Sunteți pe pagina 1din 68

EXPERTIZĂ CONTABILĂ, DOCTRINĂ

ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ

Ghid de pregătire
SINTEZĂ

Prof.univ.dr. Horia Cristea


Expert contabil CECCAR

1
INTRODUCERE

„Sinteza” este de fapt o mulţime de răspunsuri posibile şi comentarii la peste o


sută de întrebări, de probleme din programa verificării aptitudinilor celor care au
parcurs stagiul de pregătire. Cei care doresc să practice liber sau asociativ, profesia de
contabil autorizat sau expert-contabil, se supun regulilor şi normelor organismului
autorizat al profesiei şi anume Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România.
Pentru a profesa de manieră liberă, un tânăr licenţiat în finanţe contabilitate
sau în economie susţine mai întâi un examen de acces la profesie, examen compus din
discipline specifice, după care efectuează un stagiu pe lângă un cabinet de specialitate.
La fel şi un bacalaureat, dar cu alte restricţii.
La încheierea stagiului se suţine un alt examen, de aptitudini.
Cei care au reuşit sunt cooptaţi în familia experţilor contabili sau contabililor
autorizaţi. Membri familiei practică o profesie liberă, însă în structuri organizate,
specifice, cu norme şi reguli recunoscute internaţional.
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
(CECCA-Ro) prin Comisia de specialitate elaborează anual o listă de subiecte de
examen şi bibliografia adecvată. Am încercat o sintetizare, în folosul celor ce doresc
să se pregătească. Un sprijin deosebit l-am primit din partea d-lui M. Chivulescu.
Ca organism al profesiei din România CECCA-Ro urmăreşte realizarea unor
obiective principale cum sunt:
 Consolidarea integrităţii şi competenţelor profesiei contabile
 Supravegherea respectării inependenţei şi obiectivităţii activităţilor
desfăşurate de membri
 Promovarea intereselor membrilor şi a regulilor privind secretul profesional
 Asigurarea unui nivel înalt de responsabilitate şi profesionalism
 Susţinerea şi promovarea aplicării şi respectării normelor internaţionale de
contabilitate- IAS şi de rportare financiară – IFRS
 Afirmarea pe plan internaţional a profesiunii contabile româneşti

Manalul de faţă este un sprijin pentru cei doritori în a acumula cunoştinţe în


tematica de pregătire continuă. Nu este un tratat ci un ghid de orientare.
Orice comentariu sau interpretare ţine de personalitatea fiecăruia, de gradul şi
nivelul de pregătire.

Timişoara prof.univ. dr.


Mai 2007 Horia Cristea

2
TEMATICA DE PREGĂTIRE

1. EXPERTIZA CONTABILĂ

1. Conceptul de 2. Expertiza contabilă judiciară: 3. Expertiza contabilă


expertiză contabilă • Definiţie extrajudiciară sau amiabilă
• Comparaţie cu controlul financiar
• Obiectivele
• Numirea experţilor contabili
• Procedura de efectuare a expertizei
contabile judiciare
• Actele de expertiză contabilă
judiciară – conţinut şi valorificare

2. DOCTRINA PROFESIONALĂ

I. Profesia II. Calitatea de expert III. Organizarea şi IV. Exercitarea V. Controlul de


contabilă contabil şi contabil funcţionarea CECCA-Ro profesiei de calitate în
autorizat expert contabil activitatea
- conţinut şi 1. Atribuţiile şi contabil experţilor contabili
forme de 1. Definirea expertului 2. Organizarea teritorială autorizat şi contabililor
manifestare contabil şi contabilului 3. Organele de conducere autorizaţi
autorizat ale Corpului, atribuţii
2. Accesul la profesie 4. Organizarea internă a
3. Răspunderile experţilor Corpului
contabili şi contabililor 5. Relaţiile Corpului cu
autorizaţi Administraţia (Guvern)
6. Finanţarea activităţilor
Corpului

3. DOCTRINA PROFESIONALĂ ŞI DEONTOLOGIA

I. Profesia liberală de II. Codul IFAC III. Codul etic naţional al


expert contabil şi de 1. Însemnătatea (importanţa) existenţei profesioniştilor contabili
contabil autorizat unui cod de etică profesională
2. Interesul general: conţinut, definiţii
3. Obiectivele codului etic
4. Principiile fundamentale
a. integritatea
b. obiectivitatea
c. competenţa profesională
d. confidenţialitatea
e. profesionalism
f. respectarea normelor tehnice
profesionale
5. Independenţa – principiul fundamental
şi condiţia de exercitare a profesiei
liberale de EC şi CA.

3
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1. Cine poate efectua expertiza contabilă?

RĂSPUNS: Numai persoana care a dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile


legii (OG 65/1994) fiind înscrisă cu viza la zi în Tabloul EC actualizat.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 299, pct. 1; Standardul
35:3511.1; Norma 350 pg. 9

2. Cum se clasifică expertizele contabile?

RĂSPUNS: Expertizele contabile pot fi clasificate:


I. După scopul principal în care au fost solicitate, în:
a. expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură
civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale;
b. expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara
procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse
verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au
calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente
pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza
contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.
II. După principalul obiectiv la care se referă, expertizele contabile sunt:
a. civile
b. penale
c. comerciale
d. fiscale
e. alte categorii dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate
de către clienţi
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 299, pct. 2; Standardul
35:3511.1; Ghid pentru aplicarea Standardului 35, pp 58-59

3. Independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?

RĂSPUNS: Componentele independenţei:


1. Independenţa de spirit (în gândire):

4
- Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu
profesional fără să fie afectată judecata profesională;
- Ea presupune integritate şi obiectivitate
2. Independenţa în aparenţă:
- reprezintă capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independenţei
de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel încât o terţă persoană să nu
poată să pună la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil;
- este componenta fundamentală a independenţei.
Un funcţionar public nu poate fi niciodată independent. Activitatea de expert
contabil este incompatibilă cu orice altă activitate curentă.
Cerinţele de independenţă se aplică tuturor profesioniştilor contabili cu
practică liberală, cu deosebire auditorilor statutari şi tuturor persoanelor care sunt în
măsură de a influenţa lucrările profesionistului contabil.

4. Ce se înţelege prin competenţa expertului contabil?

RĂSPUNS: Competenţa profesională are două componente de bază:


- obţinerea
- menţinerea
Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să
furnizeze servicii profesionale cu competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să
menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi de competenţă profesională care să
justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la
curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practiuca profesională, din legislaţie şi
tehnicile de lucru.
Dobândirea cere:
- înalt standard de pregătire generală, rumată de una specifică;
- practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative;
- periodă de practică în domeniu.
Menţinerea cere:
- cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi
internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statuare şi cerinţe
relevante);

5
- adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în
îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale
şi internaţionale.
Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie, comerţ, sectorul
public sau în sistemul educaţional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuţii
importante pentru care nu are formaţia sau experineţ necesară.
În asemenea situaţii nu trebuie să-şi inducă în eroare angajatorului cu privire la
nivelul real al competenţelor sale, cerând consultanţă sau asistenţă unui specialist.

5. Ce se înţelege prin calitatea expertizelor contabile?

RĂSPUNS: Calitatea expertizelor contabile este o rezultantă a competenţei şi


independenţei expertului contabil. Însă membri Corpului trebuie să-şi exercite
profesia cu cunoştinţă şi devotament. Legalitatea, imparţialitatea şi dorinţa de a fi utili
clienţilor îi inspiră în recomandările pe care le fac. Ei trebuie să se abţină de la orice
lucrări inutile efectuate numai din dorinţa de câştig.
Calitatea expertizei contabile trebuie argumentată, justificată, demonstrată prin
aplicarea principiilor contabilităţii şi a normelor profesionale, elaborate de Corp,
privind exercitarea calităţii de expert contabil şi efectuarea lucrărilor de expertiză
contabilă.
Aprecierea calităţii expertizei contabile, în baza argumentării ştiinţifice a
expertizei contabile, se realizează pe două nivele:
a. nivelul individual, concret al fiecărei expertize contabile, unde
calitatea este apreciată de către solicitant, în funcţie de utilitatea
expertizei în atingerea scopurilot. Respingerea concluziilor (total
sau parţial) nu înseamnă că expertiza nu este de calitate.
b. Nivelul de ansamblu al lucrărilor efectuate de profesionistul
contabil. În acest sens CECCAR a elaborat Regulamentul
privind auditul de calitate în profesia contabilă. Auditul este de
ordin general şi nu punctual.

6. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

RĂSPUNS: Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al


informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat la cunoştinţă cu ocazia efectuării

6
expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia
cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau
profesională să facă o astfel de divulgare
Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decât se cere. În Raportul său
trebuie să invoce numai evenimentele şi tranzacţiile care au legătură cauzală cu
obiectivul fixat de cel în drept care a dispus expertiza contabilă şi care sunt probate cu
documente justificative şi evidenţieri contabile.
Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului Raportului
de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor, direct părţilor implicate în actul
justiţiar.
El trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate, în afara procedurilor
prevăzute de lege.

7. Care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

RĂSPUNS: Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi


cauză, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în
incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice
formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea unei cauze, într-un anumit
mod, care l-ar determina, pe expertul contabil, să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice
formă”, următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:
I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre
părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea
actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare
care fac obiectul dosarului supus judecăţii.
II. Dacă, în calitatea de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi
cauză supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea
primei soluţii. În particular, expertul contabil, care a efectuat o expertiză
extrajudiciară, la cererea unei părţi în proces, se află în incompatibilitate cu calitatea
de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de
competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

7
8. Ce trebuie să cuprindă încheierea de şedinţă de numire a expertului contabil,
într-o cauză civilă?

RĂSPUNS: În încheierea de şedinţă trebuie menţionată data acesteia, denumirea şi


calitatea procesuală a părţilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numărul şi anul
dosarului şi natura acestuia (civil)

9. Contractarea expertizei contabile.

RĂSPUNS: Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Unul din


elemenetele fundamentale ale contractului fiind mărimea onorariului.
Încheierile de şedinţă (în dosarele civile) şi Ordonanţele organelor de urmărire
şi cercetare penală (în dosarele penale), acceptate de experţii contabili numiţi din
oficiu sau la recomandarea părţilor, ţin loc de contract pentru efectuarea expertizelor
contabile judiciare.

10. Excepţii de la delegarea şi supravegherea lucrărilor privind expertizele


contabile.

RĂSPUNS: Efectuarea lucrărilor privind expertiza contabilă judiciară nu poate fi


delegată, de către experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor,
asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare,
expertul contabil poate delega executarea unor lucrări, asistenţilor sau colaboratorilor
săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutlui şi concluziilor raportului de
expertiză contabilă extrajudiciară.

