secretariatului General al Guvernului
proiectul de document de politici publice actualizat şi setul de
documente însoţitoare pentru a fi discutate în cadrul primei
reuniuni de lucru pregătitoare.
Procedura de avizare demarează în termen de trei zile

lucrătoare de la data expirării perioadei de consultare.
Avizele pot fi de tipul:

\_aviz favorabil, fără observaţii;
\_aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri, în situaţia în
care deşi au fost comunicate observaţiile şi propunerile la
proiect, acestea nu au fost însuşite de către iniţiator;
\_aviz negativ;
\_aviz tacit, în situaţia în care termenele de avizare sunt
depăşite sau proiectul este restituit fără precizarea tipului de
aviz.
Termenele generale de avizare sunt de maximum cinci zile
lucrătoare de la primirea proiectului, cu excepţia Ministerului
Finanţelor Publice, pentru care termenul de avizare este de
maximum şapte zile lucrătoare de la data primirii proiectului.
Dacă în cursul procesului de consultare autorităţile publice

avizatoare nu au formulat observaţii şi/sau propuneri, acestea
nu pot da aviz cu observaţii, cu excepţia Ministerului
Finanţelor Publice.
Proiectele de documente de politici publice se transmit

Secretariatului General al Guvernului în original, împreună cu
o copie, numai după obţinerea tuturor avizelor autorităţilor
publice interesate. Secretariatul General al Guvernului emite
un aviz conform cu privire la respectarea standardelor şi
procedurilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru
elaborarea documentelor de politici publice, încheind
operaţiunile din etapa de avizare.
După finalizarea procesului de avizare interministerială a

proiectului de document de politici publice, forma finală
(însoţită dacă este cazul de observaţiile instituţiilor avizatoare
şi de declaraţia de obiecţii) se transmite Consiliului
Concurenţei, Consiliului Economic şi Social, Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării şi/sau Consiliului Superior al
Magistraturii, după caz, în vederea obţinerii avizelor.
După obţinerea acestor avize, iniţiatorul va transmite

Secretariatului General al Guvernului forma finală a
proiectului de document de politici publice, însoţit de
eventualele observaţii ale tuturor instituţiilor avizatoare.
Secretariatul General al Guvernului verifică îndeplinirea

condiţiilor de conformitate ale fiecărui proiect de document de
politici publice. Dacă în urma examinării proiectelor de
documente de politici publice se constată nerespectarea
cerinţelor de formă, Secretariatul General al Guvernului
întocmeşte o notă cuprinzând observaţii şi propuneri, pe care o
supune atenţiei iniţiatorului.
Proiectul de document de politici publice finalizat este

transmis Secretariatului General al Guvernului în vederea
includerii pe agenda reuniunii de lucru pregătitoare, partea A,
punctul I - proiectul agendei de lucru a şedinţei Guvernului,
fiind însoţit de:

\\\adresa de înaintare, care va cuprinde lista documentelor
anexate, precum şi datele persoanei de contact desemnate;
\\\declaraţia de obiecţii;
\\\observaţiile instituţiilor avizatoare, dacă este cazul;
\\\nota justificativă privind argumentele pentru neacceptarea

observaţiilor de formă, dacă este cazul;
\\\procesul verbal al şedinţei consiliului interministerial,
dacă proiectul de document de politici publice a fost analizat
de oricare dintre acestea;
\\\procesul verbal al şedinţei de consultare interinstituţională,
după caz.
Agenda de lucru a şedinţei Guvernului se comunică de către

Secretariatul General al Guvernului împreună cu proiectele de
documente de politici publice, proiectele de acte normative
sau alte documente, precum şi documentele însoţitoare
respective, tuturor membrilor Guvernului, conducătorilor altor
autorităţi publice interesate, precum şi altor participanţi la
şedinţa Guvernului, cu cel puţin 24 de ore înainte de ziua
şedinţei Guvernului.
În cazuri excepţionale, primul-ministru poate aproba ca pe

durata desfăşurării şedinţei Guvernului să fie luate în discuţie
şi proiecte de documente de politici publice, proiecte de acte
normative sau alte documente neînscrise pe agenda de lucru,
dacă acestea reclamă o decizie urgentă a Guvernului.
Decizia Guvernului cu privire la fiecare proiect de document

de politici publice, proiect de act normativ sau alt document,
luată ca urmare a rezultatului dezbaterilor, este marcată prin
anunţul primului-ministru privind adoptarea/aprobarea,
amânarea, respingerea sau retragerea acestuia, după caz.
După adoptare, dacă proiectul de document de politici publice

este aprobat cu modificări în şedinţa Guvernului, iniţiatorul
are obligaţia să modifice textul respectivului proiect de
document de politici publice şi să îl transmită Secretariatului
General al Guvernului.
În situaţia în care iniţiatorul nu operează modificările

aprobate de Guvern, proiectul va fi repus în mod obligatoriu
pe agenda reuniunii de lucru pregătitoare în vederea
modificării sau retragerii acestuia.
Proiectele cărora li s-au adus modificări de fond ca urmare a

