Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerii

Costul indatorarii pe termen

mediu si lung

Masteranzi: Albu Marius Gabriel

Epure Andrei
Florescu Cosmin
 Costul creditului bancar pe termen mediu si lung

Presupunem ca o firma contracteaza un credit bancar pe termen mediu si lung în suma

D, si se angajeaza (promite) sa ramburseze creditorului sau (bancii) anuitatile Ai, i = 1, n .
Costul împrumuturilor (datoriilor) poate fi masurat prin costul actualizat utilizat atât în
selectarea dintre mai multe posibilitati de împrumut, dar si în determinarea costului mediu
ponderat al capitalului firmei.
Costul actualizat al împrumuturilor este dat, asa cum s-a mai precizat, de acea rata de
actualizare rd care permite egalarea sumei datoriilor contractate, în cazul nostru D, cu
anuitatile (rate de rambursat si dobânzi) actualizate cu aceasta rata, astfel:

n
Ai
D=∑
i =1 (1 + rd )
i

În continuare, vom defalca anuitatile tinând sau nu cont de incidenta impozitului si

daca rambursarea se face integral la sfârsitul celor n ani, proportional în timp sau, în situatii
mai "delicate", neuniform în timp.
Astfel:
a) fara incidenta impozitului
¨ cu rambursarea întregii sume la sfârsitul celor n ani:
n
D⋅d D
D=∑ +
i =1 (1 + rd ) (1 + rd )n
i

¨ cu rambursarea neuniforma în timp:

n
D ⋅ d + Ri
D=∑ i
i =1 (1 + rd )
i

în care:
d = rata nominala a dobânzii (în procente);
Ri = amortizarea din anul "i" (rata de rambursat anuala);
Di = suma din credit ramasa de rambursat la începutul anului "i".
Între Ri si Di sunt valabile urmatoarele relatii:
D1 = D
D2 = D1 − R1 = D − R1
D3 = D2 − R2 = D( R1 + R2 )
.
.
.
Dn = Dn −1 − Rn −1 = D( R1 + R2 + .....Rn −1 )

¨ cu rambursarea proportionala în timp:

D
În acest caz, R1=R2= ... =Rn=R= , si deci relatia (3) devine:
n
n
Di ⋅ d + R
D=∑
i =1 (1 + rd )
i

b) sub incidenta impozitului

 În aceasta situatie, dobânzile sunt deductibile din profitul impozabil si sarcina reala
suportata de firma este mai mica, adica daca firma debitoare este profitabila, dobânda pe care
ea o va varsa în fiecare an creditorului sau îi permite sa realizeze economii de impozit.
Astfel, considerând T = cota de impozit pe profit, relatiile (2), (3) si (4) devin:
¨ cu rambursarea întregii sume la sfârsitul celor n ani:

n
D ⋅ d (1 − T ) D
D=∑ +
i =1 (1 + rd ) i
(1 + rd )n
¨ cu rambursarea neuniforma în timp:
n
D ⋅ d (1 − T ) + Ri
D=∑ i
i =1 (1 + rd )i
¨ cu rambursarea proportionala în timp:
n
D ⋅ d (1 − T ) + R
D=∑ i
i =1 (1 + rd )i
În relatiile de mai sus expresiile Di×d si Di×d(1-T) reprezinta dobânzile platite si
respectiv suportate de firma.
O mentiune speciala care trebuie facuta, îndeosebi în conditiile actuale ale tarii
noastre, este aceea ca atâta timp cât rata dobânzii poate fi fixa sau variabila, aceasta are o
influenta deosebita asupra fluxurilor de dobânzi. În primul caz, fluxurile de dobânzi sunt
cunoscute de la început, iar în cel de-al doilea caz, acestea pot fi numai estimate cu o anumita
probabilitate.
De asemenea, dat fiind faptul ca apar si o serie de cheltuieli legate de gestionarea
împrumutului, debitorul suporta în plus fata de anuitatile de rambursat si aceste cheltuieli
(daca ele trebuiesc platite ulterior momentului acordarii creditului) sau creditul pe care-l
primeste este diminuat cu suma corespunzatoare acestor cheltuieli (daca ele trebuiesc platite
în momentul acordarii creditului). Chiar daca aceste cheltuieli nu sunt suportate efectiv din
respectivul credit, ele au o legatura directa cu acesta, iar pentru a cunoaste cu exactitate costul
unui împrumut trebuie sa se tina neaparat seama de aceste cheltuieli care uneori pot atinge
sume considerabile.