11. Importanţa documentării şi a studiului documentar.

RĂSPUNS: Documentarea lucrărilor, privind expertiza contabilă, are un cracter


particular şi se limitează strict la ce este necesar, pentru a răspunde la obiectivele
(întrebările, punctele) fixate expertului de către organul în drept să dispună expertiza
contabilă judiciară, prin încheierea de şedinţă (în dosarele civile) sau Ordonanţă a
organului de urmările şi cercetare penală (în dosarele penale) sau prin obiectivele
contractului privind expertiza extrajudiciară. Studierea materialului documentar,
adecvat, constituie premisa şi condiţia necesară întocmirii unui raport de expertiză
contabilă temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi evidenţieri
contabile şi nu prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale martorilor.

8
12. Care este conţinutul materialului documentar în cazul expertizelor judiciare?

RĂSPUNS: Orientativ, materialul documentar pe care trebuie să-l studieze expertul


contabil, în cazul expertizelor judiciare, se compune din:
I. Dosarul cauzei, în care s-a dispus o expertiză judiciară
II. Documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor
implicate în procesul justiţiar sau în arhivele terţelor persoane, care au legătură cu
obiectivele expertizate.
III. Procesele verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în
posesia acestora cât şi în posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate, care au
legătură cu obiectivelel expertizate.
Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale,
expertul contabil are dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului penal numai cu
încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată cărora expertul
contabil este abilitat să le ceară lămuriri în legătură cu faptele sau împrejurările
cauzei.

13. Care este conţinutul dosarului expertului contabil privind documentarea


expertizei contabile?

RĂSPUNS: Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de


către expertul contabil de la părţile care îl au în păstrare. Dosarul de lucru al
expertului contabil, în ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să
cuprindă, după caz:
I. Încheierea de şedinţă (în cauze civile), Ordonanţa organului de urmărire şi
cercetare penală (în cauzele penale) sau contractul privind efectuarea
expertizelor contabile extrajudicare.
II. Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care
justifică îndeplinirea misiunii.
III.Eventualele corespondenţe, răspunsuri la întrebări suplimentare sau
suplimente de expertiză contabilă solicitate de organele în drept, care au
dispus efectuarea expertizei contabile.
IV. Eventualele note personale ale axpertului contabil redactate în timpul
efectuării ecpertizei contabile, necesare fie redactării raportului de expertiză

9
contabilă, fie urmăririi bugetuluid de timp şi decontării lucrărilor de expertiză
contabilă cu beneficiarii acestora.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 304; Comentarii 3524.5.

14. Care este conţinutul capitolului I al raportului de expertiză contabilă ?


(Introducere)

RĂSPUNS:
CAPITOLUL I – INTRODUCERE – al Raportului de expertiză contabilă trebuie să
cuprindă cel puţin următoarele paragrafe:
I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea
expertizei contabile, care trebuie să cuprindă informaţii cu privire la: numeie şi
prenumele expeetului, domiciliul, numărul carnetului de expert contabil şi poziţia din
Tabloul experţilor contabili;
II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei
contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile
extrajudiare. În acest paragraf se menţionează:
a. În cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii
expertului, respectiv Încheiere de şedinţă (în cazurile civile) sau Ordonanţă a
organelor de urmărire penală (în cauzele penale), cu menţionarea datei
acestuia, denumirea şi calitatea procesuală a părţilor, domiciliul sau sediul
social al acestora, numărul şi anul dosarului şi natura acestuia (civil sau penal);
b. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul
sau sediul social al acestuia, numărul şi data contractului în baza căruia se
efectuează expertiza contabilă solicitată.
III. Paragraful privind identificarea împrejurărilor şi circumstanţelor în care a
luat naştere litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau
contextul în care a fost contractată expertiza contabilă extrajudiciară.
IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. În cazul
expertizelor contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia
„ad-literam” din formularea acestora în „Încheierea de şedinţă” (cauzele civile),
respectiv în Ordonanţa organelor de urmărire şi cercetare penală (cauzele penale). În
cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie să
fie cea din contract.

10
V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi locului în care s-a
efectuat expertiza contabilă. În cazul expertizelor contabile, dispuse de organele în
drept, în cauze civile, data şi locul începerii lucrărilor expertizei contabile trebuie
documentată prin citarea părţilor prin scrisoare cu aviz de primire.
VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legătură
cauzală cu obiectivele expertizei contabile şi care a stat la baza întocmirii raportului
de expertiză contabilă. Materialul documentar nominalizat în acest paragraf trebuie să
fie strict adecvat necesităţilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile
judiciare sau extrajudiciare.
VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat
raportul de expertiză contabilă cu menţionarea expresă dacă s-au mai efectuat sau nu
alte expertize contabile având aceleaşi obiective. De asemenea, în acest paragraf,
trebuie menţionat dacă s-au folosit lucrările altor experţi (contabili, tehnic, etc),
probleme ridicate de părţile interesate în expertiză şi explicaţiile date de acestea în
timpul efectuării expertizei.
VIII. Paragraful privind identificarea datei iniţiale până la care raportul de
expertiză contabilă trebuia depus la beneficiar şi indicarea eventualelor perioade de
prelungire faţă de termenul iniţial.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 304-305; Comentarii
3531.1.

15. Care este conţinutul cap.II al Raportului de expertiză contabilă


(Desfăşurarea expertizei contabile)?

RĂSPUNS:
CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de
expertiză contabilă, trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv
(întrebare) a expertizei contabile, care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor
efectuate, de către expertul contabil, cu privire la structura materialului documentar,
actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de
informaţii utilizate, dacă părţile interesate, în expertiza contabilă, au făcut obiecţii sau
au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea
concuziilor sale. În fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor şi
interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea
expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca

11
ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul
expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora,
cu trimiteri la anexe.
Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI
CONTABILE, trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care
trebuie să fie precis, consic, fără echivoc, redactat într-o manieră analitică, ordonată şi
sistematizată fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative,
reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, expertizelor şi actelor de control (de orice
fel) anterioare şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil
analizează evenimente şi tranzacţii şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri
deosebite în care expetul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi
documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă ficţiuni sau sunt suspecte,
el nu trbuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor)
sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în
raportul de expertiză contabilă.
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au
opinii diferite, într-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFĂŞURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi
documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare opinia
expertului recomandat de parte se menţionează separat, în raport cu opinia expertului
numit din oficiu.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 300; Comentarii 3531.2.

16. Ce cuprinde un Raport de expertiză calificat (sau cu observaţii)?

RĂSPUNS: Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale


expertului contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii.
În situaţia în care expertul contabil, pentru demonstrarea raţionamentului său
profesional, îşi exprimă părerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile,
asupra suficienţei lor sau cu privire la alte aspecte asupra cărora doreşte să reţină
atenţia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie în finalul Capitolului III,
CONCLUZII, fie într-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAŢII
PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de
etică şi deontologie ale profesiei contabile exercitată liber (profesiei liberale). Acest

12
Raport este calificat drept Raport de expertiză contabilă cu observaţii (limitate la
strictul necesar sau impuse de lege, în cazul expertizelor judiciare şi mai cuprinzătoare
în situaţia expertizelor contabile extrajudiciare).
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 305-306; Comentarii
3531.4.

17. Situaţii, cazuri de imposbilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi


conţinutul Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

RĂSPUNS: În cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se pooate afla în


imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă, datorită inexistenţei
documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care să ateste evenimentele şi
tranzacţiile supuse expertizării. În astfel de cazuri se întocmeşte un „RAPORT DE
IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE”, care are aceeaşi
structură ca un raport de expertiză, obişnuit (necalificat) dar care, în Capitolul II,
DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III, CONCLUZII, va
prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării
expertizei contabile „comandate” de beneficiarul acesteia.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 306; Comentarii 3531.5.

18. În ce constă semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă?

RĂSPUNS: Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă,


inclusiv anexele.
Raportul de expertiză contabilă se depune, beneficiarului acestuia, în termenul
legal sau contractual.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 306; Comentarii 3532.1-
3532.3.

19. Care este conţinutul (care sunt elementele) contractului privind expertiza
contabilă?

RĂSPUNS: Un Contract pentru executarea de expertize contabile extrajudiciare


trebuie să cuprindă următoarele clauze minimale:
a. Obiectul contractului: care constă în obiectivele (întrebările) la care expertul
contabil trebuie să formuleze concluzii (răspunsuri).

13
b. Materialul documentar minimal, pe care BENEFICIARUL trebuie să-l pună la
dispoziţia PRESTATORULUI.
c. Locul şi data depunerii Raportului de expertiză contabilă extrajudiciară,
întocmit în conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind
expertizele contabile.
d. Onorariul expertului contabil stabilit pe baza bugetului şi corelat cu tariful
profesional aprobat de Conferinţa Naţională a CECCAR nr. 01/49, Sibiu 31
martie 2001ca orientare în negociere.
e. Clauza de confidenţialitate care are menirea de a „întări” şi prin contract
prestigiul profesiei contabile liberale, prin comportamentul etico-profesional al
membrilor săi.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 307.

20. Care sunt condiţiile cerute pentru ocuparea postului de expert verificator?

RĂSPUNS: Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ocuparea postului de expert


verificator sunt:
a. să fie expert contabil activ; să aibă o practică în expertize contabile d minim 5
ani de zile;
b. să fie cu plata cotizaţiei la zi;
c. să beneficieze de pregătire profesională desăvârşită;
d. să beneficieze de capacitate de muncă sporită şi să se poată adapta condiţiilor
de stres;
e. să se bucure de o moralitate ireproşabilă;
f. să facă dovada, prin cel puţin două recomandări, că a avut un comportament
personal şi profesional ireproşabil, de la înscrierea în Corp până în prezent şi
răspunde cerinţelor din punct de vedere al independenţei, al conflictului de
interese şi a celorlalte aspecte etice şi deontologice;
g. cunoaşte şi aplică, în lucrările profesionale, prevederile Codului etic naţional
al profesioniştilor contabili din România şi Normele profesionale emise de
CECCAR;
h. a efectuat până la solicitarea angajării ca expert contabil verificator cel puţin
20 de expertize contabile judiciare.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 311

14
21. Ce atribuţii are expertul contabil verificator?

RĂSPUNS: Experţii contabili verificatori au următoarele atribuţii:


a. verificarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunertea
acestora la organele care le-au solicitat;
b. întocmirea referatelor de verificare tehnică-profesională asupra lucrărilor de
expertiză cointabilă aflate, pe rol la comisiile de disciplină ale filialelor, la
cererea acestor comisii;
c. elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi raportarea.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 312 art. 9.

22. Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea


atribuţiilor sale?

