1

MATERIALE DENTARE – CURS 1

Biomaterial dentar- totalitatea materialelor care vin in contact cu tesuturile vii (parod.)
si realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurandu-le functionalitatea.
Ex: paste pt. obturat canale, lineri, medicamente pt. tratamentul plagii dentinare, mase ceramice,
implanturi.
Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate pentru obtinerea protezelor dentare
in etapele de laborator.
Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, materiale pentru baza protezei, linguri, sabloane, materiale
pentru prelucrat si lustruit (materiale auxiliare).

Clasificare :
I) dupa relatia de contact ;
II) dupa destinatie ;
III) dupa origine ;
IV) dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii: a) mat. temporare : per. scurta de timp-obtur. provizorii
b) mat. cu termen lung – pasta Walkoff (7-10 zile) ;
c) mat. de fixare- cimenturi ZOE , Flecher.
2)materiale definitive : raman in contact cu tes. parodont.(cimenturi, mat. pt.
proteze) ;
3) materiale speciale : vin in contact cu tes. dentare pasager(mat. pt. ampr., mat
pt. prelucrat, lustruit)
II) 1) mat. pt. restaurari coronare;
2) mat. pt. amprentare;
3) mat. pt. confectionarea protezei ;
4) mat. pt. prelucrat si lustruit ;
5) mat. pt. fixarea protezelor dentare (ciment fosfat de zinc).

III) 1) minerale : gipsul dentar, amalgamele dentare ;
2) organica – rasinile acilice simple ;
3) mixta : rasinile acrilice armate (semiinterpenetrate), rasinile compozite.

IV) 1) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie,
protetica ) ;
2) mat. utilizate in laborator( mat. pt. modele, machete, tipar, baza protezei,
prelucrat si lustruit).

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica
de respingere. Din punct de vedere biologic nu exista un material total inert fizico-chimic.
Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse unei agresinui permanente , de natura fizico-
chimica care le modifica proprietatile (presiunile ocluzale care se exercita intermitent in
masticatie, deglutitie si atacul microbian din mediul bucal). Vor rezulta produsi toxici de
metabolism ce actioneaza permanent in zona de inchidere marginala (interfata) avand un
efect infiltrativ, dizolvant asupra materialelor dentare.
2
Au loc modificari coloristice (rasinile acrilice simple) cu aparitia prematura a fenomenului de
imbatranire. La aliaje se schimba culoarea (tarnish) si apoi corodarea (oxidarea). Toate sunt
fenomene ireversibile ce compromit tratamentul restaurativ coronar sau protetic.
Constanta :Rata de imbatranire a unui material dentar = cea mai specifica constanta de a
aprecia calitatea unui material dentar.
Se recomanda utilizarea materialelor neiritante, nealergice si stabile fizico-chimic.


Evaluarea biocompatibilitatii materialelor dentare

Materialele dentare sunt testate riguros (teste de laborator pe celule), apoi se imita conditiile
clinice pe animale de laborator (caini ) si apoi teste clinice pe pacienti pentru a se evidentia
biocompatibilitatea (proprietate complexa a materialelor dentare in care materialul prezentat are
un caracter bioinert (metale-titan), bioactiv (ceramica zirconica), bioadeziv, sa fie neiritant,
nealergic, necarcinogenetic.

Se realizeaza in 3 etape:
I) Etapa de laborator:
 toxicitatea acuta sistemica ;
 potentialul citotoxic;
 potentialul iritational;
 potentialul alergic;
 potentialul carcinogenetic (mutagen).

 Toxicitatea acuta sistemica:
Se obtine o suspensie din materialul dentar care este pusa in contact (aplicat) prin procedeul in
vitro cu culturi umane sau in vivo- se administreaza suspensia pe animale de laborator ce
se vor observa circa 1-6 saptamani, se vor sacrifica, se analizeaza microscopic frotiul si zona de
vecinatate macroscopic.
Din materialul dentar se obtine o suspensie care este administrata 14 zile per os animalelor de
laborator (soricei).dupa administrare animalele se urmaresc clinic pentru a se observa efectul
toxic,/netoxic sau letal al suspensiei.
Daca din lotul testat supravietuiesc mai mult de 50% rezulta ca testul este negativ si poate fi
evaluat in etapa urmatoare materialul dentar.
Daca testul este sub 50% rezulta ca materialul testat are efect letal, acest material dentar fiind
respins.

 Testul citotoxic-iritational:
a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: limfocite umane sau de animale dupa o
prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza(24-48 ore). Se aplica agar-
agar si apoi solutia de material testat. Se introduce in incubator, se examineaza
efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24, 48, 72 ore. La examenul
obiectiv se observa o structura densa, omogena, nemodificata a culturilor
celulare=efectul netoxic, neiritational .Se va trece la etapa urmatoare.In cazul in
care se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra
culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului.
b) in vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular.
Se observa dupa 1-6 saptamani. Se sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din
3
zona punctionata, se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de
vecinatate (macroscopic).

 Testul alergic
Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei, subcutan sau aplicatii locale (epicutan), se va
observa aparitia sau nu a semnelor clasice a eritemului si edemul local. Daca ele sunt prezente
materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei.Daca nu apar se va trece
mai departe la alt test.

 Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic
In vivo- dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational.
Se evalueaza la 6 luni – 1 an.
In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta.
Se evalueaza pe culturi celulare (salmonella) incubate pe mediu de geloza, 24-48 ore. Se aplica
fragmente de ficat si histidina inactiva. Deasupra se aplica agar-agar si suspensia de material
dentar ; se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24, 48 ore. Daca suspensia are o actiune
mutagena , ficatul ca secreta histidina ce va activa histidina inactiva, favorizand dezvoltarea
salmonelelor.
Efectul mutagen va fi pozitiv. !!!!!!!!

II. Etapa de laborator.

Pe animale mari se simuleaza conditiile clinice.Se practica cavitati in care se aplica materialul
testat (lineri, cimenturi ZOE, cimenturi minerale, ionomere). Se evalueaza clinic reactia la aceste
materiale si apoi microscopic reactia pulpotoxica sau protectoare a organului pulpar. Testarea
este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii.
Superior se afla cimenturi pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala daneza afirma ca eugenolul
fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor.
La scara inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic.
NECESITA OBTURATIE DE BAZA !

III Evaluarea clinica
Pe subiecti voluntari- se testeaza toleranta materialului, reactia de vitalitate (raspunsul organului
pulpar) precum si fenomenele subiective (gust, miros, culoare).
Daca suspensia trece de toate testele, materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si
livrat retelei.

Caracteristicile standard ale unui biomaterial
 sa nu prezinte efect pulpotoxic (neagresiv pentru organul pulpar) ;
 sa nu difuzeze in circulatia generala substante toxice ;
 sa nu prezinte potential alergic ;
 sa nu prezinte un potential carcinogenetic.


1
MATERIALE DENTARE -CURS 2


MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE

Coroanele dentare isi modifica morfologia dentara datorita:cariei, abraziunii, traumatismelor sau
eruptiei cu modificari (displazii, hipoplazii).
Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii deantare si restaurarea dentara.
CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii:
1) starea de plasticitate:
a) plastice ;
b) neplastice(incrustatii).

Cele plastice pot fi:
- fizionomice: cimenturi silicat au origine
cimenturi silicofosfat; minerala
rasini acrilice simple au origine
rasini epoxidice; organica
materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate)
rasini compozite.
- nefizionomice(metalice) – amalgame.
2.)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie:
- Clasice: cimenturi silicat
cimenturi silicofosfatice
amalgame
aurul precipitat.
- Moderne: rasini acrilice armate ;
rasini compozite ;
cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.)

Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara

- Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in
cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare si o faza plastica de
lucru.
- Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte
sa nu se dizolve in mediul bucal
- Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi aderenta chimica.
- Conductibilitatea termica: sa prezinte valori apropiate tesuturilor dure dentare pentru a
opri transferul de caldura catre organul pulpar.
- Culoarea : identica sau apropiata de cea a smaltului .

Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara

- Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute).
- Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.
- Prepararea, aplicarea, finisarea :sa se realizeza cat mai usor.


1
2
CIMENTURILE SILICAT

1903….1960 obturatii coronare.
Forma de prezentare :
a) sistemul bicomponent : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic,
sticla inchisa la culoare). Se prepara extemporaneu.
b) sistemul predozat (capsulat)

Denumiri comerciale:
a) FRITEX ;(Spofa)
FOSPHAZEMENT (Bayer)
FIXODONT (Detrey)

b) PHOSPHOCAP predozate
SILICAP (Vivadent)

Compozitie :
pulberea : -cuart :31,5-41,6%
-alumina (oxid de aluminiu) :27,2-29,1% ;
-fluoruri :13,3-22% ;
-oxizi de calciu :7,7-9% ;
-oxizi de sodiu :7,7-11,3% ;
-oxizi de zinc :0,1-2,9% ;
-pentaoxid de fosfor :3,5-5,3%.
lichidul(acidul) : -acid fosforic :48,8-55,5% ;
-neutralizanti: alumuniu:1,5-2%
zinc:4,2-9,1%.
Dozarea /Prepararea:
Dozarea: a)extemporanee:1,6 g pulbere/0,4 ml lichid.
b)industriala: in capsule.
a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu
picurator.Se aplica pe o placuta de sticla.
Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.
Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte
impuritati ce exista pe partea mata a placutei.
b) capsulele contin cele doua componente. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt
perforate astfel ele intra in reactie.
Prepararea :
a) clasic(manuala);
b) cu mixere speciale (cu mixerele);

a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau
agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa
cu aspect mat.Timpul de spatulare pana la 1 minut.
Aplicarea in cavitate : - ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un
con care tinde sa revina la forma initiala.
b) cu mixere speciale (Silamat, Duomat, Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa
prealabila perforare a membranei din interiorul capsulei. Programare : 10-20 secunde
pentru preparare, rezultand o pasta vascoasa ce se va introduce in cavitate.

2
3
Avantajele metodei moderne :
- se evita erorile dozarii extemporanee ;
- se scurteaza timpul de lucru, dar si de priza ;
- se obtine o buna omogenizare.
Dezavantajele metodei moderne :
- pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ;
- cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ;
- metoda este scumpa.
Aplicarea in cavitati :
- dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare(se aplica obturatii de baza cu
rol de protectie pulpara).
- se realizeaza cu instrumente de inox (fuloare, spatule) sau de material plastic(benzi de
celuloid) ;
- se aplica din profunzime catre exterior ;
- se aplica in exces si mentinut cu benzile de celuloid sub presiune timp de 2-3 minute
(priza primara).
- nu se recomanda prelucrarea si finisarea dupa priza primara. Cel mai indicat la 24 ore.

Reactia de priza :
I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat
cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel
hidratat.
II) reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata
particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand un gel
silicic (ce contine partile de sticla)
III) cimentul are structura stratificata :
1) particule de sticla ;
2) particule acoperite de gelul silice ;
3) particule in gelul amorf ;
4) fosfatul de aluminiu.

Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de :
- temperatura mediului ambiant ;
- marimea particulelor ;
- proportia pulbere-lichid ;
- timpul de preparare.

Proprietati :
- initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului, ce se
datoreaza aluminosilicatului
- se deterioreaza, ; in timp scurt, devin opace in contact cu mediul bucal, respiratia orala.
- 1) stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita
reactiei exoterme (pierde apa). Contractia lineara :0,15-0,3% si contractia volumetrica :3-
3,5%. Apare fenomenul de separatie marginala.
- 2) rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.Au
rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.
- 3) aderenta : se mentine datorita factorului mecanic, nu adera chimic.
- 4) stabilitatea coloristica :se modifica in timp, in zonele abrazate, la nivelul marginilor
rezulta infiltratie marginala.
3
4
- 5) biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie.Sunt
pulpotoxice(lichidul in exces).Se dizolva in mediul bucal (igiena precara, PH acid).
- 6) conductibilitatea termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea
variatiilor termice catre pulpa.

Indicatii:
- obturatii clasa III;
- obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ;
- obturatii clasa V (azi contraindicate)
Contraindicatii :
- cavitati clasa IV ;
- cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere.

Recomandari practice :
- alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala ;
- dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20
O
C);
- aplicarea sa se realizeze dupa aplicarea linerilor si a obturatiei de baza;
- se contraindica aplicarea silicatului, rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de eugenat
de zinc (eugenolul le modifica culoarea) ;
- prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 15 minute ;
b) ideal :dupa 24 ore.
- protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare(VARNISH) ce contin metil-celuloza.

CIMENTURILE SILICO-FOSFATICE

Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat, aceste materiale sunt o combinatie
(silicat+fosfat de zinc) pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat.
Dezavantaje:
- contractia volumetrica:3-3,5%;
- rezistenta mecanica ;
- solubilitatea ;
- opacitatea.
Compozitie :
- ciment fosfat de zinc - substanta de baza
- oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice.
Aceste cimenturi sunt mai dure, au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila.
Denumiri comerciale :
TRANSLIT (Merz)
ARISTOS ;
INFANTID ;
FELSERIT (Spofa) –pentru restaurari coronare ale dintilor temporari.
Etapele :prepararea, aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat.
Indicatii :
Obturatii provizorii la dintii definitivi ;
Obturatii definitive la dintii temporari.




4
5

AMALGAMELE DENTARE

Sunt aliaje ale mercurului cu aurul sau mai multe metale.
Clasificare :(Craig)
A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura
particule sferice.
B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% ÷ 13%) : pilitura
particule sferice ;
cu faze dispersate - non¸
Dupa numarul metalelor :
- binare: mercur+cupru;
- ternare:mercur+argint+staniu;
- cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc.
- Cu 5-6 elemente:
Dupa generatie:
- conventionale(cupru mai putin :ternare, cuaternare)
- cu faze dispersate (bifazice) : amestec de pilitura conventinala cu particule sferice de
argint, cupru ;
- cu continut crescut de cupru : pilitura, amestec, particule sferice.

Forma de prezentare :
- pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin
frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil.
particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este
introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta
gazului inert se transforma in particule sferice(2-43u)
- lichidul : mercurul, se solidifica la –38,8
0
C. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul,
argintul, cuprul, staniul, zincul. Nu se poate alia cu :nichelul, cromul, cobaltul, fierul.
Dozarea/Prepararea :
Dozarea:
a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil
b)industriala – in capsule , se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate
de un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere.
Prepararea:
a)manuala: in mojar; dozarea se face functie de cavitate. Se impregneaza pilitura se
amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii
coronare.
b) mecanica : dozare exacta ;
nu se contamineaza partile reactante;
nu ne contaminam ;
plasticitatea este cea indicata.
Dezavantaje : metoda manuala :
dozare incorecta ;
plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur/pilitura
este de 40-45% mercur restul fiind amalgam.



5
6
Mecanismul de priza :
a) dizolvarea particulelor datorita mercurului ;
b) impregnare ;
c) amalgamare ;
d) cristalizare (priza).


Amalgame conventionale :
1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat)
(faza ¸) (faza ¸1) (faza¸2)
2) miezul amalgam ¸+Hg ¸1+¸2+¸
3) ¸1+¸2 matrice de care se leaga ¸ nereactionat ;
4) rezistenta la coroziune ¸>¸1>¸2
Faza ¸2 este cea mai sensibila la coroziune.
Cu cat ¸1 si¸2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt
superioare.
Aliajele de cupru au un continut final de ¸2 foarte redus.

Timpul de priza finala :la 24 ore.
Este dependenta de :
- dependenta de faza aliajului. Sunt amalgame faza o- priza lenta
faza|,¸-priza rapida.
- proportia pilitura /Hg ; Hg > priza> ;
- dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta.
- Presiunea de condensare


Formule (retele conventionale)
- binare :Hg+Cu ; -nobile:Au,Pt;
- ternare:Hg+ag+Sn; -seminobile : Ag, Pd ;
- cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne).2-7% Cu (continut|)
A. Conventionale : b. Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut |)
-Argint : 59,3-71% ; -Argint :69% ;
-Staniu :25-27% ; -Staniu :7% ;
-Cupru :6% ; -Cupru :13% ;
-Zinc :2% -Zinc :1%.

ADA, FDI, Aliaj mercurizat Hg :3%
- Argint:65%;
- Staniu:25%;
- Cupru:6%;
- Zinc:2%;
- Hg ;1-3%, Aur, Platina.






6


7
7
Rolul elementelor componente :
Argintul: rezistenta mecanica;
culoare;
micsorarea fluajului.
Staniu: creste viteza de amalgamare;
scade rezistenta mecanica ;
Cuprul : creste duritatea ;
creste rezistenta;
scade fluajul.
Zincul: creste viteza de fuzionare, creste dilatarea amalgamului, creste rezistenta la
coroziune.

Denumiri comerciale :
Pulbere/Lichid
- HARPERS
- OPTALOY
- INDILOY ;
- LUXALOY(Degussa)

Predozat
- AMALCAP;
- TYTIN.

Aliajele eutectice
- Sunt aliaje ale caror elemente componente (metale de aliere) prezinta o solubilitate
lichidiana, dar este incompleta in stare solida (ex. Sistemul Ag-Cu);
- Sunt aliaje fragile, datorita prezentei fazelor insolubile, care inhiba alunecarea
interfaziala;
- Proprietatile mecanice ale acestor aliaje nu variaza liniar cu compozitia; ele sunt
superioare constituentilor (metalele de aliere);
- Aliajele eutectice (cu exceptia aliajelor de aur) nu sunt utilizate ca aliaje dentare de
precizie;
Eutecticul (Ag-Cu) este specific amalgamelor cu continut crescut de cupru.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 3

AMALGAME DENTARE

Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare
Materiale necesare:
spatule, benzi metalice, portamalgame.

Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri ,
lineri (termolineri) si obturatie de baza(blocheaza variatiile termice).
Amalgamul este prelevat cu portamalgam, condensat cu fuloarul de forma sferica, fularea se
realizeaza rapid, energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor.
Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice.
Aliaje non (40% cupru) – priza rapida /priza lenta.
Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice
si chimice.
Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii
amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor 1, 2 si cand obturatia
poate fi sculptata.
La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii.
Amalgamele conventionale dupa 7 zile se prelucreaza.

Proprietatile fizice :
1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4.
in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor
1, 2;
faza a treia:contractie usoara, datorita particulelor de mercur
neincorporate(Ag3Sn4); au loc modificari dimensionale intre 0-20.
Factorii ce influenteaza :
 Compozitia aliajului :Ag, Cu, Sn, Zn.
 Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica.
 Proportia pilitura /mercur ;
 Condensarea ;
 Intervalul de la preparare la condensare : 3-3,5 minute.
2) dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii
Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam ;
Dilatarea mercuroscopica :
Amalgamul +Hg dilatare 1%.
3) dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ce determina separatia marginala datorita
diferentei dintre cele doua dilatari.Apare fenomenul de percolare conditionata termic, patrunderea
salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6m)- compensate de
expansiunea amalgamului.
4) rezistenta la compresiune :
Stratul subtire se fractureaza.Se impune prepararea unor cavitati retentive.
Factorii ce influenteaza :
 compozitia aliajului (faza) cea mai rezistenta la compresiune ;
 dimensiunea particulelor ;
1
2

 timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil.
daca este crescut rezulta amalgame vascoase.
 cantitatea de mercur(mai mare de 55%), rezistenta la compresiune este scazuta ;
 cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare.
5) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune ;
6) fenomenul de intindere :deformare lenta progresiva si ireversibila. La presiunea 105kg/cm2 la 24
ore, rezulta o deformare de 3%.
7) fluajul :deformarea sub actiunea unei presiuni a amalgamului ce este evaluata la 7 zile. Exista un
fluaj dinamic :(epruvete) de 35-703kg/cm2, la 4 ore.
Exista si un fluaj static :369kg/cm2 ,la 4 ore.
Factorii ce influenteaza :
 compozitia aliajului :Ag, Cu scade fluajul ;
 dimensiunea particulelor : mai mici determina un fluaj scazut ;
 timp de preparare : timpul crescut determina fluaj scazut ;
 concentratia de mercur ;
 presiunea de preparare.
8) duritate : 110 unitati Knoope.
9) conductibilitatea termica : bune conducatoare de caldura impunandu-se folosirea bazei ;
10) etanseitatea : nu este asigurata, nu prezinta integritate marginala, nu au adezivitate la peretii
cavitatii, nu au stabilitate (pleaca din cavitate).Se vor folosi adezivi 4 META pentru marirea gradului
de adeziune a amalgamului la cavitati.Se corodeaza in mediul oral continuu, de aceea se vor aplica
lacuri dentare (varnish) – gamma bond care au rolul de a oblitera spatiile de la nivelul zonei de
interfata.
11) porozitatea : bule(mercur crescut) – cel mai corect dozare « fifty-fifty » ;
eliminarea mercurului in timpul prelucrarii;
micropori – defecte de structura datorita prepararii eronate.

Proprietati chimice :
1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid, modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la
corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei
Factorii :
 compozitia aliajului ; se adauga zinc pentru a scadea coroziunea
 dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la
coroziune ;
 amalgamele2 cele mai putin rezistente la coroziune;
 calitate obturatie : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei ;
 factorul pacient :igiena precara.

Proprietati biologice :
 nu au efect toxic, cele moderne cu cadmiu sunt foarte toxice ;
 infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag, Sn,Cu) determinand aparitia culorii negre . Se indica
obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri, finisarea, lustruirea cu gume, paste, pufuri pentru
a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea.
Utilizarea mercurului :
Se afla in peste, dar su in obturatii de amalgam, pacientul il preia ca vapori de mercur ;
In general pe zi 1,2 gmercur. Sa nu sa se depaseasca 10-20gmercur/zi ce prezinta doza toxica ;
2
3
Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara, digestiva, tegumentara, solutii de
continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei, aparitia gustului metalic, senzatie de
voma, hematurie chiar exitus.
La noi exista intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului ; lizereum metalic la nivel
gingival ; in cabinet vaporii de mercur sa nu depaseasca 0,15mg/m3.
Igiena mediului, covoare de vinil, gresie pentru curatirea cabinetelor (suprafete netede).

Recomandari practice :
 inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) ;
 necontaminarea elementelor componente :mercur ;
 utilizarea sistemului capsulat;
 prepararea electrochimica (cea mai buna);
 evitarea dozarii extemporanee (masca, manusi, aerisire);
 colectare deseuri in flacoane speciale;
 evaluarea nivelului de mercur in cabinet, daca apar semne;
 ca medicamente mercurul se administreaza in sifilis, leziuni cutanate.


AMALGAME BAZA CUPRU

Prezentare:
1) pilitura + mercur
amalgame moderne imbogatite cu cupru , particule sferice sferoidale sau amestec;
sunt bifazice(dispersate) non superioare celor conventionale : timpul de priza crescut, rezistente la
presiune, coroziune, cu etanseitate crescuta.
2) tablete : pentru amalgamele clasice binare (mercur+cupru) ;60-70% mercur si pana la 100% cupru
ce confera proprietati antibacteriene(totusi au fost eliminate de amlgamele imbogatite cu cupru) si
histofile
Cele clasice : 1) pastilele se topesc ;
2) se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. Se aplica cu instrumentele
cunoscute.
Indicatii :
 obturatii coronare ale dintilor temporari ;
 obturatii retrograde dupa rezectie apicala ;
 modelul metalic – nu se mai foloseste azi.



AMALGAMELE DE GALIU

Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29,3
0
C.Nu a prezentat proprietati
superioare amalgamelor conventionale.
Indicatii :
 cavitati clasa I, II, V, la premolari si molari ;
 restaurari coronare simple sau armate ;
 tehnologia modelului de lucru (abandonate deoarece azi avem tehnici mai bune).


3
4
AURUL PRECIPITAT

Indicatii :
 etanseitate superioara celor anterioare ;
 rezistenta la coroziune crescuta ;
 biologic sunt foarte bine tolerate.
Dezavantaje:
 indicatii limitate ,in cavitati mici;
 tehnica de lucru laborioasa;
 culoarea;
 pretul de cost.

Forma de prezentare :
 aur pulbere ;
 aur mat ;
 electroaloy = aur + (calciu 1).

Mod de obtinere :
 Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75) si acoperite cu o folie de
uar coeziv, tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare
 Aurul mat se obtine prin electrodepunere, particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune
minima intre particulelede aur ;
 Folie prin laminare din lingou 0,04-0,07 ;Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii
diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare.
 Folie ondulata - intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare, la spirtiera
onduleaza cele doua folii ;
 Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ranforsare
(zona premolari , molari)
Tehnica de lucru :
 Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin :
1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila ; temperatura sa nu
depaseasca 760
0
C ;
2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute ;
3) degazare electrica.
Condensarea :
 manuala:fuloare, ciocane. Acest lucru este traumatizant pentru pacinet;
 pneumatica : nu se poate controla presiunea, deci se contraindica ;
 condensare electronica (cea mai buna).

Proprietatile mecanice crescute functie de :
 tehnica de lucru : mai rapida, energica, deci cresc proprietatile mecanice ;
 dimensiunea particulelor sinterizate, deci rezulta structuri omogene ;
 prin combinare :aur pulbere+folie : cresc proprietatile obturatiei.
Utilizare :
De exceptie a leziunilor coronare cu acest material.


4
5
MATERIALE FIZIONOMICE DE OBTURATIE CORONARA

RASINI ACRILICE SIMPLE ;
RASINI ACRILICE ARMATE ;
RASINI COMPOZITE ;
RASINI IONOMERE.