discutării şi adoptării lor în şedinţa Guvernului vor fi supuse
unei noi avizări a Consiliului Concurenţei, Consiliului Suprem
de Apărare a Ţării, Consiliului Economic şi Social şi/sau al
Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
În situaţia în care, ca urmare a noii avizări de către aceste

autorităţi, este necesară operarea unor modificări de fond ori
avizul respectiv este negativ, proiectul de document de politică
publică va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a
şedinţei Guvernului.
Dacă ulterior adoptării, iniţiatorul solicită operarea altor

modificări care nu au fost aprobate de Guvern, Secretariatul
General al Guvernului are obligaţia să repună respectivul
proiect pe agenda de lucru.
Secretariatul General al Guvernului publică documentele de

politici publice aprobate de Guvern pe pagina de internet a
Secretariatului General al Guvernului, în baza de date a
documentelor de politici publice, în termen de cinci zile
lucrătoare de la aprobare. Documentele de politică publică
aprobate de Guvern sunt publicate şi de către iniţiator pe
pagina de internet proprie, în termen de cinci zile lucrătoare
de la aprobare. Conform legislaţiei în vigoare, documentele de
politici publice aprobate de Guvern sunt menţinute pe pagina de
internet, atât a Secretariatului General al Guvernului, cât şi a
iniţiatorului, pe toată durata valabilităţii lor.
\ Etapele-cheie pentru implicarea eficientă

a societăţii civile în procesul de elaborare a
proiectelor de documente de politici publice
Momentele cheie ale consultării publice

din perspectiva Academiei de Advocacy
\\\_etapa elaborării proiectului de document de politici publice
de către iniţiator
\\\_etapa consultării autorităţilor publice interesate
\\\_etapa dezbaterii punctelor de vedere divergente cu privire la
proiectul de document de politici publice, dacă acestea
există, în cadrul şedinţei interinstituţionale
\\\_etapa dezbaterii proiectului de document de politici publice
în cadrul consiliului interministerial, dacă este cazul
\\\_etapa avizării proiectului de document de politici publice

Etapa elaborării proiectului de document de politici publice
de către iniţiator este momentul în care eficienţa intervenţiei
societăţii civile este cea mai mare, din mai multe motive:
În etapa de elaborare se identifică şi se fundamentează
variantele de soluţionare a unei probleme de politici publice,
alegându-se varianta optimă de implementat. De aceea acesta
este momentul prielnic pentru structurile societăţii civile în a-
şi apăra argumentat interesele;
Iniţiatorul este cel care îşi asumă responsabilitatea
argumentării oportunităţii şi necesităţii variantei propuse de
politici publice, existând şanse mari ca argumentele părţilor
interesate să fie preluate şi asumate de către iniţiator în
susţinerea proiectului de document de politici publice;
Iniţiatorul este responsabil de implementarea politicii publice
adoptate, fiind în interesul său direct identificarea soluţiei
optime pentru atingerea obiectivelor politicii publice.
Etapa consultării autorităţilor publice interesate oferă

noi oportunităţi pentru influenţarea procesului de elaborare a
politicilor publice.
Pe de o parte, părţile interesate care s-au implicat în etapa de
elaborare a proiectului de document de politici publice pot
continua demersurile de influenţare a procesului, fie în scopul
urmăririi menţinerii variantei de implementare agreate
împreună cu iniţiatorul, fie în scopul promovării unor opinii,
sugestii neacceptate de iniţiator.
Pe de altă parte, etapa de consultare a autorităţilor publice
interesate oferă şansa implicării şi a altor grupuri interesate
ale societăţii civile, grupuri care în prima etapă fie nu s-au
considerat direct afectate/interesate, fie nu au putut fructifica
în timp util oportunitatea consultării publice.
Etapa dezbaterii punctelor de vedere divergente cu privire

la proiectul de document de politici publice, în cadrul şedinţei
interinstituţionale poate constitui o nouă oportunitate de
influenţare, dar care depinde foarte mult de regulamentul de
desfăşurare al şedinţei şi de opţiunea iniţiatorului, care
conduce această şedinţă de consultare interinstituţională.
Etapa dezbaterii în cadrul consiliului interministerial, în

mod asemănător etapei anterioare, poate constitui o
oportunitate de influenţare a procesului de elaborare a
politicilor publice, oportunitate care depinde de regulamentul
propriu de organizare şi funcţionare al fiecărui consiliu
interministerial permanent.
Etapa avizării proiectului de document de politici publice,

fiind printre ultimele oportunităţi de influenţare a procesului
de elaborare a politicilor publice, este şi etapa care oferă
şansele cele mai reduse de succes într-o campanie de
advocacy. Oportunităţile de influenţare vizează atât iniţiatorul
proiectului, cât şi autorităţile publice avizatoare.
La nivelul autorităţilor publice avizatoare, şansele de
influenţare a procesului de elaborare a politicilor publice de
către formele structurate ale societăţii civile sunt legate de
posibilitatea avizării cu observaţii şi propuneri sau chiar a
avizării negative.
La nivelul iniţiatorului, formele structurate ale societăţii civile
pot influenţa în continuare procesul de formulare a politicilor
publice. Iniţiatorul va ataşa la proiectul ce urmează să fie
dezbătut în şedinţa de guvern note justificative privind
neînsuşirea unor propuneri şi sugestii, cum ar fi: observaţiile
instituţiilor avizatoare, dacă este cazul, declaraţia de obiecţii,
nota justificativă privind modalitatea însuşirii observaţiilor
sau, după caz, argumentele pentru neînsuşirea acestora, în
cazul M.F.P., nota justificativă privind argumentele pentru
neacceptarea observaţiilor de formă, dacă este cazul.
În cele ce urme ază, redăm reprezentarea schematic ă a

