7

NOUL MANAGEMENT PUBLIC

ŞI MISIUNEA INSTITUŢIILOR PUBLICE
ÎN ACEST CONTEXT

Modelul tradiţional de abordare a administraţiei publice nu numai că

nu mai este unul potrivit pentru sectorul public, dar se simte tot mai mult
nevoia unei schimbări majore în instituţiile publice, prin care valorile de
bază ale Noului management public să poată fi dezvoltate şi implementate.

7.1 Sistemul de valori fundamentale ale Noului management public

Chiar dacă în ceea ce priveşte conţinutul valorilor de bază există încă

mai multe accepţiuni, o parte deja prezentate, totuşi, în timp, s-a conturat un
punct de vedere unanim acceptat în ţările dezvoltate, cel referitor la
necesitatea renunţării la unele elemente ale gândirii birocratice, considerată
mult timp ca modalitatea ideală de organizare a unui sistem administrativ şi
a componentelor acestuia.
Această schimbare fundamentală, aşa cum afirma şi Owen Hughes,
în lucrarea Public Management and Administration dincolo de criticele şi
numeroasele probleme apărute o dată cu declanşarea ei, pare să fie una
ireversibilă, care va marca o dată cu începutul noului secol şi o nouă
perioadă de dezvoltare a ştiinţei managementului public şi de reformare a
sistemelor de management public din toate ţările”.
Cercetările teoretice, dar în special cele cu caracter practic, au
demonstrat din plin necesitatea şi oportunitatea unor schimbări
 Noutăţi în managementul public

fundamentale în domeniul managementului public.

Primele elemente ale noului curent în domeniul managementului
public au fost identificate în SUA, după alegerea lui Ronald Reagan ca
Preşedinte în 1980 şi în Marea Britanie o dată cu preluarea mandatului de
prim ministru de către d-na Margaret Thatcher.
Aşa cum s-a arătat deja, abordarea conducerii în sectorul public în
general, şi în domeniile integrate în acesta, în special, a cunoscut după anii
1990 mai multe forme de exprimare.
Pollitt, în 1990 a numit noul curent „managerialism”, Hood, în 1991
prezenta conţinutul unei noi abordări numită „noul management public”, în
1992 Lan şi Rosenbloom prezentau dintr-o perspectivă specifică „orientarea
către piaţă a administraţiei publice”. În acelaşi an, Barzelay a reunit punctul
său de vedere sub titulatura: „paradigma postbirocratică”, pentru ca imediat
să apară reacţia din partea lui Osborn şi Gaebler exprimată ca „guvernarea
antreprenorială”.
Dincolo de această varietate de forme de exprimare, la o analiză
atentă a conţinutului noului management public se constată importante
puncte de vedere comune pe care, pentru a oferi o imagine cât mai clară, le
prezentăm în continuare:
• atenţie deosebită acordată fundamentării şi realizării
obiectivelor;
• accentul pus pe responsabilitatea individuală a managerilor
publici pentru realizarea obiectivelor;
• creşterea gradului de autonomie şi flexibilitate managerială;
• introducerea indicatorilor de performanţă pentru măsurarea
gradului de realizare a obiectivelor fundamentale şi individuale;
• integrarea în gândirea managerială a celor „3E”, însemnând
economie, eficienţă şi eficacitate;
• orientarea către piaţă şi deplasarea centrului atenţiei de la modul
de desfăşurare a proceselor asupra gradului în care, prin
rezultatele oferite, nevoile sociale sunt satisfăcute.
Noul management public şi misiunea instituţiilor public în acest context

Un aspect este evident şi suficient de clar după această prezentare şi

anume faptul că noul model al managementului public surclasează efectiv
modelul tradiţional al administraţiei publice şi, în mod inevitabil, mai
devreme sau mai târziu, viitorul în sectorul public va fi în totalitate dominat
de noile valori manageriale promovate atât în teorie, cât şi în practică. Este,
de asemenea, foarte clar faptul că noua abordare schimbă semnificativ
modul de desfăşurarea a activităţii în instituţiile publice şi totodată rolul
managerului public şi funcţionarilor publici de execuţie. Activitatea lor va fi
determinată de noile coordonate ale managementului public, respectiv,
obiectiv, rezultate, responsabilitate pentru nivelul performanţelor,
creativitate şi inovare şi nu de rutina şi tradiţionalismul specifice
activităţilor administrative.

