Sunteți pe pagina 1din 13

LUAREA DECIZIILOR PRIVIND

TRANZACTIILE CU OPTIUNI PE PIATA


FUTURES

1. Definirea contractelor
Contractele cunoscute sub denumirea de optiuni reprezinta un tip de
contracte cu executarea amanata. In acest caz cumparatorul sau
detinatorul unei optiuni are dreptul de a cumpara sau vinde o anumita
cantitate dintr-un activ specificat, la un pret stabilit in momentul
incheierii contractului si la o data fixata in viitor. Pentru dobandirea
acestui drept, cumparatorul plateste o prima vanzatorului. Daca
cumparatorul se decide sa-si exercite dreptul de acumpara sau vinde
activul, atunci vanzatorul optiunii are obligatia de a livra sau de a
accepta livrarea activului respectiv la pretul de exercitare, indiferent de
pretul curent al activului. De aceea, pierderea potentiala pentru un
vanzator de optiune este nelimitata; in contrast cu acesta, daca
cumparatorul se decide sa nu-si exercite dreptul, lasand optiunea sa
expire, pierderea lui este limitata la prima platita.

2. Clasificarea optiunilor

Dupa dreptul acordat, optiunile sunt de doua tipuri: call si put.


O optiune call acorda cumparatorului, deci celui care plateste
prima, dreptul de a cumpara activulde baza. In optiune se specifica
dreptul de exercitare, la care activul poate fi cumparat la scadenta
optiunii, sau inaintea acesteia, la un pret de exercitare specificat. O
optiune put acorda cumparatorului dreptul de a vinde activul de

1
baza, la scadenta optiunii, sau inaintea acesteia, la un pret
specificat.

3. Valoarea optiunilor

Valoarea unei optiuni are doua componente: valoarea


intrinseca si valoarea-timp. O optiune cu valoare intrinseca se
considera a fi “in bani”, iar o optiune fara valoare intrinseca poate
fi “in afara banilor”. Valoarea intrinseca este determinata de relatia
dintre pretul de exercitare si pretul curent al activului de baza,
relatie ilustrata in continuare

Scenarii ale pietei Optiunile call Optiunile put


Pretul curent al activului > “in bani” “in afara
pretul de exercitare banilor”
Pretul curent al activului “la bani” “la bani
= pretul de exercitare
Pretul curent al ctivului “in afara “in bani”
< pretul de exercitare banilor”

4. Valoarea timp reflectata in luarea deciziilor


Valoarea-timp reflecta potentialul optiunii de a cistiga valoarea
intrinseca pe parcursul duratei de viata si se calculeaza ca
diferenta intre prima curenta a optiunii si valoarea sa

2
intrinseca.Considerand celelalte variabile egale, cu cat perioada de
timp ramasa pina la expirarea optiunii este mai indelungata cu atat
si prima optiunii va fi mai mare, probabilitea ca pretul activului de
baza sa atinga un nivel la care exercitarea optiunii este profitabila ,
fiind mai mare. Deoarece , valoarea timp tinde la zero pe masura
apropierii datei de expirare, optiunile sunt considerate active
consumabile.
Dreptul cumparatorului de a exercita optiunea expira la data
expirarii contractului. Data de expirare a optiunii poate fii diferita
de data exercitarii contractului., respectiv data la care dreptul
cumparatorul este exercitat.
Un al doilea criteriu de identificare a unei optiuni, il reprezinta
clasa acesteia. Optiunile de acelasii tip care au aceeasi data de
expirare fac parte din aceeasi clasa.De exemplu, optiunile call
asupra contractelor futures cu aur cu data de expirare in luna
noiembrie 1994, fac parte din aceeasi clasa.
Seria optiunii reprezinta cel de-al treilea creiteriu de
individualizae a unei optiuni : optiunile din aceeasi clasa, cu
acelasi pret formeaza o serie de optiuni.
Spre deosebire de contractele futures, optiunile pot fi
tranzactionate in carul burselor sau over-the-counter (OTC).
Acestea din urma sunt standardizate, clauzele contractuale fiind
negociate de catre partile contractului, respectiv de catre dealeri si
clienti. De exemplu optiunile de tip asiatic sunt tranzactionate
numai OTC.