tr aseului legisl ativ al unui proiect de document de
politici publice la nivelul Guvernului, punctând pe
parcursul tr aseului legisl ativ oportunităţile de
implic are a societăţii civile, în vederea inf luenţării
procesului de elabor are a politicilor publice în
România.

Reuniunea de lucru pregătitoare Procedura de
Site-ul şedinţei de Guvern anunţare a PDPP
SGG (partea B, pct. I din Agendă) (începutul etapei
SGG de consultare)
min. 2 zile
min. 4 zile lucrătoare
Părţi lucrătoare
interesate 1
Părţi
PDPP cu impact financiar M.F.P. interesate
2
Proiectul
IDPP DPP
aparatele de lucru ale miniştrilor de stat, Părţi
ministere şi alte autorităţi publice interesate, interesate
Puncte de desemnate de către SGG
3 vedere scrise
15 zile
cu observaţii şi PDPP cu impact în dom. Consiliul lucrătoare
propuneri concurenţei sau ajut. de stat Concurenţei (max.3 luni)
4
Declaraţia de PDPP conf. Legii nr.109/1997 C.E.S. Părţi
obiecţii interesate
5
Puncte de PDPP conf. Legii nr.415/2002 C.S.A.T.
PROCEDURA DE CONSULTARE
vedere finale
6
PDPP conf. Legii nr.317/2004 C.S.M.
Şedinţă de consultare interinstituţională

în 5 zile lucrătoare
în termen de 3 zile lucrătoare de la
data expirării perioadei de consultare
P P
R Autorităţile publice consultate nu au avut observaţii şi/sau propuneri R
O O
C Părţi C
E interesate E
D Autorităţile publice consultate au avut observaţii şi/sau propuneri acceptate în totalitate D
U U
în termen de 5 zile lucrătoare de la Părţi
R data expirării perioadei de consultare
R
interesate
A IDPP A
Autorităţile publice
D consultate au avut Şedinţă de D
consultare dacă s-a ajuns la un acord
E observaţii şi/sau propuneri E
total sau parţial interinstituţională
C neacceptate de către A
O iniţiator V
N dacă nu s-a ajuns la un acord I
S Z
U Convocarea este însoţită de proiectul DPP A
L actualizat, precum şi de declaraţia de obiecţii R
T Reuniunea de lucru pregătitoare E
A şedinţei de Guvern
R (partea A, pct. III din Agendă)
E
PROCEDURA DE AVIZARE
Părţi
M.F.P. interesate
- Aviz fără observaţii
1 - Aviz cu observaţii max. 7 zile
aparatele de lucru ale lucrătoare de la
- Aviz negativ
miniştrilor de stat, primirea
- Aviz tacit proiectului DPP
ministere şi alte autorităţi Părţi
Părţi
publice interesate, interesate
interesate
desemnate de către SGG
Avizare
max. 5 zile lucrătoare de la
interministerială
Aviz conform cu privire la S.G.G. primirea proiectului DPP
respectarea legislaţiei pentru
elaborarea DPP
IDPP max. 5 zile lucrătoare de la
Consiliul primirea proiectului DPP
- Proiectul DPP în forma Concurenţei
finală
2 - Aviz fără observaţii C.E.S. Părţi
- Observaţiile instituţiilor - Aviz cu observaţii interesate
avizatoare, dacă este - Aviz negativ
cazul - Aviz tacit C.S.A.T. - Adresa de înaintare;
- Proiectul DPP în forma finală;
- Declaraţia de obiecţii;
C.S.M. - Observaţiile instituţiilor
- Proiectul DPP în forma finală avizatoare, dacă este cazul;
- Observaţiile instituţiilor - Nota justific. priv. argumentele
3 Reuniunea de pentru neacceptarea obs. de
avizatoare, dacă este cazul
S.G.G. lucru pregătitoare formă, dacă este cazul;
şedinţei de Guvern - P.v. al şedinţei consiliului
Notă cu observaţii şi
(partea A, pct. I din interministerial, dacă este cazul;
propuneri legate de forma
Agendă) - P.v. al şedinţei de consultare
proiectului DPP
interinstituţională, după caz.
Membrilor Guvernului
cu cel puţin 24 de ore
înainte de ziua şedinţei Conducătorilor altor
Guvernului autorităţi publice interesate
Altor participanţi la
- agenda de lucru a şedinţa Guvernului
şedinţei Guvernului
- Proiectul DPP Aprobare cu
modificări
IDPP
S.G.G.
Adoptare cu IDPP
modificări de fond
Aviz Publicarea pe
S.G.G. Şedinţa Guvernului favorabil pagina de
internet a
Nouă avizare: S.G.G. şi a
Cons. Concurenţei, C.S.A.T., IDPP în 5 zile
C.E.S., C.S.M., după caz. lucrătoare
Decizia Guvernului:
- adoptare/aprobare; - aviz cu observaţii ce implică
- amânare; Proiectul DPP va fi modificări de fond;
- respingere; repus pe agenda de - aviz negativ;
- retragere. lucru a Guvernului
IDPP Părţi interesate
Dacă, ulterior adoptării, iniţiatorul solicită