Costul creditului obligatar

În ceea ce priveste costul creditului obligatar, formulele stabilite anterior pentru

creditul bancar pe termen mediu si lung sunt valabile si aici si se aplica fara dificultati.
Singura problema mai "delicata" apare atunci când împrumutul obligatar se emite cu prima de
emisiun1.
Consideram o firma care emite N obligatiuni, cu valoarea nominala VN si cu pretul de
emisiune PE, cu PE < VN. Suma efectiv încasata este N*PE. Dar firma are posibilitatea sa
diminueze suma profitului impozabil cu diferenta dintre valoarea nominala si pretul de
emisiune, pe masura ce obligatiunile emise sunt rambursate la valoarea lor nominala.
Daca firma ramburseaza suma aferenta a Ni obligatiuni în anul "i", ea poate diminua
profitul impozabil cu o suma egala cu prima de emisiune platita acestor obligatiuni, adica
Ni*(VN -PE). Aceasta diminuare calculata, îi permite, daca este profitabila, sa realizeze o
economie de impozit egala cu Ni*(VN - PE)*T.
Asadar, costul rd al unui împrumut obligatar, emis cu prima, se obtine ca solutie a
ecuatiei:
în care Ai este anuitatea ce trebuie rambursata, calculata conform metodelor prezentate la
costul creditului bancar pe termen mediu si lung.

Costul leasingului

Asa cum am vazut, din cele prezentate anterior, leasingul ne apare ca un mod de
finantare particular ce se poate analiza ca un împrumut, si, deci, costul sau poate fi evaluat sub
forma unei rate actuariale.
Ecuatia fundamentala care sta la baza determinarii costului leasingului este:

Sau:

Rata de actualizare "aL" ca solutie a ecuatiei (2), reprezinta costul explicit al

Lesingului.
Asadar, fluxurile de intrare si fluxurile de iesire pe care le presupune derularea unei
operatiuni de leasing determina, în mod direct, marimea costului acestuia suportat de catre
firma. Este vorba de urmatoarele cash flow-uri (inflow-uri sau outflow-uri):
• valoarea bunului luat în leasing, ce reprezinta, în mod indirect, marimea împrumutului
primit de firma de la societatea de leasing. Pornind de la aceasta valoare se va calcula,
în cadrul contractului de leasing, dobânda (în cazul leasingului financiar) sau
beneficiul (în cazul leasingului operational) de platit locatorului;
• chiria neta platita. Se va lua în considerare economia de impozit realizata de firma
prin deductibilitatea chiriei din profitul impozabil;
• valoarea reziduala a bunului luat în leasing. Este întâlnita în cazul contractelor de
leasing financiar, în conditiile în care acestea prevad transferarea dreptului de
proprietate asupra bunului catre utilizator. Marimea acesteia este stabilita prin
contract sau va fi estimate în functie de preturile negociate la momentul respectiv,
pentru acel bun, tinând cont de deprecierea cumulata.