RĂSPUNS: În activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiză contabilă


judiciară, experţii contabili verificatori trebuie să urmărească dacă:
- în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate
prevederile Normei profesionale nr. 35/2000;
- obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au
fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu cauza;
- autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la
încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaţiuni şi lucrări care
presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;
- autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al
profesioniştilot contabili.
De asemenea trebuie să analizeze opiniile separate sau rapoartele experţilor
contabili – consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi obiective ca în cazul raportului de
expertiză contabilă propriu-zisă.
Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi Normele profesionale, expertul
contabil verificator solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să şi le revadă, în
funcţie de observaţiile făcute, procedând diferit:
a. dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, expertul contabil
verificator va aplica pe prima pagină a lucrărilor analizate ştampila
dreptunghiulară de verificare, va semna şi va aplica ştampila filialei.

15
b. Dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu sunt
refăcute în spiritul observaţiilor expertului contabil verificator, acesta
trebuie să întocmească un referat cu constatările şi observaţiile sale, pe
care să-l ataşeze, în original, raportului de expertiză judiciară ce urmează a
fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea şi
decizia acestuia.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 312 art. 10,12

23. Care este conţinutul referatului întocmit de expertul contabil verificator?

RĂSPUNS: Referatul întocmit de exepertul verificator cuprinde:


- data primirii dosarului
- experţii contabili – nume, prenume şi calitatea
- observaţii cu privire la:
o Concordanţa dintre obiective, constatări şi concluzii
o Respectarea Normei profesionale nr. 35 şi a Ghidului de aplicare
o Respectarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili
o Alte observaţii
- Semnează expert verificator şi ştampila.
SURSA: Cartea Ex.C şi Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004, pg. 313.

24. Ce ce este expertiza contabilă?

RĂSPUNS: Expertiza contabilă este o activitate depusă de o persoană autorizată de


lege pentru reconstituirea realităţii unei operaţii de natură economică şi/sau
financiară, pe baza cercetării documentelor, datelor şi informaţiilor de contabilitate.
Persoana specializată este, în România, expertul contabil, membru activ al CECCAR.
Expertiza este prin excelenţă o lucrare personală şi critică, cuprinzând numai
rezultatul examinării faptelor din pucntul de vedere al exactităţii formale şi materiale
şi părerea expertului asupra cauzelor şi efectelor în legătură cu obiectul supus
cercetării sale.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 7.

16
25. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile
judiciare şi extrajudiciare?

RĂSPUNS: Expertizele judiciare sunt mijloace de probă în justiţie. Scopul principal al


expertizelor contabile judiciare, în calitate de probă în justiţie, este contribuţia
adcestora la stabilirea adevărului material şi justa soluţionare a litigiilor sau a cauzelor
aflate în faza de cercetare sau judecată.
Caracterul ştiinţific şi forţa probantă a expertizei contabile judiciare este că
aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte şi situaţii de natură economico-
financiară; cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea economică a unui agent
economic pentru problemele şi obiectivele stabilite de organul judiciar; cercetează
situaţiile şi împrejurările de fapt, pe baza informaţiilor furnizate de evidenţa
economică şi a suporţilor ei materiali; interpretează datele de evidenţă şi furnizează
opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor şi a actelor normative care
reglementează domeniul de activitate respectiv. Elaborează concluzii, pe baza
constatărilor făcute, care servesc ca mijloc de probă pentru organul judicar care a
dispus efectuarea expertizei.
Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi
extrajudiciare se află în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. Potrivit acestor
reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare şi extrajudiciare este
dreptul exclusiv al experţilor contabili în Codul civil, în Codul penal şi Codurile de
procedură penală şi civilă
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 12-13.

26. Care este sediul reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?

RĂSPUNS: Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi


extrajudiciare se află în:
a. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR care stipulează că
experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile
dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice,
cum ar fi:
i. Expertize amiabile (la cerere)
ii. Expertize contabil-financiare

17
iii. Arbitraje în cauze civile
iv. Expertize de gestiune
b. Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care
stipulează că acestea pot fi efectuate numai de către persoanele care au
dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la
zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România (CECCAR).
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 18-19.

27. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?

RĂSPUNS: Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate


cu obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a
Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii
acestora:
a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac
obiectul dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.
b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele
contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea
învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii
sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai
expertizelor contabile judiciare.
Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele
fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii
contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci
când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în
concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri,
organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai
expertizelor contabile extrajudiciare.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 18-19.

18
28. Care este finalitatea expertizelor contabile?

RĂSPUNS: Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare


este că acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către
experţi. Acest scop definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care
trebuie să răspundă expertul contabil.
Scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare mai este şi utilizarea
acestora dar numai în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi
exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit(ă), înaintea
efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate)
nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice expertizei respective.
O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în
expertizele judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe
de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele
sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un interes material şi/sau
moral în consultarea şi utilizarea lor.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 20-21.

29. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în
efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

RĂSPUNS: Principiile deontologice fundamentale, cărora trebuie să li se supună


profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul
privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi din România (aprobat prin Hotărârea nr. 1/1995 a Conferinţei Naţionale a
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi).Ele sunt:
- Integritate,
- Obiectivitate,
- Independenţă,
- secretul profesional,
- respectarea normelor tehnice şi profesionale,
- competenţă profesională,
- comportare deontologică.

19
Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, reţine
şi comentează explicit următoarele principii deontologice, după care expertul contabil
trebuie să se ghideze în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare:
- independenţa expertului contabil,
- competenţa expertului contabil,
- calitatea expertizelor contabile
- secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile
- acceptarea expertizelor contabile
- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 21-22.

30. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională


lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?

RĂSPUNS: Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări cu caracter


ştiinţific. Prin urmare, calitatea lor este prezumată. Totuşi, argumentarea ştiinţifică are
calitatea ei. Aprecierea argumentării ştiinţifice a expertizelor contabile se realizează
pe două paliere:
1. Palierul individual, concret al fiecărei expertize contabile în parte. Pe
acest palier, aprecierea calităţii expertizelor se face de către solicitant care, de
regulă, judecă calitatea expertizelor contabile în funcţie de utilitatea acestora
în atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate.
2. Palierul de ansamblu al lucrărilor efectuate de profesionistul contabil. Pe
acest palier se organizează şi se derulează controlul de calitate în cadrul
profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor
profesionale.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 32.

31. Care este modul de comunicarte a concluziilor expertizelor contabile?

RĂSPUNS: Modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor


contabile intră în zona confidenţialităţii:

20
a. În cazul expertizelor contabile judiciare, atât experţii contabili, numiţi din
oficiu, cât şi la recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de
expertiză contabilă la organul judiciar care a dispus expertiza contabilă, unde
toţi cei interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot să-l consulte.
Expertul este dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul
stabilit pentru judecată. Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie
depusă la instanţa de judecată care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin
această procedură se evită comunicarea (informarea) preferenţială a
conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile judiciare către unii utilizatori
ai acestora.
b. În cazul expertizelor contabile extrajudicare locul şi data depunerii lucrării
trebuie să rezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul
depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta
trebuie să fie registratura generală de la sediul solicitantului.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor
expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil
privind secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage
răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expeetului contabil, după caz.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 44.

32. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?

RĂSPUNS: Art. 202 din Codul de procedură civilă prevede că: Experţii se vor numi
de către instanţă, dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii lor. Încheierea de
numire va statornici şi plata experţilor. De regulă, părţile nu se învoiesc cu privire la
numirea experţilor contabili. Atunci instanţele civile procedează la numirea experţilor
contabili recomandaţi. Indiferent dacă părţile din procesele civile cad sau nu „la
învoială” asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin încheiere de
şedinţă care trebuie să cuprindă cel puţin 4 paragrafe:
1. un paragraf din care să rezulte numele expertului numit din oficiu şi/sau la
cererea părţilor;
2. un paragraf cu obiectivele (întrebările) la care expertul trebuie să răspundă;

21
3. un paragraf din care să rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de
expertiză contabilă;
4. onorariul (plata) statornicit(ă) expertului, după ce, de regulă, instanţa a
consultat părţile asupra acestui aspect.
Dacă unul din paragrafele 2-4 lipseşte din Încheierea de şedinţă, expertul contabil
este îndreptăţit, iar profesionalismul său îl obligă, să ceară instanţei introducerea,
în Încheierea de şedinţă, a paragrafelor lipsă.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 55-56.

33. Numirea experţilor contabili în dosarele penale.

RĂSPUNS: Potrivit Codului de procedură penală, expertul contabil este numit de către
organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată, fiecare dintre părţi având
dreptul să ceară ca un expert contabil, recomandat de ea, care să participe la
efectuarea expertizei contabile. În dosarele penale, prezenţa expertului contabil, cu
ocazia numirii sale, este obligatorie.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 56-57.

34. Cum se numesc experţii contabili pentru efectuarea de expertize


extrajudiciare?

RĂSPUNS: Numirea experţilor contabili pentru efectuarea expertizelor contabile


extrajudiciare se face prin contract, încheiat între solicitant şi expertul contabil sau
cabinetul de expertiză contabilă contactat. Fiind act bilateral, acest contract trebuie să
cuprindă un dispozitiv în care să fie identificate părţile contractante, respectiv,
expertul contabil sau cabinetul de expertiză contabilă, pe de o parte, şi solicitantul
expertizei contabile extrajudiciare, pe de altă parte
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 68-69.

35. Care sunt clauzele minimale ale contractului pentru efectuarea de expertize
extrajudiciare?

RĂSPUNS: Contractul trebuie să cuprindă următoarele clauze minimale:

22
a. Obiectivele (întrebările) la care trebuie să se formuleze concluzii (răspunsuri)
profesionale;
b. Termenul (data) şi locul depunerii raportului de expertiză contabilă
extrajudiciară;
c. Onorariul expertului contabil sau cabinetului de expertiză contabilă, calculat
pe baza Tarifului profesional (orientativ).
Toate aceste clauze contractuale trebuie să fie rezultatul negocierilor directe
dintre părţile contractante. Lipsa oricăreia din aceste clauze contractuale
minimale, poate constitui motiv de nulitate relativă sau de reziliere a
contractului de către oricare dintre părţi.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 73.

36. Care sunt operaţiunile / etapele de lucru luate în calcularea bugetului de


timp, necesar efectuării expertizelor contabile?

RĂSPUNS: În baza art. 22-23 din OG 2/2002, Birourile locale de expertize judiciare
tehnice şi contabile utilizează un model de „Notă de evaluare” unde se stabilesc
operaţiunile/etapele de lucru, luate în calcularea bugetului de timp necesar efectuării
expertizelor contabile şi care cuprinde:
Dreptul pentru munca prestată:
- studierea dosarului cauzei .......................................................ore
- documentarea pentru efectuarea expertizei ........................... ore
- deplasare la faţa locului ..........................................................ore
- prelucrarea şi sistematizarea materialului documentar...........ore
- redactarea raportului de expertiză ..........................................ore
- alte operaţiuni .........................................................................ore
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 74.