7.2 Coordonate ale misiunii instituţiilor publice în contextul

Noului management public

Misiunea unei instituţii publice reprezintă un ansamblu de orientări

fundamentale privind:
¾ produsele şi serviciile publice oferite pentru satisfacerea
nevoilor generale şi specifice,
¾ segmentul de piaţă din sectorul public căruia li se adresează,
¾ nivelul administrativ,
¾ unitatea administrativ-teritorială şi colectivitatea locală unde
sunt oferite serviciile,
¾ mijloacele tehnice folosite pentru producerea şi furnizarea lor;
¾ viziunea generală a reprezentanţilor managementului instituţiei
publice vis-à-vis de funcţionarii publici, de sectorul public
şi de particularităţile unităţii administrativ-teritoriale în care îşi
desfăşoară activitatea.
 Noutăţi în managementul public

Componentele misiunii unei instituţii publice derivă din răspunsurile

la următoarele întrebări adresate reprezentanţilor managementului public:
1. Care este rolul instituţiei publice în domeniul în care activează şi
în ansamblul sectorului public?
2. Care sunt produsele şi serviciile publice oferite de instituţia
publică?
3. Care sunt consumatorii de produse şi servicii în fiecare din
domeniile în care acestea activează?
4. Care sunt segmentele de piaţă din sectorul public unde vor fi
oferite produsele şi serviciile publice?
5. Care sunt valorile şi aspiraţiile promovate în cadrul instituţiei
publice?
6. Care este ţelul principal al reprezentanţilor managementului
public?
7. Care sunt preocupările pentru imaginea publică a instituţiei?
8. Care este atitudinea reprezentanţilor managementului public faţă
de funcţionarii publici din cadrul instituţiei?
9. Care este percepţia funcţionarilor faţă de reprezentanţii
managementului public şi de clienţii persoane fizice sau
juridice?
10. Care este atitudinea funcţionarilor publici faţă de activităţile
implicate de produsele şi serviciile realizate şi furnizate?

Urmând punctual întrebările de mai sus, se poate contura, la modul

general, misiunea unei instituţii publice potrivit noii abordări a
managementului public.

7.2.1 Rolul instituţiei publice

Care este rolul instituţiei publice în domeniul în care activează şi în

ansamblul sectorului public?
Noul management public şi misiunea instituţiilor public în acest context

Rolul instituţiei publice este acela de a oferi produse şi servicii

publice de cea mai bună calitate pentru satisfacerea nevoilor sociale
generale şi specifice pentru persoane fizice şi juridice, în condiţii de
eficienţă economică.

7.2.2 Produsele şi serviciile oferite

Care sunt produsele şi serviciile publice oferite de instituţia publică?

În funcţie de domeniul în care este profilată instituţia publică, se
menţionează expres produsul, serviciul, respectiv gama de produse şi
servicii publice pe care le oferă. Reprezentanţii managementului public pot
menţiona din gama sortimentală de servicii publice doar câteva considerate
reprezentative, fapt care semnifică preocuparea mai mare pentru cele
nominalizate, nu însă în defavoarea celorlalte categorii şi tipuri de servicii
precizate în cadrul legislativ.