În plus, fata de aceste elemente care sunt evidente, apreciem ca pentru o corecta
determinare a costului leasingului, în cazul locatarului, ca "iesire" trebuie sa consideram si
economia de impozit aferenta amortizarii, dat fiind faptul ca partea reprezentând amortizarea
bunului luat în leasing nu mai constituie o cheltuiala deductibila si nu mai genereaza o
economie fiscala pentru utilizatorul leasingului. În consecinta, utilizatorul leasingului, nefiind
proprietarul bunului, înregistreaza un cost de oportunitate, determinat de pierderea economiei
de impozit aferenta amortizarii bunului luat în leasing. Asadar, orice contract de leasing
trebuie evaluat atât de locatar cât si de locator.
Locatarul trebuie sa determine daca apelarea la leasing este mai putin costisitoare decât
apelarea la un credit bancar sau unul obligatar, în timp ce locatorul trebuie sa decida ce chirie
este necesara pentru a obtine o rata rezonabila a rentabilitatii.
Dat fiind faptul ca atentia noastra este concentrata, îndeosebi, asupra modalitatilor de
finantare a firmei si costului acestora este firesc sa ne intereseze cu precadere punctul de
vedere al celui care apeleaza la împrumut (utilizatorului), ceea ce nu înseamna, însa, ca
punctul de vedere al societatii de leasing este mai putin interesant.

În consecinta, el se angajaza sa plateasca în viitor chiriile nete CHi(1-T), valoarea

reziduala (VR) si, în plus, dat fiind faptul ca nu este proprietarul bunului, înregistreaza ca
"iesire" si pierderea economiei de impozit aferenta amortizarii (T*Ai).
Deci, în cazul sau, ecuatia (2) se transcrie:
 Prin urmare, daca locatarul determina rata de actualizare care stabileste egalitatea între
fluxurile de intrare imediate cu fluxurile de iesire viitoare, stabileste costul actuarial al
operatiunii de leasing.
Aceasta ar fi, daca putem spune asa, cazul general. Studiind, însa, cu atentie modul în
care este reglementat leasingul în tara noastra, cu accent pe structura ratelor de leasing în
cazul celor doua tipuri de leasing prevazute de legislatia noastra, remarcam faptul ca relatia
(3) este valabila, cel mult, în cazul estimarii costului leasingului operational.
Având în vedere faptul ca, în cazul leasingului financiar, chiriile platite (cota parte
din valoarea de intrare64 a bunului plus dobânda de leasing) nu coincid ca valoare cu
cheltuielile deduse de firma (cota de amortizare a bunului plus dobânda de leasing), acestea
din urma fiind mai mari în primii ani de exploatare65, suntem de parere ca ecuatia de
determinare a costului leasingului trebuie detaliata considerând separat economia de impozit
anuala obtinuta de firma datorata deductibilitatii ratei de leasing (chiriei) din profitul
impozabil. Se va tine, astfel cont si de faptul ca gradul de incertitudine asociat marimii acestor
economii de impozit este diferit de acela specific valorii ratelor de leasing stabilite prin
contract. Este evident faptul ca putem vorbi de economii de impozit numai atunci când firma
obtine profit. Prin urmare, un grad ridicat de risc asociat profiturilor firmei va implica un risc
mai mare aferent realizarii economiilor de impozit si, ca rezultat, rata de actualizare aferenta
acestora poate fi majorata cu o prima de risc.
Asadar, relatia care surprinde aspectele semnalate anterior este:

în care:
EIchi = economia de impozit din anul "i" obtinuta de firma datorata deductibilitatii ratei de
leasing (chiriei);
aEI = rata de actualizare aferenta economiilor de impozit, ce are în vedere gradul de
inceritudine privind realizarea lor.
Aceasta relatie poate fi folosita si în cazul estimarii costului leasingului operational cu
atât mai mult cu cât si în aceasta situatie putem vorbi de o incertitudine în ceea ce priveste
economiile de impozit.
Asa cum am precizat, costul leasingului este solutia ecuatiilor de mai sus ce se
calculeaza dupa metodologia ratei interne de rentabilitate. De altfel, costul leasingului pentru
locatar este contrapartida ratei rentabilitatii pentru locator.
Costul fiecarei surse de finantare, fie acesta capital propriu sau capital împrumutat se
compara cu sursele alternative pe care firma le are la dispozitie si, în mod evident, va fi
selectata sursa cea mai ieftina.
Asa cum am mai precizat, în general, procurarea activelor imobilizate se face pe baza
capitalurilor permanente (îndatorare pe termen mediu si lung si capital propriu), iar finantarea
activelor circulante se face pe baza îndatorarii pe termen scurt.
Tinând cont de interconditionarea decizie de investitii - decizie de finantare, este
evident faptul ca pentru a calcula costul mediu ponderat al capitalului (costul global al
finantarii) trebuie sa adoptam o optica pe termen mediu si lung, întrucât numai prin exceptie
investitiile vor fi finantate din îndatorari pe termen scurt iar activele circulante din capitaluri
permanente.
Aplicatia 87