37. În ce constă răspunderea disciplinară a expertului contabil?

RĂSPUNS: Experţii contabili răspund disciplinar în desfăşurarea activităţii lor, în


cazul în care au săvârşit una din faptele (abateri de la norme, regulament) care atrag
sancţiuni disciplinare.

23
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili (şi contabililor
autorizaţi), în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarelw:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de
contabil autorizat) pe o perioadă de timp de la trei luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de
contabil autorizat).
Abaterile, în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare, se stabilesc prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 145.

38. Care sunt faptele care pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor
contabili?

RĂSPUNS: Faptele care atrag răspunderea disciplinară a experţilor contabili


sunt următoarele:
- abateri de comportament sancţionate cu mustrare;
- absenţa nemotivată de la întrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinţa
Naţională, sancţionată cu avertisment;
- absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale A.G. ale filialei sau
C.N.;
- neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele
stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic;
- nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional
sancţionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o
perioadă de la 1 la 3 luni.
Abateri disciplinare sancţionate cu interzicerea dreptului de exercitare a
profesiei:
- absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau
ale C.N.;
- publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică şi profesională
a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi din România;

24
- neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele
stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic;
- executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte
care nu interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor
comenrciale de profil;
- neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de lege a impozitelor
cuvenite statului asupra onorariilor încasate de către persoanele fizice;
- încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
- refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului,
documentele priind activitatea profesională;
- practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza
anuală pentru exercitarea profesiei.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 145-146.

39. În ce constă răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului


contabil?

RĂSPUNS: Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei,


disciplinar, administrativ, civil, penal, după caz, potrivit legii.
Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute
în vedere următoarele:
- fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;
- fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie şi
se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 146-147.

40. În ce situaţii expertul contabil răspunde penal?

RĂSPUNS: În situaţia în care a săvârşit o faptă (infracţiune), cu pericol social, cu


vinovăţie, faptă prevăzută de legea penală.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 147-148.

25
41. În ce constă răspunderea civilă a expertului contabil?

RĂSPUNS: Pentru stabilirea răspunderii civile a experţilor contabili trebuie avute în


vedere următoarele aspecte:
- contractul
- fapta
- prejudiciul
- cauzalitatea
- vinovăţia.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B,
2003, pg. 149-150.

42. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

RĂSPUNS: Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către


persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului
nr. 65/1994, cu respectarea principiului independenţei profesionale şi a cerinţelor de
pregătire impuse de norme

43. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dintre


contabilul autorizat şi contabilul salariat?

RĂSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în


condiţiile O.G. nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a
aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de
contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica
legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de
cea a unui economist; economistul fiindsubordonat unui şef ierarhic şi executând
atribuţiile specifice fişei postului său. De asemeni, economistul este specializat în
multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare,
financiar-contabil, etc.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specialzării financiar-
contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările
executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat cu referire
la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în
condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de apregăti

26
lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul
contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică.
Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi
revin din fişa individuală a postului. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii,
execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al
contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea
lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea
acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund
civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client
şi, prin aceasta, sursa de venit.
În schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul în urma
unor proceduri anevoioase.
- Este în discuţie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experţi
contabili sau de contabili autorizaţi;
- Trebuie făcută distincţia între auditorii interni şi cei externi, prin prisma
independenţei;
- Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajaţi în industrie,
comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a.;
- Contabilul profesionist lucrează independent (inclusiv practicieni
individuali, parteneri sau corporaţie) în industrie, comerţ, sectorul public,
învăţământ ş.a. şi este membru al unei orgnizaţii afiliate IFAC.

44. Cine expertul contabil?

RĂSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în


condiţiile Ordonanţei (O.G. nr. 65/1994) şi are competenţa profesională de a verifica
şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare
şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a întocmi
situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile (art. 2. al. 1).
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în
domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor
profesionale, inclusiv verificare şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile
reglementărilor specifice.

27
• Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat se dobândeşte pe bază de
examen.
• Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.
• Pot fi, la cerere, experţi contabili, persoanele care au titlul de academician,
profesori şi conferenţiari universitari, doctori în economie şi doctori docenţi cu
specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi
susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale
CECCAR.

45. Cine este contabilul autorizat?

RĂSPUNS: Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în


condiţiile OG nr. 64/1994 şi are competenţa profesională de a executa lucrări de
contabilitate şi operaţii pregătitoare întocmirii situaţiilor financiare ale întreprinderii.

46. Cum se obţine calitatea de expert contabil?

RĂSPUNS: Prin examen. Examenul se desfăşoară în baza Normelor Corpului şi a


regulamentului pentru efectuarea stagiului şi prin examenul de aptitudini, în vederea
accesului la calitatea de expert contabil şi contabil autorizat:
- examen de admitere privind accesul;
- stagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru + pregătire
deontologică şi doctrină profesională);
- examen de aptitudini (examen scris, probă orală).

47. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?

RĂSPUNS: Prin examen în trepte: acces, stagiu, examen privind pregătirea


deontologică şi doctrina profesională, examen de aptitudini. Ca şi expertul contabil,
dar cu tematică specifică. Pentru accesul la examen se cer îndeplinite anumite condiţii
specifice de studii şi capacitatea exercitării.

48. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

RĂSPUNS: Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în baza


îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil

28
autorizat. Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe
întreg teritoriul ţării.
Anual se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenţei sau
nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercităţii profesiei, a
dreptului de a exercita.
Acordarea vizei anuale se dă dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:
- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;
- plata la buget, la termen şi în cunatumul prevăzut, a impozitelor cuvenite
statului;
- asigurarea pentru riscul profesional;
- dovada că nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în
vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor
comerciale (cazier judiciar);
- nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita
profesională, pentru care a fost sancţionat de Comisia de Disciplină;
- depunerea fişei individuale;
Trebuie respectate şi prevederile referitoare la libera practică: experţii
contabili şi contabili autorizaţi nu pot să îşi exercite atribuţiunile conferite de această
calitate de durata în care desfăşoară o activitate salarizată în afara Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi sau activitate comercială, cu excepţia activităţilor
didactice, literare, publicistice în domeniu şi cea de parlamentar, consilier local sau
judeţean, pe durata mandatului.

49. Care sunt lucrările ce pot fi executate de experţii contabili?

RĂSPUNS:
a. Ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirii situaţiilor financiare:
 acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, incluiv
în cazul sistemelor informatice;
 elaborarea şi punerea în aplicare a procedeelor contabile a planului de
conturi adaptat unităţii, a contabilităţii de gestiune, a tabloului de bord,
a controlului de gestiune şi controlului prin buget, în baza şi cu
respectarea normelor generale.
b. Efectuarea de analize economico-financiare

29
 analiza structurilor financiare;
 analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;
 tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;
 sistem de credit leasing, factoring etc.;
 determinarea situaţiei financiare şi de gestiune prin rapoarte
procentuale;
 elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;
 elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;
 asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii.
c. Efectuarea de audit financiar contabil în condiţiile respectării reglementărilor
specifice acestei activităţi
 creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;
 audit intern, organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii
sistemului;
 studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;
d. Efectuarea de evaluări patrimoniale
 evaluări de bunuri şi active patrimoniale;
 evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare pentru vânzări,
succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celor interesaţi;
 evaluări de elemente intangibile.
e. Efectuarea de expertize contabile
 amiabile (la cerere);
 contabil – judiciare;
 arbitraje în cauze civile;
 expertize de gestiune.
f. Executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:
 întocmirea de situaţii periodice;
 consolidarea conturilor şi bilanţului;
 întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;
g. Executarea de lucrări cu caracter fiscal, în condiţiile reglementărilor specifice
ale domeniului:
 studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;

30
 participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
 asistenţă în probleme de TVA şi impozite;
 fiscalitate imobiliară;
 asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
 asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;
h. Efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică:
 organigrame, structuri, definiri de funcţii;
 legături între servicii, curculaţia documentelor şi informaţiilor;
 analiza şi organizarea fluxului informaţional;
 formarea profesională continuă;
 contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
 mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea
echipamentelor;
 alegerea softurilor necesare
i. Activitatea de cenzor.

50. Care sunt lucrările ce pot fi executate de contabilii autorizaţi?

RĂSPUNS: Contabilul autorizat poate executa lucrări (Secţiunea II, art. 9, din OG
65/1994 republicată în februarie 2007) pe bază de contract, perosanelor fizice şi
juridice legate de ţinerea contabilităţii operaţiunilor economico-financiare şi
pregătirea lucrărilor în vederea elaborării situaţiilor financiare.

51. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

RĂSPUNS: Exercitare individuală sau în cadrul societăţilor.


Societăţile de expertiză contabilă au:
- cel puţin 51% acţionari experţi contabili sau contabili autorizaţi;
- cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt
experţi contabili sau contabili autorizaţi, membri ai Corpului.
Societăţile de expertiză contabilă nu pot avea participări financiare în unităţi
patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări şi nici în
societăţi civile.

31
Membri Corpului nu pot fi asociaţi sau acţionari la mai multe societăţi
comerciale de expertiză contabilă.
Societăţile de expertiză pot fi române, străine sau mixte.
Societăţile de expertiză se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii
impuse membrilor Corpului. Excepţie: dreptul de a alege sau de a fi ales în organele
de conducere ale Corpului.
Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi a
membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi
a celor de natură tehnică de către:
- conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi
sociale (de exemplu: faţă de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor
şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătură socială a
societăţii;
- experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai
societăţii, care asigură cerinţele de natură tehnică ale propriilor lor lucrări
executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a
conducerii societăţii.

52. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

RĂSPUNS: Atât O.G. nr. 65/1994 actualizată, cât şi Regulamentul de Organizare şi


Funcţionare şi Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi din România, se referă la situaţiile de incompatibilitate.
Profesionistul contabil se bazează, în conduita sa, pe mai multe principii:
a. integritate – să fie drept, cinstit şi sincer în executarea lucrărilor sale;
b. obiectivitate – profesionistul contabil trebuie să nu cedeze unor prejudecăţi sau
concepte apriorice, care să-i împiedice obiectivitatea; să aibă o comportare
imparţială atunci când întocmeşte un raport privind executarea lucrărilor sale;
c. independenţa – să se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut în
vedere, ca incompatibil cu integritatea şi obiectivitate sa, cum ar fi:
 implicare financiară directă sau indirectă;
 implicarea în activităţile unui client (membru al executivului sau angajat
sub controlul direcţiunii);

32
 acte de comerţ sau slujbe asigurate în acelaţi timp cu exercitarea unei
profesii liberale, ce pot genera conflict de interese, în contradicţie cu
exercitarea liberală a profesiei;
 incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei;
 condiţiile în care onorariile, primite de la un client, constituie un procentaj
neacceptabil de ridicat;
 acceptarea executării de lucrări în baza unuor onorarii eventuale,
neprecizate anticipat
d. secretul profesional – să fie respectat secretul, caracterul confidenţial al
informaţiilor obţinute cu ocazia executării lucrărilor sale;
e. norme tehnice şi profesionale – să efectueze lucrările sale în conformitate cu
normele tehnice şi profesionale care-i sunt aplicate;
f. competenţa profesională – să fie întreţinut nivelul de competenţă pe tot
parcursul carierei profesionale, să execute lucrări pe care le poate realiza cu
competenţă profesională;
g. comportare deontologică – să se comporte compatibil cu buna reputaţie a
profesiunii.
Încălcarea principiilor înseamnă tot atâtea incompatibilităţi în exercitarea
profesiei.
Alte situaţii de incompatibilitate conform regulamentului:
a. experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis să efectueze lucrări
pentru egenţii economici sau pentru instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru
cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în
concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru rude sau
afini până la gradul al patrulea inclusiv, sau soţi ai administratorilor;
b. de asemenea, nu pot exercita lucrările prevăzute în situaţia în care există
elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate;
c. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot să-şi exercite atribuţiile
conferite de această calitate pe durata cât ocupă funcţii în cadrul Ministerului
Finanţelor.

53. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

33
RĂSPUNS: Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de
prestări de servicii, semnat de ambele părţi.
În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu
un client ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani,
etc este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că
obiectivitatea este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membri Corpului trebuie să se rezume
numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu împieteze activitatea
de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale
colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere
independenţei lor.
Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii pot antrena
răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în
raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă
obiectul acceptării şi încheierii contractului după:
a. evaluarea riscurilor;
b. o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului
independenţei profesiei;
c. o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu
mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia
clienţilor sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.
Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât în baza unui act
adiţional la contract.
Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În cazul
contestării lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a
profesioniştilor contabili.
În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza clientului,
contractul se reziliează.

34
54. Care sunt răspunderile profesioniştilor contabili?

RĂSPUNS: Răspunderea poate fi:


a. Disciplinară. Condiţii:
 Raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;
 Existenţa unui regulament;
 Abaterea disciplinară.
b. Administrativă (contravenţională). Condiţii:
 Fapta săvârşită cu vinovăţie;
 Sancţiune prin avertisment;
 Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenţie, se
sancţionează, chiar dacă e săvârşită fără intenţie.
c. Civilă. Condiţii:
 Contractul;
 Fapta;
 Prejudiciul;
 Cauzalitatea;
 Vinovăţia;
d. Penală. Condiţii:
 Forma răspunderii juridice;
 Faptele (infracţiunile) pericol social, cu vinovăţie, prevăzute de legea
penală.

55. Ce este CECCA România?

RĂSPUNS: C.E.C.C.A.R. este o persoană juridică de utilitate publică şi autonomă din


care fac parte experţii contabili şi contabili autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G.
65/1994 modificată.

56. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?

RĂSPUNS: Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare,
îndeplineşte sau are atributele unei persoane juridice. După Adrian Varlan în lucrarea
„Drept comercial şi economic românesc”, (cartea de curs nr. 5 al cursului „Formare
profesională în domeniul comercial”, Editura Mirton, Timişoara, 1998), la pag. 14, se

35
arată, în legătură cu persoana juridică, următoarele: „Persona juridică e o
colectivitate de oameni, constituită în condiţiile legii, care capătă anumite drepturi şi
anumite obligaţii necesare atingerii scopului lor”.
Elementele constituive ale persoanelor juridice sunt (acelaşi autor):
- organizarea de sine-stătătoare;
- patrimoniul propriu;
- scopul determinat.
Aceste elemente le are şi CECCAR, având, de asemeni, capacitatea de
folosinţă care se referă la drepturile şi obligaţiile care corespund scopului pentru care
a fost înfiinţată (persoana juridică) şi capacitatea de exerciţiu.
Are capacitatea de exerciţiu din momentul constituirii organelor sale de
conducere.
Corpul reprezintă profesia în raport cu alte instituţii din România şi din afara
ţării.
- relaţiile cu bugetul, directe;
- are cont în bancă;
- întocmeşte b.v.c.;
- organizează contabilitate proprie, întocmeşte bilanţ propriu, potrivit legii;
- gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat în
administrare operativă filialelor;
- conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat de atribuţiile ce le
are Corpul (interne şi externe).

57. Ce se înţelege prin autonomia Corpului?

RĂSPUNS: Autonomia este în general situaţia celui care nu depinde de nimeni, care
are deplină libertate în acţiunile sale (DEX). Autonomia Corpului face din acesta un
oganism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei
autorităţi.
Corpul, prin regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui
organism statal. Dimpotrivă, prin delegaţia primită din partea autorităţilor publice,
acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de contabil
autorizat şi are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin
oragenele alese, Corpul este reprezentat în faţa autorităţilor publice, precum şi în

36
raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. Corpul
colaborează cu organele de specialitate ale statului în elaborarea de norme legate de
profesia contabilă, însă normele de lucru, specifice profesiei sunt rezultatul activităţii
Corpului.

58. Care este organizarea CECCAR?

RĂSPUNS: Sediul central al Corpului este în municipiului Bucureşti. CECCAR are


filile fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Este astfel organizat încât să îşi poată îndeplini atribuţiile de organism de
autoreglementare.
La nivel central:
- Organe de decizie:
o Conferinţa Naţională
o Consiliul Superior
o Biroul Permanent
o Preşedintele Corpului
- Organele de execuţie:
o Director general executiv
o Sectoare (departamente, servicii)
La nivel de filială:
- Organe de decizie
o Adunarea generală
o Consiliul filialei
o Biroul Permanent
o Preşedintele filialei
- Organe de execuţie:
o Directorul executiv
o Sectoare (departamente, servicii)

59. Care sunt atribuţiile Corpului?

RĂSPUNS: În art. 19 din OG 65/1995 sunt enumerate atribuţiile Corpului. Între ele
întâlnim:

37
a. organizează examenul de admitere:
 organizează efectuarea stagiului;
 organizează susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia
de expert contabil şi de contabil autorizat;
 elaborează programele de examen privind stagiul şi examenul de
aptitudini, care se avizează de MF, urmărindu-se armonizarea cu
prevederile Directivelor Europene în domeniu.
b. organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a
societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
c. asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi;
d. elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita
experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, elaborează ghidurile
profesionale în domeniul financiar-contabil;
e. asigură buna desfăşurare a activităţii de evaluare, pe baza standardelor
internaţionale de evaluare;
f. sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă;
g. apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi;
h. elaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din afara ei;
i. editează publicaţiile de specialitate;
j. alte atribuţii stabilite prin lege sau regulamente;

60. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară?

RĂSPUNS: Conferinţa Naţională are următoarele atribuţii:


a. stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de
expert contabil şi de contabil autorizat;
b. aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi, modificările şi completările acestuia,
avizate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei, precum şi Codul
privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi;
c. aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil al Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

38
d. aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul
propriu al acestora;
e. alege şi revocă membri Corpului superior al Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi, ai comisiei de cenzori ai acestuia;
f. examinează activitatea desfăşurată de Consiliul superior şi de consiliile
filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi dispune
măsurile necesare;
g. hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului superior şi ai
consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în
conformitate cu prevederile art. 16 din OG 65/1994, la propunerea comisiei
superioare de disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa
Naţională poate fi făcută la Secţia contencios administrativ al Curţii de Apel,
în termen de 30 de zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel
sunt definitive.
h. Aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului superior şi consiliilor
filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;
i. Alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai comisiei superioare de
disciplină;
j. Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

61. Ce atribuţii are Consiliul Superior?

RĂSPUNS: Consiliul Superior are următoarele atribuţii:


a. alege dintre membriii săi vicepreşedinţii Consiliului Superior (5): 4 dintre
aceştia sunt aleşi dintre experţii contabili, iar unul, dintre contabilii atorizaţi;
b. asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
a Corpului, solicitând avizele Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei;
regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fi înaintat pentru aprobare fără
avizele favorabile ale celor două ministere;
c. asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică şi
profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi;
d. asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;

39
e. deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi
de contabil autorizat;
f. veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii de expert contabil şi
contabil autorizat să fie strict aplicat;
g. asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; stabileşte metodologia de
elaborare a bugetului de venitului şi cheltuieli al Corpului;
h. aprobă statele de funcţii ale Corpului şi filialelor;
i. asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări,
destinate a face să progreseze profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse
grupuri de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale,
la solicitarea acestora;
j. decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor
luate de Comisia superioară de disciplină;
k. aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi
verigilor organizatorice ale Corpului;
l. ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de
acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a
riscului profesional de către toţi membrii Corpului;
m. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, regulament şi hotărârile
Conferinţei Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

62. Care sunt atribuţiile Preşedintelui Consiliului Superior al Corpului?

RĂSPUNS:
a. Convoacă şi conduce şedinţele C.S. şi ale B.P.;
b. Conduce şi coordonează dezbaterile;
c. Prezintă anual C.S. spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;
d. Aprobă angajarea şi efectuarea cheltuielilor în cadrul bugetului aprobat de
Conferinţa Naţională;
e. Prezintă bilanţul contabil, spre adoptare, C.S. şi spre aprobare, Conferinţei
Naţionale;
f. Numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţiuni aprobate de Consiliul;
g. Naţional, personalul propriu al Consiliului şi stabileşte salariile, cu aprobarea
B.P.;

40
h. Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau a organizaţiilor
naţionale şi internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa membrilor săi;
i. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de C.N., C.S. şi B.P.

63. Organizarea şi constituirea comisiilor de disciplină

RĂSPUNS:
1. Comisia Superioară de disciplină – pe lângă Consiliul Superior al Corpului
-este o comisie de sancţionare în materie disciplinară pentru abateri de la
conduita etică şi profesională a membrilor Consiliului Superior al Corpului şi
soluţionează contestaţiile la hotărârile comisiilor de disciplină ale filialelor
Constituire (2007):
- 7 membri titulari
- 7 membri supleanţi
- 1 preşedinte
- 2 membri EC aleşi de CN dintre membri CECCAR
- 2 membri desemnaţi de MF
- 2 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei.
2. Comisia de disciplină a Filialei
- veghează la respectarea Codului etic şi a regulamentelor şi normelor
Corpului
Constituire (2007):
- 5 membri titulari
- 5 supleanţi
- 1 preşedinte şi 4 membri aleşi dintre membri filialei, EC care se bucură de
autoritate şi respect colegial.
Mandat 4 ani.

