1.

Importanta studierii ET

2. Concep unui aranjament touristic

Arj tur asambleaza b/s intrun pachet final dupa un program prestabilit in functie de motivatia principala turistica
-interviu
3. intocmirea pachetelor turistice pe tematici
Organizatia Mondiala a Turismului, structureaza agentiile de turism în:
1. Ag de turism producatoarea de aranjamentele turistice (tour-operatoare);
2. Ag de turism, detailiste,
3. Ag de turism cu activitate mixta.
Din punct de vedere ale preponderentei activitatilor de turism în pachetul final de servicii turistice se pot distinge:
1. Ag de turism primare sau directe,
2. Ag de turism secundare sau indirect
Dupa dimensiunea activitatilor desfasurate se disting:
1. mari concerne industriale;
2. Ag de voiaj de marime mijlocie;
3. Ag si birouri de turism mici.
4. aparitia si dezvoltarea turismului

5. principalele componente ale ind ospitalitatii

În calitate de proces, ospitalitatea cunoaste 3 componente majore:
* ospitalitatea serviciilor oferite de prestator într-o unitate de alimenta_ie publica (depinde de calitatea
personalului, calitatea produselor);
* transferul ospitalitatii de la ofertantul serviciilor catre beneficiar;
* beneficiarul ospitalitatii care îsi doreste mai mult sau mai putin sa fie tratat în mod deosebit.;
6. determinati profit. Ag de turism

7. fact. Care infl dezvoltarea turismului

1. dupa natura social economica:
- Factori economici:
- Factori sociali
- Factori demografici
- Factori tehnici
- Factori psihologici si culturali
- Factori politici
- Factorii ecologici
2. dupa importanta lor în aprecierea fenomenului turistic:
- Factori primary
- Factori secundari
3. dupa durata în timp a actiunii lor:
- Factori permanenti:
- Factori conjuncturali
4. dupa sensul si natura interventiei:
- Factori exogeni
- Factori endogeni
5. dupa apartenenta la profilul de marketing
- Factori ai cererii turistice
- Factori ai ofertei

8. efectele dezv turism asupra EN

9. probl.cu Ec/p;Ev/p;Ec/v; det sejur mediu
10. piata turistica
11. ag de T, var, importanta
12. indicat circulatiei(2 aplic) Reilly, coef SINI
13. Reteaua ag tur si detailiste
14. Organiz ag de T
15. Fundam necesara personal. a ag.
16. Continutul si tipologia unit caz. Turistic

17. Serviciul front office si activ din cadrul sau

Serviciul front office
Activitatile principale a serviciului front office se deruleaza în holul de intrare (primire).În hotelaria medie si
mare, acesta includ, pe lânga cazarea propriu-zisa si alte activitati sau servicii, care sunt grupate într-un
departament de prestatii. Departamentul este coordonat de un front-office-manager sau sef de receptie.

18. Continutul , functiile si tipologia UaP

Sectorul de alimentatie publica se încadreaza în grupul serviciilor de baza turistice,revenindu-i sarcina de a asigura
pe întreaga durata a calatoriei, conditiile necesare pentru procurarea si servirea hranei turistului.
Functiile Uap:
1. functia economica.
2. functie educative
3. functia sociala.
4. functia cultural
5. functia de alimentatie propriu-zisa, structurata pe doua subdiviziuni principale –de gradul I si de gradul II.

Tipologia unitatilor de alimentatie publica poate fi structurata

dupa functia predominanta pe care o îndeplineste în: unitati cu alimentatie colectiva si unitati cu alimentatie
comerciala. Din prima grupa fac parte restaurantele din cadrul unitatilor publice cu caracter social, întreprinderile,
cantinele din scoli, spitale, armata, închisori, universitati, restaurantele cu auto-servire (caféteria, self service),
distribuitoare automate.

19. Orgnizrea uap

Structura organizatorica a unitatilor de alimentatie publica include:
-unitati de productie (bucatarie, laborator, sectii de preparare si semipreparare, sectii de cofetarie);
-unul sau mai multe saloane de servire;
-unul sau mai multe baruri
-unitati de depozitare si pastrare.
Structurile de alimentatie publica cuprind un spatiu de productie (bucataria centrala), si mai multe spatii anexe:
spatii de depozitare, hol de intrare, garderoba, grup sanitar, vestiare, dusuri pentru personal, magazie, aparate
telefonice si bar.

20. Servirea consumat si organizarea servirii

Servirea consumatorilor este realizata în salonul de servire, dotat cu o baza tehnicomateriala corespunzatoare.
Amenajarea saloanelor tine de un anumit concept si strategie de management. Organizarea, coordonarea
salonului de servire revine unui maitre-d’hotel. Acesta primeste, instaleaza la masa si preia comanda clientilor,
coordonând chelnerii din salonul carora le-a fost repartizat.
Pentru obtinerea unei eficiente sporite în servirea propriu-zisa a clientilor si utilizarea personalului sunt utilizate
doua lanturi de distributie:
1. lantul de distributie la cald pentru cazul în care produsele si consumul preparatelor are loc în aceeasi zi
2. o distribuire la rece, în cazul în care între prepararea produselor si consumul alimentelor se interpune o perioada
de pastrare a acestora. În acest sens, ele sunt transportate în camere de racire, depozitate, unde vor fi congelate.