Consideram ca o intreprindere a contractat doua imprumuturi:

▪ unul in suma de 750.000 lei,pe 5 ani, cu o rata a dobanzii anuala de 22 %.Rambursarea este
neuniforma, in felul urmator:

Anii 1 2 3 4 5
Suma de 250.000 200.000 150.000 100.000 50.000
rambursat(lei)

▪altul in suma de 600.000 lei, pe 3 ani, cu o rata a dobanzii anuala de 16%.Rambursarea este
neuniforma, in felul urmator:

Anii 1 2 3
Suma de 100.000 200.000 300.000
rambursat(lei)

Cota de impozit pe profit este de 16%.

Sa se determine rata costului capitalului imprumutat.

REZOLVARE:

Pentru D1-750.000

Anii Datorie Datorie Dobanda Rata Anuitate Datorie

restanta la platita suporatata creditului restatanta
inceputul (Amortizarea) la sf.
perioadei Perioadei
Di Di*d Di*d(1-T) R (3+4) (1-4)

0 1 2 3 4 5 6
1 750.000 165.000 138.600 250.000 388.600 500.000
2 500.000 110.000 92.400 200.000 292.400 300.000
3 300.000 66.000 65.440 150.000 205.440 150.000
4 150.000 33.000 27.720 100.000 127.720 50.000
5 50.000 11.000 9.240 50.000 59.240 0

Pentru D2-600.000

Anii Datorie Datorie Dobanda Rata Anuitate Datorie

restanta la platita suporatata creditului restatanta
inceputul (Amortizarea) la sf.
perioadei Perioadei
Di Di*d Di*d(1-T) R (3+4 (1-4)

0 1 2 3 4 5 6
1 600.000 96.000 80.640 100.000 180.640 500.000
2 500.000 80.000 67.200 200.000 267.200 300.000
3 300.000 48.000 40.320 300.000 340.320 0
Se determina anuitatile pentru cele doua imprumuturi:
D = D (1) + D(2) = 750.000 + 600.000 = 1.350.000

Anii Anuitatile pentru Anuitatile pentru cel Anuitati totale

primul imprumut D1 de-al doilea
imprumut D2
1 388.600 180.640 569.240
2 292.400 267.200 559.600
3 205.440 340.320 545.760
4 127.720 - 127.720
5 59.240 - 59.240

Se determina rata costului capitalului imprumutat prin incercari succesive , pornind de la

relatia:
569240 559600 545760 127720 59240
1.350.000 = ————— + ————— + ———— + ———— + ————
( 1 + rd ) ( 1 + rd )² ( 1 + rd )³ ( 1 + rd )4 ( 1 + rd )5

Pentru rd = 16%
569240* 0.8621 + 559600 * 0.7432 + 545760 * 0.6407 + 127720 * 0.5523 + 59240 *
0.4761 = 490741 + 415894 + 349668 + 70539 + 28204 = 1355046 – 1350000 = + 5046

Pentru rd = 17%
569240 * 0.8547 + 559600 * 0.7305 + 545760 * 0.6244 + 127720 * 0.5523 + 59240 *
0.4561 = 486529 + 408787 + 340772 + 70539 + 25651 = 1332278 – 1350000 = - 17722

rd – rd1 rd – 0.16 0 - 5046

———— = ———— = ——————
rd2 – rd1 0.17 – 0.16 - 17722 – 5046

rd – 0.16 5046
————— = ————— = 0.2216
0.01 22768

rd = 0.16 + 0.01 * 0.2216

rd = 0.16 + 0.002216 = 0. 162216
rd ≈ 16,22 %

Aplicatia 89

O societate comerciala pe actiuni emite 250.000 obligatiuni, cu o rata a dobanzii de 12 % pe

an. Valoarea nominala a obligatiunii este de 2,5 lei, iar pretul de emisiune este de 2,2 lei.
Creditul obligatar este contractat pe 5 ani, iar rambursarea se face integral la sfarsitul
perioadei.
Cota de impozit pe profit este de 16%.
 Sa se determine rata costului creditului obligatar.