64. Competenţele Comisiei Superioare de Disciplină?

RĂSPUNS:
a. Analizează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi
profesională ale membrilor CS şi CF, făcând propuneri de sancţionare
a acestora CN care hotărăşte.

41
b. Soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi
profesională a preşedinţilor CS şi CF, precum şi a profesioniştilor
străini care au dobândit dreptul de a exercita profesia de expert contabil
şi de contabil autorizat în România şi aplică, după caz, prevederile art.
16 din OG 65/1994 cu modificările ulterioare.
 mustrare;
 avertisment;
 suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert
contabil sau de contabil autorizat, pe o poerioadă de trei
luni la un an;
 interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert
contabil sau de contabil autorizat;
 abaterile în funcţie de care se stabilesc sancţiunile
disciplinare, pronunţate de comisiile de disciplină ale
filialelor.
c. Rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare
pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor.
d. Aplică sancţiunile interzicerii dreptului de a exercita profesia de EC
sau CA membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave prevăzute în
regulament.

65. Competenţele Comisiei de Disciplină a Filialei?

RĂSPUNS:
- Veghează la respectarea Codului etic şi a regulamentului şi normelor
Corpului. Sancţiunile se aplică în funcţie de abaterile disciplinare, de
gravitatea încălcării şi urmările acestor, precum şi de persoana în cauză;
- Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei,
cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost
săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
- Înştiinţează preşedintele CF şi pe reprezentantul MF despre reclamaţiile
primite (excepţie, reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor BP, ale
profesioniştilor societăţilor străine care se adresează Comisiei Superioare
de Disciplină).

42
66. Cum funcţionează Comisiile de Disciplină?

RĂSPUNS: Comisia funcţionează în plenul său. Cea superioară rezolvă contestaţiile


făcute împotriva hotărârilor Comisiilor de disciplină ale filialelor. Termenul de
contestare este de 30 de zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a
pregăti raportul şi pentru a-l putea susţine în faţa Comisiei Superioare.

67. Care este locul şi rolul reprezentantului MFP?

RĂSPUNS: Este persoana desemnată de autoritatea publică, pe lângă Consiliul


Superior al Corpului şi al Filialei care sesizează Ministerul Finanţelor Publice ori de
câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin reglementărilor legale şi
trimite, spre ştiinţă, B.P. o copie a sesizării. Este reprezentantul autorităţii de
supraveghere publică a activităţilor CECCAR.

68. Care sunt atrubuţiile reprezentantului MF?

RĂSPUNS: Reprezentantul MF de pe lângă Consiliul Superior:


- participă , fără drept de vot, la lucrările C.N., la şedinţele C.S.
- primeşte materialele şi convocatorul cu 7 zile înainte
- sesizează MFP de câte ori hotărârile şi măsurile luate de Corp contravin
reglementărilor legale şi trimite spre ştiinţă copia după sesizare.
Reprezentantul MFP de pe lângă Consiliul Filialei:
- participă, fără drept de vot, la lucrările A.G., C.F., B.P., C.D.;
- sesizează BP al CS al Corpului cu privire la aprobarea sau refuzul de
înscriere în Tabloul Corpului de către CF, pe care le consideră nelegale;
- sesizează CSD cu privire la hotărârile CD ale filialei, pe care le consideră
nelegale;
- sesizează persoanele desemnate de MFP să efectueze supravegherea
publică ori de câte ori hotărârile şi măsurile luate de CF contravin
reglementărilor legale şi trimite spre ştiinţă, copie după sesizare.

69. Care sunt principalele fapte ce constituie abateri disciplinare ale unui
membru al Corpului?

RĂSPUNS:

43
a. Comportament necuviincios faţă de membri Corpului, de reprezentantul MFP
sau de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi
control ale Corpului.
b. Absenţa nemotivată de la întrunirea AG a filialei sau de la CN.
c. Nerespectarea dispoziţiilor Codului, privind conduita etică şi profesională a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România, referitoare la
publicitate.
d. Absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională,
reglementate prin normele emise de Corp.
e. Prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau
pe baza unui contract, în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui
care îl încheie: EC, CA.
f. Nerespectarea obligaţiilor de păstrare a secretului profesional.
g. Nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustargerii de la
plata cotizaţiei stabilite de Regulament.
h. Fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de
care aparţine, fişa pentru persoane fizice sau juridicice (pentru persoanele
juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie, sau
administratorului, după caz).
i. Încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răspunderea
disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit Legii şi
Regulamentului. Este interzisă efectuarea de lucrări pentru entităţile unde sunt
salariaţi sau sunt rude sau afini până la gr. IV cu administratorii sau salariaţii,
în afara Corpului sau activitate comercială.
j. Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului a
documentelor privind activitatea profesională.
k. Declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu
producerea de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei
etice şi profesionale.

70. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?

RĂSPUNS: Prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani, cu reînnoirea bienală a jumătate


dintre membri aleşi. Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţa

44
Naţională, iar al Filialei de Adunarea Generală. Realegerea după o perioadă egală, cu
cea în care a deţinut funcţia respectivă (preşedintele care a deţinut funcţia 4 ani sau 8
ani), putânddepune candudatura după 4 ani, respectiv 8 ani de la încetarea funcţiei.
Declaraţiile de candidatură cuprind:
- numele, prenumele, adresa candidatului;
- categoria profesională EC/CA;
- modul de exercitare a profesiei;
- funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioada respectivă;
- funcţia pentru care candidează: membru al unui Consiliu al Corpului,
Biroul Permanent al Consiliului Superior sau al Consiliului Filialei.
- obiectivele şi strategia pe care le propune candidatul dacă va fi ales;
- Declaraţie pe proprie răspundere, în sensul că îndeplineşte cerinţele de
eligibilitate din regulament.

71. Ce este Etica?

RĂSPUNS: Etica este ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al valorii şi condiţiilor
umane din perspectiva principiilor moralei şi rolul lor în viaţa socială; totalitatea
normelor de conduită morală, corespunzătoare unui domeniu, unei activităţi sau unei
colectivităţi.
Etica este străină dictaturii şi centralismului; ea este specifică democraţiei,
deoarece democraţia presupune dereglementare, locul legilor fiind luat de principii
etice, fără de care se alunecă în anarhie şi dezordine.

72. Ce sunt serviciile profesionale?

RĂSPUNS: Orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un


contabil profesionist:
- servicii de contabilitate;
- audit (dar cu respectarea normelor specifice);
- fiscalitate (cu respectarea normelor specifice);
- consultanţă managerială;
- management financiar.
Serviciu – o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit
normelor şi regulilor profesiei prestatorului; îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.

45
73. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

RĂSPUNS: Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:


- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi
învăţământ;
- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite
de organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate.
- recunoaşterea unei datorii faţă de public.
Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor şi publicul, poate fi în
contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate
faţă de angajator.
Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor
profesionale naţionale să definească reguli de etică pentru membri lor, încât să
garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în
profesie.
Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe
independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă (SIM).

74. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public)?

RĂSPUNS: Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de


public: prin public înţelegându-se:
- clienţii;
- guvernul;
- angajatorii;
- investitorii;
- oamenii de afaceri;
- comunităţile financiare;
- donatorii de fonduri;
- orice altă persoană,
care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru
buna funcţionare a economiei.
Această încredere, acordată de public, impune profesiei contabile o
responsabilitate în materie de interes general. Interesul general semnifică satisfacţia

46
colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili, în
slujba cărora se află.
Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor contabili presupune
oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

75. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei


contabile?

RĂSPUNS: Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satisfacerea


exigenţelor publicului, impun mai multe imperative şi anume:
- credibilitatea – publicul are nevoie de informaţii credibile;
- profesionalismul – profesiunea contabilă are nevoie de persoane
recunoscute de clienţi, angajatori şi terţi ca profesionişti în domeniu;
- calitatea serviciilor – toate serviciile furnizate de un profesionist contabil
trebuie să satisfacă criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;
- încredere – utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să fie
asiguraţi că aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de
etică profesională.

76. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea
obiectivelor profesiei contabile?

RĂSPUNS: Principiile fundamentale privesc:


- INTEGRITATE – drept, cinstit, sincer
- OBIECTIVITATE – corect, fără idei preconcepute
- COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ – lucrări efectuate cu grijă şi
sârguinţă, păstrarea la zi a nivelului de pregătire;
- CONFIDENŢIALITATE – păstrarea secretului profesional;
- PROFESIONALISM – comportament corespunzător exigenţelor profesiei
contabile;
- RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE ŞI PROFESIONALE –
executarea lucrărilor conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile,
pentru satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi
compatibilitatea cu exigenţele integrităţii, obiectivităţii şi independenţei.

47
77. Cum este definită integritatea în profesia contabilă?

RĂSPUNS: Integritatea este o rezultantă. Un contabil trebuie să fie drept, sincer şi


corect în realizarea sarcinilor profesionale.

78. Ce se înţelege prin obiectivitatea în profesia contabilă?

RĂSPUNS: Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil, în îndeplinirea


misiunii sale, să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu se afle în situaţii de
imcompatibilitate, de conflict de interese de natură a determina un terţ să pună la
îndoială obiectivitatea profesionistului contabil.

79. În ce constă competenţa profesională?

RĂSPUNS: Competenţa profesională are două componente de bază:


- obţinerea
- menţinerea.
Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să
furnizeze servicii profesionale cu grijă şi sârguinţă şi este obligat să se menţină în
permanenţă la un nivel de cunoştinţe şi de recunoaştere profesională care să justifice
aşteptările unui client sau al angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu
ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehncile de lucru.
Dobândirea cere:
- înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică,
- practică şi experienţă în subiecte profesionale semnificative,
- perioade de practică în domeniu.
Menţinerea cere:
- cunoaştere continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi
internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe
relevante).
- adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în
îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale
şi internaţionale.

48
80. În ce constă confidenţialitatea?

RĂSPUNS: Confidenţialitatea presupune ca profesionistul contabil să respecte


caracterul privat al informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi să nu le utilizeze
sau să le divulge, fără autorizaţie scrisă, în afară de cazurile în care obligaţia
divulgării este prevăzută de lege sau prin acte normtive imperative

81. Ce se înţelege prin profesionalism?

RĂSPUNS: Profesionalismul presupune că profesionistul contabil nu trebuie să facă


ceva care ar aduce atingere reputaţiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la
discreditarea ei; aceasta obligă institutele membre ale IFAC ca, la elaborarea regulilor
de tică, să prevadă responsabilităţi clare ale profesionistului contabil faţă de clienţi,
terţi, angajatori, alţi membri ai profesiei, public în general.