7.2.3 Consumatorii de produse şi servicii publice

Care sunt consumatorii de produse şi servicii oferite de instituţia

publică?
Este importantă nominalizarea în conţinutul misiunii instituţiei
publice a beneficiarilor de produse şi servicii. Aceştia se diferenţiază în
funcţie de domeniul în care instituţia publică desfăşoară activitatea şi de
specificul obiectului de activitate. Este normală şi evidentă o astfel de
nominalizare a consumatorilor determinată atât de multitudinea serviciilor
publice oferite, cât şi de varietatea clienţilor, în special pentru instituţiile din
administraţia publică, care beneficiază de acestea. De asemenea, se poate
integra în conţinutul misiunii exact categoria şi/sau categoriile de clienţi pe
care îi are cu precădere în vedere instituţia publică. În conţinutul misiunii
instituţiei publice este bine venită, pentru mai multă rigurozitate, o
ierarhizare a acestora sau o diferenţiere a consumatorilor de produse şi
 Noutăţi în managementul public

servicii publice, în funcţie de anumite priorităţi declarate de reprezentanţii

managementului public în perioade distincte.

7.2.4 Segmentele de piaţă

Care sunt segmentele de piaţă pe care vor fi oferite produsele şi

serviciile publice?
Aceste informaţii sunt necesare în conţinutul misiunii instituţiei
publice în special pentru acele domenii în care serviciile sunt oferite atât de
către instituţii publice, cât şi private. În unele domenii, de exemplu
învăţământ, sănătate, apare o concurenţă pe piaţa serviciilor care determină
o segmentare a acesteia. Menţiunea segmentelor de piaţă pe care produsele
sunt oferite arată destinaţia finală a acestora şi priorităţile managerilor
publici în relaţiile cu consumatorii de pe segmentul de piaţă vizat.

7.2.5 Sistemul de valori

Care sunt valorile şi aspiraţiile promovate în cadrul instituţiei

publice?
Valorile şi aspiraţiile promovate într-o instituţie publică formează
filosofia instituţiei publice respective. Este important ca valorile să fie
declarate şi integrate în misiunea instituţiei publice, deoarece oferă
informaţii despre percepţia managementului public şi celorlalţi angajaţi
vis-à-vis de cetăţeni şi de relaţiile cu aceştia, atitudinea faţă de muncă,
valorile etice considerate în procesele de muncă prin care serviciile publice
sunt realizate şi furnizate către clienţi.
În procesul de fundamentare a sistemului de valori şi aspiraţii este
necesară o abordare bidimensională, deoarece există un set de valori
comune tuturor instituţiilor publice care desfăşoară activităţi în sectorul
public, dar şi o serie de valori specifice determinate de particularităţile
domeniului pentru care acestea sunt determinate.
Noul management public şi misiunea instituţiilor public în acest context

În definirea conţinutului misiunii instituţiei publice se recomandă

într-o manieră echilibrată integrarea atât a valorilor şi aspiraţiilor comune,
cât şi a celor specifice apreciate de reprezentanţii managementului public ca
esenţiale în relaţia cu consumatorii de produse şi servicii.

7.2.6 Ţelul managerilor publici

Care este ţelul principal al reprezentanţilor managementului public?

Ţelul principal al reprezentanţilor managementului public nu trebuie
confundat cu rolul instituţiei publice, dar trebuie, în mod obligatoriu, ca
între ele să existe o compatibilitate de conţinut. Ţelul este de fapt un scop cu
un caracter general care descrie ţinta vizată. Acesta se reflectă direct în
sistemul de obiective şi, prin conţinutul lui, arată de ce există o instituţie
publică şi ce urmăresc reprezentanţii managementului public să realizeze,
raportându-se pentru aceasta la interesele sociale generale şi specifice.
În funcţie de domeniul în care activează instituţia publică este
evidentă o nuanţare a conţinutului ţelului.
Dacă ar fi să exprimăm la modul general ţelul managementului
public am putea considera că pentru toţi managerii publici ţelul principal
este acela de a satisface interesele generale şi specifice ale consumatorilor
de produse şi servicii publice.
Desigur, pornind de la formularea de mai sus, este necesară o
particularizare pentru fiecare domeniu şi instituţie publică.
În domeniul administraţiei publice, de exemplu, ca urmare a
influenţei mai mari pe care o are factorul politic asupra managementului
public, ţelului principal reuneşte în conţinut aspecte ce ţin de interesul
public abordat, însă, în regim de putere publică şi considerat de factorul
politic ca reprezentativ tocmai datorită specificului doctrinei politice
promovate de reprezentanţii politici propulsaţi în sistem.
 Noutăţi în managementul public

7.2.7 Imaginea publică

Care sunt preocupările pentru imaginea publică a instituţiei?