5. Scenariile pietei ce stau la baza luarii deciziilor

Optiunile pot fi utilizate penteu crearea de portofolii ale caror


trasaturi unice permit atingerea unor scopuri investitionale

3
imposibill de realizat prin tranzactii futures. De exemplu , anumite
operatiuni cu optiuni vor determina obtinerea de profit chiar in
cazul in care pretul activului de baza ramane constant.
De asemenea, tranzactiile de hedging cu optiuni permit
societatilor comerciale o mai mare flexibilitae in managementul
riscului. Astfel, agentii economici pot utiliza contractele de optiuni
ca protectie impotriva miscarilor nefavorabile ale pretului activului
de baza, pastrand in acelasi timp, oportunitatea de obtinere a unui
profit , datorat miscarii favorabile a pretului. Aceste avantaje sunt,
insa, obtinute prin plata unui pret , reprezentat de primele
optiunilor. In continuare sint reprezentate scenariile de baza ale
tranzactiilor cu optiuni pe futures, tranzactii caracteristice burselor
de marfuri.

Scenarii simple
Un speculator, ce prevede o crestere, a preturilor, va cum para
optiuni call, iar un speculator, ce prevede o scadere a preturilor, va
cumpara optiuni put. Daca aceste estimari prevad fluctuatii
puternice ale pretului achizitionarea unotr optiuni “in-afara-
banilor” devine foarte atractiva; acestea sunt mai ieftine si ofera
posibilitatea unor profituri ridicate, fara riscuri aditionale.
In mod simetric, un speculator ce se bazeaza pe stabilitatea
preturilor sau pe usoara lor scadere, va vinde optiuni call, iar un
speculator ce mizeaza pe stabilitatea preturilor sau pe usoara lor
crestere , va vinde optiuni put. Acestia din urma vor fi atrasi de
optiunile “in-bani”, incercand sa materializeze valoarea timp a
optiunilor. Scenariile speculative simple sunt foarte riscante,
pierderile ce se inregistreaza fiind substantiale, daca estimarile se
dovedesc a fi incorecte.

4
Scenariile cu optiuni acoperite
Un astfel de scenariu presupune vanzarea sau cumpararea unei
optiuni impreuna cu adoptarea unei pozitii compensatorii in
contractul futures de baza.
Vanzarea unei optiuni call pe futures impreuna cu o pozitie
long in acest contract futures este cunoscuta sub denumirea de
vanzare call acoperita

Vanzare cal acoperita= short call + long futures

Acest scenariu permite initiatorului incasarea primei optiunii


call, in schimbul renuntarii partiale sau totale la profitul potential
determinat de o crestere a pretului futures.Scenariul este atractiv in
cazul unor estimari de stabilitate a pretului futures, deoarece in
acest scenariu , o pozitie long futures nu este profitabila. Totusi,
daca preturile scad, pierderile pot fi substantiale.
Vanzarea unei optiuni put pe futures impreuna cu o pozitie
short in acest contract futures este cunoscuta sub denumirea de
vanzare put acoperita.

Vanzarea put acoperita = short put + short futures

Similar cu vanzarea call acoperita, acest scenariu este atractiv


in cazul unor estimari de stabilitate a pretului futures, deoarece, in
acest scenariu o pozitie short futures nu este profitabila; insa, daca
preturile futures cresc, se pot inregistra pierderi importante.

