SC ROCLIP SA

 Prezentarea întreprinderii

Entitatea „S.C. Roclip S.A”, cu sediul în Făgăraş, Str. Hurezului, Nr.2, Jud. Braşov este o
persoană juridică română, având forma juridică de societate comercială pe acţiuni, tranzacţionată
pe bursă, cu capital integrat privat, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române
şi cu statutul propriu.
S.C. ROCLIP Făgăraş S.A. este o societate privată, amplasată în centrul ţării, la distanţă
aproximativ egală de marile centre urbane. Este înscrisă la Registrul Comerţului cu numărul
J08/577/1991 şi are Codul de identificare fiscală: 1118994.
Înfiinţată în anul 1974, societatea are ca obiect de activitate principal producerea prin
deshidratare a fulgilor de cartofi, fasole, mazăre şi secundar producţia agricolă.
Tipul de activitate, conform clasificării CAEN (Clasificarea Activităţilor din Economia
Naţională) este „Prelucrarea şi conservarea cartofilor” având simbolul 1031.
S.C. ROCLIP Făgăraş S.A. s-a axat iniţial pe activitatea
industrială de producere prin deshidratare a fulgilor de cartofi, având
o linie de fabricaţie americană cu o capacitate de producţie de
750kg/h. În timp, gama de fabricaţie s-a îmbogăţit prin fabricarea
fulgilor de fasole şi mazăre.
Societatea are în dotare o centrală termică proprie de 10t abur/h,
la temperatura de 300ºC şi o presiune de 15 barri, sistem propriu de alimentare cu apă (constituit
din puţuri forate, conducta de aducţiune apă, rezervoare de stocare şi reţea de distribuţie), reţea
proprie de canalizare şi staţie proprie de epurare a apelor uzate cu un randament de 96%.
S.C. ROCLIP Făgăraş S.A. dispune de ateliere de întreţinere mecanică şi electrică, depozite
pentru păstrarea materiei prime cu o capacitate de 20000t şi a
produselor finite cu o capacitate de 800t, laboratoare pentru
controlul calităţii materiei prime, a produselor finite şi pentru
controlul apelor reziduale şi apei tratate folosită la centrala
termică. S.C. ROCLIP Făgăraş S.A. mai beneficiază de
construcţii ce oferă în perspectiva unei dezvoltări de activitate - pe care societatea şi-o propune, un
spaţiu disponibil de 600 mp, precum şi terenuri cu o suprafaţă de 3000 mp. Societatea dispune de
parc auto propriu şi poate livra orice cantităţi la sediul clientului.

1
 Produsele pe care le fabrică această firmă sunt:

 Fulgi de cartofi
Produs obţinut din cartofi fierţi şi deshidrataţi, fără adaos de arome artificiale.
Conţinut: Cartofi, emulgator :monogliceride, stabilizator: pirofosfat acid de sodiu, conservant
metabisulfit de sodiu, antioxidanţi :butilhidroxianisol, acid citric.
Calorii: 370 kcal/100 g
Mod de prezentare: Ambalaţi la cutii de 100g, cutii de 180g, sacoşe de 1kg, saci de 25 kg

 Piure de cartofi
Produs obţinut din fulgi de cartofi, fără adaos de arome artificiale.
Conţinut: Fulgi de cartofi, lapte praf, vegetale deshidratate, sare.
Calorii: 370 kcal/100 g
Mod de prezentare: Ambalaţi la cutii de 100g, saci de 25 kg

 Fulgi de fasole
Produs obţinut din fasole şi mazăre, fără adaos de arome artificiale.
Conţinut: Fasole, mazăre, emulgator :monogliceride, stabilizator :pirofosfat acid de sodiu,
conservant :metabisulfit de sodiu, antioxidaţi :butilhidroxianisol, acid citric.
Calorii: 450 kcal/100 g
Mod de prezentare: Ambalaţi la cutii de 100g, cutii de 180g, sacoşe de 1kg, saci de 25 kg

