EFICIENTA ECONOMICA

SEMESTRUL I

MULTIPLE CHOICE
1. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V 1 , V2 si V3 (u.m.), din punctul de
vedere al imobilizarilor:

Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240

a. V1, V2, V3;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V2, V1.
ANS: B
2. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V 1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de
vedere al imobilizarilor:

Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
TOTAL 544 133 147

a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V2, V1.
ANS: C
3. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V 1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de
vedere al imobilizarilor:

Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 100 50 100
3 300 50 200
TOTAL 500 400 500

a. V1, V3, V2;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V1, V2.
ANS: A
 4. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V 1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de
vedere al imobilizarilor:

Anul V1 V2 V3
1 500 300 200
2 - 500 100
3 300 50 400
TOTAL 800 850 700

a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V1, V2.
ANS: C
5. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V 1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de
vedere al imobilizarilor:

Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
TOTAL 200 100 300

a. V1, V3, V2;

b. V2, V1, V3;
c. V3, V1, V2.
ANS: B

NUMERIC RESPONSE
1. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
590
2. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 45%, iar profitul in
primul an este de 2.500 lei, care va fi profitul din al saptelea an de functionare a unitatii
respective? (1,457 = 13,48).
 ANS:
33700
3. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera
prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3 V4
1 15 100 40 30
2 65 80 80 -
3 80 20 100 90
4 60 20 - 100

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna si cea mai slaba varianta.
ANS:
-300
4. Un investitor dispune de 1.000 € pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3
proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I t ) si al
valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:

Indicatori P1 P2 P3
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90

Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.

ANS:
P1P3
5. O firma depune la o banca suma de 20.000 lei. Dobanda pe care firma o va primi la suma
depusa este de 5% pe an. Care va fi valoarea soldului la sfarsitul celui de-al 7-lea an? (1,05 7
= 1,407).
ANS:
28140
6. Venitul net este de 25.000 lei. In conditiile in care este prevazuta o crestere cu 9% a productiei
pe an pentru o perioada de 8 ani, sa se determine productia ce se va realiza peste 8 ani.
(1,098 = 1,992).
ANS:
49800
7. Un agent economic depune la o banca o suma de 50.000 lei cu o dobanda de 50%. Care va fi
soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).
ANS:
2883250
8. Un investitor dispune de 5.000 lei pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3
proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (Ita) si al
valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:
 Indicatori P1 P2 P3
Ita 2000 1500 1000
VNAT 300 250 450

Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.

ANS:
P1P2P3
9. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera
prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.
ANS:
-175
10. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera
prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3 V4
1 70 50 60 10
2 - 12 41 55
3 11 - 10 20

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.
ANS:
-112
11. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:
- pentru PI:  m ax = 42%;  m in = 37%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg =  300 mil.
- pentru PII:  m ax = 33%;  m in = 28%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg =  200 mil.
Rata dobanzii pe piata este de 35%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
31,75
12. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:
- pentru PI:  m ax = 49%;  m in = 37%; VNAT poz = 750 mil.; VNAT neg = - 400mil.
- pentru PII:  m ax = 31%;  m in = 29%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg =  200 mil.
Rata dobanzii pe piata este de 33%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
44,8
13. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
1000
14. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul V1 V2 V3
1 - 20 30
2 40 70 10
3 50 - 50
TOTAL 90 90 90

Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
130
15. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul V1 V2 V3
1 10 - 20
2 - 50 15
3 20 10 30
4 45 20 10
TOTAL 75 80 75
 Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
195
16. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180

Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
390
17. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul V1 V2 V3
1 - - -
2 15 30 20
3 20 10 30
4 - 15 60
TOTAL 35 55 110

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
180
18. Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:
- pentru PI:  m ax = 42%;  m in = 37%; VNAT poz = 800 u.m..; VNAT neg = -200 u.m.
- pentru PII:  m ax = 33%;  m in = 29%; VNAT poz = 700 u.m.; VNAT neg = -300 u.m.
Rata dobanzii pe piata fiind de 35%, sa se afle valoarea proiectului ineficient.
ANS:
31,8
19. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3
1 - 30 20
2 10 5 10
3 30 5 40
 TOTAL 40 40 40

Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V1.