82. Care este structura codului Etic al IFAC?

RĂSPUNS: Codul cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate general şi


nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti într-un caz bine
determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în
practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu privire la numărul situaţiilor
tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.
Codul etic are trei părţi:
- Partea A se aplică tuturor profesioniştilor contabili, în afară de cazul în
care altceva este specificat;
- Partea B se aplică numai contabililor liber-profesionişti;
- Partea C se aplică contabililor profesionişti salariaţi şi de asemeni poate fi
aplicată, în circumstanţe similare, contabililor salariaţi din cabinetele cu
liberă practică .

83. Conflicte de interese – Circumstanţe de care trebuie ţinut seama. Descriere ?

RĂSPUNS: Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică


conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii

49
susceptibile de a genera conflicte de interese însă profesioniştii trebuie să descopere
factorii care dau naştere la astfel de conflicte.
Există şi unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea
profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe:
- un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie
descurajată orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol,
de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil;
- profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra nromelor
profesionale şi tehnice;
- un conflict de interese se poate produce şi când publicarea unor informaţii
eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja
profesionistul contabil.

84. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament
contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin personal?

RĂSPUNS: Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a
rezolva un conflict de ordin profesional, dacă politicile stabilite de organismul
profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:
- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului
direct nu este suficientă şi profesionistul contabil decide să se adreseze
nivelului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens;
- dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să
supună problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;
- solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al
organismului profesional;
- dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil
poate, pentru chestiuni grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare în
acest sens conducerii entităţii care l-a angajat;
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se
asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a
conflictelor profesionale.

85. Explicaţi principiul confidenţialităţii?

50
RĂSPUNS: Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazurile în care a primit o
autorizaţiei specială de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau
profesionale.
Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate, sub orice
formă, subalterni sau colaboratori, respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.
Confidenţialitatea mai implică de asemenea faptul că, informaţiile primite nu
sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul personal sau al unui terţ.
Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care permit
profesionistului contabil să îndeplinească obligaţiile sale, stabilite prin normele
profesionale.
În interesul public şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească
conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii
obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de
informaţii primite în cursul exercitării unei misini, trebuie autorizată sau cerută.
Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia
fiecărei ţări.
Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în
vedere mai multe aspecte, şi anume:
a. când divulgarea este autorizată de client: dacă interesele tuturor părţilor (cu
deosebire terţi) pot fi lezate;
b. când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de
divulgare:
- profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de
informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică
fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile
sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să
primească astfel de informaţii;
- profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele
acesteia implică responsabilitatea sa.
În toate aceste cazuri se recomandă consultarea organismului profesional
şi/sau a unui avocat.

51
86. Care este comportamentul profesionalismului contabil într-o activitate de
consilier fiscal?

RĂSPUNS: Contabilul care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este


îndreptăţit să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui
patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.
Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului
profesionist trebuie să fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil
pentru poziţia respectivă. Există reglementări specifice în materie

87. Care sunt componentele independenţei?

RĂSPUNS: Independenţa are două laturi: de spirit şi în aparenţă


Independenţa de spirit (în gândire):
- stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui seviciu
profesional fără să fie afectată judecata profesională;
- presupune integritate şi obiectivitate.
Independenţa în aparenţă constă în capacitatea profesionistului contabil de a
demosntra că riscurile la adresa independenţei în gândire au fost eliminate sau
limitate, astfel ca o terţă persoană să nu pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea
profesionistului contabil.

88. Enumeraţi ameninţări şi riscuri care afectează independenţa.

RĂSPUNS:
- Ameninţări legate de interesul propriu:
o financiar: direct (dependenţa de onorarii, onorarii restante, teama
de a pierde clientul),
- Ameninţări legate de autocontrol (implicarea auditorului în alte lucrări în
cadrul aceleiaşi firme),
- Familiarism sau încredere prea mare în client (testarea insuficientă a
informaţiei furnizate de client),

52
- Cunoaşterea de prea multă vreme a clientului,
- Personalitatea şi calitatea clientului,
- Intimidarea de către un client prea dominant, ceea ce impune expertului
contabil să acţioneze în manieră subiectivă.

89. Riscuri legate de interesul propriu – descriere.

RĂSPUNS: Interes financiar direct sau indirect, dependenţa de onorarii, dorinţa de a


încasa onorarii restante, teama de a pierde clientul etc.

90. Ameninţări legate de familiarism sau încredere – descriere.

RĂSPUNS: Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile


clientului; să fie prea atent la interesele clientului; afectarea atenţiei expertului de
cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor clientului, ceea ce poate conduce la
încredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor prezentate de
acesta.
91. Ameninţări legate de intimidare – descriere.

RĂSPUNS: Posibilitatea ca expertul să fie intimidat de o ameninţare sau de un client


dominant şi să se teamă de consecinţele ce decurg din acţionarea de o manieră
obiectivă. Există o legătură de cauzalitate: intimidare – obiectivitate.

92. Relaţiile personale, familiale şi independenţa – descriere.

RĂSPUNS: Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independenţa. Trebuie să ne


asigurăm că nici o relaţie personală sau familială nu pune în pericol independenţa
profesionistului, în îneplinirea misiunii sale. Este imposibil de codificat în mod precis
regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între un profesionist de
practivă liberă şi un client este acceptabilă (prin client înţelegându-se proprietarul
întreprinderii, acţionarii principali, directori generalei, directori financiari,
administrator sau posturi echivalente).
Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membri de tipul de
situaţii susceptibile de a-i expune la presiuni.

53
De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când profesionistul are
interese financiare comune cu un cadru sau angajat al clientului sau când deţin
împreună interese semnificative într-o societate în participaţiune cu un client.

93. Onorariile şi independenţa – descriere.

RĂSPUNS: Când onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparţine


acel client, reprezintă o parte importanţă din onorariile brute totale ale cabinetului în
ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci
independenţa poate fi pusă în pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni
membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu
nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate, unui client, pe
bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionată
de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.
În ţările în care facturarea onorariilor este condiţionată de rezultat, este
autorizată de legislaţie sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la
acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate
ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte
metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

94. Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările altui


expert.

RĂSPUNS: Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii


profesionale fără o competenţă adecvată, în afară de cazul în care beneficiază de
sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.
Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţa necesară într-un domeniu
specific în cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la un specialist
(alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi). În acest caz,
deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţe tehnice ale specialistului
consultat, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.
Întrucât profesionistului contabil îi revine întreaga responsabilitate pentru serviciul

54
prestat, el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul
consultant. El trebuie să se asigure că expertul consultat este la curent cu regulile de
etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice
misiune la care participă aceşti experţi.
Această asigurare se poate obţine:
- fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;
- fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor
de etică;
- fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.

Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi


respectate, el trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a
început).

95. Criterii de stabilire a onorariilor.

RĂSPUNS: Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor


prestate, ţănând cont de următoarele elemente:
1. competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective;
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare,
pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru
onorarii subestimate.
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se
asigure că nu este sacrificată calitatea sa şi că se respectă normele organismului
internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări – deplasări de exemplu – se înregistrează
distinct. Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist contabil ca liber
profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necasare serviciului prestat;

55
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la
misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii.

96. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

RĂSPUNS: Nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt


susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenţa, buna reputaţie a
profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate salariată în
afara Corpului sau orice activitate comercială.
În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi
utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:
- să păstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;
- să aibă posibilitatea să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.

97. Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni.

RĂSPUNS: Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care posedă
competenţe particulare pot fi solicitate:
a. de către client:
- după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie
(existent);
- la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie
(existent);
- fără consultarea profesionistului contabil în funcţie.
b. de către profesionistul contabil în funcţie (existent), sub rezerva respectării
stricte a secretului profesional
Uneori clientul cere – la contactarea unui liber profesionist contabil – să nu fie
informat profesionistul contabil în funcţie (existent); în astfel de cazuri, profesionistul
contabil trebuie să decidă dacă motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:

56
- să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesionistul contabil în
funcţie sau de la client, în măsura în care ele nu sunt contradictorii cu
obligaţiile legale sau profesionale;
- să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul contabil în funcţie este bine
informat de natura generală a serviciilor profesionale prestate.
Când opinia unui profesionist contabil în funcţie (existent) este solicitată în
ceea ce priveşte aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de
raportare, profesionistul contabil în funcţie trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu
influenţeze în mod exagerat judecata şi obiectivitatea profesionistului contabil
contactat.

98. Relaţiile cu ceilalţi membri – înlocuirea cu un alt liber profesionist contabil.

RĂSPUNS: Întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a-i înlocui când
doreşte. Dacă este importantă apărarea intereselor legitime ale întreprinderii, este la
fel de important ca un liber profesionist contabil să poată decide, dacă există motive
profesionale care să justifice, neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare
directă cu profesionistul contabil în funcţie. În absenţa unei cereri specifice,
profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze spontan informaţii despre
afacerile clientului său.
Următorii factori stabilesc, în ce măsură, un profesionist în funcţie poate
discuta despre afacerile clientului său cu un profesionist contactat:
- dacă clientul a autorizat acest lucru;
- dacă norme legale sau reguli de etică, referitoare la această divulgare,
permit acest lucru.
Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are scop:
- de a împiedica un liber profesionist contabil să accepte nominalizarea sa,
dacă toate elementele pertinente nu sunt cunoscute;
- de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă informaţi de
împrejurările înlocuirii profesionistului contabil în funcţie;
- de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie, atunci când
propunerea de înlocuire se datorează caracterului său scrupulos de a
acţiona ca profesionist independent.

57
Înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care
până atunci au fost prestate de către un alt liber profesionist contabil, profesionistul
contabil trebuie:
- să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de
intenţia sa de a-l înlocui şi l-a autorizat, în scris, să discute liber şi fără
limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie.
Dacă această autorizare este refuzată, profesionistul contabil trebuie, în
absenţa altor mijloace alternative de a obţine asigurările necesare, să rfuze
nominalizarea sa. Dacă autorizarea este dată, trebuie să ceară
profesionistului în funcţie:
- - să furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte misiunea;
- să furnizeze toate informaţiile necesare care să-i permită să ia o decizie.
Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei din partea clientului, trebuie:
- să răspundă (înscris), arătând dacă există motive profesionale care ar
interzice profesionistului să accepte nominalizarea sa;
- să asigure că clientul a autorizat, divulgarea informaţiilor, profesionistului
desemnat;
- să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul desemnat,
pentru a putea să decidă dacă acceptă sau nu misiunea şi să abordeze liber,
cu profesionistul desemnat, toate problemele importante, privind
nominalizarea sa.

99. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?

RĂSPUNS: Publicitatea, în practica contabilă se face în limitele stricte prevăzute de


Codul etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR. Ea trebuie să
îndeplinească mai multe atribute:
- informarea obiectivă a publicului;
- decenţa;
- cinstea;
- încrederea;
- bunul gust.

58
100. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere,
cinste, decenţă şi bun gust pentru o acţiune de promovare.

RĂSPUNS: Între situaţiile care nu îndeplinesc criteriile de obiectivitate, încredere,


cinste, decenţă şi bun gust amintim:
- cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe
nejustificate de posibile rezolvări favorabile;
- implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă tribunal, agenţie de
reglementare;
- fac comparaţii cu alţii;
- conţin mărturii sau aprobări scrise;
- care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane
rezonabile o neînţelegere sau o decepţie;
- care pretind, nejustificat că persoana respectivă este expert sau specialist
într-un anume domeniu al contabilităţii.

100. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când
publicitatea nu este autorizată?

- RĂSPUNS: Există o paletă a condiţiilor şi anume:


- să aibă ca obiect aducerea la cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale
publicului care sunt interesate, a faptelor, într-un mod care să nu fie fals, să
nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii;
- să fie de bun simţ;
- să fie demnă din punct de vedere profesional;
- să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist
independent;
- să evite promovarea personală excesivă.

102. Care sunt regulile de etică aplicabile contabililor salariaţi în industri,


comerţ, transport, sector public?

RĂSPUNS: Profesioniştii contabili trebuie să fie loiali atât faţă de angajator cât şi faţă
de profesie. Aceste două exigenţe fiind uneori în contradicţie.
Prima condiţie a unui angajat este de a susţine obiectivele etice şi legitime ale
organizaţiei profesionale. Totodată un angajat nu poate fi obligat:
- să violeze legislaţia;

59
- să încalce regulile şi normele profesiei;
- să mintă auditorii angajatorului său;
- să semneze o declaraţie care să conţină distorsiuni ale realităţii. Dacă
profesionistul salariat nu reuşeşte să rezolve o problemă importantă care
constituie un conflict între angajaţi şi exigenţele profesionale, după ce au
fost epuizate toatel eşaloanele (până la administrator), el nu are altă alegere
decât să demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt notificate
angajatorului, dar obligaţiile de confidenţialitate îi interzic să informeze o
altă persoană (în afară de cazul în care legea sau o normă profesională
prevede această obligaţie.
- să inducă în eroare patronul despre gradul său de pregătire sau experienţa
sa.

103. Principiile fundamentale privind conduita etică şi profesională.

RĂSPUNS: Acestea privesc:


- integritatea;
- obiectivitatea;
- independenţa;
- secretul profesional;
- respectarea normelor tehnice şi profesionale;
- competenţa profesională;
- comportamentul deontologic.

104. Calităţile membrilor, condiţii pentru menţinerea acestora.

RĂSPUNS: Activitatea membrilor Corpului se caracterizează prin:


- Ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
- Independenţă de spirit şi de interes material;
- Moralitate, probitate şi demnitate.
Pentru menţinerea acestor calităţi, fiecare membru trebuie:
- să-şi dezvolte necontenit cultura;
- să acorde toată atenţia pentru orice problemă examinată;
- să îşi exprime opinia fără nici o ezitare; să se exprime clar, categoric şi
ferm;

60
- să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia să nu poată să îşi exercite
liber profesia, să nu-şi exercite libertatea de gândire;
- să considere că independenţa sa trebuie circumscrisă, în orice împrejurare,
regulilor stabilite de Corp.

61
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Bobiţan, N., Expertiza contabilă în România, Ed. Mirton, Timişoara, 2006


2. Boulescu, M. şi Ghiţă, M. Expertiză contabilă, Ed. DP, B, 2001
3. Boulescu, M., Contabilitate şi expertiză contabilă, Ed. Fundaţiei „România de
mâine”, B., 2000
4. Boulescu, M., Ghiţă M., Control financiar şi expertiză contabilă, Ed. Eficient,
B., 1996
5. Boulescu, M., Ghiţă M., Expertiză contabilă şi audit financiar contabil, Ed.
DB, B. 1999
6. Bunget, O., Expertiza contabilă, Ed. Mirton, Timişoara, 2003
7. Cristea, H., Toma M., Doctrina şi deontologie în profesia contabilă în
România, Ed. CECCAR, B., 2001
8. O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, aprobată prin legea nr. 42/1995, cu modificările
ulterioare şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al CECCA România.
9. Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă, dispoziţiile
referitoare la expertizele judiciare.
10. Norma profesională nr. 35 pentru efectuarea expertizelor contabile.
CECCAR, B.
11. Codul etic al profesioniştilor contabili, Ed. CECCAR, B
12. O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară,
M.O. nr. 26/25.01.2000
13. R.O.F. al CECCAR
14. R.O. a examenului pentru accest la profesie
15. Codul etic naţional emis de CECCAR
16. Codul etic al IFAC
17. Colecţia revistei CECCAR, „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor”
18. Norme profesionale, Ed. CECCAR, B.

62
Anexa 1

NORME GENERALE

11. DE COMPORTAMENT PROFESIONAL 12. NORME DE LUCRU 13. NORMA DE RAPORTARE


11.1 Independenţa 12.1 Programarea lucrărilor
11.2 Compentenţa 12.2. Contractarea lucrărilor
11.3 Calitatea lucrărilor 12.3 Delegarea şi supravegherea lucrărilor
11.4 Secretul profesional şi confidenţialitatea 12.4 Utilizarea lucrărilor altor profeionişti
11.5 Acceptarea şi menţinerea misiunilor

63
Anexa 2
NORME PRIVIND EXPERTIZELE CONTABILE
N35

350 Codul de referinţă al 351 Norme de comportament 352 Norme de lucru specifice 353 Norme de raport specifice
misiunilor privind expertizele specifice misiunilor privind misiunilor privind expertizele expertizelor contabile
contabile expertizele contabile contabile

3511 Independenţa
3512 Competenţa
3513 Calitatea expertizei
3514 Secretul profesional şi
confidenţialitatea expertului
3515 Acceptarea expetizelor
contabile
3516 Responsabilitatea efectuării
expertizelor contabile
Anexa 3

64
CODUL ETIC NAŢIONAL AL PROFESIEI CONTABILE
Ediţia a III-a (revizuită) 2006

A1 A2 Declaraţia CS al P.A. APLICAREA GENERALĂ A P.B. PROF.CT. PC: Profesionişti


Introducere CECCAR privind CODULUI INDEPENDENŢI contabili angajaţi
explicativă punerea în aplicare şi
însuşirtea cerinţelor etice
S100 Introducere şi principii S200 Introducere 300 Introducere
fundamentale. Abordarea cadrului S210 Acceptarea unui 310 Conflict
conceptual client 320
S110 Integritatea S220 Conflict de interese 330
S120 Obiectivitate S230 Opinii suplimentare
S130 Competenţă profesională S240 Onorarii şi alte tipuri
S140 Confidenţialitate de remuneraţii
150 Comportament profesional S250 Marketingul
serviciilor prof.
S260 Cadouri şi ospital.
S270
S280 Independenţă
S290

65
Anexa 4

CALITATEA PĂRŢILOR ÎN EXPERTIZELE CONTABILE


JUDICIARE

FAZELE PROCESUALE DENUMIREA PĂRŢILOR


PROCESUALE
1. În procesul civil
1.1 Judecare în/pe fond Reclamant şi pârât
1.2 Apel Apelant şi intimat
1.3 Recurs Recurent şi intimat
1.4 Contestaţie în anulare Contestator şi intimat
1.5 Revizuire Revizuient şi intimat
1.6 Executare silită Creditor şi debitor
2. În procesul penal
2.1. Sesizarea organelor de urmărire Petiţionar (denunţător) şi învinuit
penală
2.1. Procesul penal Inculpat, parte vătămată, parte
responsabilă civilmente, după caz

66
Anexa 5

STUDIU DE CAZ
Privind efectuarea expertizei contabile judiciare

PAŞII DE PARCURS (CONŢINUTURI)


1. Prezentarea litigiului privind pe .............................................. în calitate de
reclamant şi pe .............................................. în calitate de pârât.
Text: ...............................
2. Acceptarea de către instanţă a probei cu expertiza contabilă şi efectuarea procedurii
de urmărire a expertului contabil:
Text: La solicitarea reclamantului ..................................... instanţa
(....................................) din (localitatea) emite Încheierea nr. ..................... în şedinţa
publică din data ............................. prin care dispune efectuarea unei expertize
contabile judiciare.
3. Întocmirea adresei către BLETC din cadrul Tribunalului ..........................................
pentru a comunica o listă cu numele a 3 experţi contabili.
4. BLETC întocmeşte Lista pe care o depune registraturii instanţei.
5. Instanţa emite Încheierea nr. .......................... din şedinţa publică din data ................
prin care numeşte pe expertul contabil .................................... pentru efectuarea
expertizei contabile care urmează a fi citat pentru a se prezenta în vederea depunerii
jurământului.
6. În baza Încheierii se întocmeşte CITAŢIE către expertul contabil prin care este
chemat în instanţă.
7. Efectuarea expertizei
7.1. Raport de expertiză contabilă judiciară (conţinut)
7.1.1 Cap.I Introducere (cuprinde):
Text: Date despre expert, cauza şi părţile
A. Împrejurările ce au determinat cauza
Text: Descrierea cauzei şi scopul
B. Obiectivele expertizei contabile judiciare
Obiective cerute de părţi

67
Pârâtul:
1. Obiectivul: ................
2. Obiectivul: ................
..
..
n. Obiectivul: ................
Reclamantul:
1. Obiectivul: ................
2. Obiectivul: ................
..
..
n. Obiectivul: ................
C. Material documentar
Expertiza s-a bazat pe următorul mnaterial documentar:
1. Dosarul cauzei
2. Documente contabile
3. Hotărâri de Guvern
4. Legi
5. OG
În cauza ce formează obiectul prezentului contract nu s-a mai efectuat nici o
expertiză contabilă
Termenul de depunere a Raportului de expertiză contabilă a fost stabilit pentru
..................................
7.1.2 Cap. II Desfăşurarea expertizei contabile
 Sunt reluate obiectivele la care expertul contabil a formulat
răspunsurile documentate, cu rezultatele la care ajunge (valoric)
 Întrebările sunt succedate de răspunsuri cu trimiteri la calculele
analitice (în text sau în anexe).
7.1.3 Cap. III Concluzii
 Reluarea sintetizată a constatărilor din Cap. II, pentru fiecare obiectiv.

68

S-ar putea să vă placă și