REZUMAT
SUMMARY
The significant heavy-duty traffic and implicitly the increasing damage of road pavements
today have brought about the need to acknowledge, as a common road infrastructure
policy, the existing dynamic relation between heavy-duty vehicles and the performances of
road pavements, therefore to admit the urge of bringing both vehicles and road pavements
to and acceptable standard of performance.
Currently, considering the analytical methods which are applied preferentially in our field of
research, for the dimensioning of flexible/semirigid road pavements, different criteria are
used, as compared to the criteria for providing the equivalence between physical vehicles
and standard vehicles. This is a status specific also for the dimensioning methods that are
in force now in Romania, as well (PD 177-2001; AND 550-99).
Using unique criteria, when working with analytical methods of road pavement
dimensioning, for both the equivalent traffic calculation and the road pavement
dimensioning, would allow to wave away empirical / conventional criteria that are currently
applied to calculate the equivalence between physical and standard vehicles (refer to PD
177-2001 and AND 550-99 - OS 115kN).
No unitary approach has been yet used by professionals abroad, in their attempt to
prepare the equivalence coefficient calculations (that is either the empirical, or the
theoretical approach is now acceptable).
1
SC IPTANA-SA, Bdul. Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, Bucureşti, telefon, 021/3126827,
fax 021/312 14 16, E-mail bulgaru.gabriel@iptana.ro
1
1. INTRODUCERE
2
2.1 Studiul nivelului de încredere asigurat prin modelarea amprentelor
Vehiculele fizice avute in vedere, reprezentative pentru grupele recenzate în anul 2005 şi
pentru înregistrările WIM realizate de CESTRIN, se consideră conform tabelului 2.1.
Tabel 2.1
Sarcini pe tipuri de osii (kN) Sarcina
Nr.
Grupa de vehicule osie totală
crt. tandem tridem
simplă (kN)
autocamioane şi
1 80; 80 160
derivate cu 2 osii
autocamioane şi
2 70; 70 2x90 320
derivate cu 3 şi 4 osii
autovehicule articulate
3 60 2x70 3x80 440
cu peste 4 osii
4 autobuze 80; 100 180
autocamioane cu 2,3
60; 80;
5 sau 4 osii, cu remorcă 2x90 400
80
(tren rutier)
Tabel 2.2
Presiunea
Sarcina pe Raza Distanţa
Sarcina pe în
Tipul osiei semiosie amprentei dintre osii
osie (kN) amprentă
(kN) (m) (m)
(Mpa)
60 30 0,1261 0,600
70 35 0,1363 0,600
simplă
80 40 0,1428 0,625
100 45 0,1565 0,650
2x70 2x35 2x0,1363 0,600 1,30
tandem
2x90 2x45 2x0,1485 0,650 1,30
tridem 3x80 3x40 2x0,1428 0,625 1,40
4
In tabelul 2.5 sunt prezentate, ca exemplu, (exprimate in %) rapoartele:
er-veh.f / er-OS 57.5 , sr-veh.f /sr-OS 57.5 şi ez-veh.f / ez-OS –57.5, pentru cazul A.
Tabel 2.5 - Cazul A
Sarcina
pe Col. Col.
Amprenta unică Amprenta dublă Col.(3)/(6)
semiosie (1)/(4) (2)/(5)
(%)
(kN) (%) (%)
εr σr εz εr σr εz
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
30 66,5 54,8 52,8 57,1 53,2 52,4 116,3 102,8 100,6
35 73,7 63,1 61,5 65,3 62,3 61,0 112,8 101,2 100,8
40 81,3 71,4 70,2 73,6 71,4 69,8 110,5 100,0 100,5
45 88,8 79,8 78,8 81,7 79,2 78,4 108,6 100,7 100,6
50 94,4 88,1 87,4 89,5 88,3 87,0 105,4 99,8 100,4
Analizând toate cazurile rezultă că diferenţele între cazul amprentă unică şi, respectiv,
dublă, se încadrează în aceleaşi limite cu diferenţele obţinute pentru semiosia standard.