operarea de modificări neaprobate de Părţi interesate
Guvern, SGG are obligaţia repunerii IDPP
Proiectului DPP pe agenda de lucru
\ Monitorizarea procesului şi evaluarea
impactului implicării societăţii civile în
elaborarea politicilor publice
Monitorizarea procesului de elaborare a politicilor publice, din

perspectiva societăţii civile, în scopul implicării formelor
structurate ale acesteia în procesul de elaborare, dezbatere şi
adoptare a unui proiect de document de politici publice,
presupune dezvoltarea unei relaţii reale de comunicare şi
colaborare cu toţi iniţiatorii de proiecte de documente de politici
publice.
Conform legislaţiei în vigoare, următoarele autorităţi publice

au dreptul să iniţieze proiecte de documente de politici publice
şi proiecte de acte normative, în vederea adoptării/aprobării
de către Guvern:
\_ministerele şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale aflate în subordinea
Guvernului, precum şi autorităţile administrative autonome;
\_organele de specialitate ale administraţiei publice centrale
aflate în subordinea sau în coordonarea ministerelor, prin
ministerele în a căror subordine sau coordonare se află;
\_prefecţii, consiliile judeţene, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, potrivit legii, prin Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative.
Din perspectiva societăţii civile, monitorizarea procesului de

elaborare, consultare, avizare şi adoptare a unui proiect de
document de politici publice presupune monitorizarea
întregului traseu legislativ la nivelul Guvernului.
1. Etapa de elaborare
Din perspectiva societăţii civile, activitatea de monitorizarea
este extrem de dificilă, deoarece nu există un cadru normativ
în acest domeniu, care să reglementeze modalităţi, tehnici şi
termene de implicare a societăţii civile în procesul de
elaborare a unui proiect de document de politici publice.
Neexistând asemenea precondiţii pentru consultarea publică,
nu există nici obligativităţi pentru iniţiator, astfel incât acesta
nu trebuie să anunţe public demararea etapei de elaborare a
unei politici publice.
Acest aspect, în afara unui cadru normativ clar, rămâne la
latitudinea iniţiatorului.
Cu alte cuvinte, monitorizarea procesului de elaborare a unei
politici publice, în scopul implicării societăţii civile, cu toate că
este cea mai importantă etapă, depinde în mod covârşitor de
relaţia de comunicare şi colaborare dintre societatea civilă şi
iniţiatorii proiectelor de documente de politici publice.
2. Etapa de anunţare
Iniţiatorul trebuie să anunţe respectivul proiect de politici publice
în reuniunea săptămânală de lucru pregătitoare şedinţei de Guvern.
Societatea civilă poate monitoriza Anunţul unui proiect de act
urmărind constant site-ului Secretariatului General al
Guvernului, la adresa http://www.sgg.ro/legislativ/cautare.php
Conform legislaţiei în vigoare, Secretariatul General al Guvernului
publică proiectele de documente de politici publice şi
proiectele de acte normative înscrise în cererea de anunţare,
precum şi documentele care le însoţesc pe pagina de internet a
Secretariatului General al Guvernului, cu cel puţin două zile
lucrătoare înaintea reuniunii de lucru pregătitoare în care
urmează să fie anunţate.
H.G. nr. 1226/2007 nu face nici un fel de precizare referitoare
la obligativitatea iniţiatorului de a afişa pe pagina de internet
proprie proiectul de document de politici publice.
Una dintre deficienţele majore constatate în privinţa bazei de
date a documentelor de politici publice constituite la nivelul
Secretariatului General al Guvernului este aceea că proiectele
de documente de politici publice sunt afişate cu un minim de
caracteristici, şi anume: caracterul documentului (respectiv
acela de proiect de politică publică), iniţiatorul, data anunţării
în reuniunea de lucru pregătitoare şedinţei de Guvern, data
demarării procedurii de consultare, numărul de înregistrare,
proiectul de document de politică publică.
3. Etapa de consultare
În cadrul reuniunii de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului
în care a fost anunţat un proiect de document de politici
publice se stabilesc următoarele:
\_perioada de consultare (15 zile lucrătoare, cu posibilitatea
prelungirii perioadei, la solicitarea iniţiatorului, însă nu mai mult de
3 luni);
\_instituţiile a căror consultare şi avizare sunt obligatorii.

