alimentelor si absorbtia nutrimentelor. în tubul digestiv au loc prelucrarea mecanica, fizica si chimica a alimentelor, absorbtia lor si eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin secretiile lor la procesele de digestie. ubul digestiv
Structura tubului digestiv este unitara, prezentând în toata lungimea
sa patru tunici. Cavitatea bucalâ prezinta: anterior, orificiul bucal marginit de cele doua buze, lateral, obrajii, superior, bolta palatina, iar la interior, arcadele dentare si limba. Între obraji si arcadele dentare exista vestibulul bucal.Pe arcade sunt asezati în alveole dintii. La om se disting doua tipuri de dentitie: dentitia de lapte, între 6 luni si 7 ani, formata din 20 de dinti, si dentitia definitlva, ce apare între 7 si 20 de ani, formata din 32 de dinti (incisivi, canini, premolari si molari). Faringele este un organ musculo-membranos în care are loc încrucisarea caii digestive cu calea respiratorie. Comunica superior cu cavitatea bucala, cu fosele nazale si cu trompa lui Eustachio, iar inferior, cu laringele si cu esofagul. Calea alimentelor spre laringe în timpul deglutitiei este blocata de epiglota. Esofagul, de circa 25 cm lungime la adult, asigura trecerea bolului alimentar din faringe în stomac. Stomacul, portiunea dilatata a tubului digestiv, are forma literei ÅJ". Prezinta trei portiuni: fundul, corpul si portiunea orizontala, formata din antrul si canalul piloric. Comunica prin sfincterul cardia cu esofagul si prin sfincterul pilor cu duodenul. în mucoasa se afla glande gastrice a caror secretie este sucul gastric. Inervatia este asigurata de fibre simpatice din plexul celiac, fibre parasimpatice provenite din nervii vagi, precum si de cele doua plexuri vegetative aflate în peretii stomacului. Intestlnul subtire este segmentul cel mai important al tubului digestlv. Are o lungime de circa 6 m la adult si prezinta doua portiuni: a) duodenul, portiune fixa de circa 25 cm lungime, în care se deschid canalele pancreatice si canalul coledoc; b) intestinul liber, portiune mobila, care formeaza anse împartite într-un grup superior situat orizontal (jejunul) si un grup inferior situat vertical (ileonul). Mucoasa prezinta cute (valvule conivente), care maresc suprafata de absorbtie, si vilozitati intestinale microscopice în forma de deget de manusa. Inervatia intestinului subtire se realizeaza prin fibre vegetative din plexurile celiac si mezenteric superior, precum si din plexurile intrinseci. Intestinul gros, lung de circa 1,70 m, are o importanta functie motorie si o functie digestiva secundara. Formeaza în cavitatea abdominala cadrul colic divizat în: cecum cu apendicele; colonul si rectul.recerea continutului intestinului subtire în intestinul gros se face prin valvula ileocecala. Orificiul anal este prevazut cu doua sfinctere: intern neted, involuntar si extern striat, voluntar. O A. O le salivare. în cavitatea bucala se deschid canalele a trei perechi de salivare acinoase: sublinguale, submandibulare si parotide, care produc saliva. Inervatia motorie a acestora este realizata de nervii cranieni VII si IX. B. Ficatul, organ cu multiple functii metabolice, fara de care viata este imposibila, are si rol de glanda anexa a tubului digestiv. Este cea mai mare glanda exocrina, circa 1500 g, asezata sub diafragma, în unghiul superior drept al cavitatii abdominale (loja hepatica). Ficatul prezinta o fata superioara, pe care se disting 2 lobi (stâng si drept), si o fata inferioara cu 4 lobi (stâng, drept, patrat, caudal) si hilul hepatic.