Întrucât diferenţele nu depăşesc de regulă 15%, se consideră că nivelul de încredere
asigurat prin adoptarea amprentei unice este corespunzător. Diferenţele maxime sunt
pentru criteriul er.
Figura. 2.1
În acelaşi mod se stabilesc schemele de calcul corespunzătoare semiosiei standard şi
celorlalte grupe de vehicule (tabel 2.1) şi a tipurilor de osii (tabel 2.2). Pentru fiecare
grupă de vehicule fizice se consideră semiosia care transmite cea mai mare sarcină.
5
Coeficienţi de echivalare în funcţie de sarcina pe semiosie Tabel 2.6
Cazuri analizate Sarcina pe semiosie (kN)
30 35 40 45 50 2x35 2x45 3x40
A 0,66 0,74 0,81 0,89 0,94 0,75 0,90 0,83
Analizând toate cazurile se pot desprinde următoarele concluzii:
Din punct de vedere al factorului « tip climatic », coeficienţii de echivalare au, practic,
aceleaşi valori: diferenţe < 3%.
Ipotezele privind aderenţa / lunecarea la interfeţe conduc la diferenţe de până la 10% între
coeficienţii de echivalare.
Ipoteza (1), adoptată şi în normele tehnice româneşti, prin folosirea schemei de calcul din
programul CALDEROM 2000, conduce la valorile cele mai mari ale coeficienţilor de
echivalare.
Coeficienţii de echivalare total vehicule fizice, pentru celelalte cazuri, se calculează similar.
Rezultă, pentru toate cazurile analizate, coeficienţi de echivalare superiori celor din
normativul pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct
de vedere al capacităţii portante /6/, cu valori cuprinse între 40 şi 220%.
6
2.5 Studiu de caz
Studiul de caz se referă la determinarea MZA, pentru o perioadă de perspectivă de 15 ani
(2010 – 2025), a osiilor standard (OS 115 kN), pentru un sector de drum din România,
căruia îi corespunde structura rutieră analizată. Se vor compara valorile MZA obţinute
utilizând coeficienţii de echivalare conform / 6 / cu valorile MZA obţinute utilizând
coeficienţii de echivalare rezultaţi din calcul.
7
Tabel 2.9
MZA Cazul A
Coeficienţi
2025
de Coeficienţi
Grupe de (OS MZA
echivalare de
vehicule 115 kN) 2025
conform
conform echivalare calculat
/6/ propuşi
/6/
0 1 2 3 4
Autocamioane
si derivate cu 0,40 387 0,81 784
2 osii
Autocamioane
si derivate cu 0,60 226 0,90 339
3 si 4 osii
Autovehicule
0,80 344 0,83 357
articulate
Autobuze 0,60 639 0,94 1.001
Trenuri rutiere 0,80 81 0,90 91
Total 1.676 2.571
Spor 53,4%
3. CONCLUZII
4. REFERINŢE
1. Bulgaru, G – Contribuţii privind calculul traficului rutier echivalent – Teză de doctorat.
Universitatea Tehnică ‘’Gh. Asachi ‘’, Iaşi, 2009
2. Zarojanu, H - Echivalarea vehiculelor fizice în vehicule etalon (OS-115kN) pe baza
criteriilor de dimensionare - Drumuri şi poduri nr. 56, 2000
3. Zarojanu, H, Staşco, N - Asupra calculului traficului echivalent în cadrul metodelor
analitice - PD 177-2001 si AND 550-99 - Drumuri şi poduri nr. 54, 2007
4. \ Normativ de dimensionare a structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda
analitică) - PD 177/2001
5. \ Normativ pentru dimensionarea structurilor bituminoase de ranforsare a sistemelor
rutiere suple şi semirigide (Metoda analitică) - AND 550/1998
6. \ Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din
punct de vedere al capacitaţii portante şi al capacităţii de circulaţie - AND 584-2007
8