RASINI ACRILICE SIMPLE

 Inferioare cimentului silicat datorita solubilitatii si fragilitatii ;
 Derivate ale acidului metacrilic ;
 Se livreaza pulbere/lichid : pulbere=polimer - PMMA (polimetilmatacrilatul)
Lichid=lichid - MMA (metacrilatul de metil)

Comercial :
Duracryl S – a fost utilizat si pentru restaurari coronare fizionomice, azi utilizarea este restransa,
abandonate pentru restaurari coronare datorita aparitiei materialelor moderne, si a proprietatilor lor.
Pulberea :
 particule mici sinterizate intalnite mai ales la rasinile auto- si termopolimerizabile.
 nuante coloristice diferite ;
 dozarea, prepararea nu este dificila
Din punct de vedere chimic :
Polimerul este :PMMA : catalizator pe baza de peroxid de benzoil (POB)
pigmenti ;
coloranti ;
plastifianti.
Lichidul este : MMA : volatil, aromatic, polimerizeaza instantaneu , punctul de fierbere este 108
0
C,
contractie crescuta de polimerizare.
Pentru inhibarea polimerizarii instantanee se pun inhibitori de polimerizare :
hidrochinona ;
pirogalolul ;
rezorcina ;
acidul benzoic(pana la 0,1%).
Ca activatori : DTP (dimetilparatoluidina)
Mercaptan
Pentru a accelera viteza de polimerizare si pentru a inhiba reactia catalizatorului.
Dozare/Preparare :
Lingurite, pipete :1/1, 2/1,3/1.
In godeu de sticla, plastic.
Reactia de polimerizare este accelerata de caldura umeda si cea uscata. ; este inhibata de oxigen si
saliva.
Rasinile trec prin mai multe faze , faza vascoasa se aplica in cavitati prin tehnica de :
 condensare - pasta prezinta valori ale contractiei crescute ;
 tehnica de pensulare –contractia are valori mici.
Proprietati :
 dilatarea termica de 8 ori mai mare ca a tesuturilor dure dentare ;
 contractia este de 5% prin condensare si de 0,1-0,3% prin pensulare.
5
6
 rezistenta mecanica la abraziune este scazuta, structura microporoasa infiltrativa, modificari
de culoare rapid la interfata ;
 aderenta pur mecanica ;
 biologic sunt toxice.


Indicatii:
 RCR (macheta directa)
 coroane partiale ;
 coroane de substitutie ;
 incrustatii ;
 secundar : fixare fatete ;
coroane, punti provizorii;
gutiere.


RASINI ACRILICE SINTETICE (SEMIINTERPENETRATE)

Sunt RAS imbunatatite.
S-a realizat inlocuirea catalizatorului cu un derivat de bor : 3 N BUTIL BOR ce determina
descompunerea radicalilor liberi in prezenta apei cu cresterea gradului de adeziune a rasinii. S-a
ameliorat componenta macromoleculara si a crescut adeziunea.
Agentul de gravare : agentul de cuplare (bonding).
Ambele determina cresterea adezivitatii rasinii.
Indicatii :
 tehnici adezive : ortodontie- bracketuri ;
protetica:Maryland Brigde
Denumiri comerciale:
PALAKOV (Kulzer);
ORTHOMITE(SUA);
ADHESIVE



RASINI COMPOZITE

Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice.

Clasificare:-dupa
a) compozitie: nesarjate (au o faza);
sarjate (bifazice).
b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L);
fotopolimerizabile ultraviolete (P/P);
radiatii vizibile- blue light ;
radiatii vizibile coerente – laser.
c) matricea organica : bis GMA;
metandimetilacrilat;
mixte.
6


7
7
d) particule de umplutura:
Clasice : macroumplutura ;15-20 ;
microumplutura :0,05-0,1 ;
Moderne : hibride (condensate).
Forma de prezentare :
 P/L- generatia I : SMILE, KERR
nu contine agent de gravaj, bonding
sunt autopolimerizabile.
 Pasta –pasta - generatia II : CONCISE, ADAPTIC ;
nu au agent de gravaj ;
particulele sunt mai mici.
 Pulbere – lichid : generatia II : PALAKOV, EVICROL ;
fara agent de gravaj
 Pasta – generatia IV Compound (in godeu); in seringa: VALUX, P50, ARABESC,
COTELINE;
pasta se prepara pe hartia cerata ce contine catalizator;
 Capsulat :POLICAP, COMPOCAP ;
 Sistem monocomponent : pasta in seringa ;dozare extemporanee; in stare prereactiva ce
se conserva 1-2 ani.
lichid in seringa :pedodontie , sigilare cu scop profilactic.
Generatia I, II au o adeziune mecanica; Generatia III, IV au o adeziune chimica.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 4

COMPOZITIA CHIMICA A RASINILOR COMPOZITE
1) Contin doua faze:
 organica ;
 anorganica.
2) Sistem de cuplare (silanic)

FAZA ORGANICA:
Contine: monomeri de baza;
monomeri de dilutie ;
aditivi ;
sistem de initiere.
Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA - rasina Bowen).Acest monomer de
baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta, un volum crescut. Azi este inlocuit cu
bis-MA, bis-PMA.
Conditii :
 Biocompatibilitate ;
 Proprietati fizice asemanatoare tesuturilor dentare ;
 Stabilitate chimica cromatica ;
 Reactivitate mare ;
 Inodore.
Monomerii de dilutie :
 Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza, au vascozitate scazuta, masa
moleculara scazuta.Ex : acidul metacrilic, metacrilatul de metil.
 Sunt : monofunctionali ;
difunctionali, cei mai utilizati cu proprietati foarte avatajoase :
-contractie scazuta dupa polimerizare ;
-dilatare scazuta ;
-reactivitate crescuta in cavitatea bucala ;
-tolerate;
-inodore;
-stabilitate chimica.
trifunctionali.
Sistemul de initiere: este bicomponent. Contine un : initiator si un accelerator de polimerizare ;
peroxid per amina.
Initiatorii : peroxizi. ; la cei cu initiere chimica (pasta-pasta) polimerizarea este termo-, auto- si
fotopolimerizare. Peroxidul de benzoil : 0,5-2,5% principalul initiator al rasinii
autopolimerizabile.
Acceleratorul : amina organica tertiara : dimetilparatoluidina care este toxica, cu efect discromatic.
S-a inlocuit cu N-N dietanol paratoluidina.
Pentru rasinile compozite fotopolimerizabile:
sistemul de initiere : radiatiile: ultraviolete ;
radiatiile halogenice (blue-light);
radiatiile unidirectionale – laser.
Generatia I foto : initiere UV.
Contineau o substanta fotoexcitabila: camforochinona ce declanseaza reactia de polimerizare.
Sursa de UV nu se mai utilizeaza datorita efectului nociv si gradul de penetrabilitate de 1 mm.
1
2
Sursa halogenica : radiatii pluridirectionale cu un grad mai mare de penetrabilitate de 2 mm,
frecvent utilizata in cabinete ; efect nociv.
Sursa cea mai indicata este reprezentata de radiatii luminoase coerente laser ; cu grad crescut de
penetrabilitate ; Intr-un minut 90% din masa compozitului cu sistem de initiere chimic prezentau
avantajul polimerizarii uniforme, in orice cantitate (fara lampa).
Dezavantaj :
Manipularea trebuie sa se faca rapid. Se mai adauga eterul etilic al benzoinei (0,2%). Pentru a
preveni polimerizarea in timp mai contin inhibitori de polimerizare : hidrochinona,
metilfenolul(0,1%). Mai contin stabilizatori ce absorb UV si inhiba eventuala imbatranire a
rasinilor compozite.
De asemenea faza organica mai contine :pigmenti, coloranti, impuritati.

FAZA ANORGANICA :
Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat, ionomere.
Reprezinta 17-55% din volumul compozitului ; macro si microumpluturi, midiumumpluturi bazate
pe : cuart cristalin, silice coloidala, aluminosilicati, borosilicati, (litiu, bariu, strontiu), fluoruri de
bariu, fibre de sticla, diferiti oxizi metalici.
La rasinile compozite generatiile de inceput sunt prezente particule de cuart
Cele cu : macroumplutura (1-100) – Adaptic, Smile, Kerr.
microumplutura : (0,01-0,1) – cresc proprietatile mecanice.
midiumumplutura :(1-10).
Compozitele moderne au faza anorganica sub forma hibrida. Aceste particule sunt introduse in
faza organica prin : sarjare (dispersie) ;
dispersie-polimerizare ;
dispersie-condensare.
Rasinile moderne contin umpluturi hibride radioopace rezultate de la sticle pe baza de metale
grele.(aluminoborosilicati de bariu).
Agentii de cuplare :
Fac legatura intre cele doua faze. La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul OH- faza
anorganica. Agentul de legatura : silanii care in prezenta apei hidrolizeaza in silanoli. La interfata
dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.
Silanii faciliteaza adeziunea rasinii compozite. Adezivii amelodentinari sunt pe baza de monomeri
de dilutie (derivati organici care se contracta).
Monomerii de dilutie : au coeficientul de contractie scazut (difunctionali), umecteaza bine suprafata
de tesut dur (dental adhesiv).

Dozarea/Prepararea rasinilor compozite
Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa
conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta
suprafete rugoase.
Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum.
Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie
repede aplicata
Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi
cimenturi silicat).



2
3

Tehnica de lucru :
1) se alege rasina compozita ;
2) conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire;
se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care va media legarea chimica a
compozitului de dentina
3) Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic
37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20
secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina
compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la
tesuturile dure.
4) Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta
rasinii la smalt.
5) Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu
strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la
prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal).
Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini
compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore , se recomanda
finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul
diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La
nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac., ce va fi imbibat cu vasoconstrictor. :
efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

Proprietatile rasinilor compozite ;
1)Timpul de gelificare este crescut :2,5 minute.
Adaptare foarte buna ;
La cele clasice timpul de priza este de 5-10 minute ;
La cele moderne priza este rapida :1,5 minute ; sunt vascoase, ideale pentru aplicare , modelaj.
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-0,60% comparativ cu rasinile acrilice.
3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10.
4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.
5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu
favorizeaza percolarea marginala.
6) proprietati mecanice : duritate asemanatoare amalgamelor (pentru zona molara : Heliomolar).
7) modul de elasticitate : mai mare ca cel al smaltului si al dentinei ceea ce determina mentinerea
obturatiei, o buna adaptare marginala.
8) stabilitate cromatica : buna. Se modifica datorita modului de lucru.
9) efect biologic pulpotoxic mai mare ca cel al cimentului silicat.(Atentie ! Se va efectua tratamentul
plagii dentinare).
10) adeziunea : mecanica(gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii
mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding;
de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina.
Adeziunea este mediata datorita adezivilor :legare.
11) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura mai mult.




3
4

Indicatii :
 Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ;
 Hipo- si displazii coronare ;
 Fracturi coronare ;
 Fixare fatete ;
 Protezari imediate ;
 RCR ;
 Imobilizari dentare.
Nu prezinta contraindicatii.

Recomandari practice :
Cavitati cu retentii normale ;
Lineri + obturatii de baza ;
Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ;
Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ;
Conditionarea dentinei, smaltului;
Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi.


CIMENTURILE IONOMERE DE STICLA




Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv, care sa imbine avantajele cimenturilor
silicat si policarboxilat.
Sunt poliacrilati complecsi, polialkenolati de sticla , rezultand solutii de homo- si copolimeri ai
acidului poliacrilic cu silicat de aluminiu , calciu.

Clasificare :
 chituri adezive ;(luting cement) ;
 cimenturi pentru restaurari coronare ;
 cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ;

Forma de prezentare :
a) pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ;
b) sistem bicomponent predozat ;
c) sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce
reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric.

Denumiri comerciale:
a) FUJI IONOMER (clasa I, II, III)
GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor, puntilor (P/L)
b) capsulat: KETAC FIL (Espe)
FUJI-CAP2-GC;
4
5
c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un
aluminiusilicat si un poliacid.
CHELON


Compozitia chimica:
Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului; reactie acid-baza,
Generatia I: sticla ternara ; aluminiusilicat de calciu.
ASPA (aluminiupolialkenoic acid)
Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire dau C.I.S.
Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m si pentru cimentari 20m

Elemente componente :
 Oxid de siliciu 30,1% ;
 Oxid de aluminiu 19,9% ;
 Fluorura de aluminiu 2,6% ;
 Fluorura de calciu. 2,6% ;
 Fluorura de sodiu 3,7% ;
 Fosfat de aluminiu 1%.

Rolul elementelor componente :
Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid;
Efect cariostatic ;
Rezistenta mecanica crescuta ;
Transluciditate crescuta.
Lichidul:
a) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) ;
b) pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic
(maleic) rezultand acidul polialkenoic(major C.I.S) ;
c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) ; Acidul tartric influenteaza
timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.

Dozarea/Prepararea :
Asemanatoare cimenturilor silicat ;
Doza ideala :pulbere/lichid:1,5/1

Reactia de priza:
Este o reactie acid-baza.
Etape:
1.) dizolvarea-ionizarea poliacidului;
2.) dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu, calciu, sodiu.rezultand acid
ortosilicic. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3, CaF2).
3.) Precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se elimina hidrogenul
din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate.
4.) Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Dupa priza rezulta o matrice de
polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice.
Factorii ce influenteaza priza :
5


6
6
 Compozitia sticlei : Al2O3/SiO2. Ionul de fluor mai mare decat oxidul de aluminiu
determina priza mai rapida a materialului.
 Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) ;
 Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare ;
 Raportul sticla-acid polialkenoic-acid tartric-apa. Cu cat sticla este mai mare si apa mai
putina cu atat timpul de priza este mai mic.
 Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru.

Proprietatile C.I.S.
1)ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit
obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.
2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore.
3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ;
4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ;
5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.
Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.
6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se recomanda prelucrarea
minima.
7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Sunt poroase 10-14. Se
vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.
8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite (opace). Grosimea minima
1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza.
9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului
de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta.
10) solubilitatea in apa : 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%.
11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4,4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru.
12) adeziunea chimica la smalt, dentina si adera chimic pe metalele cobnditionate(oxidate) .
Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH- din hidroxilapatita dentinara si
amelara. Are loc o chelare a OH- asemanatoare ionilor de calciu ;
NU necesita gravaj.
Adera in prezenta apei.
Se recomanda numai utilizarea agentilor de curatire.
13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor, impregneaza smaltul,dentina pe o adancime de 3.

Indicatiile cimenturilor ionomere(C.I.S)
 Cimentarea coroanelor, puntilor ;
 Obturatii de baza;
 Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich ;
 Obturatii coronare clasa V ;
 Obturarea dintilor temporari ;
 Obturatii retrograde ;
 Tehnici adezive.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 5

CIMENTURILE IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE

Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere
chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare
Initial au fost utilizati ca lineri apoi ca obturatii de baza, cimentari.

Forme de prezentare :
Sistem : pasta-lichid ;
pasta-pasta;
pasta.

Denumiri comerciale:
VITREMER (3M);
FUJI II LC;
VITREBOND.

Compozitia chimica:
 Pulbere asemanatoare cu cea a C.I.S. (fluoroaluminiusilicat)+substanta fotoinitiator
(=400-600 nm);
 Lichidul – poliacid + fotoinitiator.
Vitrebondul – acid polialkenoic (acid maleic, acrilic, itaconic)

Proprietati:
 Superioare C.I.S.;
 Rezistenta mecanica crescuta;
 Culoarea nu se modifica atat de repede ca la C.I.S.;
 Ating parametrii maximi la 24 ore ;
 Dentina nu se conditioneaza deoarece contin un derivat polimeric hidroximetilen
metacrilatul cu rol de a creste adeziunea ;
 Cavitatile nu se prepara retentive.

Indicatii :
 Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar) ;
 Obturatii de baza ;
 Cimentari ;
 Obturatii coronare.











2
CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI)

Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare,
etanseitate, coroziune, gust metalic) si partial rasinile compozite (pentru zona laterala).

Chimic :
Sunt un amestec de particule de sticla si particule metalice (aur, paladiu, argint). Initial s-a apelat
numai la armarea clasica cu particule cu argint, paladiu, aur dar efectul s-a dovedit a fi nul.
Ulterior s-a apelat la :ATOMIZAREA particulelor metalice 3,5m care au fost aglutinate si
SINTERIZATE. Apoi se macina rezultand particule foarte fine.
Cermeturile cu particule de aur sunt experimentate timp de 4 ani. Prezinta rezistenta la
coroziune, etanseitate, rezistenta mecanica (vezi aurificatii). S-a renuntat datorita pretului de cost
si s-a apelat la paladiu (nu este foarte bun). S-a apelat si la argint (40%) cu o elasticitate mai
mare ca a paladiului.

Denumiri comerciale :
KETAC SILVER (capsulat) ;
ARGYON (Voco);
MIRACL MIX (G.C.Fuji).

Proprietati:
 Superioare cimenturilor ionomere conventionale;
 Asemanatoare cu amalgamul si compozitele din zona laterala;
 Mecanic : rezistenta la abraziune, rupere, duritatea sunt superioare cimenturilor clasice ;
 Proprietatile cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu, pentru apropierea de smalt (din punct
de vedere cromatic).

Indicatii:
 Obturatii coronare ale dintilor temporari;
 Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM, M) – nu sunt superioare amalgamelor din
punct de vedere mecanic;
 Restaurari de bonturi (R.C.R)



LINERII

Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau cimenturi ionomere fotopolimerizabile
pentru protectia plagii dentinare. Plaga dentinara este : nesangeranda ; dureroasa, infectata
Ea poate fi protejata :
Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii.
Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu;
cimenturi pe baza de fosfat de zinc.
Clasificare
Linerii : pe baza de hidroxid de calciu ;
lineri C.I.S ;




3
I. Linerii pe baza de hidroxid de calciu
Ei se aplica sub obturatii de amalgam, rasini compozite, silicat pentru protectia pulpei
dentare si stimularea neodentinogenezei.

Forma de prezentare :
 pasta-lichid ;
 pasta-pasta ;
 pasta.

Timpul de priza: rapid
Mediu
El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras.
PULPODENT: 52% hidroxid de calciu + metilceluloza (PH=12,2);
HYPOCAL;
DYCAL;
CONTRASIL – hidroxid de calciu = 12g; polistiren, colofoniu =2-4g, cloroform 80%; PH=12,6
Aplicarea in cavitati se va realiza strict pe peretele parapulpar - ideal 15m.
Marginal se dizolva in apa.
Aplicarea se realizeaza cu fuloare speciale de ciment, dupa priza se aplica lacul dentar sau
ciment fosfat de zinc.

Proprietati :
Produc la nivel parapulpar o izolare electrica ;
Chimic au PH bazic ;
Solubile in apa ;
Din punct de vedere mecanic proprietatile sunt scazute, dar biologic stimuleaza
neodentinogeneza cu aparitia de dentina secundara. Contin timol, fluor, calciu pentru efectul
antibacterian local.

II./ Lineri pe baza de C.I.S.foto

Forma de prezentare :
 Pulbere-lichid ;
 Sistem fotopolimerizabil.

Denumiri comerciale:
IONOSEAL (Voco);
VITREBOND.

Rolul:
Creste adeziunea la nivelul dentinei si faciliteaza aplicarea unor obturatii pretentioase (sandwich
technick)

Proprietati:
 Donatoare de fluor;
 Efect carioprofilactic ;
 Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari ;
 [Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic25%]

4
LACURI DENTARE

Se aplica la nivelul cavitatilor parapulpar , in scop protector , pentru a inhiba actiunea acizilor (in
timpul gravajului), a monomerilor (rasini compozite).

Forma de prezentare :
Solutii de rasini naturale (sintetice) intr-un solvent organic.
Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.
Solventul organic este cloroformul, acetona.
Dupa aplicare solventul se evapora si ramane rasina.

Denumiri comerciale :
COPALITE ;
CAULK VARNISH

Aplicare :
Izolare, uscare, curatire perete parapulpar, se pensuleaza simplu sau dublu lacul dentar.
Parapulpar (pe toti peretii =2-5) rezulta o membrana semipermeabila insolubila.
Prin aplicarea lacurilor rezulta :
 protectia pulpara;
 creste etanseitatea marginala;
 se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur),
deci se previn discromiile.

THERMOLINER(Voco) inhiba transmiterea variatiilor termice ;
AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;
GAMMA BOND creste adeziunea obturatiei de argint la tesuturile dure ;
creste etanseitatea obturatiei la tesuturile dure .


1

MATERIALE DENTARE – CURS 6

COMPOMERII:

Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale
cimenturilor ionomere de sticla, astfel rezultand proprietatile compomerilor.
Se livreaza ca pasta in sistem capsulat cu sistem de initiere foto.

Produse comerciale:
 F 2000COMPOMER (3M);
 DYRACT, AP (Dentsplay);
 COMPOGLASS.

Compozitia chimica:
Primer- cand se aplica, nu se aplica acid fosforic (H3PO4)37%.
Pasta foto, radioopaca, este donatoare de fluor ;
Sunt diferite culori :9 de pe cheia VITA(A2, A3,5, B1, B2, B3)+ 4 culori speciale pentru
pedodontieCY, CG, Blue-pentru bonturi.
Primerul se aplica cu un pistol ce are doua rezerve pentru fiolele cu primer.
Avantaje :
 Primerul se aplica exact ;
 Se aplica tintit (nu pe tesuturi) ;
 Ne indica numarul de aplicatii ramase.
Pot fi utilizati ca adezivi :
 SINGLE BOND
 SCOTCHBOND N.P..La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic , exact ca
la rasinile compozite.

Compozitia chimica:
 FAZA ANORGANICA (80-84%) este reprezentata de fluoroaluminiusilicati – pentru
COMPOMER 2000 F.
La DYRACT – fluorosilicat de strontiu
 FAZA ORGANICA – monomer de baza : oligomerdimetacrilat asem. Bis GMA, Bis
MA
diluant : dimetacrilathidroxipropilena cu rol asem.
etilendimetacrilatului de la cimenturile foto. Sunt hidrofile, absorb apa.
initiator foto(asem.rasinilor compozite).
La DYRACT: faza organica este o rasina polimerizabila si alte rasini.

Proprietati :
 Se manevreaza usor : reologice, vascozitate, adeziunea este medie ;
 Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. si C.I.S foto ;
 Absorbtia de apa (componenta organica favorizeaza inchiderea marginala - cavitati
clasaV) ;
 Dilatarea termica are valori mici asem. dentinei 11g/l ; la solicitari mici se mentine in
cavitati.


1
2

Indicatii :
 De electie clasa III, clasa IV ;
 Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ;
 Cariile radiculare ;
 Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ;
 Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei ;
 Restaurari coronare dinti fracturati ;
 Clasa I, II dintii temporari.

Tehnica de lucru :
1)Alegerea nuantei compomerului ;
2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforma se curata mecanic-perie+pasta
pentru profilaxie) ;
3) Aplicare primer pe smalt si dentina cieca 30 secunde. Suprafata nu se usuca. Uscare 5-10
secunde.Fotopolimerizare10 secunde.
4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde;
5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX).

CIMENTURILE DENTARE

Sunt materiale cu utilizare diferita, pentru fixari de coroane, punti, obturatii de baza, canal, fixari
de aparate ortodontice, atele.
Proprietati :
1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal ;
2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica ;
3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1,6);
4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla);
5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica
spectaculoase) ;
6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune, tractiune, flexiune) bune ;
7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25) ;
8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte).

Clasificare :
a) din punct de vedere chimic : minerale : FOZ ;
C.S.F ;
C.S.
minerale +liant organic: ZOE;
ZOE + polimer;
EBA ;
C.Policarboxilat ;
C.I.S.
b) dupa componenta lichidiana : acid fosforic : F.O.Z;
C.S.F;
C.S.
fenoli: ZOE;
acid policarboxilic: C. Policarboxilat ;
C.I.S.
2
3
CIMENTUL FOSFAT DE ZINC

OSTERMAN (1832)
Forma de prezentare :
P/L : cimentari (clasa I)-particule f. fine ;
Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza, canal ;
Pot avea priza normala/rapida.

Denumiri comerciale :
ADHESOR (Spofa) ;
ZINC CEMENT (S.S.White) ;
HARVARD CEMENT (H.D.G.m.b.H);
C&B CEMENT (Detrey);

Compozitia :
Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90,3%. Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul
antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru, argint.
Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi.
 Pulberea : oxid de zinc :90,3% ;
oxid de magneziu :8,2% ;
oxid de siliciu :1,4% :
oxid de bariu, oxid de calciu, sulfat de bariu :0,1%.
oxid de aluminiu :2-3% ;
oxid de cupru (negru) ;
oxid cupros ( rosietic) ;
sulfat de argint.
 Lichidul: acid fosforic :36-38% 65%
apa:36%;
aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14,8%;
-acid fosforic:16,20%;
neutralizanti: (Al,Zn)2,5-7,1%.
Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc, oxid de magneziu la 1200
0
C, racire lenta,
macinare rezultand particule de 20.

Reactia de priza :
Acid-Baza :
ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O
Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ)
Este o reactie exoterma (4-10
0
C), intens acida, PH initial mic :1,4-1,6
Atentie !!Bonturi vitale, obturatii de baza.Unele cimenturi contin si 2 mg arsen..
Pe bontul vital nu se aplica.
Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului.

Proprietati :
1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de :
 temperatura (racire placuta) ;
 P/L ;
 dimensiunea particulelor ;
 tehnica prepararii ;
 timpul de spatulare.
3
4
2) optic =opace, structura poroasa.
3) solubilitate mica in apa ; mai mare in solutii acide ;
4) PH-ul acid intens initial :1,5-1,6 ; la 3minutedevine3,5 ; la1 ora=4-6minute ;
la 24ore=6,9(neutru spre bazic);
5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0,3%;0,05%(in apa);
Dupa cimentare devine neglijabila :0,05%.
6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem.dentinei).Este un izolant bun,
mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. ;
7) duritatea este asem. dentinei 40-60U.K (rezistenta la compresiune 70MN/mm
2
(functie de
pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune.
8) adeziunea : strict mecanica ; nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-
40);
9) chimic se corodeaza in mediul bucal;
In mediul bucal si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de carbon carbonat de zinc.
Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana).
10) biologic :au efect nociv in prima faza. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l
arsen).

Dozare/Preparare :
Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice ; prepararea
se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul ;
Timpul de spatulare:60-90secunde; se incorporeaza pulberea in lichid; ½ la inceput si apoi restul
pas cu pas. Proportia :2/1,3/1.
Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu
lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor.
Inainte :
Citire prospect ;
Agitare pulbere ;
Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca.