 Fulgi de mazăre
Produs obţinut din mazăre, fără adaos de arome artificiale.
Conţinut: Mazăre, emulgator :monogliceride, stabilizator :pirofosfat acid de sodiu, conservant,
metabisulfit de sodiu, antioxidanţi :butilhidroxianisol, acid citric.
Calorii: 450 kcal/100 g
Mod de prezentare: Ambalaţi la cutii de 120g, saci de 25 kg
Produsele şi serviciile pe care le oferă firma au ca piaţă principală de desfacere România.
Clienţii sunt firme importante de pe plan local şi naţional. Personalul e pregătit în mod
constant în traininguri organizate de companie.
Politica firmei
 Politica de calitate
Satisfacerea integrală a cerintelor explicite şi implicite ale clienţilor constituie obiectivul
principal al politicii calităţii SC ROCLIP Făgăraş SA.
S.C. ROCLIP Făgăraş S.A. s-a preocupat pentru implementarea unui sistem riguros de
asigurarea calităţii conform condiţiilor din standardul ISO 9001:2000 - sistem certificat de către
Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii şi IQNET.
2
 Ca unic producător român de fulgi de cartofi, fasole şi mazăre - SC ROCLIP Făgăraş SA se
preocupă de respectarea legislaţiei româneşti prevăzute prin Ordinul nr. 1956 al Ministrului
Sănătăţii, introducerea şi aplicarea sistemului HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point) în
activitatea de supraveghere a condiţiilor de igienă din sectorul alimentar precum şi utilizarea
aditivilor alimentari.

 Politica de mediu
Politica de mediu promovată de conducerea SC ROCLIP Făgăraş SA are ca scop declarat
protejarea omului şi a mediului cu resursele lui naturale.
Politica de mediu adoptată de SC ROCLIP Făgăraş SA ne angajează la toate nivelurile
funcţionale, pentru: " Respectarea legislaţiei române, a acordurilor şi convenţiilor internaţionale la
care România este parte semnatară, precum şi alinierea la Directivele Comunităţii Europene care
privesc protecţia mediului; " Încadrarea strictă în prevederile Autorizaţiei de Mediu, pe care
societatea o deţine; " Instruirea, conştientizarea şi asumarea responsabilităţii fiecărui angajat
conform atribuţiilor specifice fiecărui loc de muncă precum şi recunoaşterea importanţei activităţii
fiecărui angajat.

 Calculul costului produselor

Pentru a calcula costul unui produs trebuie parcurse mai multe etape: colectarea cheltuielilor
pe secţii, decontarea cheltuielilor, repartizarea cheltuielilor comune pe secţii, repartizarea
cheltuielilor indirecte, repartizarea cheltuielilor de administraţie, repartizarea cheltuielilor de
desfacere, reflectarea în contabilitatea de gestiune a producţiei în curs de execuţie şi a producţiei
obţinute, înregistrarea şi decontarea costului efectiv asupra producţiei obţinute, determinarea şi
înregistrarea diferenţelor de preţ şi închiderea conturilor contabilităţii de gestiune.
Înainte de a se începe calculul costului produselor obţinute de entitate este bine de ştiut
câteva detalii despre procesul tehnologic, cum se obţin produsele şi în ce secţii are loc prelucrarea
lor. Fluxul tehnologic se prezintă astfel:
Materie primă → îndepărtare corpuri străine → spălare → decojire → inspecţie → tăiere
→ fierbere → transformare în pastă → răcire → uscare → inspecţie → transformare în pudră →
ambalare.
Aşadar, în cadrul firmei SC Roclip SA există 3 secţii principale de producţie:
 Secţia s1 este secţia de îndepărtare corpuri străine, spălare, decojire şi tăiere a materiei
prime (cartof – produsul A, mazăre – produsul B şi fasole – produsul B);

3
  Secţia s2 este secţia de fierbere şi transformare în pastă. În această secţie sunt supuse
procesului tehnologic doar produsele A şi C, întrucât mazărea nu necesită transformare în
pastă;
 Secţia s3 este secţia de răcire, uscare, inspecţie şi transformare în pudră, aici regăsindu-se
toate cele 3 produse.
Pe lângă aceste 3 secţii principale, firma mai deţine şi 3 secţii auxiliare, după cum am
precizat în debutul acestei lucrări. Acestea sunt: Atelierul de întreţinere şi reparaţii (AIR), Centrala
de apă (CA) şi Centrala Termică (CT).
Înainte de a calcula costul produselor trebuie precizat faptul că datele, respectiv cheltuielile
pe baza cărora se vor calcula costurile, corespund lunii august a anului 2009 când cunoaştem
următoarele informaţii:
- producţia în curs de execuţie la produsul A este în valoare de 6000 lei;
- în perioada analizată, în AIR se realizează comanda 1, o reparaţie la secţia S3 la aparatul de
răcire şi uscare şi comanda 2, care constă într-o reparaţie capitală la sediul administrativ şi
de conducere;
- producţia obţinută în cursul lunii mai la preţ prestabilit se prezintă astfel:
- producţia obţinută la produsul A este în valoare de 240 000 RON
- cantitatea obţinută din produsul A = 500 000 kg;
- preţul produsului A = 0,5 RON/kg;
- producţia obţinută la produsul B este în valoare de 150 000 RON
- cantitatea obţinută din produsul B = 50 000 kg;
- preţul produsului B = 3 RON/kg;
- producţia obţinută la produsul C este în valoare de 210 000 RON
- cantitatea obţinută din produsul C = 70 000 kg;
- preţul produsului C = 3 RON/kg;
- prestaţiile furnizate de centrele auxiliare sunt prezentate în următorul tabel:
Centre S1 S2 S3 CA CT CGA CD
auxiliare
CT 20 % 30 % 25 % 5% - 10 % 10 %
CA 30 % 20 % 15 % - - 20 % 15 %