Scenariile optiuni sintetice

5
Optiunile sintetice sunt create prin cumpararea unei optiuni
call sau put impreuna cu o pozitie short sau long in contractul
futures de baza. In general, optiunile sintetice sunt utilizate fie ca o
modalitate eficienta de modificare a diagramei de risc-venit,
aferenta unei pozitii speculative deja existente, fie ca un mod
fixare a unui profit potential.
Combinarea unei pozitii long put cu o pozitie long in
contractul futures de baza, se numeste optiune sintetica long call.

Optiune sintetica = long put + long futures

Cu un profit risc-venit similar cu cel al unei pozitii long call


simple, o astfel de strategie poate fi folosita de speculatorii ce
detin pozitii futures long si care prin cumpararea de optiuni put se
protejeaza impotriva unei scaderi accentuate a pretului. Ca efect,
prin acest scenariu, speculatorul plaseaza un ordin de limitare a
pierderii asupra pozitiei sale long futures. Limitarea pierderii
poate fii, de asemenea , utilizata pentru fixarea uniui profit
potential.
Pentru crearea unei optiuni sintetice long put , o pozitie long
call simpla este combinata cu opozitie short in contractul futures
de baza, in scopul, fie al fixarii unui profit potential, fie al limitarii
pierderii potentiale, aferente unei pozitii short futures

Optiune put sintetca = long call + shortfutures

Profilul diagramei risc-profit este similar cu cel al unei pozitii


simple long put; ea permite protejarea speculatorului impotriva
unei cresteri semnificative a pretului, oferind in acelasi timp
obtinerea unui profit determinat de scaderea pretului.

6
Alegerea uneia sau alteia dintre scenariile prezentate este
determinata atat de estimarile speculatorului, cat si de costurile
relative ale tranzactiilor.

Scenarii de spread cu optiuni

Operatiunile de spread cu optiuni reprezinta un mod de a


specula modificarile relative ale preturilor. Aceste scenarii
presupun vanzarea si cumpararea simultana de optiuni diferite,
avand drept rezultat un spread al pretului, ce se mareste sau se
micsoreaza, in functie de nivelul activului de baza.
Un spread cu optiuni in care cele doua picioare ale spreadului
(respectiv optiunile de cumparate si vandute) au preturile de
exercitare diferite, dar aceeasi data de expirare se numeste spread
vertical. Un spread cu optiuni in care cele doua picioare au date de
expirare diferite se numeste spread orizontal.
Aceste denumiri deriva din modul de publicare a cotatiilor
optiunilor; optiunile ce difera doar prin nivelul pretului de
exercitare sunt listate vertical, in timp ce optiunile cu data de
expirare diferite, dar avand celelalte elemente identice, sunt listate
orizontal. Un hibrid al acestor doua tipuri il reprezinta spread-ul
diagonal, in care picioarele spreadului au atat preturi de exercitare
diferite, cat si date de expirare diferite.
Datorita faptului ca un spread poate fi format printr-o pozitie
long si una short asupra oricaror doua optiuni, avand acelasi activ
de baza , in practica numarul si varietatea spread-urilor cu optiuni
sunt aproape nelimitate.
La randul lor, spread-urile verticale pot fi grupate in spread-uri
de de tipul I si de tipul II.