Rezolvare:
Relatia de calcul este:

Suma efectiv incasata de intreprindere este:

Suma pe care intreprinderea trebuie sa o ramburseze este

Astfel, se determina anuitatile ca si in cazul creditului bancar, pentru suma ce trebuie efectiv
rambursata.

Anii Datorie Dobanda Dobanda Rata Anuitate Datorie

restanta la platita suportata creditului restanta la
inceputul (Amortizare) sfarsitul
perioadei perioadei
*d*(1-T)) (R) (3+4) (1-4)
0 1 2 3 4 5 6
1 625000 75000 63000 0 63000 625000
2 625000 75000 63000 0 63000 625000
3 625000 75000 63000 0 63000 625000
4 625000 75000 63000 0 63000 625000
5 625000 75000 63000 625000 688000 0

Relatia de determinare a lui este:

+ + +
+ ;

• Pentru

+ + + +

53036+47520+42429+37834+388864=569683-550000=+19683

• Pentru =13%:

52566+46406+40966+36220+369946=546104-550000=-3896
 Prin interpolare liniara se obtine:

Aplicatia 91

S.C. “X” S.A. ia in leasing un echipament in valoare de 252.336 lei. Durata normala
de functionare (n) este de 5 ani. Rata dobanzii stabilita de catre locator si agregata de locatar
(d) este de 12% pe an. Valoarea reziduala este 0. Cota de impozit pe profit este de 16 %.
De asemenea, se presupune ca profitul inainte de cheltuielile cu leasingul inregistrat
de firma este:
lei
Anul 1 2 3 4 5
Profitul inainte de 90000 95000 90000 100000 105000
cheltuielile cu leasingul

Sa se determine costul leasingului considerand cele doua tipuri de leasing prevazute de

legislatia din tara noastra.

Rezolvare:
Rata de leasing, vazuta ca o anuitate va fi:
d 0,12 1
I⋅ −n
= 252336 ⋅ −5
= 252336 ⋅ ≈ 70000
1 − (1 + d ) 1 − (1 + 0,12) 3, 60
Acum vom stabili, cota parte din valoarea de intrare numita amortizarea leasingului.
Aceasta este determinate ca o diferenta intre rata de leasing si dobanda de leasing calculate
pentru partea de leasing nerambursata.

Scadentarul si defalcarea platilor in cazul contractarii bunului prin leasing financiar

Dobanda de leasing
Partea de leasing ramasa platita pentru o rata Partea de leasing
nerambursata la Rata de a dobanzii de 12% Amortizarea nerambursata la
Anul inceputul anului leasing pe an leasingului sfarsitul anului
1 252.336 70.000 30.280 39.720 212.616
2 212.616 70.000 25.514 44.486 168.130
3 168.130 70.000 20.176 49.824 118.303
4 118.303 70.000 14.197 55.800 62.500
 5 62.500 70.000 7.500 62.500 0
Total 350.000 97.667 252.333

Scadentarul si defalcarea platilor in cazul contractarii bunului prin leasing operational

Partea de leasing ramasa Partea de leasing

nerambursata la inceputul nerambursata la
Anul anului Rata de leasing Beneficiul Cota de amortizare sfarsitul anului
1 252.336 70.000 19.533 50.467 201.869
2 201.869 70.000 19.533 50.467 151.402
3 151.402 70.000 19.533 50.467 100.934
4 100.934 70.000 19.533 50.467 50.467
5 50.467 70.000 19.533 50.467 0
Total 350000 97664 252.336

Daca consideram amortizarea liniara, vom obtine un amortisment anual:

252336
Amortisment anual = = 50467
5
Aceasta analiza este foarte interesanta in ceea ce priveste economiile de impozit obtinute de
firma in functie de tipul de leasing folosit.