Pentru determinarea şi colectarea cheltuielilor se utilizează conturile de calculaţie:

 921 „Cheltuielile activităţii de bază”;
 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”;
 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”;
 924 „Cheltuieli generale de administraţie”;

4
  925 „Cheltuieli de desfacere”.
Colectarea cheltuielilor se realizează pe baza datelor din Tabelul Nr.1, unde sunt
evidenţiate cheltuielile de exploatare preluate din balanţa de verificare.
1. Colectarea cheltuielilor cu materiile prime.

% = 901 153686
96396
921 s1A 35000
921 s1B 32446
921 s1C 28950
20200
921 s2A 11000
921 s2C 9200
16340
921 s3A 4290
921 s3B 6350
921 s3C 5700
922 AIRc2 12650
925 8100

2. Colectarea cheltuielilor cu materialele consumabile.

% = 901 85012
79012
923 s1 38330
923 s2 25082
923 s3 15600
6000
922 AIRc2 3000
922 CA 2000
922 CT 1000

3. Colectarea cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar

% = 901 51002
922 AIR ch.com 31002
924 20000
4. Colectarea cheltuielilor cu energia şi apa

% = 901 39672
29900
923 s1 14600
923 s2 10000
923 s3 5300
6200
922 AIR ch.com 3000
922 CA 2100

5
 922 CT 1100
924 2300
925 1272

5. Colectarea cheltuielilor privind ambalajele

925 = 901 17002
6. Colectarea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi
Ȋn cadrul cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi am cuprins următoarele
cheltuieli: cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate,
cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal, cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări,
cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate.

% = 901 81519
13860
923 s1 7200
923 s2 4530
923 s3 2130
4810
922 AIR c1 2060
922 CA 1600
922 CT 1150
924 39706
925 23143

7. Colectarea cheltuielilor cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

924 = 901 10201

8. Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului

Firma SC Roclip SA are 85 de salariaţi, aceştia fiind repartizaţi astfel: 35 în secţia 1 (15 pt
prelucrarea produsului A, 10 pentru produsul B şi 10 pentru produsul C), 10 în secţia 2 (câte 5
angajaţi pentru prelucrarea fiecărui produs din această secţie), 18 în secţia 3 (5 pentru produsul A,
6 pentru produsul B şi 7 pentru produsul C), 4 în cadrul atelierului de întreţinere şi reparaţii, 2 la
centrala de apă, 5 la centrala termică, 6 la administraţie şi 5 la desfacere.
Salariul muncitorilor care lucrează în secţiile principale şi în cele auxiliare este în valoare de
946,1 RON, salariul celor de la administraţie este de 1500 RON, iar cei de la desfacere primesc un
salariu de 1200 RON.