7
Spreadurile de tipul I sunt operatiuni ce se incheie cu profit
atunci cand preturile activelor de baza inregistreaza o crestere pe
parcursul perioadei ramase pana la expirarea optiunilor; astfel de
spreaduri se realizeaza prin cumpararea optiunii cu pretul de
exercitare mai mic si vanzarea vanzarea celui cu pretul de
exrcitare mai inalt. Astfel, un spread vertical call de tipul I este
creat prin cumpararea optiunii call cu pretul de exercitare relativ
mai mic si si vanzarea optiunii call cu pretul de exercitare relativ
mai mare. Venitul obtinut ca urmare a primei incasate din
vanzarea optiunii cu pretul de exercitare mai mare , va reduce
partial costul cumpararii celeilalte optiuni call; totusi, pentru
initierea acestui spread, este necesara o investitie cash egala cu
diferenta dintre primele celor doua optiuni.
Acest spread este deseori preferat fata de strategiile simple
long call sau long futures , fiind mai ieftin decit prima dintre
acestea si avand o pierdere maxima potentiala limitata, fata de cea
din urma.
In mod similar, un spread vertical put de tipul I este creat prin
cumpararea de optiuni put cu pretul de exercitare relativ mai mic si
vanzarea optiuii put cu pretul de exercitare relativ mai mare,
ambele optiuni avand aceeasi data de expirare. Ca si in cazul
spreadului vertical call, profitul si pierderea potentiala sunt
limitae. Diferenta consta in faptul ca spreadul call determina un
credit net . Astfel, un spread put vertical poate deveni profitabil si
in cazul in pretul futures ramane constant.
Spreadurile de tipul II determina obtinerea unui profit atunci
cand preturile activelor de baza inregistreaza o scadere pe
parcursul perioadei ramase pana la expirarea optiunilor; astfel de
spreaduri se realizeaza prin vanzarea optiunii cu pretul de
exercitare mai mic si cumpararea celei cu pretul de exercitare mai

8
inalt , ambele picioare ale spreadului avand aceeasi data de
expirare.
Astfel, un spread vertical call de tip II este creat prin
cumpararea optiunii call cu pretul de exercitare relativ mai mare si
vanzarea optiunii calll cu pretul de exercitare relativ mai mic.
Daca pretul futures scade la un nivel mai redus decit pretul de
exercitare cel mai mic, ambele optiuni vor expira “in afara
banilor”.
Profitul maxim al acestei pozitii va fi egal cu prima neta
incasata, respectiv, diferenta dintre prima optiunii call vandute si
prima optiunii call cumparate. Pierderea maxima, in cazul cresterii
pretului futures, va fi egal cu diferenta dintre cele doua preturi de
exercitare minus creditul net, iar pragul de rentabilitate va fi egal
cu pretul de exercitare cel mai inalt minus creditul net.
Operatiunile futures sintetice. Acestea reprezinta
substituente ale pozitiilor simple long sau short futures. Pozitiile
futures sintetice presupun costuri mai scazute ale tranzactiilor si
un sistem de aplicare a marjelor mai avantajos pentru investitor,
devenind astfel mai atractiv in raport cu pozitiile simple. Pozitiile
futures sintetice se realizeaza prin combinarea a doua pozitii cu
optiuni, astfel:

Long futures sintetic = long put +short put


si
Short futures sintetic = long put +short call

Operatiuni Stradle
Operatiuni stradle reprezinta strategii ce se bazeaza pe
modificari accentuate ale ale preturilor activelor de bazasau, pe

9
stabilitatea acestei estimari, investitorul poate adopta pozitii
longstradle sau shortstradle.
O pozitie long stradle este creata prin cumpararea simultana
unui numar egal de optiuni call si put, avand acelasi pret de
exercitare si aceeasi data de expirare. Operatiunea se va incheia cu
un profit pentru initiator, daca pretul futures se va modifica
semnificativ: daca pretul scade, operatiunea put se va incheia cu
profit, iar daca pretul creste , operatiunea call va aduce profit. In
masura in care marimea acestui profit depaseste costul total al
initierii pozitiei long stradle, investitorul va incasa un profit net.
Profitul potential al acestei pozitii este nelimitat, iar pierderea
maxima este limitata la prima totala platita. Aceasta pierdere va fi
suportata in cazul in care, la expirare, pretul futures va fi egal cu
pretul de exercitare al optiunilor.
Un investitor ce se bazeaza pe estimari care prevad stabilitatea
preturilor, poate initia o pozitie short stradle.Aceasta pozitie este
creata prin vanzarea simultana a unui numar egal de optiuni call si
put , avand aceeasi data de expirare. Daca pretul futures la
expirare va fi egal cu pretul de exercitare si de aceeasi data de
expirare.Daca pretul futures de expirare va fi egal cu pretul de
exercitare, ambele vor optiuni vor fi neexecutate, profitul
initiatorului reprezentand prima totala incasata din vanzarea
optiunilor. In cazul in care pretul futures va creste sau scadea
semnificativ, pierderea potentiala este, insa, limitata.