După cum am menţionat şi anterior, în baza de date a
documentelor de politici publice afişată pe site-ul
Secretariatului General al Guvernului, referitor la perioada de
consultare, se menţionează doar data începerii procedurii de
consultare.
Deoarece nu există obligativitatea furnizării de informaţii din
oficiu, sugerăm apelarea la Legea transparenţei pentru
obţinerea de informaţii şi documente publice necesare implicării
în proces. Pe baza acestei legi, reprezentanţii societăţii civile
pot solicita:
\\\proiectul de document de politici publice;
\\\perioada de consultare;
\\\ministerele şi autorităţile publice desemnate a fi

consultate;
\\\termenele de consultare stabilite;
\\\punctele de vedere exprimate în scris de către ministerele

şi autorităţile publice consultate;
\\\declaraţia de obiecţii formulată de către iniţiator vizavi de
sugestiile şi propunerile colectate;
\\\punctele de vedere finale ale ministerelor şi autorităţilor
publice consultate;
\\\declaraţia de obiecţii actualizată;
\\\regulamentul de funcţionare al eventualei şedinţe

interinstituţionale pentru rezolvarea punctelor de vedere
divergente, în scopul evaluării şanselor de implicare a
reprezentanţilor societăţii civile la acest nivel;
\\\regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului
interministerial permanent în care urmează să fie dezbătut
proiectul de document de politici publice, în acelaşi scop al
evaluării şanselor de implicare a reprezentanţilor societăţii
civile şi la acest nivel;
\\\procesul verbal al şedinţei interinstituţionale organizate pe
marginea punctelor de vedere divergente;
\\\procesul verbal al consiliului interministerial, dacă
respectiva politică publică a fost dezbătută într-un astfel de
consiliu permanent.
4. Etapa de avizare
În monitorizarea etapei de avizare, la fel ca şi în cazul
monitorizării etapei de consultare, singurul instrument
legislativ la îndemâna societăţii civile este Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Cu ajutorul acestui instrument, putem solicita informaţii şi
documente publice, cum ar fi:
\_termenele stabilite pentru avizare;
\_avizele formulate de ministerele şi autorităţile publice
consultate;
\_observaţiile instituţiilor avizatoare şi nota justificativă privind
nepreluarea acestora, dacă este cazul;
\_data şedinţei Guvernului pe agenda de lucru a căreia a fost
introdus proiectul de document de politici publice;
\_stenograma şedinţei Guvernului.
Pentru o monitorizare cât mai eficientă, reprezentanţii
societăţii civile pot folosi instrumentul legislativ oferit de Legea
nr. 544/2001 în paralel, în relaţie cu toţi actorii implicaţi în
proces, şi anume:
\\\iniţiatorulproiectului de document de politici publice;
\\\Secretariatul General al Guvernului;
\\\ministerele şi autorităţile publice desemnate a fi consultare.
5. Etapa de adoptare
Monitorizarea procesului de elaborare a politicilor publice din
perspectiva societăţii civile se încheie în etapa de adoptare a
documentului de politici publice.
După dezbaterea în şedinţa de Guvern, Secretariatul General
al Guvernului publică pe pagina sa de internet documentele
de politici publice aprobate de Guvern, în baza de date a
documentelor de politici publice 8, în termen de 5 zile lucrătoare
de la aprobare.
Documentele de politică publică aprobate de Guvern sunt
publicate şi de către iniţiator pe pagina de internet proprie, în
termen de cinci zile lucrătoare de la aprobare.
Aceste documente sunt menţinute pe pagina de internet pe
toată durata valabilităţii lor.
Concluzionând, putem afirma că nu există cadrul legal practic

care să permită implicarea societăţii civile în procesul de
elaborare a politicilor publice. Legea transparenţei oferă doar
acces la informaţii publice suport pentru monitorizare, în
perspectiva informării şi în eventualitatea implicării, care poate
avea loc doar într-un context permisiv al autorităţilor
administraţiei publice centrale.
8 Baza de date a documentelor de politici publice a fost constituită de către

Secretariatul General al Guvernului la adresa de internet
http://www.sgg.ro/legislativ

Cadrul normativ care permite evaluarea impactului implicării
societăţii civile în procesul de elaborare a politicilor publice
este relativ satisfăcător.
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de
interes public facilitează accesul la diferitele variante ale
proiectului de document de politici publice, precum şi
documentele anexe ce au însoţit proiectul în etapele de
consultare şi avizare.
Astfel, se poate analiza şi evalua impactul procesului de
consultare publică în etapele de elaborare, dezbatere şi
adoptare a unui document de politici publice.
Conform art. 50 din Regulamentul de funcţionare a

Guvernului (adoptat prin H.G. nr. 1226/2007), instrumentele
de prezentare şi motivare, variantele şi formele succesive ale
proiectelor de acte normative, originalul actului normativ
adoptat, precum şi documentele de politici publice se păstrează
de către Secretariatul General al Guvernului, astfel încât să se
asigure cunoaşterea întregului proces de elaborare a actului
normativ respectiv.
Cu alte cuvinte, Secretariatul General al Guvernului se va
preocupa de asigurarea cunoaşterii întregului proces de
elaborare doar a actului normativ, nu şi a politicilor publice.
§4.
Propuneri privind creşterea implicării societăţii
civile în procesul de elaborare a politicilor publice
Pentru creşterea şi eficientizarea procesului de consultare

publică în domeniul politicilor publice trebuie asigurat, în
primul rând, cadrul legislativ.
Niciuna dintre prevederile legislative actuale nu face referire la
proiectele de documente de politici publice, ci doar la
proiectele de acte normative, care sunt, de fapt, instrumente
de implementare a politicilor publice.
Propunerea Academiei de Advocacy