% = 901 85012
33113
921 s1A 14191
921 s1B 9461
921 s1C 9461
9461
921 s2A 4731
921 s2C 4730

6
 17031
921 s3A 4731
921 s3B 5677
921 s3C 6623
10407
922 AIRc1 1684
922 AIRc2 1100
922 AIR ch.com 1000
922 CA 1892
922 CT 4731
924 9000
925 6000

9. Colectarea cheltuielilor privind contribuţiile la asigurările sociale şi protecţie socială

Cheltuielile privind contribuţiile la asigurările şi protecţia socială reprezintă 30 % din salarii.
CAS = 19,5% CASS = 5,5%
Fondul de şomaj = 1% Alte contribuţii = 4%

% = 901 25504
9934
921 s1A 4258
921 s1B 2838
921 s1C 2838
2837
921 s2A 1419
921 s2C 1418
5110
921 s3A 1419
921 s3B 1705
921 s3C 1986
3123
922 AIRc1 505
922 AIRc2 330
922 AIR ch.com 300
922 CA 569
922 CT 1419
924 2700
925 1800

10. Colectarea altor cheltuieli de exploatare

924 = 901 7200
11. Colectarea cheltuielilor de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

% = 901 10935
3975
923 s1 1850
923 s2 1260
923 s3 865
3810

7
 922 AIR ch.com 1560
922 CA 1200
922 CT 1050
924 2165
925 985

12. Înregistrarea producţiei în curs de execuţie la produsul A.

921 A = 933 A 6000
13. Înregistrarea producţiei obţinute în cursul lunii la preţ prestabilit.
931 A = 902 A 240000
931 B = 902 B 150000
931 C = 902 C 210000
14. Repartizarea cheltuielilor comune ale AIR asupra comenzilor 1 şi 2.

922 AIR ch com Pentru repartizarea cheltuielilor comune ale AIR pe comenzi se
31002
3000 utilizează ca bază de repartizare salariile directe ale personalului din
1000 cadrul AIR.
300
1560 ∑ Br = 1684 + 1100 = 2784
36862
Ch. AIR ch .com 36862
ks = = = 13,24
∑ Br 2784

C ch.c1 = 1684*13,24 = 22296

C ch.c2 = 36862 - 22296 = 14566
% = 922 AIR ch com 36862
922 AIR c1 22296
922 AIR c2 14566
922 AIR c1 922 AIR c2
2060 12650
1684 3000
505 1100
22296 330
26545 14566
31646

923 s3 = 922 AIR c1 26545

924 = 922 AIR c2 31646

15. Repartizarea cheltuielilor secţiilor auxiliare

922 CT
1000
1100
centre aux Ch.dec s1 s2 s3 CA CT CGA CD
1150
CT 10450 2090 3135 2613 522 1045 1045
4731
CA 9883 2965 1977 1482 1977 1482
1419
1050 % = 922 CT 10450
10450 923 s1 2090

8
 923 s2 3135
923 s3 2613
922 CA 522
924 1045
925 1045

922 CA
2000 % = 922 CA 9883
2100 923 s1 2965
1600 923 s2 1977
1892 923 s3 1482
569 924 1977
1200 925 1482
522
9883

16. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra activităţii de bază.

923 s1 Pentru repartizarea cheltuielilor indirecte se utilizează ca bază de

38330
14600 repartizare salariile directe ale personalului din cadrul secţiei s1.
7200 ∑ Br = 14191 + 9461 + 9461 = 33113
1850
2090 Ch .inds 1 67035
ks = = = 2,02
2965
67035
∑B r 33113

C ch.A = 14191*2,02 = 28666

C ch.B = 9461*2,02 = 19111
C ch.C = 67035 – 28666 – 19111 = 19258

% = 923 s1 67035
921 A 28666
921 B 19111
921 C 19258

923 s2 Pentru repartizarea cheltuielilor indirecte se utilizează ca bază de

25082
10000 repartizare salariile directe ale personalului din cadrul secţiei s2.
4530 ∑ Br = 4731 + 4730 = 9461
1260
3135 Ch .inds 2 45984
ks = = = 4,86
1977
45984
∑B r 9461

C ch.A = 4731*4,86 = 22993

C ch.C = 45984 – 22993 = 22991
% = 923 s2 45984
921 A 22993
921 C 22991

9
 923 s3 Pentru repartizarea cheltuielilor indirecte se utilizează ca bază de
15600
5300 repartizare salariile directe ale personalului din cadrul secţiei s3.
2130 ∑ Br = 4731 + 5677 + 6623 = 17031
865
26545 Ch .inds 3 54535
2613 ks = = = 3,2
1482 ∑ Br 17031
54535 C ch.A = 4731*3,2 = 15139
C ch.B = 5677*3,2 = 18166
C ch.C = 54535 – 15139 – 18166 = 21230
% = 923 s3 54535
921 A 15139
921 B 18166
921 C 21230

17. Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie asupra activităţii de bază în funcţe

de costul de producţie.
924 921 A 921 B 921 C
20000 35000 32446 28950
2300 11000 6350 9200
39706 4290 9461 5700
10201 14191 5677 9461
9000 4731 2838 4730
2700 4731 1705 6623
7200 4258 19111 2838
2165 1419 18166 1418
31646 1419 95754 1986
1045 6000 19258
1977 28666 22991
127940 22993 21230
15139 134385
153837

Pentru a repartiza cheltuielile generale de administraţie se consideră ca bază de repartizare

costul de producţie al fiecărui produs în parte.
∑ Br = 153837 + 95754 + 134385 = 383976
Ch .gen .ad . 127940
ks = = = 0,33
∑Br 383976

C ch.A = 153837*0,33 = 50766

C ch.B = 95754*0,33 = 31599
C ch.C = 127940 – 50766- 31599 = 45575
% = 924 127940
921 A 50766
921 B 31599
921 C 45575

10
18. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra activităţii de bază în funcţie de costul determinat
până în acest moment.
925 921 A 921 B 921 C
8100 153837 95754 134385
1272 50766 31599 45575
17002 204603 127353 179960
23143
6000
1800
985
1045
1482
60829

Pentru repartizarea cheltuielilor de desfacere se foloseşte ca bază de repartizare costurile pentru

fiecare produs determinate până în acest moment şi reflectate în conturile 921 A, 921 B şi
respectiv 921 C.
∑ Br = 204603 + 127353 + 179960 = 511916
Ch .desf . 60829
ks = = = 0,11
∑B r 511916

C ch.A = 204603*0,11 = 22506 % = 925 60829

921 A 22506
C ch.B = 127353*0,11 = 14009 921 B 14009
C ch.C = 60829 – 22506 – 14009 = 24314 921 C 24314

19. Înregistrarea şi decontarea costului efectiv asupra producţiei obţinute.

921 A 921 B 921 C
12735
204603 3 179960
22506 14009 24314
14136
227109 2 204274

% = % 572745
902 A 921 A 227109
902 B 921 B 141362
902 C 921 C 204274

20. Determinarea şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente producţiei finite.

902 A 902 B 902 C
240000 150000 210000
14136
227109 2 204274
12891 8638 5726

% = % 27255
903 A 902 A 12891
903 B 902 B 8638
903 C 902 C 5726

11
 21. Operaţiunea de închidere a conturilor rămase deschise.
901 = % 572745
931 600000
903 27255

933 = 901 6000

901
572745 153686
85012
51002
39672
17002
81519
10201
85012
25504
7200
10935
6000
572745 572745

Ȋn urma acestor înregistrări se poate determina cuantumul cheltuielilor directe şi al celor

indirecte, cunoscându-se faptul că cheltuielile totale de exploatare înregistrate de SC Roclip SA în
luna august 2009 sunt în valoare de 572745 RON (cheltuielile de exploatare din luna august în
valoare de 566745 RON – Tabelul Nr.1 – la care se adaugă cheltuielile cu producţia în curs de
execuţie la produsul A în valoare de 6000 RON).
Aşadar, cheltuielile directe se determină prin însumarea tuturor valorilor ce apar în debitul
contului 921 ( soldul final debitor), acestea find de 216422 RON.
Cheltuielile indirecte se determină prin însumarea soldurilor finale debitoare ale conturilor
922, 923, 924 şi 925. Acestea sunt în valoare de 356323 RON.

 Procedeul celor mai mici pătrate

Pentru a determina valoarea cheltuielilor fixe şi a celor variabile se foloseşte procedeul celor
mai mici pătrate. Este necesar să cunoaştem producţia precum şi cheltuielile indirecte dintr-o
anumită perioadă de timp.
Ȋn cazul entităţii SC Roclip SA se cunosc următoarele date:
 Martie 2009 : - producţie totală 450000 kg, din care:
- prod.A = 200000 kg, prod.B = 100000 kg, prod.C = 150000 kg;
- cheltuieli indirecte de producţie = 206198 RON;
 Aprilie 2009: - producţie totală 470000 kg, din care:
- prod.A = 190000 kg, prod.B = 100000 kg, prod.C = 180000 kg;
12
 - cheltuieli indirecte de producţie = 225168 RON;
 Mai 2009 : - producţie totală 490000 kg, din care:
- prod.A = 200000 kg, prod.B = 120000 kg, prod.C = 170000 kg;
- cheltuieli indirecte de producţie = 245218 RON;
 Iunie 2009 : - producţie totală 540000 kg, din care:
- prod.A = 220000 kg, prod.B = 140000 kg, prod.C = 180000 kg;
- cheltuieli indirecte de producţie = 280735 RON;
 Iulie 2009 : - producţie totală 570000 kg, din care:
- prod.A = 220000 kg, prod.B = 150000 kg, prod.C = 200000 kg;
- cheltuieli indirecte de producţie = 310210 RON;
 August 2009 : - producţie totală 600000 kg, din care:
- prod.A = 240000 kg, prod.B = 150000 kg, prod.C = 210000 kg;
- cheltuieli indirecte de producţie = 356323 RON;