Economia de impozit obtinuta in cazul leasingului financiar

Profitul inainte de
cheltuielile cu Cheltuieli cu Cheltuieli cu Profitul Profitul Economia de
Anul leasingul amortizarea dobanzile brut IP 16% net impozit
1 90.000 50.467 30.280 9.252 1.480 7.772 12.920
2 95.000 50.467 25.514 19.019 3.043 15.976 12.157
3 90.000 50.467 20.176 19.357 3.097 16.260 11.303
4 100.000 50.467 14.197 35.336 5.654 29.682 10.346
5 105.000 50.467 7.500 47.033 7.525 39.507 9.275
Total 480.000 252.336 97.667 129.997 20.800 109.198 56.000

Economia de impozit obtinuta in cazul leasingului operational

Profitul inainte de
cheltuielile cu Rata
Anul leasingul leasingului Profit brut IP Profitul net Economia de impozit
1 90.000 70.000 20.000 3200 16.800 11200
2 95.000 70.000 25.000 4000 21.000 11200
3 90.000 70.000 20.000 3200 16.800 11200
4 100.000 70.000 30.000 4800 25.200 11200
5 105.000 70.000 35.000 5600 29.400 11200
Total 480000 350000 130000 20800 109200 56000

Deci, putem calcula costul leasingului:

• In cazul leasingului finciar , vom folosi ecuatia 4 in care VR=0 si aL=aEl

n
CH i + T ⋅ Ai VR n
Elch
I =∑ + − ∑
i =1 (1 + aL ) (1 + aL ) i =1 (1 + aEl )i
n
 n
70000 + 8074 12920 12157 11303 10346 9275
252336 = ∑ −( + + + + =
i =1 (1 + aL ) i
1 + aL (1 + aL ) (1 + aL ) (1 + aL ) (1 + aL )5
2 3 4

65154 65917 66771 67728 68799

+ + + +
(1 + aL ) (1 + aL ) (1 + aL ) (1 + aL ) (1 + aL )5
2 3 4

• pentru aL= 10%

65154*0,9091+65917*0,8264+ 66771* 0,7513+67728* 0,6830+68799*0,6209 =

252846 – 252336= + 510

• pentru aL= 11%

65154*0,9009+65917*0,8116+ 66771* 0,7312+67728* 0,6587+68799*0,5925 =

246462 – 252336 = -5874

Folosind interpolarea liniara avem :

aL − 0,10 0 − 510
=
0,11 − 0,10 −5874 − 510
aL = 0,10 +0,01* 0,079
aL= 10,079%

• in cazul leasingului operational , vom folosi cuatia 3 in care VR = 0

n
CH i (1 − T ) + T ⋅ Ai VR
I =∑ +
i =1 (1 + aL ) i
(1 + aL )n
n
70000(1 − 0,16) + 8074 66874 66874 66874 66874 66874
252336 = ∑ = + + + +
i =1 (1 + aL ) i
(1 + aL ) (1 + aL ) (1 + aL ) (1 + aL ) (1 + aL )5
2 3 4

• pentru aL= 10%

66874*(0,9091+0,8264+ 0,7513+ 0,6830+0,6209) = 252703 – 252336 = +367

• pentru aL= 11%

66874*(0,9009+0,8116+ 0,7312+0,6587+0,5925) = 247219 – 252336 = - 5116

Folosind interpolarea liniara avem:

aL − 0,10 0 − 367
=
0,11 − 0,10 −5116 − 367

aL = 0,10 +0,01* 0,066

aL= 10,066%

Se poate observa ca pentru leasingul operational avem un cost mai mic decat pentru leasingul
financiar (10,079% > 10,066%) si ca amandoua sunt mai mici decat rata dobanzii (12%)
stabilita de locator si agreata de locatar.