O primă propunere de îmbunătăţire a procesului de
consultare publică în domeniul politicilor publice constă
în extinderea sferei de aplicare a legislaţiei specifice
transparentizării procesului decizional şi a implicării
societăţii civile şi asupra procesului de elaborare,
consultare, avizare şi adoptare a proiectelor de
documente de politici publice.
Reglementările propuse pentru modificare sunt:

\_H.G. nr. 314 din 15 martie 2001 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea comisiilor de dialog social în cadrul
unor ministere şi al prefecturilor;
\_Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenţa
decizională în administraţia publică;

\_H.G. nr. 521 din 9 iunie 2005 privind procedura de
consultare a structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte
normative.
În scopul facilitării monitorizării şi evaluării procesului de

elaborare a politicilor publice din perspectiva societăţii civile, o
a doua propunere de îmbunătăţire a procesului de consultare
publică în domeniul politicilor publice vizează
transparentizarea întregului proces de elaborare, consultare,
avizare şi adoptare a proiectului de document de politici
publice, după modelul realizat pe site-urile Camerelor
Parlamentului României.
Propunerea Academiei de Advocacy

Transparentizarea întregului proces de elaborare,
consultare, avizare şi adoptare a unui proiect de
document de politici publice, prin completarea bazei de
date a documentelor de politici publice.
Astfel, din perspectiva Academiei de Advocacy, premisele unei

consultări publice reale, coerente şi eficiente impun
completarea bazei de date a documentelor de politici publice
construite şi gestionate de Secretariatul General al Guvernului
cu informaţii şi documente cum ar fi:
\\consultările publice efectuate de către iniţiator, în etapa de
elaborare a proiectului de document de politici publice, cu
caracteristici precum data consultării publice, participanţii,
minuta consultării publice;
\\observaţiile şi propunerile colectate de la societatea civilă în
etapa de elaborare împreună cu nota justificativă privind
preluarea sau nu a acestora;
\\ministerele şi autorităţile publice desemnate a fi
consultate, cu termenele de consultare aferente;
\\traseul legislativ parcurs, cu termenele aferente;
\\traseul legislativ ce urmează a fi parcurs, cu termenele
aferente;
\\observaţii şi sugestii formulate în etapa de consultare;
\\consultările publice organizate pe parcursul traseului
legislativ, cu caracteristici precum data consultării publice,
participanţii, minuta consultării publice;
\\anunţul consultărilor publice ce urmează a fi organizate pe
parcursul traseului legislativ;
\\data organizării şedinţei interinstituţionale, dacă este
cazul, cu minuta aferentă;
\\data organizării consiliului interministerial permanent,
dacă este cazul, cu minuta aferentă;
\\toate documentele care însoţesc proiectul de document de
politici publice, şi anume:
\\\punctele de vedere scrise colectate de la ministerele şi
autorităţile publice desemnate a fi consultate;
\\\declaraţ ia de obiecţii;
\\\declaraţ ia de obiecţii actualizată;
\\\punctele de vedere scrise colectate de la reprezentanţi ai

societăţii civile;
\\\no ta justif icativă privind preluarea sau nu a propunerilor şi
sugestiilor primite din partea societăţii civile;
\\\av izele emise de ministerele şi autorităţile publice consultate;
\\\varianta f inală adoptată a documentului de politici publice.

§.
Lista de abrevieri
C.C.T.M. \ Cadru de cheltuieli pe termen mediu
C.E.S. \ Consiliul Economic şi Social
C.S.A.T. \ Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
C.S.M. \ Consiliul Superior al Magistraturii
D.P.P. \ Direcţia de Politici Publice
DPP \ Document de politică publică
IDPP \ Iniţiatorul unui proiect de document de politică publică
M.F.P. \ Ministerul Finanţelor Publice
N.I.F. \ Noi iniţiative de finanţare
S.G.G. \ Secretariatul General al Guvernului
U.P.P. \ Unitate de Politici Publice
§.
Bibliografie
Corina Dragomirescu (coord.), Radu Nicosevici, Mircea Mitruţiu,

Bianca Toma, Tudor Flueraş, Despina Pascal, Simona Fiţ, Codru
Vrabie, Zoltan Kiraly, Campania de advocacy - ghid practic
pentru organizaţiile cu membri, Artpress, Timişoara, 2007;
Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice şi

evaluarea impactului, Proiect PHARE RO2003/IB/OT-10
"Consolidarea capacităţii Guvernului României de a gestiona şi
coordona politicile publice şi procesul decizional", Secretariatul
General al Guvernului, Bucureşti, 2006;
De la opacitate la transparenţă. Experienţele participării cetăţeneşti

la decizia publică, Editura Politehnica, Timişoara 2004;
Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei

publice centrale 2008-2013, document de politică publică
elaborat de Secretariatul General al Guvernului;
Raport cu privire la implementarea reglementărilor în domeniul

evaluării preliminare a impactului deciziilor guvernamentale o
dată cu intrarea în vigoare a H.G. nr. 775/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind formularea, monitorizarea şi evaluarea
politicilor publice şi a H.G. nr. 1361/2006 cu privire la conţinutul
instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte
normative supuse aprobării Guvernului (ianuarie-decembrie 2007);
Raport privind implementarea HG nr. 775/2005 pentru aprobarea

regulamentului privind formularea, monitorizarea şi evaluarea
politicilor publice (februarie-decembrie 2006);
Raportul final al Grupului Mandelkern cu privire la o mai bună

reglementare, 13 noiembrie 2001;

Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată,
publicată în Monitorul Oficial nr. 777 din 25 august 2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
H.G. nr. 314 din 15 martie 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea comisiilor de dialog social în cadrul unor ministere
şi al prefecturilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 142 din data
de 22 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenţa decizională

în administraţia publică, publicată în Monitorul Oficial nr. 70
din data de 3 februarie 2003;
H.G. nr. 521 din 9 iunie 2005 privind procedura de consultare a

structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale la elaborarea proiectelor de acte normative, publicată în
Monitorul Oficial nr. 529 din data de 22 iunie 2005;
H.G. nr. 775 din 14 iulie 2005 privind procedurile de elaborare,

monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central,
publicată în Monitorul Oficial nr. 685 din data de 29 iulie 2005,
cu modificările şi completările ulterioare;
H.G. nr. 870 din 28 iunie 2006 pentru aprobarea Strategiei pentru
îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare
a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale,
publicată în Monitorul Oficial nr. 637 din 24 iulie 2006;
H.G. nr. 1361 din 27 septembrie 2006 privind conţinutul

instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte
normative supuse aprobării Guvernului, publicată în Monitorul
Oficial nr. 843 din data de 12 octombrie 2006;
H.G. nr. 1807 din 13 decembrie 2006 pentru aprobarea

Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen
mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central -
Etapa I: Elaborarea Planurilor Strategice - Componenta de
Management, publicată în Monitorul Oficial nr. 1024 din data de
22 decembrie 2006;
H.G. nr. 1226 din 10 octombrie 2007 pentru aprobarea

Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului,
pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de
documente de politici publice, a proiectelor de acte normative,
precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării,
publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din data de 23 octombrie 2007;
H.G. nr. 158 din 13 februarie 2008 pentru aprobarea Metodologiei

privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al
instituţiilor administraţiei publice de la nivel central - Etapa a II-a:
Elaborarea Planurilor Strategice - Componenta de programare bugetară,
publicată în Monitorul Oficial nr. 134 din data de 21 februarie 2008.
Lucrări apărute în colecţia Academiei de Advocacy
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Academia de Advocacy a elaborat publicaţii proprii pentru

sprijinirea societăţii civile româneşti, pe lângă rapoartele de
monitorizare, analizele diagnostic sau documentele de
poziţie.
█__Barometrul spiritului antreprenorial - Regiunea Vest a

României (2004). Studiu de cercetare a spiritului
antreprenorial
█__De la opacitate la transparenţă. Experienţele

participării cetăţeneşti la decizia publică (2004). Experienţe
colectate în primul an de implementare a Legii
transparenţei decizionale
█__Responsabilitateşi dezvoltare. Raport de monitorizare

a parlamentarilor din circumscripţiile electorale Arad,
Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş (2004)
█__Iniţiativă privată şi regionalizare economică. Raport

de nevoi ale sectorului privat din Regiunea V Vest (2004)
█__Raport de monitorizare a Parlamentului României.

Sesiunea februarie-iunie 2005 (2005)
█__Campania de advocacy. Ghid practic pentru

organizaţiile cu membri (2007)
█__Implicareasocietăţii civile în procesul de elaborare,

monitorizare şi evaluare a politicilor publice. Ghid
(2009)
█__Agenda politicilor publice finanţate prin bugetul de

stat 2009 (2009)
În lucru: Tehnici şi proceduri de consultare publică eficientă

Dialogul este un proces emergent, surprinzător şi plin de sensuri.
Trăim vremuri complicate, în care dialogul a devenit ultima cale de
înţelegere, vocea consultărilor şi dezbaterilor fiind acoperită de
sunetele stridente ale luptelor inutile. Dialogul ar trebui reinventat
pentru ca democraţia să nu sufere. Academia de Advocacy îşi
propune să aducă la masa dialogului oameni şi grupuri de interese
care par ireconciliabile. Vrem să refacem sensul dialogului, să
reînvăţăm să vorbim şi mai ales să ascultăm.
Radu Nicosevici
Preşedinte
Academia de Advocacy din Timişoara
Democraţia participativă înseamnă implicarea directă a grupurilor