Indicatii :
 Obturatii de baza (cavitati medii )- metoda clasica ;
 Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) ;
 Obturatii coronare – dinti temporari ;
 Obturatii de canal+antiseptice :timol, iodoform ;
 Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. Nu se mai degaja mirosul de la
pasta de canal. ;
 Fixarea coroanelor si puntilor dentare, aparate ortodontice ;
 Reparare modele de lucru.

CIMENTURI ANTISEPTICE

Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru, argint cu efect antiseptic, bactericid.
(oxid de cupru, iodura de cupru, sulfat de cupru, oxalat de calciu, saruri de argint)
Denumiri comerciale :
 CUPRODUR(Merz) ;
 KUPFERZEMENT ;
 ARGIL ;
 GERMICIDAL KUPFEX.
4
5
CIMENTURILE ZOE

Denumite si eugenate, eugenolati, aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. ;
2metoxi4etilfenol=eugenol.
Forma de prezentare :
Clasa I : ZOE provizorii :P/L ; P/P cu priza ; P/P fara priza
Clasa II : ZOE permanente :P/L ;
Clasa III :obturatii baza, provizorii ;
ClasaIV : captisirea cavitatii, ramforsare.
Adeziunea mecanica este buna, coeziunea slaba, ceea ce denota ca pot fi indepartate usor.

Compozitie:
 Pulbere:
-ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica.
-Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc;
Clorura de zinc ;
Sulfat de zinc ;
Urme de oxid de magneziu
 Lichidul :
-Eugenol :85% ;
-Ulei de masline ;
-Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol ;
Apa ;
Acid acetic
Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei.
Compozitie:
 Oxid de zinc:70%;
 Colofoniu :29% ;
 Acetat de zinc :0,5-1% :
 Stearat de zinc :0,1%.

Reactia de priza : H
2
O
Oxidul de zinc+eugenolul eugenolat de zinc
Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de
microcristale.
ZOE este sensibila in mediu oral, disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit).

Timpul de priza :
Factorii care influenteaza :
 P/L;
 Dimensiunea particulelor;
 Tehnica de preparare ;
 Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza).

Proprietati :
1) solubilitate ;
2) PH=7-8(bazic) ;
3) Conductibilitatea termica(izolator bun) ;
4) Optic-opace ;
5
6
5) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ ;
6) Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune
superficiala apropiata de tesuturile dentare);
7) Se corodeaza in mediul oral;
8) Biologic-efect sedativ-bacteriostatic;
9) Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al
polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta).

Dozare/Preparare:
Asemanatoare cu cimenturile silicat, FOZ;
Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat);
Timpul de spatulare:60-90secunde;
Raportul:4/1 – cimentari; 6/1 – obturatii de baza.

Indicatii:
 obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de :
hidroxid de calciu+CISsau +rasini compozite
CISfoto+CIS +rasini compozite
 coafaje indirecte ;
 obturatii de canal ;
 pansamente calmante, parodontale ;
 cimentari provizorii.

Denumiri comerciale :
 KALSOGEN(Detrey) ;
 TEMP BOND(Kerr) ;
 CAVITEC;
 CARIOSAN (Spofa).

CIMENTURI ZOE+POLIMERI

Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile.
Forma de prezentare :
Pulberea :oxid de zinc, eugenol. Mai exista timol(antiseptic), colofoniu, acceleratori de priza :
acid acetic, clorura de zinc.
Lichidul :
Polimeri rigizi, PMMA, polistiren, policarbonati (10%).
Alta formula :
Oxid de zinc70g ; Eugenol80ml, ulei de bumbac15ml.
Colofoniu 88,5g ;
Stearat de zinc 1g ;
Acetat de zinc 0,5g.

Dozare/Preparare :
P/L :3/1 cimentari ; 5/1 obturatii.
Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa, mai vascoasa ca la toate cimenturile.
Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea, rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate.
Componenta solida trebuie agitata.
Componenta lichidiana trebuie incalzita, agitata.
Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO).
6


7
7
Proprietati :
 Nu au efect pulpotoxic ;
 Au efect cicatrizant, bactericid ;
 Au proprietati mecanice asem.FOZ ;
 Vascozitatea este mai mare ZOE ;
 In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional ;
 Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local, alergic.

Indicatii :
 Obturatii de baza ;
 Cimenturi provizorii ;
 Obturatii coronare provizorii.


CIMENTURI E.B.A.
Nu au un efect chelator.
Formeaza punti ionice si de hidrogen.
Lichidul :eugenol+EBA.
Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat.
Se prezinta ca P/L, P/P.

Compozitia chimica :
Pulberea : Oxid de zinc :70-80% ;
Oxid de aluminiu :20-30% ;
Polimeri :6%.
Lichidul : eugenol(40-30%)+EBA(50-60%) ;

Dozare/Preparare :
Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale.
Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere.
Timpul de spatulare :60-90 secunde.
Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa ; 2-3minute in cavitatea bucala).

Reactia de priza :
Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic.

Proprietati :
 Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) ;
ZOE=40MN/m2.
 Biologic : sunt bine tolerate ; efect cicatrizant, germicid.
 Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina.
 Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare ;
 Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica
de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare ; unii autori spun
ca rezulta legaturi ionice, punti de hidrogen. ). Oricum valoarea adeziunii este mica.

Indicatii:
 Asemanatoare ZOE;
 Asemanatoare ZOE cu polimeri.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 7

CIMENTURI POLICARBOXILAT

S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic.
Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. fata de EBA)
Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE ;
Livrate in 2 clase : pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza, coronare.
Forma de prezentare :
 P/L ;
 Sistem anhidru(vezi C.I.S) ;
 Sistem capsulat.

Denumiri comerciale:
BONDEX;
DURELON(Espe);
CARBOXILAT CEMENT (Bayer).

Compozitie :
Pulbere :
 Oxid de zinc :50-90% ; vulnerabili la apa
 Oxid de magneziu :0-10% ;
 Oxid de aluminiu :10-40% ;
 Fluorura de staniu :0,2%(pentru a creste proprietatile mecanice)
 Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide.
 1975-Darton particule de siliciu ; fibre de titan (ciment armat)
 Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica
crescuta)
Lichidul :
 Acidul poliacrilic :50% ;
 Apa : 50-605%.Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani
de la fabricare.Inainte de utilizare se va agita si incalzi.
Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS).

Reactia de priza :
Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu
Poliacidul doneaza protoni, ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. In etapa a-II-a
se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. In faza apoasa cationii reactioneaza
cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare, policarboxilatul de zinc a carui matrice este
un polimer ionic.
Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/37
0
C).

Proprietati :
1) reologice : mai vascoase ca FOZ ; in urma prepararii rezulta un film micronic 25 ; se
comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). Dupa preparare se insera
rapid in cavitati.Depinde de :temp. mediului ambiant ; P/L ;spatulare.
2) proprietati mecanice asem. FOZ; rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-
127MN/m2); rezistenta la tractiune mai mare ; rezistenta la incovoiere=FOZ. (40%);
1
2
3) in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de
zinc.Solubilitatea este de 0,05% in 24 ore.
4) adeziunea este superioara EBA ; adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care
initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. Acest lucru nu se
intampla asa ; de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din
hidroxilapatita rezultand punti de legatura.
Factorii ce influenteaza adeziunea :
umiditatea ;
cuticula proteica pe smalt, dentina-limfa dentinara ; Deci are loc o
« lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr ;Co-Cr
si in prealabil conditionate (sablate). La metale nobile valoarea este mai mica ;
necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare).La ceramica
adeziunea este inexistenta. Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin
ionizare metalica cu staniu.
5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. Sunt cimenturi donatoare de
fluor. Toxicitatea este inferioara FOZ.

Dozarea/Preparare
Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. Pulberea se incorporeaza in totalitate in
componenta lichidiana, se spatuleaza 30 secunde, rezultand un amestec vascos ce inhiba
operatorul de a mai continua spatularea.

Timpul de lucru ;2,5-3,5 minute.
Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop, instrumentele se curata foarte greu 9adera de
metal).

Indicatii :
 Fixare coroane, punti ;
 Obturatii de baza ;
 Obturatii de canal ;
 Obturatia coronara a dintilor temporari ;
 Fixare inele ortodontice , atele chirurgicale , bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei);
 Adera de coroane si punti (vezi papila) ; se scoate din cavitatea bucala inainte de 10
minute.

MATERIALE DE AMPRENTARE

Reproducerea in detaliu a tuturor elementelor campului protetic.
Istoric:
Ceara -1728;
Gipsul de Paris - 1828;
Gutaperca -1948.
Toate sunt materiale cu grad de plasticitate foarte bun dar cu multe dezavantaje.
Secolul XX hidrocoloizii reversibili -1925 -Negocol
Utilizarea de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor.
1933-ZOE;
1945-Elastomerii de sinteza(tiocoli, siliconi, polieteri).
1980-Siliconii de aditie
Azi : amprenta optica. : o camera video ; calculator ce decodifica si programeaza o masina tip
freza ce va prelucra piesa protetica.(CAD/CAM)-Francois Duret.
2
3
Proprietatile principale ale materialelor de amprenta
1) plasticitatea sa nu deformeze campul protetic in momentul amprentarii. Ea depinde de
marimea particulelor si de vascozitate.
2) Fidelitatea (exactitatea) – sa reproduca detalii ale campului protetic ;
3) Gradul de elasticitate :pentru ca practicianul sa realizeze dezinsertia ;
4) Rezistenta mecanica la rupere ;
5) Stabilitatea dimensionala ; sa nu se deformeze in momentul si dupa priza ;
6) Sa nu se combine (chimic) cu saliva, sange. Materiale de portamprenta, model
7) Timpul de priza :scurt/modificabil ;
8) Compatibile cu materialele pentru modele (majoritatea gips, rasini compozite, mase de
ambalat) ;
**Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru, argint.
**Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste
tipuri de amprente.

Proprietati secundare :
1) Gust, miros placut ;
2) Preparare usoara ;
3) Indepartare usor in cavitatea bucala;
4) Netoxice;
5) Pret de cost scazut.
Portamprenta : suport rigid nedeformabil in care se afla materialul:
 Rezistente;
 Sa acopere campul protetic;
 Marginea pana in fundul de sac ;
 Marginile rotunde ;
 Sisteme de retentie, accesorii, ramforsare.
Clasificare :
1)dupa suprafata de amprentare :
 totale ;
 partiale ;
 unidentare ;
 speciale : bimaxilare :amprenta cu gura inchisa ; amprenta de hemiarcada (Kettenbach)
2) dupa materiale :
 metalice ;
 termoplastice (polistiren, placa de baza) ;
 rasini acrilice simple /termo ;
 poliesteri (copoliesteri)prin termoformare ;
 rasini compozite.
3) dupa gradul de fidelitate
 standard ; cu/fara sisteme retentive :orificii, nervuri, rulouri, banda adeziva.
material plastic
 individuale rasini acrilice autopolimerizabile ;
rasini compozite+poliesteri ;
inel de cupru.
4) portamprente speciale :
 bimaxilare : totale(IVOCLAR)
partiale –Duotrays ;
cu sistem de racire.
3
4
 Portamprente standard :
1) metal :inox/alama /aluminiu + rasini epoxiseturi 1-4; S.S.White, Algilack
2) material plastic :polistiren/policarbonate cu/fara sistem de retentie.
Miratray, Schreinemakers Trays.Modulul de elasticitate este mai mic.Deformabile.
 Linguri individuale :din placa de baza (rar), poliesteri, rasini auto/compozite.
Nu se deformeaza /fractureaza.
La rasinile compozite se livreaza ca placi in stare de prepolimerizare, usor de adptat pe model ;
se aplica lampi foto(cuptoare)

Denumiri comerciale :
TRIAD-Tray ;
Tray-Dent ;
Citotray.
Din poliesteri (Ercoplast) si copoliesteri (Erkont)prin termoformatare rezulta portamprente.
Inelul de cupru, aluminiu, cadmiu/plasa/masa termoplastica :calcinabil (Pandental)-foarte
scumpe

Clasificare :
1)dupa starea fizica la indepartarea din cavitatea bucala :

Dupa Pogioli isunt : -rigide;
-semirigide;
-elastice.
Dupa Nusbaum sunt - rigide: gips;
Kerr, Stents;
ZOE;
-elastice alginice;
elastomeri de sinteza
Dupa Bratu: dupa gradul de reversibilitate-
a) Rigide ireversibile :gips, rasini acrilice simple, ZOE.
Semirigide
b) Rigide reversibile ;Stents, Gutaperca, Ceara, Mat. Bucoplastice ;
c) Elastice reversibile :hidrocoloiziireversibili :agar-agarul.
d) Elastice ireversibile :alginate,elastomeri de sinteza.


2)dupa gradul de utilizare :
 materiale elastice (cele mai frecvente) :alginice, siliconice.
 Semirigide ;ZOE+Kerr, Stents(Tehnologia protezei partiale, protezei totale)
 Rigide (abandonate :gips, rasini acrilice)+materiale bocoplastice (tehnica la edentatul
total :Subroffix, Adheseal.









4
5
MATERIALE RIGIDE
Gipsul
Rasinile acrilice simple
ZOE

GIPSUL DENTAR

Proprietati :
 Fidelitate, plasticitate ;
 Neiritant , netoxic.
 Timpul de priza modificabil, prêt de cost ;
 A fost inlocuit de materialele moderne.

Gipsul pentru amprentare :
- hemihidrat sulfat de calciu*1/2 apa ;
dupa priza (dihidrat de sulfat de calciu-)este casant, rigid, se fragmenteaza in fragmente nete
Prin calcinare, macinare rezulta o pulbere de  hemihidrat de sulfat de calciu
(temp mai mare de 100
0
C).
-Roca =dihidrat ;
-Pulberea : = hemihidrat de sulfat de calciu=ipsos ;
-Gipsul=ipsos+apa.

Denumiri comerciale :
 Gipsul de Paris ; saci ermeticm inchisi, cutii
 Snow White ; Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru)
 Impression Plaster ;
 Bucoffox;
 G77 Odoncia

Clasificare:
 Clasa I- gips pentru amprentare; hemihidrate=gipsuri moi(amprente,modele
preliminare)
 Clasa II-gips pentru modele preliminare;
 ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru)  hemihidrate(modele lucru)
 ClasaIV-gips extradur ;
 ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele ; Atentie !!! !Nu amprentare

Compozitie :
 90% alabastru ; semihidrat de sulfat de calciu cu impuritati (anhidrat, dihidrat) ;
 Coloranti-albastru de metil, eozina.
 Acceleratori de priza ;
 Substante aromatizante ;
 Masa de umplutura (creta, talc 4,5% );
 Borax 1% ce scade dilatarea de priza.
 Carbonatul de sodiu, potasiu sunt inhibitori de priza
Se obtin prin calcinare sau fierbere in autoclave :
Clasa I, II (110-115
0
C) hemihidrate
Clasa III (120-200
0
C)gipsuri  hemihidrate ;
Clasa IV, V calcinare umeda cu aditia unor produsi la temp mai mare de 300
0
C.
5
6
Dozare/Preparare :
 Extemporanee :
 Sistemul capsulat(mai putin); la 100gP/50cm
3
apa.
 Predozat 100gP/45cm
3
apa

Preparare :
 Manual 1 minut ;
Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea, se spatuleaza rezultand o pasta
cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente.
 Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida, fara
incluziuni de aer, cea indicata.

Reactia de priza :
1) Are loc o rehidratare(apa ce a fost scoasa) ;apa dizolva particulele din pulbere ; rezulta
o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare.
2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare
avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile.
3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa, ; amestecul prezinta o
plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) ;
4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura omogena)in
care gipsul « scrie » si se fragmenteaza in bucati ce pot fi reacolate.

Timpul de priza :modificabil
Valori initiale mari :10-15 minute ;
Acceleratorii de priza :(3-5 minute) ;
Priza finala :la 24 ore.

Acceleratorii de priza :
 Clorura de sodiu ;
 Sulfatul de potasiu4-5% ;
 Sulfatul de cupru ;
 Solutia Fish : Sulfat de potasiu40g ;
Borax :4g ;
Eozina4-5 picaturi ;
Apa distilata 100ml.
Fenomene fizice :
Priza la 24-48 ore.
Reactia de hidratare este o reactie exoterma ; la 1 ora (40-60
0
C).
Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare.
Dilatarea de priza :0,1-0,3%.
Proprietatile gipsurilor moi pentru amprentare
 plasticitate,/ fidelitate excelente ;
 absorb filmul salivar dintre campul protetic si gips ;
 nu sunt iritante, toxice ;
 timpul de priza3-5 minute ;
 dilatarea de priza este medie ;
 se evita erorile ;
 pret de cost.

6


7
7
Indicatii :
 Amprente edentat total (greutate f.f.mare-edentatul partial) ;
 Amprente necompresive la edentatul total maxilar. Se contraindica campurile
mandibulare ; materialul este spalat de saliva.
 Amprente coroane+corpul de punte (tehnologia clasica de obtinere a puntilor din
elemente separate) ;
 Amprentarea clasica(inel de cupru+supraamprenta de gips) ;
 Turnarea modelelor –preliminar, soclul modelului ;
 Ambalare(tehnologia protezei totale).

Dezavantaje:
 Manipulare dificila;
 Volum mare in cavitatea bucala;
 Indepartare foarte dificila:
 Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor;
 Imbatranire in timp.

RASINILE ACRILICE

Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare.
Dezavantaje:
 coeficientul de contractie,
 efectul iritant local,
 manevrare dificila,
 pret de cost crescut.
Sunt scoase din uz.
S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului, ca baza protezei ; ambele intr-un
mod precar :tehnologie simplista.
MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata); lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul
fundului de sac.
DURACRYL ;(PMMA) ;P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele
coronare.

Indicatii
 Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii, coroane partiale, dispozitive
coronare de substitutie, reconstituiri corono-radiculare.
 Portamprente individuale ;
 Reparatii-proteza partiala, totala.

1
MATERIALE DENTARE – CURS 8

MATERIALE SEMIRIGIDE (RIGIDE IREVERSIBILE)

PASTA ZOE
Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei
partiale.Initial au fost folosite ca ciment chirurgical, ulterior ca material de amprentare datorita
proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate.

Forma de prezentare :
sistem P/P- in tuburi metalice, de culori diferite ; alba in care elementul principal este oxidul
de zinc si pasta bruna - inchisa (maron, mustar, ocru). Dupa amestec rezulta culoarea
specifica pastei ZOE.
Sunt :
Clasa I – pentru amprentare;
Clasa II- pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale, granulatie foarte fina).

Denumiri comerciale :
REPIN ;
IMPRESSION PASTE ;
KELLY’S PASTE ;
CERO-PLUS (nu contine eugenol) ;
LURALITE.

Compozitia chimica :
Pasta alba- ZnO
bruna- eugenol.
Pasta alba : oxid de zinc 27p ;
lanolina 9p ;
apa1p.
Pasta bruna : colofoniu 20p ;
Eugenol 6p.
Pasta ZOE contine :
Pasta alba : oxid de zinc 80% ;
acetat de zinc 19% ;
clorura de magneziu1%.
Pasta bruna : eugenol56% ;
guma arabica16% ;
ulei de masline16% ;
ulei mineral 16% ;
ulei de in 65 ;
masa de umplutura (talc, caolin) – scade fluajul.

Rolul elementelor componente :
 Eugenolul este iritant, usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de
grosimea dentinei. A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu
clortimol.
 Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta, scade timpul de priza.
 Uleiurile neutralizeaza eugenolul, cresc plasticitatea.

1
2
Dozare/Preparare:
2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1.
Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine; se prepara curent prin tehnica
spatularii; cu spatula metalica; spatulare 5-10secunde, aplicare in linguri individuale; consistenta
pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic.

Reactia de priza:
Acid-baza eugenolatul de zinc ;
ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat ;
Zn(OH)
2
+2R-COOH R-(COOH)
2
Zn+H
2
O.
Acceleratori de priza:
 Apa
 Clorura de magneziu ;
 Acetatul de zinc.
Inhibitori ai prizei :
 Glicerina (prelungeste timpul de priza).

Proprietati :
 Plasticitate ;
 Fidelitate ideale 0,01 mm.
 Stabilitate dimensionala buna ; modificari dupa priza 0,1%.
 Local nu au efect toxic, caustic, iritant ;
 Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) , poate fi modificat ;
 Rezistenta mecanica, duritate bune ;
 Timpul de lucru suficient ; nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate

Indicatii ZOE :
 Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala)- tehnologia protezei
scheletate ;
 Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) ;
 Inregistrarea relatiei de ocluzie;
 Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale
bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels, Sabati;
 Stabilizarea sabloanelor;
 Cimentari provizorii(coroane, punti);

Avantaje :
 Fluiditatea, plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) ;
 Aderente de portamprente, maini, tegumente ;
 Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) ;
 Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) ;
 Nu se toarna imediat modelul.

Recomandari practice :
 Vaselinare tegumente ;
 Manusi asistenta ;
 Indepartare urme pasta :neofalina ;
 Dezinfectie (hipoclorit1-2%)
2
3
MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE

Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate ; ceara, gutaperca,
Stents, Kerr, materiale bucoplastice ; la caldura ele devin plastice.

Clasificare :
Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice
30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea
la temperatura bucala : ceara, gutaperca intra in compozitie
Ceara, gutaperca = material de amprenta : macheta, si in compozitia materialeor bucoplastice.

MATERIALE TERMOPLASTICE

Placi(10-20 placi). Batoane(20-50bucati)
Maron, gri, verde cu intervale de plastifiere diferita.
Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala ;
Kerr gri:53-54ºC – portamprenta;
Kerr verde :50-51ºC- inchidere marginala ; amprenta cu inel .

Denumiri comerciale :
Stents ;
Xantigen ;
Ceroform ;
Exact Compound.

Compozitie :
 Amestec de ceruri, rasini, coloranti, masa de umplutura. Rasinile naturale : copal, Kauri
(40%). Acestea confera plasticitate. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric.
 20-22% acid stearic, palmitic, oleic ce confera fluiditate ;
 Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea , proprietatile mecanice, scad aderenta.
 Aromatizanti;
 Coloranti;
 Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica ; ex:Reprodent (contine cupru).

Formula Stents
 Copal 28% ;
 Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack, Colofoniu (rasini sintetice)
 Carnauba 4% (ceara vegetala) ;
 Stearina 2% ( confera luciu) ;
 Masa de umplutura: talc:5-9%;
 Coloranti.

Dozare/Preparare :
Strict extemporaneum ;
Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC)
Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard.
Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC ; mai mult de 70ºC se
ard elementele componente.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC
(46ºC) , pentru a impiedica socul termic.
3
4
Proprietati :
 Rigide la temperatura mediului ;
 Plasticitate mica ;
 Fidelitate medie ;
 Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. Dupa racire se contracta 2-3%.
 Nu au efect toxic, iritant, se prepara usor.

Indicatii :
 Amprenta clasica cu inel de cupru ;
 Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala)- testele Herbst ;
 Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) ;
 Pentru obtinerea lingurilor individuale ;
 Amprenta antagonistilor (rar) ;
 Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) ; au
 Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE ; valoare
 Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica.

Recomandari practice :
Plastifiere la temperatura indicata ;
Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului.

MATERIALE BUCOPLASTICE

Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale ;
Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant.

Forma de prezentare :
Batoane/pastile in cutii ; tuburi metalice.

Compozitie:
 Ceruri; ceara de albine ;
 Rasini naturale; parafina ;
 Rasini sintetice ; colofoniu /Shellack.
 Coloranti.

Denumiri comerciale :
Dentiplast ;
Adheseal ;
Ex-3N Gold;
Rezinoplast.

Rezinoplastul: Colofoniu 82g;
Shellack5g;
Ceara de albine 5,5g;
Ulei de parafina 7,5g.
Dozare/Preparare :
Devin plastice sub actiunea caldurii ; se dozeaza extemporaneum ;
Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) ;
Inserare amprenta cu presiuni blande ; se evita amprentarea supraextinsa.
4
5
Proprietati :
 Excelente-plasticitate- nelimitat in cavitatea bucala ;
 Redevin rigide sub actiunea apei (racire) ;
 Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor ; fluajul are valori mari ; ideal 34-38ºC.

Indicatii :
 Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens
rezorbite mandibulare)
 Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy ;
 Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin).Amprenta poate fi corectata.

Recomandari practice :
 Racire intensa ;
 Dezinsertia /transportul cu mare atentie, in cuburi de ghiata.
 Turnare rapida a modelului.

MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE
(CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA)

Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple ; contin o componenta alcool plastifiant ce
confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile.

Caracteristici :
Conditionarea structurilor campului protetic (prepo-, propro-, postprotetic) pentru vindecarea
anatomo, histofiziologica a campului protetic.Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a
campului protetic. Se aplica proteza in care se aplica materialul, ele grabesc vindecarea osoasa.

Forma de prezentare:
P/L gel suplu cu priza lenta

Denumiri comerciale :
VISCOGEL ;
FITT ;
HIDROCAST ;
IVOSEAL;
COE-CONFORT.

Compozitie :
Pulberea : copolimer al M.N.
Lichidul : amestec de ester acid carboxilic ; ftalat de butil 8% cu rol plastifiant ; alcool etilic.
P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului
si epuizarea ftalatului de butil.

Proprietati :
 Stabilitate buna ;
 Fidelitate foarte buna 25 ; dupa 1 ora scade ;
 Proprietati mecanice : duritate la 24 ore ;rezistenta la compresiune in primele 15 minute –
2MPa se comprima 60-80% ;
 Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime.
5
6

Conditii de lucru :
 Netoxic ;
 Fidele ;
 Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala ;
 Stabile chimic ;
 Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor.

Indicatii :
 Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore ; grabirea vindecarii postprotetice
(protezarea imediata) = indicatie de electie ;
 Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) ;
 Amprenta functionala (metoda indirecta )- rebazare ;
 Rebazare temporara.