21. Ospitalitatea in uap si evaluarea activ uap

În calitate de proces, ospitalitatea cunoaste 3 componente majore:
* ospitalitatea serviciilor oferite de prestator într-o unitate de alimenta_ie publica (depinde de calitatea
personalului, calitatea produselor);
* transferul ospitalitatii de la ofertantul serviciilor catre beneficiar;
* beneficiarul ospitalitatii care îsi doreste mai mult sau mai putin sa fie tratat în mod deosebit.;
În cadrul celor trei elemente coexista 5 componente cheie:
a) produsele oferite
b) comportamentul de consum al beneficiarului.
c) mediul fizic
d) nevoia de confort si securitate în timpul consumului
e) obiectivele clientului

22. Rolul si importanta transport. Turistului in cadrul prestat. Turistice

*Transportul turistic reprezinta prima forma de manifestare a consumului turistic, care asigura deplasarea
turistilor din locurile de resedinta catre zonele de destinatie turistica.

Forme de turism:
1. turismul destina_iilor (de sejur),
2. turismul de tranzit (itinerant),
*Nivelul de organizare si de dezvoltare a transportului conditioneaza dinamica activitatii turistice.
*Calitatea si gradul de modernizare a mijloacelor de transport folosite conditioneaza extinderea anumitor
forme de turism practicat.
 23. Principalele forme de transport turistic si aranjam de transport(rutier, feroviar, aerian,
maritime)
Corelatia dintre factorul transport si dinamica activitatii turistice este reflectata si de organizarea transportului în
functie de criteriul distantei, în urmatoarele forme:

1. Transportul auto, folosit cu precadere pentru distantele pâna la 100 km;

2. Transportul feroviar, utilizat de regula pentru distante de 100-1000 km;
3. Transportul aerian, pentru distante de peste 1000 km, cu viteza mare de deplasare;
4. Transporturile maritime si fluviale, pentru deplasari pe apa pe distante variate;
5. Alte forme de transport, pentru distante mici de 400-1000 m (de exemplu,
transportul prin cablu sau cu ajutorul unor mijloace nemotorizate de transport).

24. Particularitatile eficientei in turism

Specificul activitatilor turistice imprima eficientei, o serie de particularitati:
1. În categoria factorilor de productie principali si a resurselor ocupata si consumata un loc important, îl ocupa
cadrul natural, resursele naturale si antropice.
2. Desfasurarea unei activitati eficiente în turism este conditionata de nivelul de trai, al veniturilor populatiei.
3. Realizarea eficientei în turism este conditionata de gradul de dezvoltare a celorlalte ramuri si activitati.
4. Eficienta în turism reprezinta un mijloc principal de consolidare a mecanismelor pietii si de fundamentarea a
deciziilor economico-financiare.
5. Realizarea eficientei în turism contribuie la ridicarea nivelului de dezvoltare
economico-sociala, având în vedere efectul multiplicator si aportul acestuia la
echilibrarea balantei de plati.
6. Realizarea eficien_ei în turism presupune satisfacerea atât a laturii economice cât si a celei sociale si ecologice.

25. Cai de crestere a eficientei in turism

26. Obiective turistice in Moldova

Curtea Domnească de la Iaşi
Palatul Domnesc al lui Gheorghe Duca, Iaşi
Palatul Roznovanu, Iaşi
Palatul Culturii Iaşi
Cetatea Neamtului
Mănăstirea Bisericani
Mănăstirea Bistriţa
Mănăstirea Neamţ
Mănăstirea Golia
Mănăstirea Pângăraţi
Biserica Sf.Ioan Botezătorul
Mănăstirea Agapia
Mănăstirea Văratec

27. Obiective turistice in Transilvania

Transilvania constituie o alta zona de interes turistic, renumita prin sta_iunile sale balneoclimaterice, pentru
castelele si cetatile sale. În aceasta zona a aparut mitul Dracula legat de imaginea domnitorului Vlad Tepes, turistii
fiind impresionati de peisaj, atmosfera, castelul Bran pozitionat strategic.

28. Obiective turistice in Muntenia si Oltenia

Cetatea antică Argedava din localitatea Popeşti, judeţul Argeş

Cetate medivală Giurgiu, judeţul Giurgiu
Cetatea mediavală Poienari, judeţul Argeş

29. Obiective turistice in Dobrogea

30. Obiective turistice in Banat si Crisana

Manastirea Sf. Ana
Biserica Grecescu
Cetatea Deva
Castelul Magna Curia
Cetatea Medievala a Severinului
Rezervatia Izvoarele Carasului
Manastirea Sf. Ana
Rezervatia Cheile Garlistei
Rezervatia Locul Fosilifer Radmanesti
Cetatea Deva