Înainte de a aborda preocupările pentru imaginea publică este
important să precizăm ce se înţelege prin imaginea publică a instituţiei şi ce
relevanţă are aceasta pentru managementul public şi pentru beneficiarii de
servicii publice.
Imaginea publică este o descriere atât a modului în care instituţia
publică este percepută de către clienţi, cât şi a modului în care
reprezentanţii managementului public doresc să fie percepută aceasta prin
produsele şi serviciile publice realizate şi furnizate clienţilor.
Pentru managerii publici, imaginea publică este importantă din cel
puţin două motive. Primul este acela că odată definită reprezintă o ţintă, un
obiectiv de realizat de către managementul public. Al doilea motiv este că
imaginea publică reflectă gradul de recunoaştere din punct de vedere
cantitativ şi calitativ de către client a produselor şi serviciilor publice
realizate şi furnizate, oferind astfel primele semnale asupra direcţiei în care
ar trebui iniţiate schimbări de către managementul public.
Pentru clienţi, imaginea publică a instituţiei reprezintă o descriere a
impactului pe care aceasta, prin produsele şi serviciile realizate şi furnizate,
îl are asupra lor. Şi pentru clienţi este important, cel puţin din două puncte
de vedere, să cunoască imaginea publică a instituţiei aşa cum aceasta a fost
definită de managementul public, pe de o parte, pentru a putea şti cum
doresc reprezentanţii conducerii să fie percepută instituţia ca furnizor de
servicii în relaţia cu clientul pe piaţa serviciilor publice, şi pe de altă parte,
pentru a-şi putea identifica mai bine rolul şi aşteptările proprii în relaţia
furnizor-beneficiar de servicii publice, care de altfel influenţează
semnificativ imaginea publică a instituţiei.
Pentru a îmbunătăţi imaginea instituţiei publice reprezentanţii mana-
gementului public iniţiază o serie de acţiuni cu caracter general şi specific:
iniţierea de cercetări de marketing social, desfăşurarea de sondaje de opinie,
Noul management public şi misiunea instituţiilor public în acest context

organizarea de campanii de publicitate, iniţierea de programe şi pachete

speciale de programe sociale şi instituţionale.

7.2.8 Percepţia reprezentanţilor managementului public

faţă de funcţionarii publici

Care este atitudinea reprezentanţilor managementului public faţă de

funcţionarii din cadrul instituţiei?
Atitudinea managerilor publici faţă de funcţionarii din cadrul
instituţiei determină semnificativ conţinutul climatului organizaţional prin
stilul de management promovat, calitatea deciziilor şi implicit nivelul
performanţelor obţinute în procesele de realizare şi furnizare a serviciilor
publice.
Atitudinea reprezentanţilor managementului public este puternic
influenţată de mai multe aspecte dintre care enumerăm:
¾ pregătirea profesională, managerială şi psiho-sociologică a
reprezentanţilor managementului public,
¾ vârsta titularilor de posturi şi funcţii publice de conducere şi de
execuţie,
¾ vechimea acestora pe posturi şi în funcţii publice de conducere în
cadrul instituţiei şi în sectorul public,
¾ experienţa acumulată în exercitarea funcţiilor publice,
¾ calităţile, temperamentul, aptitudinile şi deprinderile individuale
ale titularilor de posturi şi funcţii publice de conducere.