MATERIALE ELASTICE

In tehnologia protezarii vezi clasif. Bratu ;
Clasificare :
Hidrocoloizi reversibili ;
Ireversibili ;
Elastomeri de sinteza : Siliconi ;
Tiocoli ;
Polieteri.
Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza ; ofaza intermediara scurta
cand se contraindica modelarea ; in general aceste materiale sunt fidele.

HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H.R)

Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel);
Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor;
Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru.

Forma de prezentare :
Chitoasa in cutii, tuburi, seringi, batoane.
Medie
Fluida

Denumiri comerciale :
HYDROCOLOID (Kerr Dental) ;
SURGIDENT (Lactona);
AGARLOID(Van R).
Compozitia chimica:
 Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil;extrasa din agele rosii.
Lichefierea are loc la 70-100ºC.
Gelificarea la 30-50ºC ;
Dimensiunea particulelor este micronica.
 Apa 75-80%
6


7
7
Formula compozitionala :
Agar-agar 12-14% ; Alte formule in care apa 75-81%.
Apa 83-85,5% ;
Borax 0,2% influenteaza vascozitatea
Sulfat de potasiu 1,5-2%
Masa inerta (pentru a creste proprietatile)- pamant de diatomee, talc, silice, mentol, argila,
timol.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea)

Rolul elementelor componente :
Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol);
Rol inhibitor al prizei gipsului.
Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui ;
Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid.

Dozare/Preparare :
 Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) ; in
recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta.
 Predozat : livrat in tub/seringa :exact. Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru
amprentare.
Baia nr.1: la 100ºC se plastifiaza;
Baia nr.2 :la 63-70ºC depozitare ;
Baia nr.3 : asteptare (in lingura speciala).Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande.
Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili).

Proprietati :
 Pierd apa , se deshidrateaza :SINEREZA ;
 Fidelitate :reproduc detalii micronice ; sunt superioare alginatelor ; inferior elastomerilor;
 Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0,55 ; si dupa racire :0,65-0,7% ;
 Risc de soc termic, disconfort, durere.

Indicatii :
 Tehnologia incrustatiei, coroanelor, puntii (ca material de amprentare, cu pregatire
riguroasa a santurilor gingivale) ;
 Amprenta in edentatia partiala ;
 Electie :proteza scheletata ; duplicarea modelului de lucru ; coroane , punti (moderne)

Dezavantaje :
 Aparatura si dotare auxiliara mai complexa ;(linguri, portamprente, sistem de racire, bai
modulare, gipsuri extradure, mixere) ;
 Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale ;
 Stabilitate mica (pierd apa);
 Necesita turnarea modelului in primele 15 minute ;
 Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie.:IMPRESEPT (Espe).

Recomandari practice:
Respectare interval de lichefiere;
Aplicare cu presinui blande ;
Dezinsertia dupa o racire lenta, sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi(rapid/lent);
Turnarea modelului (gipsuri dure, superdure).
1
MATERIALE DENTARE -CURS 9

HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI(ALGINATELE)
Wilding, Dolder 1940
acidul alginic prin derivatii saisaruri pentru compozitia materialelor de amprentare (saruri de
potasiu, sodiu);

Clasificare:
dupa timpul de priza:
 clasa I - rapide;
 clasa II - normale.
dupa utilizare:
 clasa A - amprentare inlay + coroane;
 clasa B - amprente preliminare (edentatia partiala, edentatia totala);
 clasa C - amprenta anatomica, de studiu.

Alginatele sunt cele mai dese materiale folosite in cabinetul stomatologic.

Forma de prezentare:
-pulbere/lichid;
 pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile;
 lichidul : apa/ apa distilata.
Prin amestecul lor rezulta o solutie(sol) care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile.

Forma de livrare:
pulbere in pungi, cutii metalice, plastic ermetic inchise.

Denumiri comerciale:
Septalgin (Septodont); Jeltratrec (Caulck SUA);
Alginoplast (Bayer); Ortoprint (Zermack);
Palgat (Espe); Ypeen (Spofa);
Zelgan 2000 (Detrey); Algodent (Rom).

Compozitie:
pulberea: alginat de potasiu 10-12%; Reprezinta principalele elemente
sulfat de calciu:10-12%. reactante ale pulberii.
aditivi: fosfatul trisodic;
fluorura de sodiu:0,5-2%;
masa de umplutura:74-78% (talc, carbonat de clciu, pamant diatomeic);
pulberi, silicat, glicoli, aromatizanti, apa, apa distilata.


Reactia de priza:
alginatul de sodiu + sulfatul de calciualginatul de calciu + sulfatul de sodiu




1
2
Rolul elementelor componente:
 sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului;
 fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii;
 masa inerta: determina dispersia pulberii in apa(pamantul diatomeic); confera rezistenta
materialului si rigiditatea.
 talcul, carbonatul de magneziu: scade aderenta, creste vascozitatea, influenteaza granulatia,
fluajul, rezistenta.
 fluorura de sodiu: scade aderenta materialului determinand usurinta in demularea
amprentelor;
 indicatorii(Ortoprint) isi schimba culoarea cand rezulta gelul de la alb la roz.

Dozare/Preparare:
 extemporanee;
 predozat:Palgat (Espe)
Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm
3
apa;
Dozarea ochiometrica: pentru maxilar:2 linguri;
pentru mandibula 1,5 linguri.
Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive, se spatuleaza in bol de
cauciuc.(alginate clasa II- 1 minut; alginate clasa I - 30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa
ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri, leucoplast)
Timpul de priza 4 minute.
Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizarea ei

Proprietatile materialelor elastice alginice:
 au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare;
 plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica;
 pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza;
 solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline.(se
adauga neutralizanti - sulfat de magneziu; sulfat de potasiu); se pastreaza in locuri uscate.

rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili;3,4-7,8kgF/cm
2

inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm
2
)

 rezistenta la rupere:350-600g/cm
2
;
 flexibilitatea la 1000g/cm
2
este de 10-20%;
 timpul de gelificare 3 minute -clasa I; 3-5 minute - clasa II.; este influentat de temperatura,
apa, tehnica de spatulare, mediul ambiant.
 timpul de priza este incetinit (prelungit) de fosfatul trisidic care reactioneaza cu fosfatul de
calciu rezultand fosfatul de calciu si sulfatul de sodiu; rezulta un gel cu retea tridimensionala
alcatuita din lanturi de alginat legate de ionii de calciu iar in ochiurile retelei se gasesc
particule de alginat nereactionat, cantitate crescuta de apa, produsi secundari.

Indicatii:
 amprente anatomice pentru modele documentare;
 amprente preliminare pentru edentatul partial si total;
 amprente pentru antagonisti;
 amprente functionale (numai proteza partial acrilica);
 amprente in ortodontie;
 amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu
hidrocoloizi reversibili - SUA).
2
3

Recomandari practice:
 respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm
3
apa;
 dozarea si tehnica spatularii, timpul de spatulare 1 minut;
 aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm;
 pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a
suprafetei amprentei;
 dezinsertia: dupa pierderea succiunii, dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a
impiedica deformarile;
 la aplicare pe campul protetic presiunile vor fi blande;
 igienizarea amprentei cu ajutorul unui jet de apa;
 conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente;
 dezinfectia amprentei cu hipoclorit de sodiu 1%; se realizeaza imersia 10 minute;
 turnare model imediat, in 15 minute;
 se conserva amprentele in mediu umed;
 nu se introduc amprentele in bolul cu apa; mai buine se aplica rulouri umede;
 demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza initiala a gipsului; mai tarziu de
10 ore alginatul absoarbe apa din gips.

AMPRENTA COMBINATA H. R. cu H.I.R.

indicata in tehnologia coroanelor si puntilor in urma combinarii celor doua materiale rezultand
un material cu o fidelitate crescuta asemanator cu elastomerii de sinteza.
Se toarna modelul rapid;

Tehnica de lucru:
agar -agarul se plastifiaza la 100
0
C, se mentine la 60-70
0
C timp de 10 minute;
se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard; agar-agarul se aplica cu seringa pe bont;
peste el se va insera alginatul din lingura standard; se mentine pe camp 3-4 minute pentru
gelificare dupa care se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna, urmand a se turna un model
din gipsuri dure, extradure.

Avantaje:
 simplifica tehnologia de amprentare cu agar-agar cu sisteme speciale;
 gipsul modelelor este mai compatibil cu agar-agarul;
 timpul de priza este scurtat la 3-5 minute;
 tehnica este relativ comoda (SUA tehnologia incrustatiilor).











3
4

ELASTOMERII DE SINTEZA

materiale elastice ireversibile;
materiale cu fidelitate, elasticitate, stabilitate dimensionla excelenta;
Clasificarea elastomerilor:
 polisulfurici(tiocauciucuri);
 siliconici;
 polieterici.

Clasificarea ADA si ISO:
 chituri (clasa I);
 cu vascozitate mare heavy-body (clasa II);
 cu vascozitate medie (clasaIII);
 cu vascozitate mica (clasa IV).



1. ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI)

Forma de prezentare:
pasta-lichid (gen I);
pasta-pasta (gen. Actuala).
Pasta se livreaza in tuburi metalice; frecvent culoarea este alba;
catalizatorul este un peroxid al plumbului, manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen.I) sau
tuburi metalice (genII), cu consistente diferite :mare, medie, fluida ce se vor combina dupa
dorinta medicului.

Produse comerciale:
Permalastic (Kerr) utilizat in amprente functionale la edentatul total (tehnica Schreinemakers);
Permalastic light si Permalastic body.
Unilastic (Kerr);
Neo-Flex (Surgident);
Coe-Flex(Coe)

Compozitie:
Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79,7%;
Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15,4% cu rol de liant, plastifiant.

Rolul elementelor componente:
 acid stearic, oleic : plastifiant, inhiba vascozitatea, miros de sulf;
 oxidul de titan confera culoarea;
 silice fine : influenteaza elasticitatea si creste rezistenta mecanica.
Acceleratorul:
 peroxidul de plumb 78% (initiator);
 sulful 3,5%;
 ulei 16,8% (plastifiant);
 alte substante 2%.

4
5
Dozare/Preparare:
1. Predozat (mai rar);
2. Extemporaneum:
 pasta/accelerator = 1/1., pe hartie cerata prevazuta cu o scala gradata de la 1 cm la 14 cm;
 pe placute de sticla, preparare prin spatulare in primele 10 secunde pana se inglobeaza si pana
la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica in portamprenta
individuala.; timpul de lucru 7 minute;
 mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al
amprentei.
Timpul de lucru este scazut datorita: mediului ambiant(vara);
temperaturii acceleratorului;
cantitatea de accelerator.
Sunt materiale cu vascozitate mare.(preparare, manipulare rapida).
Reactia de priza:
mercaptan 80%+ peroxid de plumb  vulcanizare cu etapele de initiere, propagare,
intrerupere.
Reactia este exoterma rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal
hidrofob.
Proprietati:
 insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse;
 vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare; stabilitatea dimesionla este
excelenta;
 nu pierd apa , nu se imbiba cu apa;
 in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0,25% in prima ora!!!!!. Se recomanda
turnarea modelului cat mai rapid.
La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie;
mai putin ca siliconii de condensare;
mai putin ca polieterii.
Local:
 nu au efect toxic(peroxudul de plumb se consuma in reactie);
 nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic;
 au un miros dezagreabil.

Indicatii:
 amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate;
 amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers);
 amprente pentru incrustatii, coroane, punti;
 se pot turna mai multe modele.

Recomandari practice:
 turnarea modelului in prima ora;
 produsul se mentine in los uscat;
 sa se respecte proportia elemetelor componente, prepararea, amprentarea.





5
6
2. ELASTOMERII SILICONICI

au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici(deformarile remanente,
mirosul neplacut, timpul de priza crescut, patare haine, protectie).

Forma de prezentare:
Siliconi de: condensare(reactia de condensare)
aditie (reactia de aditie)
Sistem: pasta-lichid (genI);
pasta-pasta (gen. Moderne).
In: tuburi metalice;
flacoane.
Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa;
medie;
fluida.

Denumiri comerciale:
Siliconi chitosi: Optosil(Bayer)
Coltoflex(Coltene);
Silaplast (Detax);
Zafo (ketenbach).
Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer);
Coltex M (Coltene)
Lastic 55;
Sta Seal (Detax).
Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer);
Coltex fine
Silasoft;
Sicaform.

Elastomerii siliconi de condensare

Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu
siliciu; masa anorganica: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii, semifluizi
75% pentru cei chitosi.
Silicea , bioxidul de titan le confera vascozitate, rigiditate.
Catalizatorul; suspensie de ortosilicat de etil;
octoat de staniu;
oxid de crom, oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen.
Intre gruparile HO- are loc o reactie de reticulare rezultand un cauciuc sintetic si produsi
secundari (volatili- alcool)
Reactia de priza: octoat de staniu
polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil  cauciuc siliconic + produsi secundari
(alcool)
Elastomerii siliconi de aditie

rezulta in urma unei reactii de poliaditie;
acid cloroplatinic
polivinil xiloxanul + xiloxan  silicon de aditie
6
7
Forma de prezentare:
pasta-pasta;
consistente: medie
frecvent semifluizi.
!!!!!Grad de redare foarte exact.
Denumiri comerciale:
Exaflex (Fuji - Japan);
Provil;
President (Coltene);
Permagum (Espe);
Imprint (3M);
Reprosil (De Trey).
Dozarea /Prepararea:
Extemporaneum: hartie cerata 1/1;
placute.
Tehnica spatularii: miscari circulare, energice 45-60 secunde rezultan o pasta vascoasa ce se
aplica intr-un conformator rigid.
Siliconii de aditie chitosi
se aplica in linguri dozatoare speciale, se realizeaza orificii in masa siliconului chitos, se aplica
catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente
rezultand amprente primare.
Siliconii de aditie semifluizi
se prepara pe placuta, se aplica in seringa, injectati in zona subgingivala si suprafata bontului.
Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. Din cartus
siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat, etalarea pe campul protetic se
realizeaza cu o canula.

Proprietati:
 geluri hidrofobe; nu se dizolva in solventi organici, apa;
 au vascozitate crescuta;
 stabilitatea dimensionala este buna (nu pierd apa prin sinereza);
 contractiile la cei de condensare sunt mai mari ca la tiocauciucuri;
 siliconii de aditie:24 ore - 0,05% deci sunt cei mai fideli;
 modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute;
 rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri;
 flexibilitatea este inferioara siliconilor de aditie;
Exista si siliconi hidrofili :Ex: ORANWASH (Zermach) - turnare modele din gips; nu se pot
electrodepune amprentele;
 elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model;
 nu au efect toxic local;
 grosimea ideala 2-3 mm poate fi dirijata prin adaugarea de stopuri pe suprafata interioara a
lingurii;
 timpul de lucru ;3-5 minute.
 timpul de priza;6-8 minute (include timpul de lucru);




Indicatii:
7
8
 toata gama de amprente in tehnologia protezei fixe;
 amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total
(semifluizi);
 !!!!!!!! inlay, coroane partiale: siliconi de aditie, polieteri, tiocauciucuri. Nu siliconi de
condensare.!!!!!!!!!

Recomandari practice:
 sunt contraindicati la cei alergici;
 daca se toarna mai multe modele , primul model este cel mai bun;
 se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise;
 se contraindica conservarea in mediu umed;
 se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare.


3. POLIETERII

W. Schmidt (1969)-Espe.
Forma de prezentare:
identica cu elastomerii siliconici :pasta-pasta in consistenta unica / doua / trei.

Denumiri comerciale:
Impregum - medie;
Permadin - medium + light;
Ramitec - inregistrari ocluzale;
Polygel - automixing.

Compozitie:
Substanta de baza:
tetrametilenglicol
Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil(sulfona aromata);
Masa inerta;
Plastifiant.
In urma combinarii guparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc
reactia dereticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop.

Dozarea/Prepararea:
 identica cu elastomerii siliconici;
 timpul de lucru:cel mai scurt dintre elastomerii de sinteza;
 timpul de spatulare:35-55 secunde;
 sunt materiale vascose;
 timpul de priza:5-6 minute.

Proprietati:
 sunt materiale hidrofile; nu se electrodepun !!!!!!!!!!!!
 au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor;
 stabilitatea dimensionala buna;
 valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie;
8


9
9
 flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri; grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai
usor;
 reactia exoterma :2-3
0
C;
 efect iritant local datorita catalizatorului;

Indicatii:
identice cu siliconii si tiocauciucurile dar exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea
ocluziei.

Recomandari practice:
 uscare impecabila a campului protetic;
 aplicare in portamprente cu retentii;
 aplicarea de adezivi pe inel metalic si pe lingura (tiocauciucuri);
 pregatirea santului gingival pentru amprentare; indepartarea mecano-chimica, substante
vasoconstrictoare:Alaun; Efedrina5%; Adrenalina. Se contraindica:clorura de zinc.
 pregatirea si aplicarea rapida pe campul protetic, mentinerea sub presiune uniforma alor;
 la amprentele in dublu amestec se prelucreaza amprenta primara interdentar, cervical, santuri
pentru fuga siliconului semifluid pentru a evita deformarile laterale;
 nu se conderva in mediu umed;
 turnare model la 1 ora;
 dezinfectie cu spray clorurate, glutaraldehida;
 dezinsertia lenta in prima faza, energic in faza a-2-a, in acelasi ax.


MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE

ELABORATE de Caulk si Genesis.
Pe baza de rasini compozite: poliuretandimetilmetacrilatul
rasina este sarjata cu bioxid de siliciu;
timpul de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice;
rasini in 2 consistente: medie si semifluida.

Mod de lucru:
rasina semifluida se aplica pe bont, subgingival;
rasina medie se aplica in lingura transparenta ce se insera pe campul protetic; se modeleaza
marginal apoi se fotopolimerizeaza.

Dezavantaje:
 polimerizarea nu e uniforma marginal datorita salivei;
 tehnica necesita o lingura transparenta;
 materialul trebuie depozitat in locuri intunecoase.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 10


MATERIALE PENTRU MODELE

GIPSURILE NORMALE
clasa II - hemihidrat
Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale;
Particulele sunt filamentoase, aciforme, cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de
priza;

Proprietati:
 Plasticitate, fidelitate bune;
 Pret de cost rezonabil;
Dezavantaje :
 Dupa priza rezulta o structura poroasa ;
 Solubulitatea mare fata de alte materiale ;
 Proprietati mecanice slabe ;
 Rezistenta mecanica 9N/mm
2

 Valorile dilatarii :0,2-0,4% ;
 Timpul de priza :5-30 minute ;
 Se contraindica sculptarea lui prin adaugarea acceleratorilor de priza(scad proprietatile
mecanice).

Indicatii :
 Modele anatomice, de studiu, preliminare, dintii antagonisti ;
 Modele lucru protetice pebntru reparatii ;
 Socluri ;
 Fixarea modelelor in articulatoare.
SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU.

Dozarea/Preparare :
Vezi gipsuri pentru amprentare ; 100gP/40-50cm
3
apa.
Frecvent metoda extemporanee ;
Tehnica spatularii sau a saturatiei progresive, rezultand o pasta ce se introduce prin metoda
vibratorie

Recomandari practice :
 Se contraindica adausul de acceleatori de priza ;
 Se contraindica spatularea (mai mult de 1,5 minute) deoarece se pot distruge centrii de
cristalizare, rezultand un ghips friabil ;
 Respectarea proportiei P/L ;
 Se contraindica turnarea modelelor de lucru.





2
GIPSURILE DURE
  Hemihidrate ;
 Deshidratarea din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC, in mediu
umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un  hemihidrat care structural prezinta
particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor
ortoromboidale); absorbtia apei intre particule este mult mai mica;
 Pulberi de culori diferite, granulatie fina;
 Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici.

Denumiri comerciale ;
MOLDANO (BAYER);
BEGO DUR (Bego);
DURALITE (Degusa).

Proprietati:
 Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale;
 Dilatarea este de 2 ori mai mica (0,1%) ;
 Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor), absorb mai repede
apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare ;
 Se contraindica acceleratori de priza.

Indicatii :
Modele de lucru (coroane, punti dentare, proteze partiale, proteze totale, aparate ortodontice, sine
parodontale, dinti antagonisti, socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure
(clasa IV) sau sintetice (clasaV).) ;



GIPSURILE EXTRADURE

Cu proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) ;
 hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de
aditivi (neutralizanti, compensatori de contractie) ; clorura de calciu(30%), clorura de magneziu
cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri, obtinandu-se particule foarte fine, duritate
foarte mare 120-150N/mm
2
pana la 220N/mm
2.
Valoarea dilatarii mica =0,01%.

Proprietati mecanice:
Au valori mari, rezistenta la rupere, incovoiere, abraziune raman intacte marginile preparatiei,
ale bonturilor.

Dozarea/Prepararea :
1) gipsuri clasa III/clasa IV –extemporanee, prin tehnica spatularii manuale 3 vol.P/2vol.apa
sau 5P/3L ;
Spatulare in bol de cauciuc ; timp de spatulare 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se
introduce cu vibrare mecanica sau vibratorie ;
2) metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde, rezultand o
pasta semifluida fara goluri de preparare ;
3
Timpul de priza este influentat de temperatura, raportul P/L, tehnica spatularii, dimensiunea
particulelor.
Turnarea modelului se realizeaza ideal in 2 timpi :
a) arcada din gipsul dur (extradur);priza are loc in 20-30 minute
b) in timpul 2 se toarna soclul. De exemplu :gips dur pentru cele extradure/gips normal
pentru gipsul dur.

Proprietati :
Atinse la 24 ore ;

Indicatii :
Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii, coroane partiale, tehnologia metalo-
compozita, metalo-ceramica, coroane supraecuatoriale.
Produse comerciale :
VEL MIX ;(Kerr) ;
EPI (De Trey) ;
MOLDAROCK (Bayer) ;
FUJI ROCK(G.C).


GIPSURILE SINTETICE

Se obtin pe doua cai;
1) din dihidrat de sulfat de calciu, care prin calcinari succesive ajunge fosfat de claciu ce
este tratat cu acid sulfuric ;
2) din gipsurile chimice ce rezulta din produsele secundare ale acidului sulfuric.
Fosfatul brut +acid sulfuric gips sintetic.
Absorbtia apei mai mare ;
Puritate maxima.

Proprietati :
Vezi cele super dure, cu celeasi proprietati ; difera dilatarea :0,2-0,4% similara cu cea a
gipsurilor normale rezultand modele pentru Co-Cr si Ni-Cr, ce au coeficienti de contractie mari.


RASINI COMPOZITE

 Modele de lucru ; aceleasi indicatii cu modelele super (dure) ;
 Prêt de cost substantiale ; cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru ;
 Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu rasinile acrlice
simple.

Forma de prezentare :
P/L ; P/P ;
Modele de lucru cu bont mobil, tehnologii moderne
ACUTRACK (D.S.) sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice 9modele de arcada
metalo-ceramice).
ZEISER I, II;
HIGH-TECH.

4
Proprietati:
 Duritate 235N/mm
2
similara gipsurilor superdure;
 Coeficient de contractie 0,05%;
 Rezistenta la temperatura de lucru ;
 Muchiile raman integre (mai mult ca la gipsurile dure) ;
 Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical cu freza ;
 Timpul de priza = 3 ore ; pot fi turnate amprente cu elastomeri siliconici + polieteri 9de
aditie).Se contraindica turnarea :tiocauciucurilor si a hidrocoloizilor.

Indicatii :
 Modele sectionate ;
 Modele cu bont mobil unitare.
Produse comerciale :
EPOXI DIE (IVOCLAR) ;
BLUE STAR(Giebach Dent) ;
DIEMET (are cupru).

CIMENTURILE DENTARE
RASINILE ACRILICE SIMPLE

Exemple de cimenturi dentare silico-fosfatice pentru modele de lucru:
PETRALITE ;
CERAMIC CEMENT ;
MODEL CEMENT.
Prezinta valoare istorica ; au fost utilizate atinci cand nu aparusera alte materiale.
S-au folosit cimenturile FOZ sau SILICAT.
Ele adera de amprenta, dificultati in fularea lor in amprenta ; necesitau amprente numai cu inel
de cupru, timp scurt, prêt de cost crescut ; vascoase.
Rasinile acrilice simple datorita proprietatilor dezavantajoase (vezi curs ant.) dadeau modele
mici .Sunt folosite pentru modele didactice.


MATERIALE METALICE

Pentru a creste proprietatile mecanice ale materialelor nemetalice.
Tehnologia modelului de lucru.


1. AMALGAMELE (CU, AG):
binare : (Cu+Hg) mai putin Ag ;
istorice ; nnu se mai utilizeaza deoarece :
a) necesita neaparat o amprenta unidentara cu inel ; risc de deformare ;
b) s-au utilizat episodic (coeficient de dilatare mare ;0,1-0,25%) ;
c) metoda laborioasa (timp de priza lung) ;
d) indicatia de electie : zona de sprijin PM-M.




5
2. ALIAJE USOR FUZIBILE
aliaje cu punct de topire scazut :
MELOTUL :(Pb, Bi, Sn, Zn) ; intervalul de topire:96-102º C ; model de lucru la coroana stantata
(patrice) ;
SPENTZ (FeS, Zn, Pb) ;intervalul de topire :110-120ºC ; turnarea placilor protetice.

3. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta)
Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC;
Temperatura de lichefiere:180º C ; solidificarea 140º C.
Amprentele se conditioneaza (igienizare, dezinfectie, uscare, incalzire) ;in interiorul ei se
pulverizeaza metalul lichefiat din butelii in grosime de 0,5-1 mm..
Se pulverizeaza toate amprenele siliconice.
NU SE PULVERIZEAZA AMPRENTELE LUATE CU H.R., H.I.R., MATERIALELE TERMOPLASTICE

Tehnica de lucru :
 Igienizare ;
 Dezinfectie ;
 Uscare ;
 Incalzire usoara pentru a evita solidificarea brusca a materialului pulverizat ;
 Incalzirea buteliei ;
 Pulverizarea amprentei cu viteza si doua guri de intrare ;
 Grosimea stratului 0,5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare rezultand
calitatile modelului de lucru ;
 In amprenta pulverizata se aplica materialul de completare :gipsuri dure, rasini
metaloplast) rezultand un model de lucru cu proprietati mecanice crescute, comparativ cu
cele din gips dur (Moldano).
Avantaje :
 Tehnica de lucru mai simpla ;
 Fidelitatea, duritatea bune ;
 Rezistenta la abraziune mai mare ca cea a gipsurilor dure ;
 Toxicitatea este inferioara solutiilor electrolitice (vezi model galvanic) ;
 Stabilitatea volumetrica buna :0,2% ;
Dezavantaje :
Proprietati inferioare modelului galvanic, gipsuri sintetice, superdure, rezistenta la abraziune este
mica in special in etapa de adaptare a pieselor protetice.

4.MODELUL GALVANIC:
 procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru ;
 se obtin datorita electrodepunerii cationilor de Cu, Ag sau ni ca urmare a disociatiei
electrolitice acide sau bazica ce se produce in baile galvanice.

Conditii de lucru :
 Temperatura mediului ambiant 22-37ºC ;
 Electrodepunerea 10-12 ore ;
 Stratul electrodepus ;1-1,5 mm,
Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala, cu proprietati
mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) ; ce usureaza in etapa de laborator
adaptarea componentei metalice a protezelor pe model.

6
Instrumentar :
 Baie galvanica din material plastic/sticla ;
 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem(Ni, Cu, Ag); la catod- se aplica
amprenta ;
 in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la
tensinui mici intre 2,8-6 V si 6-10mA ;
 sulfatul de cupru disociaza ;
 cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie
regenerand permanent sulfatul de cupru ;
 solutia electrolitica este pura, stabila, buna conducatoare electrica, compozitie simpla ;
 se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru ;
 se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa.

Formula Derman
 Sulfat de cupru 156g ;
 Acid sulfuric 42g ;
 Apa distilata 600ml.
Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica.
Solutii pe baza de pirofosfat de cupru cu capacitate dedispersie mare
Solutii pe baza de cianuri cu capacitate de dispersie foarte bune.

Alta formula :
 Cianura de argint 30g ;
 Cianura de potasiu 40g ;
 Carbonat de potasiu 4g ;
 Hidroxid de potasiu 3 g
Capacitatea de dispersie este foarte mare si sunt foarte toxice.
Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea
curentului electric.

Tehnica de lucru ;
Conditionarea amprentei, prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de
lectricitate sau aplicarea solutiei coloidale ale metalelor electrodepuse (Cu, Ag, Fe) ;
1) amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice ;
2) legarea amprentei la electrodul negativ al baii ;
3) conectare la curent tensiune si intensitate scazuta;
4) electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore ; in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand
electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips,
rasini) ;
5) control, examinare ;
6) daca e bine, se toarna materialul de completare

Indicatii :
Inlay, coroane partiale, coroane ecuatoriale, tehnologia metalo-ceramica, metalo-compozita.
Avantaje :
 Fidelitate crescuta ;
 Stabilitate volumetrica, duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite ;
 Contractie 0,2-0,3%.

1
MATERIALE DENTARE – CURS 11

MATERIALE PENTRU MACHETE

Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice.

CERURI DENTARE
RASINI ACRILICE SIMPLE
RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE

Proprietati :
 Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont ;
 Dupa racire sa prezinte o faza rigida, nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model ;
 Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala ;
 Sa nu aiba efect toxic local ;
 Stabilitatea fizico-chimica ; sa nu se combine cu materialele pentru modele (pentru a se
indeparta usor) ; proprietati esentiale
pentru obtinerea
piesei protetice exacte
 Sa arda fara reziduuri(cerurile sunt eliminate prin topire)
Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului.
Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC, nu exista riscul de fisurare.


CERURILE DENTARE

Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte, animale, minerale, vegetale) obtinute prin
topire/racire ; rezulta un amestec omogen.
Compozitie :
1. Ceara de albine : UV
 Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba.
 La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor
termoplastice) ;
 Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire ;
 Intervalul de topire :60ºC.
2. Ceruri animale : cu utilizari restranse
Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti »
3. Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) ; are culoare bruna, cu utilizari restranse.
Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC)
Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina, ozecherita, cerezina.

Parafina :
 Hidrocarbura cu numar crescut de atomi ;
 Se obtine prin distilarea titeiului ;
 Intervalul de topire :47-71ºC ;
 Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice.



2
Ozecherita :
 Se obtine din depozitul de titei ;
 Casanta ;

Rigida ;
purificare
 Galbena cerezina (incolora)
 Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) ;
 Hidrocarbura liniara/ciclica purificata.


Cerezina :
 Se obtine din distilarea titeiului brut ;
 Intervalul de topire :60º C ;


Ceara Montana :
 Se obtine din lignit.
 Intervalul de topire :6-90ºC.


CERURI VEGETALE


Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi.
Ceara Candelila
 Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee)
 Influenteaza topirea=68-75ºC , plasticitatea amestecului ; are culoare bruna.
Ceara Carnauba :
 Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor ;
 Are culoare verde-cenusie ;
 Este dura, casanta ;
 Intervalul de topire influenteaza plasticitatea, duritatea ; este prezenta in compozitia
cerurilor tari.


CERURI SINTETICE
Au utilizari limitate
1.Ceruri polietenice ;(I.T.=100-150ºC) Ceruri parafinice
2.Ceruri polioxietenice(I.T.= 37-63ºC)


RASINI NATURALE


Produs de exudatie al unor copaci, plante.
DAMMAR
SACAZ ;
SANDARACK.


3
COLOFONIUL :
 Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei ;
 Dura, casanta ;
 Adera ;
 Intra in compozitia cerurilor pentru lipit.


COPALUL :
 Se obtine din fosile ;
 Dura, galbena.
 Intervalul de topire=300ºC.
 In compozitia cerii mai intra : Guma arabica
Tragacant(paste adezive-proteza totala)
Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu I.T =
43ºC ; pentru a conferi rezistenta.





CERURI DENTARE

Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari ;
1.Ceara pentru macheta protezei acrilice
 roz, laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung.17/lat.8 ;
 se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece).


Compozitie :
Ceara tare : Ceara moale :
Ceara de albine 50p ; Aceleasi elemente minus Ceara Carnauba
Ceara Carnauba 25p ; Are Ceara de Albine 75p ;
Terebentina 15p(plastifiant) ;
Oleum susan 5p(dizolvare) ;
Cinabru 5p(colorant)

Proprietati :
 Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala ;
 Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali ;
 Sa fie eliminata cu usurinta din tipar ;
 Sa nu se combine/coloreze model/tipar.


Indicatii :
 Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale ;
 Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor ;
 Confectionarea bordurilor de ocluzie;
 Indiguire, cofrare;
 Batoane pentru model corpuri de punte.
4
2. Ceara pentru coroane si corpuri de punte :
Sub forma de batoane/cuburi ;
Tare/moale.

Compozitie :
 Ceara de albine 55p ;
 Parafina 33p ;
 Ceara Carnauba 10p ;
 Coloranti


Indicatii :
 Modelare macheta coroanei, corpului de punte, macheta puntii din elemente unite.
 Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe
model (introducerea in apa la 37ºC) ; cresc valorile contractiei.


3. Ceara Ivoire
 Pentru coroane acrilice ;
 Alb-galben, tipica dentinei ;
 Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii;


Indicatii :
Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte ;
Macheta coroanei acrilice.
Permit o excelenta individualizare a modelajului.

Compozitie:
 Ceara de albine 55p;
 Ceara Carnauba 10p ;
 Parafina 35p.


4. Ceara pentru macheta protezei scheletate
2 consistente tare/moale ;
Sub forma de batoane, blocuri/placute.
Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete, conectori, sisteme retentive)
Aderenta, nedeformabila, dura datorita elementelor componente.

Compozitie :
 Ceara de albine10p ;
 Ceara Damar 10p ;
 Cerezina 20p ;
 Ceara Carnauba 30p ;
 Parafina 30p ;
 Coloranti
Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton.
5
Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele
structurale ale protezei scheletate: benzi, conectori, crosete, plase pentru sei.
Ceara topita se introduce in seringa, plasate in tipare, racire.


MASE PLASTICE

Utilizate sub forma de :
 Rasini acrilice simple ;
 Mase plastice ;
 Rasini fotopolimerizabile

Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei
Policlorura de vinil scheletate :baza, crosete, sisteme retentive, conectori,
Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise ; macheta prefabricata pentru corpul de
Polistiren. punte, coroane provizorii, cape de protectie, tije pentru canale de
turnare, macheta coroanelor, puntilor obtinute prin tehnologiile
moderne (metalo-compozita, metalo-ceramica, punti adezive)
Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant ;
Ard fara reziduuri ;
Confera scaderea contractiei;
Ergonomice;
Pot fi asociate cu ceruri.

RASINI FOTOPOLIMERIZABILE

Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC; PALDISCK LG.

Caracteristici :
 Se contracta dupa polimerizare mai putin ;
 Nu dau reziduuri dupa ardere ;
 Precizie mare in modelaj ;
 2 consistente:vascoasa/pastoasa, fluida;
 Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung ;
 Arderea fara spargerea tiparului ;
 Livrare sistem monocomponent;
 Sunt transparente;
 Timp de manipulare nelimitat;
 Timp de intarire :1,5 minute.


Tehnica de lucru PALAVIT GLC
Rasina se livreaza in 2 forme : pasta –lichid gen I
monocomponent (gen II ) seringi de consistenta diferita.
K1 rasina fluida – de precizie ;
K2 – vascoasa.



6
Tehnica modelarii :
Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER- cul. Rosie; LUSTROL – cul. Verde) ce vor
dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei
metalice pe bont;
Se aplica rasina K1 , se realizeaza o modelare primara , apoi K2.
Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1,5 minute (DENTACOLOR, TRANSLUX).
Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala.
Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara, rezultand machete de mare precizie.
Se ambaleaza prin metode uzuale, obtinandu-se tiparul.

Tehnica de lucru PALDISCK
Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare.
Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane);
pozitionarea implantelor ;
radierea implantelor.


SISTEME RETENTIVE

Se folosesc ceruri si mase plastice
Utilizate in tehnologia protezelor dentare.
1. Perle: obtinute din : ceara prin picurare
mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile.
Se prezinta sub forma de :
 Macroperle(macroretentii) : 0,2-0,4 mm ;BREDENT, ASTAR ;
 Microperle – IVOCLAR – 200-300;
Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT)
Au indicatia cea mai larga.
2. Cristale calcinabile
un tip de sistem perlat ;
au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse
utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.;
ansele sunt din ceara;
anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.
4. Solzi de peste
se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)
5.Plase
ceara /mase plastice ;
utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite.
6. Cristale solubile si insolubile
0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT
Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS);
Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive.
Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o
rasina compozita de componenta metalica).
1

MATERIALE DENTARE – CURS 12

MATERIALE PENTRU TIPARE

Tiparul - reprezinta o piesa intermediara necesara obtinerii protezelor dentare. Este o cavitate cu
volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru
ambalare.
Clasificare
 A. dupa scopul utilizarii P. acrilice
Mase de ambalat pentru: Aliaje nobile
Aliaje inoxidabile
Pentru Lipit

 B. chimic
Mase de ambalat pe baza de:
Sulfati P. Acrilice
Aliajele nobile
Fosfati
Silicati
Proprietati
 Plasticitatea – proprietatea ce permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei.
Este dependenta de marimea particulelor, consistenta amestecului si proportia P/L;
 Fidelitatea – redarea cu exactitate a detaliilor machetei pentru obtinerea unei piese
protetice precise.
 Instabilitatea volumetrica – masa de ambalat sa prezinte instabilitate volumetrica
manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat;
 Stabilitatea chimico-mecano-termica:
Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul din care se toarna
protezele;
Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra
peretilor tiparului o presiune egala cu presiunea de inaintare in tipar (PASCAL);
Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.

Proprietati specifice
 Rezistente la socul termic 750
0
C – aliaje nobile;
1000
0
C - aliaje inoxidabile


Rezistenta Mecanica = 850N/mm
2
 Incalzirea lenta ( 10
0
C/ min)
 Porozitate pt. eliminarea gazelor din tipar
 Dilatarea termica a masei de ambalat = coeficientul de contractie al aliajului la
racire;
 Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent)
2
Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-
1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.
Si masele de ambalat se dilata in momentul prizei, imersia tiparului in apa si etapele de pre
si incalzire.


DILATAREA TOTALA:
1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii
hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de
fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa provenita din orice sursa in momentul prizei.
Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori
mai mare (de dilatarea de priza);
3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-700
0
C.
Temperatura are efect asupra masei refractare (CUART).

Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
 Timpul de imersie pentru dilatarea higroscopica – se imerseaza imediat dupa
ambalare. Imersia in timpul prizei initiale – se dilata mai mult decat daca este introdusa
mai devreme.
 Proportia lichid / pulbere - lichid Dilatarea higroscopica
Pulbere cu ghips  Dilatare termica
Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant 
hemihidratul CaSO
4

 Raportul CaSO
4
/SiO
2
 (CaSO
4
)  Dilatare higroscopica 
 rezistenta mecanica a M. A.
 M. A. cu cristobalit  Dilatare termica 
 Dimensiunea particulelor (SiO
2
) f. fine Dilatare higroscopica
 Masa de umplutura – NaCl, KCl, SiCl Dilatare termica a ghipsurilor
 Vechimea maselor de ambalat (2-3)  Dilatare higroscopica si  dilatare termica
 Spatularea   dilatarea higroscopica
 Cantitatea de apa  Dilatare higroscopica-pana la un punct maxim -punct critic
nu-Dilatare aditionala

I. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI

a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE
(hemihidrate CaSO
4
)
Denumiri comerciale:
HIDROCAL
Metode de ambalare:
 Verticala
 Orizontala;
 Cu val, fara val;
 Mixta.


3
b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE

Forma de prezentare
Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata
Denumiri comerciale
DUROTHERM
Clasice EXPANSIT au ca liant gipsul dur
DEGUVEST
Moderne CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) au in compozitie ghips dur ca liant
LUSTER CAST (Keer)) Comp. refractara este cristobalit.
La 1500
0
C Luster si pentru aliaje inox.
SPEED pt. lipirea elem. comp.-punti clasice.
Compozitia chimica
1. Componenta refractara cuart
60-75%
tridimit
2. Liant - ghips dur 25-40%
3. Agenti de modificare NaCl, KCl, LiCl, KSO
4
, Acid Boric.
4. Agenti reducatori pulberi C,Cu, - creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul
turnarii contribuind la stabilitatea termo-chimica a tiparului
5. Coloranti

Fenomene fizice: CaSO
4
sufera dilatarea de priza 0,1% prin incalzire la 100ºC, valoarea
dilatarii se mareste cu cresterea temperaturii – atat la 400ºC cat si la 700ºC au loc contractii ale
hemihidratului care compenseaza dilatarile initiale (pierderea apei).
Fenomenele de dilatare/contractie sunt controlate prin agentii de modificare (care maresc
DILATAREA TERMICA);
Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi :
anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu.

Proprietati:
1. Plasticitatea si fidelitatea: sunt foarte bune, datorita granulatiei fine a maselor de
ambalat.
2. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1,2-1,3%
care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului.
3. Sunt indicate pentru turnarea aliajelor nobile Au, Ag, Pd cu intervalele de (1000-
1100ºC);
4. Se recomanda incalzirea lenta a tiparului, fara a depasi 750ºC.


II. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI

Forma de prezentare:

P/L NU CONTIN GHIPS ,deoarece la 1300
0
-1400
0
C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!!
Denumiri comerciale:
VITADUR VIROPLUS P. S.
Clasice VIDERIT Moderne BEGORAL Cor.,Punti., P.S.
(pt. Wipla) VIDELIT AUROPLUS Au(Incr., Cor., P. )
OCELA TANCOVEST Ti
4
THERMOVEST (KERR)= M. A. universala - Dilatarea de priza = 3,1%
CERAMIGOLD(FRANCONIA) Au-Pt – M. C.

Compozitia chimica:
1. Componenta refractara(80%) cristobalit
carborundum
2. Liantul fosfat de amoniu, oxid de zinc, oxid de magneziu;
3. Masa de umplutura oxid de crom, oxid de magneziu
4. Coloranti

Reactii chimice:
1.Regenerarea liantului
NH
4
H
2
PO
4
+MgO+5H
2
O  NH
4
MgPO
4
+6H
2
O
2.Reactia de priza
NH
4
H
2
PO4+ H
2
O H
3
PO
4
+ NH
4
OH
H
3
PO
4
+MgO MgHPO
4
+ H
2
O

Proprietati:
1. Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina;
2. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile;
3. Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1,8-2,1% nu compenseaza
coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Cele
moderne prezinta coeficientul de dilatare 2,2-3,1% si compenseaza coeficientul de
contractie pentru aliajele indicate.
Indicatii:
1. aliajele inoxidabile;
2. stelitele (Cr-Co);
3. aliajele pentru metalo-ceramica.

In 1963 Kinner afirma: „Avantajul major al acestor mase de ambalat este ca prezinta cea mai
mica sansa de contaminare a aliajului de aur in timpul turnarii. Sunt inclinat sa cred ca masele de
ambalat ale viitorului vor fi cele pe baza de fosfati, nu cele pe baza de ghips”.



III. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI


Forma de prezentare:
P/L - solutii coloidale de SiO
2
/ ; solutie acida (HCl);

NU CONTIN GHIPS.!!!!!!!!!!!
Gel silice in prezenta temp.  cristobalit

Denumiri comerciale:
HARTEX
SWEDITERM
NOBILIUM


5

Compozitia chimica:
1. Componenta refractara cristobalit, cuart
2. Silicati de sodiu, de etil
3. Saruri de Cu, Ti
4. Coloranti.

Reactia chimica H
2
O
1. Silicatul de etil  acid ortosilicic (SOL)
HCl
2. Acidul ortosilicic  acid polisilicic (SOL COL.)
Cuart/ cristobalit
3.  GEL deshidratare R. exoterma  CIMENT. Rezistenta mecanica  (1400
0
-
1500
0
C)

Proprietati/ Indicatii:
1. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata;
2. Turnarea modelului duplicat.


MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA

NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-1250
0
C
-se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii;
-dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare.

Recomandari practice:
 Masa de ambalat – ermetic inchisa;
 Agitarea pulberii inaintea amestecului;
 Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant;
 Prepararea la vacuum-malaxor;
 Utilizarea maselor de mabalat specifice aliajului respectiv.
1

MATERIALE DENTARE CURS 13

Clasificarea materialelor pentru proteze

I. MATERIALE NEMETALICE:

1. Materiale nemetalice organice (rasini);
2. Materiale nemetalice anorganice (mase ceramice, rasini compozite).

II. MATERIALE METALICE:

1. Materiale metalice nobile;
2. Materiale metalice seminobile (Ag, Pd);
3. Materiale metalice turnate inoxidabile :Cr-Ni, Cr-Co, baza Cu (bronzuri).

I. 1. Materiale nemetalice pentru proteze acrilice:
Sunt materiale organice ce pot intra in constructia protezelor. Pot sa fie:
A.RASINI VINILICE;
B.RASINI EPOXIDICE ;
C. RASINI POLIAMIDICE ;
D. RASINI POLICARBOXILICE ;
E. RASINI ACRILICE.

Rasinile vinilice, epoxidice, poliamidice si cele carboxilice, datorita dezavantajelor rezultate
atat din proprietatile lor cat si din tehnologia complicata, sunt putin utilizate in tehnologia
protezei acrilice.
Dintre acestea primele patru tipuri de rasini, totusi cele mai folosite sunt rasinile epoxidice,
in amestec cu alte rasini sau cu componente anorganice (datorita adezivitatii foarte mari). In
schimb, in forma de pasta vascoasa, rasinile epoxidice sunt foarte toxice (BIS-GMA este de
natura epoxidica).

RASINI ACRILICE

Sunt derivati ai acidului metacrilic.
Scurt istoric :
In 1843 s-a descoperit acidul metacrilic ;
In 1873 sunt sintetizate primele rasini acrilice din mase plastice (Caspary si Tollens);
Intre anii 1924 si 1930 existau rasini acrilice mai putin rafinate , iar astazi exista 7 forme variate
de rasini acrilice.
Denumiri comerciale :
Denumirea comerciala a rasinilor acrilice este POLIMETIL-METACRILAT-ACRILIC
(PMMA)
Forme de prezentare :
a) rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite ;
b) rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite ;
c) sistem pulbere/lichid- autopolimerizabile
termopolimerizabile.

2

a) Rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite ;
Au calitati superioare celor autopolimerizabile instantaneu sau dupa termopolimerizare ;
Se prezinta sub forme finite : dinti artificiali, fatete acrilice , coroane acrilice.
Sunt folosite pentru protezari imediate si proteze (mai rar).
b) Rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite ;
Sunt livrate sub forma semirigida ;
Devin plastice sub actiunea caldurii si pot fi modelate in functie de campul protetic ;
Sunt livrate sub 2 forme : placi, cape de acetat.
c) Rasini acrilice autopolimerizabile si termopolimerizabile


RASINI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE

Indicatii :
 Fatete acrilice,
 Coroane acrilice (rasina acrilica de culoare alba) ;
 baza protezelor (rasina acrilica de culoare roz sau transparenta)
Polimerizarea acestor rasini are loc sub actiunea caldurii umede sau uscate.

Forma de prezentare : sistem pulbere/lichid.
Pulberea :
Se obtine din emulsii sau suspensii de monomer prin fierbere (polimerizare), rezultand particule
fine de polimer.Pot avea culori diferite:roz, alb, incolor. Contine :
 un catalizator pentru reactia de polimerizare : peroxid de benzoil.
 opacifiant, ce modifica transparenta rasinii ;
 plastifianti, care fac rasinile mai usor prelucrabile si adaptabile ;
 pigmenti sau coloranti si fibre de culoare rosie pentru imitarea vascularizatiei
gingivale(pentru gingie) ;
 in flacoane separate oxizi de crom sau de fier, folositi pentru nuantari cromatice (la
acrilatele albe).

Lichidul :
-Este monomerul metacrilatului de metil. Este incolor, miros aromat, instabil chimic
(polimerizeaza instantaneu) ; pentru impiedicarea polimerizarii instantanee la lumina , se
pastreaza in flacoane de culoare inchisa.
-Are actiune antiseptica-bactericida si dizolvanta. Este insolubil in apa, solubil in solventi
organici (acetona, cloroform, tetraclorura de carbon). Polimerizeaza la o temperatura de 65-75ºC.
-Prezinta o contractie mare de polimerizare, fapt pentru care se amesteca cu pudra care scade
contractia.
Densitatea lichidului = 0,950g/cmc.
-Punct de fierbere-103,8ºC-a nu se depasi !!!!!!!!
-Pentru a nu polimeriza instantaneu se adauga :
 inhibitori de polimerizare :hidrochinona si rezorcina.
 acceleratori de polimerizare-la cele autopolimerizabile :dimetil-fosfotoluidina.




3
Denumiri comerciale :
 Acrilate albe pentru fatete, dinti si coroane :SUPERPONT(SPOFA), PALLAPONT,
PALAFERM(KULTZER), BIODENT (pentru coroane si punti, firma D3),
LUXOR(ISRAEL), STELON.
S.R.PYROPLAST, COLORSTAT-acrilate polimerizate sub actiunea caldurii uscate.
 Acrilate roz pentru baza protezelor:SUPERACRIL, ROMACRIL, PALADON 65.

Dozare si preparare:
Dozare: se face prin 2 metode:
a) volumetrica-in proportia stabilita de fabrica P/L=2/1 ; 3/1 ; 5/2 ; 1/1 ;
b) cu dozatoare speciale-cilindri gradati.

Prepararea : pulberea si lichidul se pun in recipiente din ceramica, sticla sau chiar mase plastice.
In urma punerii in contact se declanseaza reactia de polimerizare.
Prepararea se face prin 2 metode :
a) tehnica saturarii progresive : -dozare empirica;
-cantitate mare de monomer rezidual
b) predozare : -cantitati exacte in capsule speciale. -
-preparare mecanica la vibratoare speciale.
Reactii fizico-chimice:
Reactii fizice:
In urma contactului pulbere/lichid, rezulta in prima faza o pasta friabila, cu aspect de zahar
umezit (se produce o dizolvare a granulelor de pulbere sub actiunea lichidului; este o reactie
partiala).
In faza a 2-a, pasta devine semifluida, curge, se trage in fire, este aderenta; corespunde
polimerizarii.
In faza a 3-a, pasta este vascoasa, neaderenta, modelabila si optima ca si consistenta pentru a fi
introdusa in tipare, pentru a fi folosita la captusiri, etc. (faza de coca nelipicioasa).

Reactii chimice :
Are loc o reactie de polimerizare , de condensare liniara a merilor, in urma careia rezulta lanturi
macromoleculare de polimeri (PMMA). Aceasta reactie de polimerizare este o reactie exoterma
cu 3 faze :
 faza 1 corespunde primei faze fizice si consta in activarea dublei legaturi a monomerului.
Aceasta activare este realizata de catalizatorii din pulbere sau de catre acceleratorii de
polimerizare ce vor infrange efectul inhibitor al hidrochinonei si pirogalolului. Atacul
catalizatorului, peroxidul de benzoil, are ca urmare reatia :


CH
2

1 2,3
CH
2
=C-COOCH
3
CH
3
-C- COOCH
3
Lant macromolecular.