ANS:
55
20. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
3 96 32 104
TOTAL 224 200 145

Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V3.

ANS:
279
21. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 200 50 100
3 300 100 100
TOTAL 600 450 400

Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
900
22. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 - 50 -
3 300 500 200
TOTAL 400 850 400

Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
600
23. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3
 1 10 30 -
2 - 5 10
3 30 5 10
TOTAL 40 40 20

Care este valoarea variantei preferate din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS:
30
24. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
3 - 50 150
TOTAL 240 160 180

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
580
25. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240
Determinati diferenta de avantaj dintre varianta V3 si varianta V2?
ANS:
40
26. Sa presupunem ca decidentul trebuie sa aleaga intre proiectele A si B caracterizate prin urmatoarele
estimari:
Variante de E (VNAT)  VNAT 
proiect
A 1.060 659,09
B 1.560 700,00

in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;

 VNAT  = abaterea standard a VNAT.
Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [ Se vor lua trei
cifre dupa virgula].
ANS:
0,448
27. Avem datele de caracterizare a proiectelor A si B din punctul de vedere al riscului:
 n
FLa
E VNAT   
Proiect
a 1 (1   )
a
 VNAT   
pi FLi  FL ) 2
A 450.000 12.000
B 850.000 26.000

in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;

 VNAT  = abaterea standard a VNAT.
Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [Se vor lua trei
cifre dupa virgula].
ANS:
0,026
28. Fie doua proiecte investitionale P1 si P2 caracterizate prin:

anul P1;  = 0,5 P2;  = 0,4

Ia Cha Ia Cha
1 10 - 5 -
2 15 - 30 -
3 - 14 - 11

Care este marimea capitalului angajat pentru proiectul preferat? (1,5 2= 2,25; 1,53 =
3,38; 1,42 = 1,96; 1,43 = 2,74). [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
17,26
29. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:

Elemente Suma %
Cifra de afaceri neta 1.800 100,00
Costul de cumparare a marfurilor vandute 600 61,54

Marja costului variabil 1.200 18,46

Costuri fixe 200
Rezultat curent 1.000

Sa se calculeze punctul mort. [Se vor lua patru cifre dupa virgula pentru rezolvare].
ANS:
216,684
30. Stiind ca  = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual actualizat (Ka) sunt:

ANII
INDICATORI 1 2 3
Va (mil. lei) - 100 110
 Ka mil. lei) 60 80 85

Sa se determine avantajul net actualizat total (ANAT) (1,152 = 1,32; 1,153 = 1,52) [Se
vor lua doua cifre dupa virgula pentru rezolvare].
ANS:
-20,35
31. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:

Elemente Suma %
Cifra de afaceri neta 1.500 100,00
Costul de cumparare a marfurilor vandute 400 81,49

Marja costului variabil 1.100 18,51

Costuri fixe 200
Rezultat curent 900

Sa se calculeze pragul de rentabilitate. [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
1080,49
32. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:

Elemente Suma %
Cifra de afaceri neta 1.400 100,00
Costul de cumparare a marfurilor vandute 600 83,68

Marja costului variabil 800 16,32

Costuri fixe 200
Rezultat curent 600

Sa se calculeze marja de securitate [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
174,51
33. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:
- pentru PI:  m ax = 40%;  m in = 35%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg = - 100mil.
- pentru PII:  m ax = 30%;  m in = 25%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = - 600mil.
Rata dobanzii pe piata este de 35%.
ANS:
27,5
34. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:
- pentru PI:  m ax = 40%;  m in = 35%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg = - 100mil.
- pentru PII:  m ax = 30%;  m in = 25%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = - 600mil.
 Rata dobanzii pe piata este de 35%.
ANS:
39,5