interesate la decizia publică. Intervenţia lor nu poate avea loc
oricum, oricând şi cu orice preţ. Experienţele româneşti dovedesc
că societatea civilă are valoare adăugată, are soluţii viabile la
problemele de interes general care preocupă decizia publică. Dar ea
nu este ascultată încă. Nu reprezintă o miză permanentă pentru
decidentul politic, deşi îşi aduce contribuţia voluntar. Academia de
Advocacy şi-a propus să sprijine reprezentanţii societăţii civile şi
mediul jurnalistic, să-i echipeze cu tehnici şi instrumente potrivite
pentru a exersa intervenţii de substanţă în elaborarea, evaluarea şi
monitorizarea politicilor publice de interes pentru ei. Societatea
civilă trebuie să ştie ce i se pregăteşte, cu ce preţ, când şi cum
poate să intervină. Crearea consensului în elaborarea unei politici
publice are avantaje pentru toate părţile implicate în proces. Este
predictibilă pentru sector, va fi acceptată mai uşor de beneficiari, va
fi pusă în practică fără obstacole majore şi va fi sustenabilă.
Decidentul politic câştigă încrederea beneficiarilor şi reciproc.
Corina Dragomirescu
Manager de proiect
Academia de Advocacy din Timişoara

5334 Implicarea Societatii Civile in Elaborare Monitorizare Evaluare Politici Publice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5334 Implicarea Societatii Civile in Elaborare Monitorizare Evaluare Politici Publice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Simona Fiţ

IMPLICAREA SOCIETĂŢII CIVILE

Simona Fiţ Radu Nicosevici

Acest proiect este pus în practică cu sprijinul nemijlocit şi suportul financiar al

Timişoara, iunie 2009

A cade mia de Advo cacy

b-dul Republicii nr. 9, et. 2, cam. 212, 300159 Timişoara

Toate drepturile sunt rezervate Academiei de Advocacy. Atât

în această publicaţie aparţin Academiei de Advocacy şi nu reflectă

Implicarea societăţii civile în procesul de elaborare, monitorizare

Influenţăm politicile publice în favoarea grupurilor de interese

Academia de Advocacy susţine şi aplică, în toate acţiunile şi

█ Training în advocacy şi politici publice

█ Cercetare / documentare / analize diagnostic

█ Consultări publice structurate. Audieri publice

█ Monitorizarea activităţii parlamentare

█ Campanii de advocacy şi/sau asistenţă

█ Mediul asociativ prezintă încă următoarele neajunsuri:

█ La nivelul instituţiilor care elaborează politici şi reglementări

█ Prin intermediul acestui proiect, Academia de Advocacy îşi propune:

█ La finalizarea proiectului se vor înregistra următoarele rezultate:

1. Politica şi politica publică - delimitări conceptuale . . . . . . 2

2. Consultarea publică în cadrul procesului

D i se mi n are a inf or maţ ie i . . .. . . .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . . 11

Cole ctarea de informa ţ i i . . . . . .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . . 11

Sint et izare a r ezult at elor co ns u lt ăr i i p u b li ce . . .. .. . . . . . . .. . . . .. 22

3. Implicarea societăţii civile în procesul

P r o ce d u r a d e e l abo r are , con s u lt a r e , a v iz a r e

E t a pe le ch eie pen tr u i m pl i ca r e a ef i cie ntă a societăţ ii

4. Propuneri privind creşterea implicării societăţii

GHID | IMPLICAREA SOCIETĂŢII CIVILE ÎN PROCESUL DE

ELABORARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE A POLITICILOR PUBLICE 1

Acest ghid este un instrument de lucru dedicat în principal

Ghidul este structurat în patru părţi distincte. Prima parte a

GHID | IMPLICAREA SOCIETĂŢII CIVILE ÎN PROCESUL DE

ELABORARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE A POLITICILOR PUBLICE 1

Pentru a asigura gestionare eficientă a banului şi domeniului

Aspecte esenţiale ale managementului

\\\_o bună colaborare între nivelul politic şi

Politica, într-o societate democratică, reprezintă un set

Politica publică reprezintă un alt set de reguli şi proceduri

Linia de delimitare dintre politică şi politici publice este

Sistemul politicilor publice reprezintă ansamblul instrumentelor,

Problema de politici publice reprezintă o situaţie socială,

1 Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a

GHID | IMPLICAREA SOCIETĂŢII CIVILE ÎN PROCESUL DE

ELABORARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE A POLITICILOR PUBLICE 3

Elaborarea politicilor publice este un serviciu tehnic şi

Planificarea politicilor publice este procesul prin care sunt

Documentele de politici publice sunt instrumente de decizie

Propunerea de politici publice este unul dintre documentele

Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de

Proiectele de acte normative sunt instrumente de reglementare

2 H.G. nr.775 din 14 iulie 2005 privind procedurile de elaborare, monitorizare şi

Proiectele de acte normative cu impact asupra domeniilor

Politicile publice ar trebui să derive din platformele electorale

O propunere de politică publică poate genera unul sau mai

Conform normelor în vigoare, "proiectele de acte normative cu

4 Regulamentul din 10 octombrie 2007 privind procedurile, la nivelul Guvernului,

GHID | IMPLICAREA SOCIETĂŢII CIVILE ÎN PROCESUL DE

ELABORARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE A POLITICILOR PUBLICE 5

De asemenea, important de menţionat este şi faptul că

Implicarea formelor structurate ale societăţii civile în procesul

Implicarea reprezentanţilor părţilor interesate în elaborarea