CH
3
CH
2


compus care atrage alti monomeri
 faza a 2-a, sau de crestere este intensa si corespunde farmarii lantului macromolecular, iar
viteza ei este proportionala cu legarea (cuplarea )merilor activati;
 faza a 3-a, de stagnare sau de incetinire, in care valentele libere ale lantului
macromolecular se inchid, rezultand un monomer activat epuizat (consumat).
4
Rasinile acrilice termopolimerizabile pentru dinti
Forma de prezentare : pulbere+lichid

Pulberea are culori diferite si este conservata in flacoane cu numere variabile (7-Spofa, 20-30
flacoane la Biodent) ;
Cutia mai contine : diagrama de amestec ;
cheia de culori ;
flacoane cu coloranti pentru efecte cromatice diferite

Indicatii :
 confectionarea fatetelor acrilice (coroane, punti) ;
 coroane fizionomice acrilice; dozatoare.
 dinti din acrilat (proteze partiale si totale)

Aceste rasini acrilice pot fi polimerizate : industrial si au caracteristici superioare ;
in laborator.
Proprietatile rasinilor acrilice termopolimerizabile :

 stabilitate volumetrica : rasinile acrilice se contracta, prezentand o mare valoare de
contractie :1,5-2,5%, pana la 2,8%-contractie liniara . Aceasta contractie lineara este
diminuata, impreuna cu cea volumetrica, de suportul rigid : model sau tipar, care se dilata
prin imbibare cu apa, datorita structurii poroase, compensand valorile mici de contractie.
Se recomanda sa fie tinute in mediu apos pentru a evita modificarile.
 rezistenta mecanica : la presiune, rupere este mica. Rezistenta mecanica este mai mare
la acrilatele termopolimerizabile si mult mai mica la acrilatele autopolimerizabile.
Rezistenta mecanica poate fi imbunatatita prin adaugarea de fibre de sticla, placi metalice
si prin respectarea proportiei pulbere/lichid si a regimului termic de polimerizare
(acrilatele polimerizate industrial sunt superioare celor polimerizate in laborator sau
cabinet).
 stabilitatea coloristica : acrilatele isi modifica culoarea in timp datorita structurii lor
microporoase, prin infiltrari lichidiene sau coloranti.Culoarea acrilatelor mai poate fi
modificata de expunerea la ultraviolete sau la noxe toxice pe baza de solventi organici :
toluen, cloroform. Diabeticii, prin corpii cetonici in cantitate mare ce ii au in organism,
produc modificari coloristice ale rasinilor acrilice albe sau roze.
 biologic :rasinile acrilice au efect toxic, pulpotoxic, iritant asupra mucoaselor, sunt
biofobe si alergice. Polimerizarile incorecte, regimul de polimerizare incorect,
nerespectarea proportiei pulbere/lichid determina deficiente.
 chimic :acrilatele sunt solubile un solventi organici si insolubile in apa.









5
RASINI ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE

Forma de prezentare : pulbere+lichid.
Chimic :aceste rasini polimerizeaza la temperatura mediului ambiant (« polimerizare la rece »),
reactie care are loc datorita activatorului de polimerizare continut in lichid : dimetil-para-
toluidina si a catalizatorului :peroxidul de benzoil.Acestea actioneaza asupra inhibitorului de
polimerizare.
Pulberea poate avea culori diferite :alb, galben, roz.

Indicatii :
-pentru dinti-acrilate albe ;
-pentru proteze.
Rasini acrilice autopolimerizabile pentru coroane si dinti-vezi indicatii rasini acrilice simple
pentru obturatii coronare ;
Rasini acrilice autopolimerizabile pentru proteze :
-reparatii de proteze ;
-rebazarea protezelor.

Proprietatile rasinilor acrilice autopolimerizabile :
 rezistenta mecanica : este inferioara rasinilor acrilice termopolimerizabile ;
 fizic : aceste rasini arilice au o structura poroasa, care se infiltreaza usor si in consecinta
isi modifica foarte repede culoarea ;
 biologic : au efect iritant mai mare decat cele termopolimerizabile, datorita cantitatii mai
mare de monomer rezidual si aefectului toxic al acestuia ;
 modificarea coloristica : se produce si datorita acceleratorilor de polimerizare (dimetil-
paratoluidina), care determina o virare a culorii spre galben.

Acum aceste acrilate sunt foarte utilizate atat in cabinet cat si in laborator. In anii ’40, baza
protezelor era realizata din cauciuc vulcanizat.

INDICATII PRACTICE LA RASINILE ACRILICE CLASICE

 izolarea riguroasa a tiparelor : se dau 2-3 straturi de substanta izolanta, pentru a nu
patrunde rasina acrilica in structura tiparului si apa din tipar sa nu afecteze rasina
acrilica ;
 respectarea proportiei pulbere/lichid dupa indicatiile fabricantului ;
 introducerea acrilatului sa se faca in faza fizico-chimica (a treia), cand acrilatuleste sub
forma de pasta modelabila (coca nelipicioasa) ;
 respectarea regimului termic de polimerizare ;
 anterior polimerizarii, chiuveta se introduce in prese mecanice sau hidraulice pentru 30-
60 minute. Vasul de polimerizat este introdus intr-un ring metalic.
 dupa dezambalare, prelucrarea se face evitandu-se incalzirea bazei seilor protezelor
pentru ca altfel se produc modificari ;
 protezele finite trebuie sa fie conservate in mediu apos.





6
ACRILATE ELASTICE
Sunt :
1.Acrilate moderne ;
2.Acrilate elastice.

ACRILATE MODERNE
Indicatii :
Sunt utilizate in obtinerea coroanelor acrilice, dintilor, prin modelarea directa pe bont.
Din categoria aceasta fac parte si acrilatele care se introduc in tipar (se toarna) in stare
semifluida.

Denumiri comerciale:
acrilate semifluide:PORIT(GETZ), PERLIGON, REZICAST/REZILIT., S.R.
PYROPLAST (IVOCLAR)=acrilat termopolimerizabil sub actiunea caldurii uscate.Este un
acrilat care se va aplica direct pe bont. Cristalizeaza la temperatura de 50ºC. Aceasta cristalizare
este favorizata in momentul prepararii, care se realizeaza pe o placuta de ceramica ce se
incalzeste la 50ºC.Desavarsirea polimerizarii are loc la 140ºC, timp de 10 minute.


ACRILATE ELASTICE

Situatii clinice deosebite au impus aparitia acrilatelor elastice :
campurile protetice nefavorabile cu :
 creste alveolare negative ;
 creste alveolare lamelare;
 creste alveolare cu exostoze;
 creste alveolare intens atrofiate.

Toate aceste particularitati morfologice creeaza dificultati in adaptarea si purtarea protezelor
totale.
In anii ’60, s-au pus la dispozitie acrilatele elastice, care au o stare plastica prelungita.Aceasta
stare se datoreaza adaugirii unor plastifianti in compozitia rasinilor clasice (la polimer si
monomer).Plastifiantii de regula sunt introdusi in monomer, sunt esteri alcolici sau esteri
aromatici ai polimetil metacrilatului (PMMA). R.A.S.+plastifianti determina cresterea fazei
plastice.

Forma de prezentare: pulbere+lichid.
Lichidul: are in compozitie o cantitate de plastifianti, rezultand o solutie aromatica sau alcoolica
a monomerului.
Denumiri comerciale: plastifianti: DIBUTILFTALAT, DICREZOLFTALAT,
DIACRILFTALAT, SALOL=derivat fenolic al acidului salicilic, adaugat la Superacryl
(Clinica din Bucuresti), rezultand un acrilat elastic folosit in anii’70.
pulberi: SOFT-ORYL, SOFT-LINE, VERNO-LINE,
FLEX BASE, SIMPA, MOLLOPLAST, LUTEMOLL.

Proprietati ideale-plastifianti:
1. sa nu se combine (sa fie compatibil) cu polimerul, fara a migra la suprafata;
2. sa nu modifice proprietatile mecanice si chimice ale polimerului ;
3. sa prezinte o faza plastica initiala scurta si o faza plastica secundara mai lunga ;
4. sa fie netoxic pentru tesuturile parodontale si mucozale.
7
Dozarea si prepararea :
Dozarea: cu dozatoare pentru pulbere si lichid. Proportia pulbere/lichid=1,25/1 sau 1/1.
Prepararea: se face in godeuri din ceramica, sticla sau din material plastic. In urma prepararii
rezulta o pasta semifluida, aplicabila in amprente, proteze sau tipar.

Etape fizico-chimice:
In urma prepararii pastei au loc urmatoarele etape:
1. Etapa fizica:dureaza 2-3 minute; corespunde dizolvarii polimerului de catre
monomer. Pasta semifluida se aplica in proteze sau in tipar.
2. Etapa chimica : se formeaza lanturile macromoleculare, dureaza 2-3 minute. In
aceasta etapa se contraindica manevre de preparare sau modelare.f
3. Faza plastica activa : ideala pentru aplicarea pastei acrilice in proteze sau in
amprente. Dureaza 3-5 minute. Acum acrilatul este modelabil, reproduce cu
exactitate detaliile campului protetic.
4. Faza plastica secundara : are o durata de 6-24 luni, in functie de calitatile
intrinseci ale produsului.
5. Faza granuloasa (de imbatranire) acrilatul isi pierde elasticitatea, devine
semirigid, se desprinde de marginile protezei.

Tehnologia de lucru :
Se aplica la nivelul seilor sau bazelor protezelor pentru a contracara efectul traumatic al bazelor
protezelor , pentru a contracara efectul traumatic al bazelor sau seilor rigide de pe suportul
muco-osos. Ele se aplica intre bazele protezelor si suportul osos, marind astfel gradul de
rezilienta si faciliteaza trasmiterea presiunilor ocluzale la suportul osos. Acest mod de actiune
este favorabil pe campurile protetice accentuat resorbite.Protezele captusite cu acrilat se numesc
« proteze cu sei reziliente ».

Denumiri comerciale :
Acrilate elastice : pulbere+lichid : SOFT ORYL, SOFT LINE, VERNO SOFT, FLEXBASSE.
Acrilate elastice, rasini acrilice+siliconi: SIMPA (Kettenbach), MOLLOPLAST (Detax),
LUTEMOL.
Acrilatele elastice pot fi:
 Termopolimerizabile
 Autopolimerizabile: sunt cele mai recomandate pentru polimerizare si sunt usor de
manevrat. Au timp scurt de lucru.

Indicatiile acrilatelor elastice :
 Pentru captusirea elastica a protezelor totale si partiale;
 In edentatiile clasa I Kennedy (biterminale) si clasa a-II-a Kennedy (uniterminala), atat la
protezele acrilice car si la cele scheletate.
 La captusirea protezelor partiale si totale aplicate pe campuri protetice intens resorbite, cu
particularitati morfologice : creste negative, exostoze, creste lamelare, creste intens
atrofiate.
 La captusirea seilor protezelor scheletate pentru egalizarea rezilientei parodontale
(pentru anularea efectului de basculare) ;
 In confectionarea protezelor chirurgicale cu obturator
 In protezarea imediata pentru captusirea protezelor imediate; are efect modelator si
determina scurtarea timpului de vindecare.
 Ele pot fi aplicate in zonele dureroase: papile, torus palatin, tuberculi piriformi,
tuberozitati, care ar putea genera leziuni (decubitusuri).
8
 Concluzie
Acrilatele elastice nu pot corecta protezele concepute si executate eronat.

Recomandari practice:
 stratul de acrilat elastic sa fie de 2-3 mm grosime;
 acrilatul se aplica intr-un lacas creat anterior la nivelul seilor sau bazei protezelor ;
 la zona de intalnire dintre acrilatul elastic si acrilatul rigid, grosimea va fi de minim 2( se
termina in strat gros) ;
 pentru marirea aderentei se indica utilizarea lacurilor adezive pe proteza ;
 utilizarea acrilatelor autopolimerizabile este mai favorabila. Obligatoriu inainte de
folosire se realizeaza niste lacasuri in sa de 2-3 mm. In acest fel se risca diminuarea
rezistentei mecanice a bazei protezelor sau a seilor protetice. O alta varianta este
utilizarea la nivelulseilor, cand acrilatul elastic se termina marginal in strat gros.
 grosimea stratului de acrilat elastic va fi stabilita de catre medic, in functie de situatia
clinica (gradul de rezilienta al mucoasei) : cand rezilienta este mica, stratul de acrilat
trebuie sa fie mare.

Dezavantajele acrilatelor elastice :
 sufera o imbatranire precoce in mediile acide ;
 procesul de imbatranire este accentuat atunci cand stratul de acrilat elastic este
subdimensionat ;
 isi modifica culoarea, deoarece are o structura spongioasa si se infiltreaza cu resturi
alimentare, saliva, etc ;
 se imbiba cu microorganisme, generand un miros fetid ;
 in timp plasticitatea diminua, acrilatul elastic devine granulos, semirigid, se desprinde cu
usurinta de marginile protezelor, in special cand nu se utilizeaza lacurile adezive.
1
MATERIALE DENTARE - CURS 14

MATERIALE PENTRU PROTEZE

Materiale metalice : aliajele : nobile : baza aur, Ag, Pd ;
nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr
Cr-Co ;
Baza titan
Ag-Pd (nobile albe)
Baza cupru (aliaje pentru antrenament )GAUDENT
nemetalice : organice : rasini acrilice simple(R.A.S)
rasini acrilice simple : vinilice, poliamidice,
policarboxilice, epoxidice.
anorganice : masele ceramice
rasini compozite( origine mixta)


ALIAJELE DENTARE

Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar.
Aliajul eutectic : Aur-Cu
Aur-Ag.
Punctul de topire este sub cele 2 metale. Se amesteca in faza lichida si se separa in faza solida.
Aliaje binare :in faza solida si lichida sunt compatibile
Aliaje metalice : solubile unul in altul functie de fabricant.

Clasificarea aliajelor metalice :
I. aliaje nobile:
a) cu continut crescut de aur(mai mare de 60%) ;
b) cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) ;
c) Ag-Pd (Cu2+, Cu2-) ;
d) Baza Pd (mai mult Cu, mai putin Cu).
II. aliaje nenobile (inoxidabile) :
a) Ni-Cr moderne ;(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica)
b) Co-Cr (58 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica si 43 pentru proteza
partiala scheleatata) ;

III. aliaje titan ;
IV. aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament.

Proprietatile aliajelor dentare:
 la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia mercurului) ;
 culoare majoritar alb-argintie (alb-gri), cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru
 proprietati mecanice excelente : duritate, rezistenta la abraziune, intindere, maleabilitate,
flexibilitate, elasticitate ;
 reactioneaza cu acizii rezultand saruri iar in mediu electrolitic disociaza in ioni ;
 au un coeficient specific de densitate =densitate specifica ;
 au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat ;
 bune conducatoare de caldura si electricitate ;
2
Forma de prezentare :
1) banda (0,2-0,3) : inele ortodontice, coroana din 2 bucati ;
2) pastile;
3) sarma: 0,2-ligaturi; 0,6-0,8-crosete; 1-1,5-atele.

Prelucrarea aliajelor:
 la rece: stantarea;
laminarea;
ciocanirea.
 prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala);
 topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor
componente pentru protezele din elemente separate.

Aliaje nobile :
 Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale, duritate = 50-90U.V.
INLAY GOLD
 Clasa II – aliaje medii (coroane, incrustatii) ;
ORO A1
 Clasa III- aliaje dure (coroane, punti);
MAINGOLD, DEGULOR
 Clasa IV- aliaje extradure (coroane , punti totale, coroane substitutie)=aliaje platinate;
 Clasa V- pentru metalo-ceramica : dure/extradure.Sunt cele mai indicate pentru
fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice, procesul de fuzionare.

Aliajele nobile : componente :
Aurul :
 este moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica);
 prelucrare usoara ;
 sunt rezistente ;
 in cavitatea bucala sunt neutre, rezistente la coroziune;
 singur nu poate fu utilizat(in stare pura); se aliaza cu Ag, Cu, Pt, Pt, Iridiu.

Argint cupru platina paladiu iridiu
Punctul de
toipire
960,8 1082 1769 1552 2454
Densitatea 10,5 8,5 21,4 12 22,4
Procentaj(%) 1-14% 1-14% 10-13% 1-5% 1-5%

Argintul :
 confera proprietati mecanice bune ;
 modifica culoarea aliajului ;
 densitatea este mica;
 chimic se combina cu sulful si in momentul topirii cu oxigenul; se modifica culoarea sau
apar incluziuni oxidice.

Cuprul:
 influenteaza culoarea;
 confera proprietati mecanice foarte bune;
 modifica densitatea.
3

Platina:
 rezistenta mecanica la coroziune, rigiditate, tenacitate;
 dupa turnare confera o structura cristalina aliajului ;
 influenteaza punctul de topire, culoarea si densitatea aliajului ;

Paladiul :
 inlocuieste platina ;
 principalul element de innobilare al aliajelor ;
 rezistenta mecanica, influenteaza punctul de topire, culoarea ;
 confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu.

Iridiul :
 creste rezistenta la coroziune.
Zincul, Staniul = elemente de echilibraj.
Zincul=creste fluiditatea ; oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil ;
Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice.

Structura cristalina :
Aur-Cu ; Aur-Ag . Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire, turnare)
Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic, se obtin turnaturi foarte omogene. In
schimb, aliajele Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru
reomogenizare. Aceste aliaje dupa toipire se deznobileaza.

Tipuri de aliaje:

Aur % Argint% Cupru % Paladiu% Platina % Zinc %
Tip A 79-92 3-12 2-4,5 0-0,1 0-0,5 0-0,5
Tip B 75-78 12-14,5 7-10 1-4 0 0
Tip C 62-78 8-20 8-11 2-4 0-3 1
Tip D 60 4,5-20 16 5 3,5 1-2

De retinut ca argintul nu este un metal stabil. Este un metal pretios dar nu este nobil.
Nobletea unui aliaj se evalueaza prin 2 sisteme :
Karatajul si titrul.
Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea totala.(Aurul pur este de 24 karate)
Titrul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.(Titrul
aurului pur =1000).

Karataj Aur pur % Titrul
24 100 1000
22 91,6 916
20 83,3 833
18 75 750
16 66,6 666
14 58,5 585



4
Indicatii :
 incrustatii, coroane partiale, coroane totale (clasa I, clasa II-916o%aur) ;
 tehnologia puntilor mici si ample din elemente unite sau separate –aliaje clasa III,IV ;
 exceptional tehnologia protezei scheletate –clasa III ;
 primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite, ionomeri.

Turnarea aliajelor nobile
Centrifuge : de mana pana la cele automate.
In etapa de turnare aliajele nobile sunt protejate pentru evitarea formarii oxizilor metalici si a
incluziunilor oxizilor in structura (cupru, argint).
Protectia se realizeaza ideal cu gazele inerte ; cripton, argon, heliu aplicate ca o perdea de
protectie in momentul turnarii.
Ele nu se combina cu aliajul.
Gazele inerte sunt livrate ideal cu aparatelede turnat moderne tip Castomat, Castelini, Degucast.
Se indica protectia la aliajele :Aur, Platina, Paladiu, Paladiu-Argint.
Se mai pot proteja cu borax nehidratat care la 741ºC se combina usor cu oxizii metalelor de la
suprafata formand o crusta sticloasa s ce se poate indeparta.
Acidul boric : reducere.
Silicea: dizolvare.
Gazele inerte + boraxul sunt utile in etapa de topire-turnare.
In etapa de solidarizare a pieselor protetice(lipire - obtinerea puntilor prin metoda clasica) se va
folosi borax/mangan =2/1, cu efect antioxidant. Acelasi raport va fi folosit si in etapa de topire-
lipire.
Pentru reomogenizarea turnaturilor si cresterea proprietatilor mecano-fizice se indica
tratamentul termic(indicate de fabricant).aliajele clasa III, clasa IV, Ag-Pd se
dezomogenizeaza ; este necesar tratamentul termic al turnaturilor.

a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii
Aur: 700-750ºC, timp de 2-3 minute cu racire brusca;
Ag-Pd : 855-900ºC, timp de 2-3 minute, cu racire brusca ;
Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC, timp de 2-3 minute, cu racire brusca.
b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA :
mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºc, timp de 5 minute, cu racire brusca
(pentru cresterea maleabilitatii, cresterea ductilitatii) ;
c) DURIFICAREA : intre 370-435ºC, timp de 15-30 minute, cu racire lenta.

In practica, la aliajele Ag-Pd (Paliag) se produc modificari coloristice ale fatetei datorita zonei de
corodare pe zona metalului.


ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA

Proprietati :
 Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei
ceramice ;
 Rezistenta la temperatura de ardere ;
 Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o
constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal ; daca este o
neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) ;
 Contractia 1,6% ;
5
 Sa permita adeziunea maselor ceramice ;
 Limita de remanenta crescuta.

1. Aliaje nobile cu procent crescut de aur
 Aur : 78-85,5% ;
 Platina : 5-11% ;
 Restul elementelor sunt : argint, staniu, indiu=elemente de echilibrare si formatoare de
oxizi metalici

Denumiri comerciale :
JELENKO
WILL-CERAM-Y

Caracteristici :
 Nu contin cupru , argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul
in masele ceramice migreaza si produce discromii)
 Au modul de elasticitate mic, se deformeaza in timpul arderii ;
 Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) ;
 Rezistenta la coroziune, prelucrare, la tractiune buna ;
 Sunt scumpe.
 Densitate crescuta.

2. Aliaje Aur-Paladiu
Aur :50% ;
Paladiu :40% ;
Elemente rare.
Nu contin argint.

Denumiri comerciale :
OLYMPIA
ECLIPSE.

Caracteristici :
 Prêt de cost scazut ;
 Rezistenta la ardere buna(nu se deformeaza) ;
 Buna rezistenta la coroziune ;
 Alternativa ideala la aliajele Ag-Pd, Aur-Pt.
 Modul de elasticitate mai mare (datorita paladiului)
 Adeziunea la metalo-ceramica nu este buna datorita coeficientului de dilatare termica ce
este diferit fata de cel al maselor ceramice.

3. Aliaje nobile Pd-Ag
Paladiu :50-60% ;
Argint :30-45% ;
Elemente : fier, indiu, staniu.

Caracteristici :
 Proprietati mecanice bune ;
 Modul de elasticitate crescut fata de Aur-Platina ;
6
 Nu se deformeaza ;
 Prezinta cele mai bune proprietati mecanice pentru tehnologia metalo-ceramica datorita
modulului de elasticitate, rigiditatii ;
 Argintul determina aparitia oxizilor ce modifica culoarea in gri-verzui. ; componenta
metalica poate fi placata pentru a anihila migrarea ionilor de argint cu solutii coloidale de
aur.

4. Aliaje pe baza de paladiu :
Pentru a elimina oxizii ce modifica culoarea.
Aliaje aur-paladiu-argint : paladiu :30% ; Argint :15%

Caracteristici :
 Rezistenta buna la coroziune ;
 Modul de elasticitate mai mare ca Aur-platina ;
 Argintil este inhibat prin aplicarea de bondinguri pe baza de aur tip DECK-GOLD.

5. Aliaje Pd-Cu :
Paladiu :80% ; limita de curgere este mica ; se topesc greu.
Cupru :15% ;
Galiu :5-10%.
Pd-Cu inhiba oxizii de cupru.

Denumiri comerciale ;
OPTION ;
ATHENIUM.

Caracteristici :
 Duritate crescuta ;
 Modul de elasticitate mic, curgerea crescuta ;
 Topirea , turnarea dificila ;
 Pentru piese de mica dimensiune (coroane, punti unidentare).Se contraindica pentru
lucrari metalo-ceramice ample.

LOTURILE PENTRU ALIAJELE NOBILE

Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile pentru fixarea elementelor componente ale
puntilor clasice.
Lot de aur : Ag, Cu, Sn, Zn (765-800ºC) ;
Lot de Ag :Ag, cu, Zn, Cd, Sn.

Caracteristici:
 Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica ;
 Se depune in spatiul capilar numai dupa curatire cu decapanti (borax), acid boric,
carbonat de K, fluoruri.Decapantii se combina cu oxizii ; ei se pot inlatura.Decapantii pot
fi pulbere, lichizi, paste.
 Unde nu dorim sa umecteze se aplica antidecapant (solutie grafitica)
 Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea
masei ceramice.
1

MATERIALE DENTARE – CURS 15

ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE)

Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur.

Caracteristici :
 Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur ;
 Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale, coroane
partiale, incrustatii) ;
 Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza ;
 Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur ;

Forma de prezentare :
 Banda laminata :0,30-0,40 mm (inele ortodontice, inelul coroanei din 2 bucati, inelul
coroanei turnate) ;
 Placute 7/7,10/10 ; 1,5-3,5 grame ;
 Banda/sarma =LOT (Ag, Cu, Sn, Zn)

Produse comerciale:
 Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa);
Paladin (Metalor);
Realor (Degussa)
Acestea mai contin si paladiu si aur.
 Baza paladiu : Castadur (Pd, Pt, aur, indiu-metalo-ceramica) ;
Bondon IV (Degussa)
Degupal (Degussa) mai contin si paladiu +cupru.

 Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica
Back-On.
Compozitia:
Clasice:
 Argint 65%;
 Paladiu:25%
 Aur :2-15% ; cu rol de a ameliora proprietatile mecanice, structura
 Cupru :7-9% ; cristalina (rezistenta la indoire, abraziune)
 Platina :1-2%

Moderne :
 Realor : aur :20% ; paladiu :20% ;argint :39%
 Degupal : paladiu :76,5% ; cupru :11,6%.
 Bondon : paladiu :79,7% ; Cupru :5% ;
 Poson : Paladiu :57,8% ;Argint :30%.




2
Proprietati :
 Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur, asemanatoare celor Aur-platina ;
 Proprietatile mecanice bune ; unele superioare aliajelor Aur-paladiu ;
 Modulul de elasticitate, duritatea le indica in tehnologia puntilor ;
 Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC ;topire :1100ºC ;
 Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului ;
 Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de
sulfati, fosfati ;
 Sensibile in etapa de topire, turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi
si turnaturi poroase)
 In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux)
 Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3, rezultand piese mai confortabile decat Aur-
platina ;
 Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa
se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac)

Recomandari practice :
 Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur
(2,5-3 mm) ;
 Preincalzire, incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor
(sulfati din mase de ambalat) ;
 Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea
unor rebuturi sau esecuri la turnare) ;
 Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a
se ameliora structura aliajului si proprietatile sale.