7.2.9 Percepţia funcţionarilor publici faţă de reprezentanţii

managementului public

Care este atitudinea funcţionarilor faţă de reprezentanţii

managementului public şi faţă de beneficiarii de servicii publice?
Este esenţial pentru reprezentanţii managementului public ca în
conţinutul misiunii instituţiei publice să precizeze coordonatele
 Noutăţi în managementul public

fundamentale ale relaţiilor:

¾ manager public - funcţionar de execuţie,
¾ manager public - colaborator,
¾ manager public - reprezentant al politicului, dar şi coordonatele
de bază ale relaţiilor,
¾ funcţionar public - client, fie că acesta este o persoană fizică sau
juridică.
Într-o instituţie publică modernă, relaţia manager public - funcţionar
de execuţie este o relaţie de tip şef-colaborator în care poziţia ierarhică
reprezintă doar elementul formal al structurii organizatorice.
În ceea ce priveşte relaţia funcţionar - client, în instituţia publică
modernă clientul, persoană fizică sau juridică, reprezentat prin nevoile sale
sociale generale şi specifice, determină în totalitate conţinutul activităţilor
desfăşurate în instituţia publică.
În relaţia beneficiar - furnizor/distribuitor de servicii publice devin
prioritare şi esenţiale valorile: respectul faţă de client, etica profesională,
principiile morale.
În relaţia cu clientul, predominat este gradul de satisfacere a
aşteptărilor clientului.

7.2.10 Percepţia funcţionarilor publici faţă de muncă

Care este atitudinea funcţionarilor publici faţă de activităţile

implicate în procesele de realizare şi furnizare a produselor şi serviciilor
publice?
În conţinutul misiunii instituţiei publice este important să se
integreze şi coordonatele fundamentale ale comportamentului funcţionarilor
publici în cadrul proceselor de muncă specifice din instituţiile publice. Se au
în vedere cu precădere următoarele aspecte:
¾ atitudinea faţă de muncă,
¾ ataşamentul faţă de valorile fundamentale ale unei instituţii
publice,
Noul management public şi misiunea instituţiilor public în acest context

¾ înţelegerea aspectelor specifice activităţilor desfăşurate în

instituţiile publice,
¾ înţelegerea necesităţii dezvoltării relaţiilor de colaborare cu
ceilalţi funcţionari şi instituţii publice,
¾ gradul de implicare al funcţionarilor în procesul de realizare a
produselor şi serviciilor publice etc.

Desigur că nu toate răspunsurile la întrebările de mai sus se regăsesc

în totalitate în misiunea instituţiei publice. Modul în care este formulat
conţinutul misiunii instituţiei publice este o reflectare a concepţiei
reprezentanţilor managementului public şi, în multe cazuri, a orientării
politice promovate de politicienii atraşi în structurile sistemului
administrativ pe perioade determinate.
Prin urmare, se poate considera că în cea mai mare parte, conţinutul
misiunii instituţiei publice odată determinat rămâne valabil pentru o
perioadă mai lungă. În timp însă, la această parte fundamentală stabilă se
adaugă anumite aspecte de nuanţă, în unele state chiar de substanţă, care
completează sau modifică semnificativ conţinutul misiunii unei instituţii
publice.
Completările apar fie ca urmare a influenţei factorilor mediului
politic, juridic, social, cultural etc., fie ca urmare a schimbărilor intervenite
la nivelurile superioare ale structurii organizatorice din instituţiile publice.
Existenţa unei misiuni fundamentate şi reprezentative în instituţia
publică este, fără îndoială, o primă dovadă că există, la nivelul
managementului public, o viziune şi un ţel declarate pentru care fiecare îşi
asumă indirect o responsabilitate în ceea ce priveşte realizarea.
De altfel, valorile integrate în misiune se concretizează în sistemul
de obiective al instituţiei publice determinând, de data aceasta în mod direct,
o asumare a responsabilităţii de către reprezentanţii managementului public
şi de ceilalţi funcţionari publici angajaţi în procesul de realizare a acestora.
 Noutăţi în managementul public

Deşi în statele democratice definirea misiunii instituţiilor publice

este primul pas în procesul de elaborare a unei strategii manageriale, în
organizaţiile din sectorul public din ţara noastră nu s-a înţeles suficient încă
necesitatea formulării unei misiuni clare şi concise pentru fiecare domeniu
din sectorul public şi pentru fiecare instituţie publică în parte. Prin urmare,
societatea românească va continua să suporte consecinţele unui management
public empiric, puternic dominat de principiile birocratice tradiţionale şi de
politicianismul excesiv.