Operatiuni strangle
O operatiune strangle este, in esenta, o operatiune stradle, in
care call si put nu au acelasi pret de exercitare. Pozitia long stradle
are ca scop obtinerea de profit , ca urmare a fluctuatiilor pretului

10
futures, iar pozitia short urmareste fructificarea scaderii valorii-
timp a optiunilor, in cazul in care pretul futures ramane constant.

6. Criterii de identificare ale optiunilor privind luarea deciziilor

Un prim criteriu il reprezinta componentele optiuni.


Dupa dreptul acordat optiunile stim ca sint de doua feluri: call si
put..Optiunea call acorda cumparatorului dreptul de a cumpara activul
de baza. In optiune se specifica pretul de exercitare la care activul
poate fi cumparat la scadenta optiunii, sau inaintea acesteia, la un pret
de exercitare specificat. O optiune put acorda cumparatorului dreptul de
a vinde activul de baza la scadenta optiunii sau inaintea acestuia , la un
pret specificat.
Un al doilea criteriu il reprezinta valoarea unei optiuni care
are doua componente : valoarea intrinseca si valoarea timp.
Valoarea intrinseca este determinata de relatia dintre pretul curent
al activului de baza.
Valoarea timp reflecta potentialul optiunii de a castiga
valoarea intrinseca pe parcursul duratei de viata si se calculeaza ca
diferenta intre prima curenta a optiunii si valoarea sa intrinseca.
Considerand celelalte variabile egale, cu cat perioada de timp
ramasa pana la expirarea optiunii este mai indelungata, cu atat si
prima optiunii va fi mai mare, probabilitatea ca pretul activului de
baza sa atinga un nivel la care exercitarea optiunii este profitabila,
fiind mai mare.
Un al treilea criteriu il reprezinta clasa acesteia. Optiunile de
acelasi tip, deci put sau call, care au aceeasi data de expirare fac
parte din aceeasi clasa.

11
Seria optiunii reprezinta cel de-al patrulea criteriu de
individualizare a unei optiuni privind luarea deciziilor. Optiunile
din aceeasi clasa, cu acelasi pret de exercitare formeaza o serie de
optiuni.

7. Strategii decizionale pe piata tranzactiilor cu optiuni

Strategii de hedging
Comerciantii ce incheie tranzactii futures in scopul de hedging,
urmaresc fixarea pretului la un anumit nivel, pentru o data viitoare
In contrast cu acestia ,cei ce tranzactioneza optiuni in scop de
hedging, urmaresc stabilirea unui prag in evolutia viitoare a
pretului. Astfel, un hedger in tranzactiile futures, isi asuma o
pozitie futures opusa pozitiei sale existente pe piata fizica (piata
spot), in speranta compensarii oricarei pierderi aferente pietei
fizice cu un profit al pozitiei futures. Un hedger in operatiunile cu
optiuni, poate stabili un prag inferior in evolutia pretului
( adoptand o pozitiwe long put in optiuni put cal ), in acelasi timp
avand si posibiltatea inregistrarii unui profit, ca urmare a
modificarilor favorabile de pret.. Majoritatea scenariilor prezentate
anterior nu pot fi folosite si in scop de hedging. Ca exemplu,
pentru acoperirea riscului de crestere a pretului poate fi adoptata
una dintre urmatoarele strategii: pozitie long futures, pozitie long
call, pozitie long spread call, pozitie shortput.

12
Bibliografie :
1. Virginia Maracine - “Decizii manageriale “
2. Mihaela Gradu - “Tranzactii bursiere”

13