Aceste date sunt reflectate în următorul tabel:

Perioada Producţia Ch.indirecte x y xy x2
( luni ) ( tone ) ( RON ) ( tone ) ( RON )
martie 450 206198 -70 -64444 4511080 202500
aprilie 470 225168 -50 -45474 2273700 220900
mai 490 245218 -30 -25424 762720 240100
iunie 540 280735 20 10093 201860 291600
iulie 570 310210 50 39568 1978400 324900
august 600 356323 80 85681 6854480 360000
Total 3120 1623852 0 0 16582240 1640000

Acest procedeu presupune - determinarea producţiei medii : ∑Q t

3120 tone
Q= t =1
= = 520
n 6
n

- determinarea ch.medii : ∑ Ch 1623852 RON

Ch = t =1
= = 270642
n 6

∑x t ∗ yt
16582240
Apoi se poate determina costul variabil unitar : cv = = = 10,11 ,
t =1
n
1640000
∑x
t =1
t
2

cunoscându-se faptul că : xt = Qt − Q şi y t = Ch t − Ch .
Astfel, în luna august cheltuielile variabile sunt : CV = 600*10,11 = 6066 RON, iar
cheltuielile fixe sunt : CF = 356323 – 6066 = 350257 RON.

13
 Cunoscând producţia previzionată pentru luna septembrie a anului 2009, care este în
valoare de 720 de tone, se pot afla cheltuielile indirecte pe care va trebui să le suporte entitatea SC
Roclip SA.
CV = 720*10,11 = 7279 RON
CF = 350257 RON
Ch.indirecte = 7279 +350257 = 357536 RON.

 Concluzii
Costul prezintă un rol deosebit pentru organizarea şi desfacerea producţiei. De aici şi
importanţa calculării operative şi precise a costurilor de producţie. A calcula costul de producţie
înseamnă a colecta şi repartiza cheltuielile care se efectuează la nivelul unei întreprinderi în scopul
fabricării şi desfacerii unei unităţi de produs, respectiv a întregii producţii.
Ȋntrucât furnizează informaţii despre latura valorică a procesului de producţie, contabilitatea
de gestiune şi calculaţia costurilor creează premisele cunoaşterii unei părţi din cheltuielile
materiale şi de muncă vie ce se efectuează de fiecare unitate productivă pentru fabricarea şi
desfacerea producţiei sale.
Scopul analizei costurilor nu mai este doar cunoaşterea costului produselor, ci şi gestionarea
resurselor economice ale întreprinderii. A gestiona resursele şi costurile nu înseamnă numai a
încerca reducerea lor, ci şi obţinerea celui mai bun echilibru între cheltuială şi utilitatea pe care ea
o creează. Aceasta înseamnă a lua decizii bune în toate domeniile care au influenţe asupra
resurselor şi costurilor întreprinderii.
Decizia managerială trebuie să se sprijine pe costuri pertinente (costuri care permit luarea
celor mai bune măsuri pentru gestiunea întreprinderii), recunoscute prin caracteristicile lor
previzionale care înregistrează şi costurile ascunse sau de oportunitate, costurile sociale şi costurile
externe. Deoarece deciziile vizează activităţi viitoare, managementul solicită în acest sens
informaţii detaliate privind costurile viitoare, unele din acestea nefiind incluse în sistemul de
colectare a datelor contabilităţii.
În acest context, “a controla costurile” devine o problemă primordială pentru manager şi
ceilalţi factori responsabili dintr-o entitate publică sau întreprindere. Cel mai bun cost pentru o
întreprindere prestatoare de servicii sau de producţie nu este neapărat cel mai scăzut, ci acela care
survine în locul şi la momentul oportun, care parvine utilizatorului oportun şi care oferă precizia
dorită de acesta.

14