Indicatii :
 Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice ;
 Tehnologia metalo-ceramica ;
De necesitate coroane partiale, incrustatii, incrustatii in incrustatii.
Se contraindica piese de inalta precizie.















3
ALIAJELE NENOBILE

Baza : A) Ni-Cr
B) Cr-Co
Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea,
modulul de elasticitate, rezistenta la rupere, abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul ;

A) ALIAJELE NI-CR:
1)Clasice :
 Aliajele Ni-Cr :
: banda :0,20-0,30-0,40mm ;
Cape :0,30-0,40mm ;
Sarma.
 Aliaje Fe-Ni-Cr
 Aliaje pe baza de fier  (wipla)
Compozitie :

 Fe +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) ;
Nemagnetic ; p.t.=1539ºC;
 Crom:18%; Ni:8% (“aliaj18-8 »).
 Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare
se adauga mangan, molibden, si tantal, titan, (microprocente) rezultand astfel un aliaj
stabil fizico-chimic,
 Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala ;


2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. !!!!!!!!!!!!!!!
Nichel ;70% maleabilizeaza aliajul, usor prelucrabil , ductilizabil ;
Crom : 16% element de innobilare fizicio-chimic ;
Aluminu : 0,5% ;
Alte elemente : beriliu, molibden, mangan, cobalt, siliciu, carbon, tungsten ;

Denumiri comerciale :
Ticonium ;
Microbond ;
Verosoft ;

Remanium CS
Ney Q;
Verabond; tehnologia metalo-ceramica
Vironit


Rolul elementelor de aliere:
Cromul
Confera proprietati mecanice bune(duritate); responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor
–stratul de oxid de crom este anticoroziv)


4
Cobaltul :
Propretati mecanice crescute ;
Fluiditatea –solutia lichida ;
Dificultatea de prelucrare

Nichelul :
Proprietati mecanice, rezistenta la deformare, duritate , modul de elasticitate scazut ;influenteaza
ductilitatea=mai usor prelucrabil ;

Manganul, Siliciul, Beriliul : influenteaza intervalul de topire ; siliciul =creste ductilitatea ;
Beriliul este agent carcinogenetic.

Carbonul :
In cantitati scazute micsoreaza duritatea, rezistenta mecanica , ductilitatea;
In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) ;

Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA, multifazica ce permite gravajul acid
asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit).

Proprietati:
 Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H.V.;
 Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare ;
 Intervalul de topire :1375-1420ºC ;
 Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica ;
 Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom;
 Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) ;
 Coeficientul de contractie :2,3-2,5% este necompensat de masele de ambalat
clasice(sulfati) ;
 Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2,15 compensat de
masele de ambalat pe baza de fosfati ;
 Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile ; este necesara o forta de impingere
mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) ;
 Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati ;
 Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) ; se toarna din
elemente unite ;

Avantaje :
 Proprietati mecanice excelente (duritatea, nedeformabilitate, modul de elasticitate,
rezistenta mecanica, rupere, indoire, abraziune) ;
 Prêt de cost mai mic ;
 Tehnologia de prelucrare –accesibila ;

Dezavantaje :
 Nichelul poate determina reactii alergice ; efect carcinogenetic ;
 Crosetele se fractureaza ;
 Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) ;
 Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti ; tratamentul ocluzal, tulburari parodontale ;


5
Indicatii :
 Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) ;
 Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur ;
 Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei
ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din
tehnologia metalo-ceramica) ;


ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA

Contin nichel si crom mai mult.
Proprietati :
 Pasivitatea datorita oxidului de crom ;
 Duritatea, limita de curgere , modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. Ca
urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard, rigide, nedeformabile ce pot fi
placate cu metalo-ceramica, prêt de cost scazut, grad de extindere mare.


B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN

Sunt aliaje dure, cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei);
Baza: Co-Cr-Mo-Ni;
Ca elemente de echilibrare :Vanadiu, Tantal, Wolfram, Tungsten, Aluminiu, Magneziu.

Forma de prezentare:
1. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice ;
2. Sarma :WIPTAM- prin laminarea lingoului, cu buna elasticitate, arcuri
ortodontice ; »memory effect » ;

Compozitie :

Cobalt :5-64%-alb-gri ; densitate=8,9(stabilitate chimica, duritate) ;
Crom :15-30%-alb-densitate=7,1 ; pasivitate datorita oxidului de crom ;
Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8,8-creste ductilitatea, aliajul este mai usor prelucrabil ;
Molibden :6-18%-alb-argintie-structura cristalina omogena, proprietati mecanice crescute,
antioxidant
Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului, curge in tipar ;
Tantal/tungsten confera duritate, proprietati mecanice crescute, rezistenta la rupere.
Aceste aliaje nu contin carbon.(nu se formeaza carburi). !!!!!!!!!!!!!!1

Aliaje moderne :
Bondiloy : Crom :27%, Cobalt :66,5%, Molibden :50%, Magneziu :1% ; Siliciu :1%.
Virobond.

Aliaje clasice Aliaje moderne
VITALIUM BONDILOY
RUBONIT DENTITAN
WISIL, BIOSIL REMANIUM GC
WIROBOND
6


Proprietati:
 Duritatea mare :260-300U.V. , rezistenta crescuta la rupere;
 Densitatea :8,2-8,5g/cm3 ; piese confortabile ;
 Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul ;
 Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC ; mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati ;
 Curg mai bine decat Ni-Cr ; piese de precizie ;
 Coeficientul de contractie 1,4-2,1% este compensat de masele de ambalat ;
 Dupa turnare, recoacere, recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita
tratament termic) ;
 WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate.

Indicatii:
 Baza protezelor scheletate;
 Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal, tungsten, wolfram; implanturi lama,
surub, subperiostale; mai usor de turnat fata de titan;
 Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita ;
 Culise ; capse ; bare Dolder ;
 Crosete sarma.(WIPTAM).


ALIAJE BAZA TITAN

Aliaje:tehnologia protezelor;
Titan pur: implanturi.

Compozitie:
Se aliaza cu molibden, staniu, zinc
Contin hidrogen, azot, carbon, fier, oxigen ;
Sunt aliaje ,  Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2,5 utilizate in tehnologia protezelor ;

Proprietati :
 Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) ;
 Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu ;
 Densitatea mica de 4,5g/cm3 – piese de mare finete , foarte confortabile ;
 Conductilitatea termica este redusa ;
 Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si
densitate ;
 Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 ;
 In faza de turnare se poate combina cu carbonul, azotul, oxigenul si hidrogenul ; deci se
toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) ;
 Este dificil de turnat implanturi ;
 Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-
Rutil) ;
 Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu, oxid
de aluminiu, zirconiu ;

7

Tehnica de prelucrare :
 Turnare ;
 Electroeroziune ;
 CAD/CAM ;

Dezavantaje:
 Turnaturile se obtine cu dificultate, pret de cost crescut; defectele de turnare se pot
depista cu raze sau foto (metoda polaroida);
 Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele
din Co-Cr ;
 Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat.


ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI)

Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama ;
Daca procentul de zinc este mai mic de 25 =tombacuri ;
Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-
aluminiu, magnaziu, nichel, crom, argint, cadmiu-dau bronzuri complexe.

GAUDENT S
Compozitia :
 Cupru :80% ; .
 Aluminu :8,5-10% ;
 Nichel :2-4% ;
 Mangan :1,5-2,5% ;
 Fier :1-2% .
Raportul Nichel/Fier=2 ;
Prezenta fierului expune la coroziune aliajul.

Denumiri comerciale :
GAUDENT S ;
NP G II (USA)
OROCAST ;
ORALIUM ; contin 80% cupru in compozitie
OROALLOY
Forma de prezentare :

Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite.
Proprietati :
 Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala, prin formarea unei pelicule fine de Al
2
O
3

 Interval de topire 1025-1050 ºC ;
 Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat ;
 Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice ;
 Conductibilitatea termica este de 2,5 ori mai mica decat la aliajlele nobile; se racesc rapid
si devin vascoase;
 Densitatea =8,5g/cm3. iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell;
 Se pot turna piese protetice cu grosime de 0,3-0,4mm;
8

Indicatii :
 Pentru turnarea RCR (indicatie de electie), coroane , punti (metalice, mixte) ;
 Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii, coroane partiale si pentru proteze
scheletate.

Recomandari practice :
 Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-
8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire ;
 Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN ;
 Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura
timp de 30 minute ; se contraindica depasirea acestei temperaturi ;
 Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa, sub
medii de protectie ;
 Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica
aliajul ;
 Dupa turnare, turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) ;
 Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel :
-Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca ;
-Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta ;
 Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. Daca turnatura se
face corect, culoarea galben-gri nu se modifica.
 Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru.

1
MATERIALE DENTARE CURS 16

MATERIALE PENTRU PROTEZE

Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS);
anorganice: masele ceramice;
rasini compozite;
metalice: aliajele nobile (baza aur, argint, paladiu);
nenobile (inox) ; Ni-Cr ; Cr-Co ;
baza titan ;
baza cupru : aliaje pentru antrenament :Gaudent.

MASELE CERAMICE

Proprietati (caracteristici) :
 rezistenta mecanica, la rupere, incovoiere f. b. (mai putin la tractiune, se desprind usor) ;
 stabilitatea coloristica exceptionala ;
 biocompatibilitate cu tesuturile parodontale ;
 inerte fizico-chimic ;
keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative;
keramin=ceramica
portelan = scoica alb sidefie.
Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%);culori diferite
portelanul este caolinic(50-70%) ;albicios
Clasificarea maselor ceramice :
1) functie de structura :
 cristaline ;
 necristaline.
2) functie de structura atomica :
 oxidice(cele mai indicate) ;
 silicatice ;
 neoxidice.
3) functie de metoda de ardere :
 arsa in vid : cu parametrii cei mai buni ;
 in prezenta oxigenului : cea industriala.
4) functie de temperatura de ardere :
 la temperatura crescute : 1200-1400ºC ;
 la temperaturi medii :1050-1200ºC ;
 la temperaturi joase :850-1050ºC.
5) dupa forma de prezentare :
 pulberi (frite) ;
 lingouri :prelucrate la rece/cald.
6)dupa procedeul tehnologic :
 arse pe folie metalica ;
 tehnologia mixta ;
 pentru dinti artificiali ;
 mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice).


2
Forma de prezentare :
1)prefabricate :
2)preparabile ;
3)moderne.

1) Prefabricate :se prezinta ca :
 dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial ;
unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect, se desprind usor, fac
zgomot. ; nu chimic
 implanturile ceramice (mixte) ;
 coroane, fatete, coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric).
2) Preparabile :pentru obtinerea coroanelor fizionomice, mixte, punti mixte :sistem P/L.
Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se
trece denumirea de masa (opac, smalt, dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica
trecut in diagrama coloristica.
O trusa BIODENT contine :
 Masa ceramica (opac)16 flacoane;
 Masa pentru dentina 16 flacoane ;
 Masa pentru smalt 6 flacoane ;
 Glazura 1 flacon ;
 Flacoane cu diferite lichide :lichid universal, cu agentul de cuplare, lichid+coloranti,
pentru izolarea bonturilor « die spacer » ;
 Mase ceramice pentru nuantari coloristice ;
 Mase pentru corectarea culorii ;
 Mase pentru zona gingivala ;
 Masa opac, dentina, smalt ;
 Diagrama de amestec ;
 Godeu ;
 Pensule de diferite marimi.

Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti
organici(zaharoza, glucoza, dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . Absenta lor
determina curgerea de pe suportul metalic.
3)Moderne :
 Aluminoceramica ;
 Ceramica magnezica ;
 Ceramica turnata(DICOR) ;
 Ceramica presata(IVOCLAR).

Compozitia chimica a ceramicii :
Ceramica
Feldspat 60-80% ;
Cuart :15-25% ;
Caolin :0,5% 9absent la ceramica moderna ; nu da fluorescenta.)

Portelanul :
Feldspat :20-30% ;
Cuart :20-25% ;
Caolin:50-70%.
3
Rolul elementelor componente:
Feldspatul:
 in masele ceramice au procentul cel mai mare;
 este un aluminosilicat de potasiu(ortoza), sodiu(albit), calciu(anortit) cu mici impuritati
de fier si mica.
 fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere ;
 dupa ardere confera transluciditate, ramane rigid, nedeformabil ;

Cuartul :
 componenta refractara confera rezistenta mecanica, in timpul arderilor se dilata, dupa
ardere confera luciu.Se prezinta ca forme alotropice : tridimit, cristobalit, cuart.

Caolinul :
 aluminosilicat hidratat de culoare alba, reprezinta componenta plastica a maselor
ceramice, cu rol de liant ;
 prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului.
 coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice.

Fondantii :
 in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu, carbonat de sodiu si potasiu, carbonat de calciu,
borax.
 maresc masa produsului ;
 scad temperatura de ardere.

Alte elemente :
- oxizii metalici
 stabilitatea coloristica a masei ceamice arse ;
 fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier, crom, cobalt,
nichel, aur, argint, indiu, titan, mangan-violet) - culori foarte stabile.


MASELE CERAMICE MODERNE

 se ard numai in vacuum ;
 contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%, oxid de aluminiu 19% ;
 in amestec mai putin de 165 oxid de bor, magneziu, potasiu, zirconiu ;
 pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu, metale rare(tuliu-dispersius)

Denumiri comerciale :

Ceramica clasica :
VITA METALIC CERAMIC(VMC) ;
CERAMCO ;
BIOBOND ;
PERMODENT.

Ceramica moderna:
VITA HIGH CERAM; ceramica arsa pe model
VITA IN CERAM pentru incrustatii, fatete, mai putin coroane total fizionomice.
4
Ceramica turnata + presata:
DICOR(C.G.)
CERAPEAL (sistem de ceramica presat)
IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar)

Obtinerea maselor ceramice:
Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas, se topesc si se racesc brusc rezultand
fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine.

Rolul fritarii :
 scade intervalul de uscare a maselor ceramice ;
 scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac, dentina, smalt) ;
 previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii ;
 se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice.

Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie
si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere)

Reguli pentru ceramizare :
 inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice, arderea are loc
in mijlocul cuptorului, temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in
intervalul de inmuiere (sinterizare) ;
 racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa.

Etapele arderii :
 a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara
reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur ;
 b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC ; are loc
topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea
pana la incandescenta a particulelor ;
« SINTER »=cenusa incandescenta.

Etape de ardere in tehnologia mixta :
 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare, degresare, aplicare sau nu de
bonding sau oxidare) ;masa grundului se aplica in strat uniform 0,2-0,3 si se arde in vid la
960ºC 6 minute ;
Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si
pregateste adeziunea ceramicii pe model ;
 2)arderea masei dentina + smalt. Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie
a excesului de lichid (sugativa), modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-
40%)pentru a compensa contractia dupa ardere ;
Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC,
6-7 minute in vid si racire lenta.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model,
apoi in cavitatea bucala (cervical, ocluzal, proximal)
 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata
impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta ;
Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC , timp de trei minute , in prezenta oxigenului si cu
racire lenta.Poate fi autoglazurare si supraglazurare.
5
Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere
Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice.

Arderea ceramicilor moderne :
 timpul de ardere mult mai lung ;
 are loc numai invid ;
 sint indicate in special pentru piesele total fizionomice.

Caracteristici:
 aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc
metalul la tehnica mixta); temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare, preardere.
Urmeaza arderea in vid 5 minute, racire lenta.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice
conventionale.
 ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice ;este foarte translucida ; se
glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica.
 ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. Amprenta ; model de lucru, macheta
miezului ceramic, ambalare, tipar, se toarna ceramica DICOR (este o sticla,
vitroceramica) ; la 1360ºC rezulta miezul ceramic, se dezambaleaza si miezul este ars la
1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). Se aplica apoi masele ceramice
conventionale.
 VITAINCERAM pentru incrustatii, coroane fizionomice, punti fizionomice
ceramice. Model de lucru, izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de
lucru, rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. Se modeleaza
incrustatia pe modelul duplicat, arderea la 1120ºC timp de 2 ore ; timp de 1100ºC timp de
4 ore.
Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice
conventionale.

Proprietatile maselor ceramice :
 proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2,42g/cm3 pentru ceramica presata si
2,95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere.
 duritatea : valori crescute :400-460 U.K. comparativ cu 20 U.K. pentru acrilat ; 380
pentru aliajele Cr-Co ; 343 pentru smalt.
 porozitatea : dupa ardere poroase.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase.
 proprietati termice:nu conduc caldura, nici electricitatea; contractia are valori mari dupa
ardere:30-40%.
 proprietati optice :sunt izotrope, stabile coloristic. Ceramica turnata DICOR,
magnezica ; cele mai translucide ;
 proprietati mecanice : rezistenta la rupere, incovoiere are valori mari ; rezistenta mica la
tractiune.
 proprietati chimice ; materiale inerte neatacate de agenti chimici ; singurul acid cu care
se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric.Inainte de glazurare piesa ceramica se curata
cu acid fluorhidric.
 biologic :foarte bine tolerate : coroane, punti, implanturi (cele zirconice, pe baza de
calciu).
1

MATERIALE DENTARE CURS 17


MATERIALE PENTRU PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PIESELOR PROTETICE

PRELUCRAREA ¬ elemente ce stau la baza succesului clinic
LUSTRUIREA ¬ al unei proteze dentare

Consecinte : -asimilarea piesei protetice mai rapid;
-scad depunerile de placa bacteriana;
-se reduce fenomenul de coroziune.
PRELUCRAEA:
inlaturarea neregularitatilor grosiere de pe suprafata piesei protetice

Timpi operatori:
- curatire sumara a piesei protetice;
- SABLAREA : proiectarea unui jet de particule cu dimensiuni diferite cu aer
comprimat;p=4-6 bari;v=130m/s.
se indeparteaza masa de ambalat si oxizii metalici;
M:¬ metal mat, rugos,curat;
u:¬ topire superficiala a metalului;
ex: aliaje moi ¬depresiuni mari cu unghiuri rotunde;
ex: aliaje dure ¬depresiuni mici cu unghiuri ascutite.
dupa impact particula se topeste: superficial ¬scade ca volum
: total si ramane in supraf. aliaj.
Pulberi necesare sablarii:
- cuart (SiO
2
) -25-250um;
-faza amorfa (particule de nisip);
-aliaje nenobile.
- corundul (Al
2
O
3
) (faza o) 25-500 um;
- PMM -aliaje nobile
-nu apar depresiuni crateriforme
-modelare plastica fara lipsa de substanta;
Prelucrarea prin aschiere
Instrumentar:
1.FREZE
freze otel 850 H. V.
eficienta crescuta
degajare caldura moderata.
Freze carburi Wo, Mo, Vn, Tg, Co, Ni.
1600 H.V.
se obtin prin sinterizare si presare ¬ fracturare
Clasificare freze:
lame taietoare -drepte¬mat. moi.; C.I. pt.mat. dure-vibratii
-oblice la deapta f. agresive; se inclaveaza in mat.
la stanga putin agresive; supraf. netede
-intersectate (vezi ant.cele oblice)
-transversale-scad frecarea si inlesnesc degajarea aschiei
2


2.INSTRUMENTE ABRAZIVE
actiunea abraziva se bazeaza pe deplasarea unor particule cristaline dure pe supraf. de prelucrat
Caracteristici:
-forma neregulata
-mai dure decat mat. de prelucrat
-rezistente la impactul cu mat. de prelucrat
-rezistente la uzura

- CORUNDUL -Al
2
O
3
natural
-duritate 9 Mohs
-s-a inlocuit cu forma sintetica; se separa greu din minerale

- OXIDUL DE ALUMINIU -duritate 9 Mohs
-alumina pura 99,5% obtinuta din bauxita

- GRANATUL -duritate 6,5-7,5 Mohs
-pe suport de hartie(discuri)
-silicat complex(Al, Co, Mg, Fe, Mn)

- PIATRA PONCE -SiO
2
+ Al
2
O
3

-
duritate 5-6 Mohs
agent de lustruire

- KIESELGUHR-ul -duritate 6 Mohs
-moale ¬lustruire
-deriva din pamantul de “diatomee”

- TRIPOLI -duritate 6 Mohs
-alc. din cuart
-pt. aliaje nobile


- CUARTUL -duritate 7 Mohs
-pt.sablare
-hartie abraziva

- CARBURILE -siliciu+bor
-carborundum(CSi) pietre+discuri

- DIAMANTUL -duritate 10Mohs pietre+discuri







3

FACTORII CE INFLUENTEAZA EFICIENTA ABRAZIVILOR

1. duritatea particulelor abrazive
diamantul |
piatra ponce+granatul÷moi
2. forma particulelor abrazive
unghiuri ascutite÷eficienta |
3.dimensiunea particulelor
particule mai mari¬santuri>
4.proprietatile mecanice ale abrazivului
mat. se sfarma¬noi unghiuri ascutite¬abrazie|
5. presiunea aplicata asupra abrazivului
presiune f. mare¬Q|¬efect negativ pt. instrumentul taietor
6. proprietatile maerialului ce se prelucreaza
mat. fragil÷abrazare rapida
mat. maleabile+ductile(aurul)÷curg(nu se degroseaza)


FACTORII CE INFLUENTEAZA VITEZA DE ABRAZIE

1. dimensiunea particulelor de abraziv
particule mari÷abrazie mare
2.presiunea exercitata asupra suprafetei de prelucrat
presiune|¬abrazie|
N.B. presiunea prea mare determina fracturi ale particulelor abrazive
3. viteza de miscare a particulelor abrazive
viteza|¬abrazia|

LUSTRUIREA:
eliminarea celor mai fine asperitati cu obtinerea unor suprafete lucioase
v=3000m/s grosimeas5um
ABRAZIVI
- OXIDUL DE FIER(ROSU DE PARIS) -aliaje nobile
-pe suport de hartie/panza
- CRETA(CARBONATUL DE CALCIU)
- CALCARUL VIENEZ -carbonat de Ca si Mg
- CENUSA DE OS -80%fosfat de Ca, Mg
-carbonat de Ca
-fluorura de Ca
- OS SEPIAE
- OXIDUL DE CROM pt. inox


INSTRUMENTE ROTATIVE: perii, roti de filt, guma, bumbac.



4


PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA SUPRAFETELOR METALICE

corectarea defectelor mari ÷pietre cu granulatie mare
mat.moi(aurul)÷freze cu granulatie fina
Prelustruirea
piatra ponce+filt/perii din par natural
paste
Lustruirea
paste speciale de lustruit+perii din material textil; la turatii inalte
Lustruirea finala
disc de lana

LUSTRUIREA ELECTROLITICA
-pentru aliaje nobile si oteluri
-duritatea materialului|¬lustruire electrolitica
-anod (+) piesa; catod (-)placa metalica t=2-5minute; I=2,5-3A
-se obtine un lustru perfect, fara deformari.
-zonele ce nu se doresc lustruite se acopera cu ceara


PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MATERIALELOR PLASTICE

-filt+creta flotanta; temp.=70
0
C; pres.=1kg; v=3000rot/min.
-peste aceasta temp rasina se contamineaza cu abraziv si se inmoaie
-frecvent se utilizeaza ceara+pastele;produc caldura redusa.
Rasinile acrilice care polim. la rece sunt mai moi, deci lustrul cu filt+paste+turatii.



PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MASELOR CERAMICE

-pietre f. fine
-discuri din papura+paste speciale
- paste ce contin pulbere de diamant.

2
Au loc modificari coloristice (rasinile acrilice simple) cu aparitia prematura a fenomenului de imbatranire. La aliaje se schimba culoarea (tarnish) si apoi corodarea (oxidarea). Toate sunt fenomene ireversibile ce compromit tratamentul restaurativ coronar sau protetic. Constanta :Rata de imbatranire a unui material dentar = cea mai specifica constanta de a aprecia calitatea unui material dentar. Se recomanda utilizarea materialelor neiritante, nealergice si stabile fizico-chimic.

Evaluarea biocompatibilitatii materialelor dentare Materialele dentare sunt testate riguros (teste de laborator pe celule), apoi se imita conditiile clinice pe animale de laborator (caini ) si apoi teste clinice pe pacienti pentru a se evidentia biocompatibilitatea (proprietate complexa a materialelor dentare in care materialul prezentat are un caracter bioinert (metale-titan), bioactiv (ceramica zirconica), bioadeziv, sa fie neiritant, nealergic, necarcinogenetic. Se realizeaza in 3 etape: I) Etapa de laborator:  toxicitatea acuta sistemica ;  potentialul citotoxic;  potentialul iritational;  potentialul alergic;  potentialul carcinogenetic (mutagen).  Toxicitatea acuta sistemica: Se obtine o suspensie din materialul dentar care este pusa in contact (aplicat) prin procedeul in vitro cu culturi umane sau in vivo- se administreaza suspensia pe animale de laborator ce se vor observa circa 1-6 saptamani, se vor sacrifica, se analizeaza microscopic frotiul si zona de vecinatate macroscopic. Din materialul dentar se obtine o suspensie care este administrata 14 zile per os animalelor de laborator (soricei).dupa administrare animalele se urmaresc clinic pentru a se observa efectul toxic,/netoxic sau letal al suspensiei. Daca din lotul testat supravietuiesc mai mult de 50% rezulta ca testul este negativ si poate fi evaluat in etapa urmatoare materialul dentar. Daca testul este sub 50% rezulta ca materialul testat are efect letal, acest material dentar fiind respins.  Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: limfocite umane sau de animale dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza(24-48 ore). Se aplica agaragar si apoi solutia de material testat. Se introduce in incubator, se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24, 48, 72 ore. La examenul obiectiv se observa o structura densa, omogena, nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic, neiritational .Se va trece la etapa urmatoare.In cazul in care se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. b) in vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular. Se observa dupa 1-6 saptamani. Se sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din

3
zona punctionata, se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate (macroscopic).  Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei, subcutan sau aplicatii locale (epicutan), se va observa aparitia sau nu a semnelor clasice a eritemului si edemul local. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei.Daca nu apar se va trece mai departe la alt test.  Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vivo- dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. Se evalueaza la 6 luni – 1 an. In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta. Se evalueaza pe culturi celulare (salmonella) incubate pe mediu de geloza, 24-48 ore. Se aplica fragmente de ficat si histidina inactiva. Deasupra se aplica agar-agar si suspensia de material dentar ; se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24, 48 ore. Daca suspensia are o actiune mutagena , ficatul ca secreta histidina ce va activa histidina inactiva, favorizand dezvoltarea salmonelelor. Efectul mutagen va fi pozitiv. !!!!!!!! II. Etapa de laborator. Pe animale mari se simuleaza conditiile clinice.Se practica cavitati in care se aplica materialul testat (lineri, cimenturi ZOE, cimenturi minerale, ionomere). Se evalueaza clinic reactia la aceste materiale si apoi microscopic reactia pulpotoxica sau protectoare a organului pulpar. Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. Superior se afla cimenturi pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. La scara inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Evaluarea clinica Pe subiecti voluntari- se testeaza toleranta materialului, reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust, miros, culoare). Daca suspensia trece de toate testele, materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. Caracteristicile standard ale unui biomaterial  sa nu prezinte efect pulpotoxic (neagresiv pentru organul pulpar) ;  sa nu difuzeze in circulatia generala substante toxice ;  sa nu prezinte potential alergic ;  sa nu prezinte un potential carcinogenetic.

cimenturi ionomere de sticla (C. b) neplastice(incrustatii). minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice. 2. hipoplazii). aplicarea. Prepararea. Cele plastice pot fi:  fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silicofosfat. Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii.1 MATERIALE DENTARE -CURS 2 MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE Coroanele dentare isi modifica morfologia dentara datorita:cariei. Culoarea : identica sau apropiata de cea a smaltului . Conductibilitatea termica: sa prezinte valori apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar.  Moderne: rasini acrilice armate . traumatismelor sau eruptiei cu modificari (displazii.  nefizionomice(metalice) – amalgame. abraziunii. 1 . rasini compozite . Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare si o faza plastica de lucru. Se urmareste suprimarea durerii. tratamentul plagii deantare si restaurarea dentara. organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice .S. Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara    Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute).I. finisarea :sa se realizeza cat mai usor.)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie:  Clasice: cimenturi silicat cimenturi silicofosfatice amalgame aurul precipitat.) Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara      Plasticitatea .starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate. ideal ar fi aderenta chimica.

7-9% .9% .2-29.3% . Prepararea : a) clasic(manuala). Se prepara extemporaneu. b) cu mixere speciale (Silamat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat. b)industriala: in capsule. -oxizi de calciu :7.6% -alumina (oxid de aluminiu) :27.1%.1% .(Spofa) FOSPHAZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP SILICAP (Vivadent) predozate -cuart :31.7-11. sticla inchisa la culoare).5% . b) sistemul predozat (capsulat) Denumiri comerciale: a) FRITEX . Forma de prezentare : a) sistemul bicomponent : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic.6 g pulbere/0. -oxizi de zinc :0. b) cu mixere speciale (cu mixerele). Aplicarea in cavitate : .3-22% . pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator.3%. Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1.Timpul de spatulare pana la 1 minut. Cap vibrator).2-9. -pentaoxid de fosfor :3.5-2% zinc:4. a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.1960 obturatii coronare. -oxizi de sodiu :7. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. Duomat.5-41.5-5. lichidul(acidul) : -acid fosforic :48. -fluoruri :13.Se aplica pe o placuta de sticla.ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala.2 CIMENTURILE SILICAT 1903…. Se introduc capsulele dupa prealabila perforare a membranei din interiorul capsulei. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) .4 ml lichid.8-55. Programare : 10-20 secunde pentru preparare.1-2. Compozitie : pulberea : 2 . rezultand o pasta vascoasa ce se va introduce in cavitate. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie. b) capsulele contin cele doua componente. -neutralizanti: alumuniu:1.

dar si de priza . Proprietati :  initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului.  se obtine o buna omogenizare. Aplicarea in cavitati :  dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare(se aplica obturatii de baza cu rol de protectie pulpara). in timp scurt. nu adera chimic. 3 . 3) particule in gelul amorf . Dezavantajele metodei moderne :  pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung .3 Avantajele metodei moderne :  se evita erorile dozarii extemporanee .  marimea particulelor . Apare fenomenul de separatie marginala. 2) particule acoperite de gelul silice . inferioara amalgamelor.  2) rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei.  4) stabilitatea coloristica :se modifica in timp.  se aplica in exces si mentinut cu benzile de celuloid sub presiune timp de 2-3 minute (priza primara).  1) stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic.  metoda este scumpa. 4) fosfatul de aluminiu. Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de :  temperatura mediului ambiant .  nu se recomanda prelucrarea si finisarea dupa priza primara.  se aplica din profunzime catre exterior .  3) aderenta : se mentine datorita factorului mecanic.  proportia pulbere-lichid . la nivelul marginilor rezulta infiltratie marginala.5%.  cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara . Contractia lineara :0. fluoruri rezultand un gel silicic (ce contine partile de sticla) III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla .  timpul de preparare. Cel mai indicat la 24 ore. ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati.3% si contractia volumetrica :33. II) reactia acid-baza se intensifica. in zonele abrazate. spatule) sau de material plastic(benzi de celuloid) . . Reactia de priza : I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat. respiratia orala.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.15-0. ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). devin opace in contact cu mediul bucal.  se scurteaza timpul de lucru. ce se datoreaza aluminosilicatului  se deterioreaza.  se realizeaza cu instrumente de inox (fuloare.

 protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare(VARNISH) ce contin metil-celuloza. au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. b) ideal :dupa 24 ore. INFANTID . Etapele :prepararea.5%.  se contraindica aplicarea silicatului.  obturatii clasa V (azi contraindicate) Contraindicatii :  cavitati clasa IV .  opacitatea.  obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali .  cavitati clasa I.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere.  aplicarea sa se realizeze dupa aplicarea linerilor si a obturatiei de baza.substanta de baza  oxizi de aluminiu. compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea) . aceste materiale sunt o combinatie (silicat+fosfat de zinc) pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat.  dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC). Compozitie :  ciment fosfat de zinc . II zona laterala. Indicatii:  obturatii clasa III. Aceste cimenturi sunt mai dure. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi . aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. Denumiri comerciale : TRANSLIT (Merz) ARISTOS .  prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 15 minute .Sunt pulpotoxice(lichidul in exces).  solubilitatea . Dezavantaje:  contractia volumetrica:3-3. 4 .4   5) biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie. PH acid). 6) conductibilitatea termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa. rasinilor acrilice. fier pentru proprietati optice. Obturatii definitive la dintii temporari. FELSERIT (Spofa) –pentru restaurari coronare ale dintilor temporari.Se dizolva in mediul bucal (igiena precara. CIMENTURILE SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat.  rezistenta mecanica . Recomandari practice :  alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala .

aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%  13%) : pilitura particule sferice . componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic. staniul. plasticitate crescuta datorita mercurului crescut . aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) :pilitura particule sferice. nu se contamineaza partile reactante. Forma de prezentare :  pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata. cu faze dispersate . fierul. particule sferice.80C. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta . proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind amalgam. capsulele se introduc in mixere. nu ne contaminam . b) mecanica : dozare exacta . B. se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43)  lichidul : mercurul. sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. argintul.non Dupa numarul metalelor :  binare: mercur+cupru. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul.  cu continut crescut de cupru : pilitura.  ternare:mercur+argint+staniu. zincul. se masoara greutatea foarte exact. se solidifica la –38. 5 . amestec.  Cu 5-6 elemente: Dupa generatie:  conventionale(cupru mai putin :ternare. Prepararea: a)manuala: in mojar.5 AMALGAMELE DENTARE Sunt aliaje ale mercurului cu aurul sau mai multe metale. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. Dozarea/Prepararea : Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule . lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit. Clasificare :(Craig) A. Nu se poate alia cu :nichelul. cupru . particule sferice : se obtin prin atomizare. dozarea se face functie de cavitate. cuprul. cuaternare)  cu faze dispersate (bifazice) : amestec de pilitura conventinala cu particule sferice de argint. cromul. cobaltul. plasticitatea este cea indicata.  cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc.

Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza ) (faza 1) (faza2) 2) miezul amalgam +Hg 1+2+ 3) 1+2 matrice de care se leaga  nereactionat . Sunt amalgame    faza .Pt.2-7% Cu (continut) b. Conventionale : -Argint : 59.  ternare:Hg+ag+Sn. -Staniu :7% . proportia pilitura /Hg .  Zinc:2%. b) impregnare . -Staniu :25-27% . dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. 6 . Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint :69% . c) amalgamare .  Cupru:6%. -Cupru :6% .-priza rapida. d) cristalizare (priza). ADA.  cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn A. FDI.  Staniu:25%. Aliaj mercurizat Hg :3%  Argint:65%.1-3%.3-71% . Presiunea de condensare Formule (retele conventionale)  binare :Hg+Cu . Pd .priza lenta faza. 4) rezistenta la coroziune 12 Faza 2 este cea mai sensibila la coroziune. Platina.  Hg . Timpul de priza finala :la 24 ore. Este dependenta de :  dependenta de faza aliajului. -Zinc :2% -nobile:Au. Aur. -Zinc :1%.6 Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului . -Cupru :13% . Hg  priza . Aliajele de cupru au un continut final de 2 foarte redus. -baza cupru (moderne). -seminobile : Ag. Cu cat 1 si2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare.

Zincul: creste viteza de fuzionare. micsorarea fluajului.  LUXALOY(Degussa) Predozat  AMALCAP. creste dilatarea amalgamului.  Aliajele eutectice (cu exceptia aliajelor de aur) nu sunt utilizate ca aliaje dentare de precizie. creste rezistenta. datorita prezentei fazelor insolubile.7 Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica. creste rezistenta la coroziune. culoare. care inhiba alunecarea interfaziala. 7 . Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid  HARPERS  OPTALOY  INDILOY . Sistemul Ag-Cu).  Sunt aliaje fragile. Cuprul : creste duritatea .  TYTIN. Eutecticul (Ag-Cu) este specific amalgamelor cu continut crescut de cupru. Aliajele eutectice  Sunt aliaje ale caror elemente componente (metale de aliere) prezinta o solubilitate lichidiana.  Proprietatile mecanice ale acestor aliaje nu variaza liniar cu compozitia. Staniu: creste viteza de amalgamare. ele sunt superioare constituentilor (metalele de aliere). scade rezistenta mecanica . scade fluajul. dar este incompleta in stare solida (ex.

 Intervalul de la preparare la condensare : 3-3. faza a treia:contractie usoara. Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri . au loc modificari dimensionale intre 0-20. Cu.1 MATERIALE DENTARE – CURS 3 AMALGAME DENTARE Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Materiale necesare: spatule.5 minute. 4) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza. datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4). Amalgamele conventionale dupa 7 zile se prelucreaza.  Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. Amalgamul este prelevat cu portamalgam. 2) dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam . portamalgame. in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor 1.  Proportia pilitura /mercur . Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor 1. Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. Factorii ce influenteaza :  Compozitia aliajului :Ag.Se impune prepararea unor cavitati retentive. patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6m). 2 si cand obturatia poate fi sculptata. Aliaje non (40% cupru) – priza rapida /priza lenta. Sn. 1 . Dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg dilatare 1%. Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Factorii ce influenteaza :  compozitia aliajului (faza) cea mai rezistenta la compresiune .Apare fenomenul de percolare conditionata termic.  dimensiunea particulelor . La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. 2.compensate de expansiunea amalgamului. Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4. benzi metalice. 3) dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ce determina separatia marginala datorita diferentei dintre cele doua dilatari. lineri (termolineri) si obturatie de baza(blocheaza variatiile termice).  Condensarea . Zn. condensat cu fuloarul de forma sferica. fularea se realizeaza rapid.

Cu scade fluajul . 9) conductibilitatea termica : bune conducatoare de caldura impunandu-se folosirea bazei . pacientul il preia ca vapori de mercur . rezulta o deformare de 3%. dar su in obturatii de amalgam.Se vor folosi adezivi 4 META pentru marirea gradului de adeziune a amalgamului la cavitati. In general pe zi 1. Exista un fluaj dinamic :(epruvete) de 35-703kg/cm2. Utilizarea mercurului : Se afla in peste. Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri. nu au stabilitate (pleaca din cavitate).Se corodeaza in mediul oral continuu. 10) etanseitatea : nu este asigurata.  presiunea de preparare.2 gmercur. eliminarea mercurului in timpul prelucrarii.Cu) determinand aparitia culorii negre . la 4 ore. modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii :  compozitia aliajului . 7) fluajul :deformarea sub actiunea unei presiuni a amalgamului ce este evaluata la 7 zile. micropori – defecte de structura datorita prepararii eronate. nu au adezivitate la peretii cavitatii. pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. 8) duritate : 110 unitati Knoope. lustruirea cu gume.  factorul pacient :igiena precara. Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid. Sn. rezistenta la compresiune este scazuta .  cantitatea de mercur(mai mare de 55%).  calitate obturatie : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei . Sa nu sa se depaseasca 10-20gmercur/zi ce prezinta doza toxica .la 4 ore. cele moderne cu cadmiu sunt foarte toxice .  dimensiunea particulelor : mai mici determina un fluaj scazut . se adauga zinc pentru a scadea coroziunea  dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune . Exista si un fluaj static :369kg/cm2 . paste. finisarea. Factorii ce influenteaza :  compozitia aliajului :Ag.  infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag. 5) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune . La presiunea 105kg/cm2 la 24 ore.2  timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil. Proprietati biologice :  nu au efect toxic. daca este crescut rezulta amalgame vascoase. 6) fenomenul de intindere :deformare lenta progresiva si ireversibila.  amalgamele2 cele mai putin rezistente la coroziune.  timp de preparare : timpul crescut determina fluaj scazut .  concentratia de mercur . de aceea se vor aplica lacuri dentare (varnish) – gamma bond care au rolul de a oblitera spatiile de la nivelul zonei de interfata. nu prezinta integritate marginala. 11) porozitatea : bule(mercur crescut) – cel mai corect dozare « fifty-fifty » .  cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare. 2 .

leziuni cutanate. manusi. tegumentara.  necontaminarea elementelor componente :mercur .  tehnologia modelului de lucru (abandonate deoarece azi avem tehnici mai bune).  utilizarea sistemului capsulat. sunt bifazice(dispersate) non superioare celor conventionale : timpul de priza crescut. covoare de vinil.Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale.  modelul metalic – nu se mai foloseste azi. in cabinet vaporii de mercur sa nu depaseasca 0. lizereum metalic la nivel gingival . 2) se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa.3 Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara.60-70% mercur si pana la 100% cupru ce confera proprietati antibacteriene(totusi au fost eliminate de amlgamele imbogatite cu cupru) si histofile Cele clasice : 1) pastilele se topesc .  ca medicamente mercurul se administreaza in sifilis.30 C. aerisire). solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei. Se aplica cu instrumentele cunoscute. daca apar semne. Recomandari practice :  inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) . II.  evaluarea nivelului de mercur in cabinet. AMALGAME BAZA CUPRU Prezentare: 1) pilitura + mercur amalgame moderne imbogatite cu cupru .15mg/m3.  evitarea dozarii extemporanee (masca.  obturatii retrograde dupa rezectie apicala . Indicatii :  obturatii coronare ale dintilor temporari . particule sferice sferoidale sau amestec. senzatie de voma. AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29. Indicatii :  cavitati clasa I. gresie pentru curatirea cabinetelor (suprafete netede). hematurie chiar exitus. cu etanseitate crescuta. Igiena mediului. La noi exista intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului .  colectare deseuri in flacoane speciale. aparitia gustului metalic.  restaurari coronare simple sau armate . digestiva. 3 . la premolari si molari . V. 2) tablete : pentru amalgamele clasice binare (mercur+cupru) .  prepararea electrochimica (cea mai buna). coroziune. rezistente la presiune.

 pretul de cost.in cavitati mici.  condensare electronica (cea mai buna). Acest lucru este traumatizant pentru pacinet. Utilizare : De exceptie a leziunilor coronare cu acest material. deci cresc proprietatile mecanice .4 AURUL PRECIPITAT Indicatii :  etanseitate superioara celor anterioare .  Folie ondulata . Mod de obtinere :  Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75) si acoperite cu o folie de uar coeziv.  pneumatica : nu se poate controla presiunea.  aur mat .  rezistenta la coroziune crescuta . particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur .Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare. 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute .  Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ranforsare (zona premolari .  prin combinare :aur pulbere+folie : cresc proprietatile obturatiei.07 . Condensarea :  manuala:fuloare.  culoarea.04-0. deci se contraindica . Dezavantaje:  indicatii limitate . ciocane.intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare.  dimensiunea particulelor sinterizate. 3) degazare electrica.  tehnica de lucru laborioasa. energica. 4 . temperatura sa nu depaseasca 760 0C .  Folie prin laminare din lingou 0. Forma de prezentare :  aur pulbere . molari) Tehnica de lucru :  Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila . Proprietatile mecanice crescute functie de :  tehnica de lucru : mai rapida. deci rezulta structuri omogene . la spirtiera onduleaza cele doua folii . tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare  Aurul mat se obtine prin electrodepunere.  biologic sunt foarte bine tolerate.  electroaloy = aur + (calciu 1).

3/1. Rasinile trec prin mai multe faze . azi utilizarea este restransa.pasta prezinta valori ale contractiei crescute . Pulberea :  particule mici sinterizate intalnite mai ales la rasinile auto. Dozare/Preparare : Lingurite.5 MATERIALE FIZIONOMICE DE OBTURATIE CORONARA RASINI ACRILICE SIMPLE . RASINI ACRILICE SIMPLE    Inferioare cimentului silicat datorita solubilitatii si fragilitatii . RASINI ACRILICE ARMATE . Derivate ale acidului metacrilic . pirogalolul . plastifianti. pipete :1/1. RASINI IONOMERE.  dozarea. prepararea nu este dificila Din punct de vedere chimic : Polimerul este :PMMA : catalizator pe baza de peroxid de benzoil (POB) pigmenti . aromatic.  tehnica de pensulare –contractia are valori mici. plastic.1%). Lichidul este : MMA : volatil. este inhibata de oxigen si saliva. 5 .PMMA (polimetilmatacrilatul) Lichid=lichid .  contractia este de 5% prin condensare si de 0. coloranti .1-0. punctul de fierbere este 1080C. Pentru inhibarea polimerizarii instantanee se pun inhibitori de polimerizare : hidrochinona .  nuante coloristice diferite .si termopolimerizabile. Reactia de polimerizare este accelerata de caldura umeda si cea uscata.MMA (metacrilatul de metil) Comercial : Duracryl S – a fost utilizat si pentru restaurari coronare fizionomice. si a proprietatilor lor. rezorcina . acidul benzoic(pana la 0. In godeu de sticla. abandonate pentru restaurari coronare datorita aparitiei materialelor moderne. 2/1. Ca activatori : DTP (dimetilparatoluidina) Mercaptan Pentru a accelera viteza de polimerizare si pentru a inhiba reactia catalizatorului. polimerizeaza instantaneu . . Se livreaza pulbere/lichid : pulbere=polimer . contractie crescuta de polimerizare.3% prin pensulare. Proprietati :  dilatarea termica de 8 ori mai mare ca a tesuturilor dure dentare . faza vascoasa se aplica in cavitati prin tehnica de :  condensare . RASINI COMPOZITE .

6 .6    rezistenta mecanica la abraziune este scazuta. Ambele determina cresterea adezivitatii rasinii. metandimetilacrilat. coroane. sarjate (bifazice). ADHESIVE RASINI COMPOZITE Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. mixte.  secundar : fixare fatete . punti provizorii. modificari de culoare rapid la interfata .  coroane de substitutie . S-a realizat inlocuirea catalizatorului cu un derivat de bor : 3 N BUTIL BOR ce determina descompunerea radicalilor liberi in prezenta apei cu cresterea gradului de adeziune a rasinii. RASINI ACRILICE SINTETICE (SEMIINTERPENETRATE) Sunt RAS imbunatatite. biologic sunt toxice.blue light . aderenta pur mecanica . gutiere. radiatii vizibile. Indicatii:  RCR (macheta directa)  coroane partiale .bracketuri . radiatii vizibile coerente – laser. S-a ameliorat componenta macromoleculara si a crescut adeziunea. Indicatii :  tehnici adezive : ortodontie. protetica:Maryland Brigde Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer). b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L). c) matricea organica : bis GMA. structura microporoasa infiltrativa. ORTHOMITE(SUA). fotopolimerizabile ultraviolete (P/P). Clasificare:-dupa a) compozitie: nesarjate (au o faza). Agentul de gravare : agentul de cuplare (bonding).  incrustatii .

COMPOCAP . in seringa: VALUX. Moderne : hibride (condensate). II au o adeziune mecanica. IV au o adeziune chimica. fara agent de gravaj  Pasta – generatia IV Compound (in godeu). Forma de prezentare :  P/L.05-0. KERR nu contine agent de gravaj.15-20 . microumplutura :0. Generatia I. Generatia III.  Pulbere – lichid : generatia II : PALAKOV.  Capsulat :POLICAP. EVICROL .  Pasta –pasta . P50. lichid in seringa :pedodontie . COTELINE.generatia II : CONCISE.  Sistem monocomponent : pasta in seringa . ARABESC. ADAPTIC . 7 .generatia I : SMILE. bonding sunt autopolimerizabile.7 d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura . particulele sunt mai mici.1 . sigilare cu scop profilactic. nu au agent de gravaj . in stare prereactiva ce se conserva 1-2 ani. pasta se prepara pe hartia cerata ce contine catalizator.dozare extemporanee.

radiatiile unidirectionale – laser. un volum crescut. Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA . Peroxidul de benzoil : 0.rasina Bowen).si fotopolimerizare. bis-PMA. -inodore. cu efect discromatic. Azi este inlocuit cu bis-MA. S-a inlocuit cu N-N dietanol paratoluidina. 1 . -tolerate. radiatiile halogenice (blue-light). masa moleculara scazuta. la cei cu initiere chimica (pasta-pasta) polimerizarea este termo-.1 MATERIALE DENTARE – CURS 4 COMPOZITIA CHIMICA A RASINILOR COMPOZITE 1) Contin doua faze:  organica .  Stabilitate chimica cromatica . Contineau o substanta fotoexcitabila: camforochinona ce declanseaza reactia de polimerizare. metacrilatul de metil. -reactivitate crescuta in cavitatea bucala . Sistemul de initiere: este bicomponent. Monomerii de dilutie :  Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza. peroxid per amina.  Sunt : monofunctionali . Contine un : initiator si un accelerator de polimerizare . cei mai utilizati cu proprietati foarte avatajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare .5% principalul initiator al rasinii autopolimerizabile. Pentru rasinile compozite fotopolimerizabile: sistemul de initiere : radiatiile: ultraviolete . difunctionali.  Reactivitate mare . Initiatorii : peroxizi. monomeri de dilutie . Generatia I foto : initiere UV. auto. Acceleratorul : amina organica tertiara : dimetilparatoluidina care este toxica.Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta.5-2. Conditii :  Biocompatibilitate .Ex : acidul metacrilic.  Proprietati fizice asemanatoare tesuturilor dentare . -stabilitate chimica.  Inodore. au vascozitate scazuta. 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza. -dilatare scazuta . trifunctionali. Sursa de UV nu se mai utilizeaza datorita efectului nociv si gradul de penetrabilitate de 1 mm.  anorganica. aditivi . sistem de initiere. .

in orice cantitate (fara lampa). bariu. strontiu). se prepara prin spatulare. Sursa cea mai indicata este reprezentata de radiatii luminoase coerente laser . matrice. Adezivii amelodentinari sunt pe baza de monomeri de dilutie (derivati organici care se contracta). De asemenea faza organica mai contine :pigmenti.faza anorganica. Mai contin stabilizatori ce absorb UV si inhiba eventuala imbatranire a rasinilor compozite. silice coloidala. Dozarea/Prepararea rasinilor compozite Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda. Kerr. dispersie-polimerizare . Compozitele moderne au faza anorganica sub forma hibrida. Aceste particule sunt introduse in faza organica prin : sarjare (dispersie) . Silanii faciliteaza adeziunea rasinii compozite. cape FRASACO). diferiti oxizi metalici. Monomerii de dilutie : au coeficientul de contractie scazut (difunctionali).(aluminoborosilicati de bariu). borosilicati. midiumumplutura :(1-10). metilfenolul(0. rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata Forma capsulata : (pulvis+lichid). Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se mai adauga eterul etilic al benzoinei (0. La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta. Intr-un minut 90% din masa compozitului cu sistem de initiere chimic prezentau avantajul polimerizarii uniforme. midiumumpluturi bazate pe : cuart cristalin. impuritati. Pentru a preveni polimerizarea in timp mai contin inhibitori de polimerizare : hidrochinona. Reprezinta 17-55% din volumul compozitului . La rasinile compozite generatiile de inceput sunt prezente particule de cuart Cele cu : macroumplutura (1-100) – Adaptic. fibre de sticla. La radicalii X se leaga faza organica.1) – cresc proprietatile mecanice. efect nociv. Smile. Agentii de cuplare : Fac legatura intre cele doua faze. fluoruri de bariu. cu grad crescut de penetrabilitate . dispersie-condensare. (litiu.2%). coloranti.2 Sursa halogenica : radiatii pluridirectionale cu un grad mai mare de penetrabilitate de 2 mm. iar la radicalul OH. microumplutura : (0.1%). Agentul de legatura : silanii care in prezenta apei hidrolizeaza in silanoli. umecteaza bine suprafata de tesut dur (dental adhesiv).01-0. ionomere. FAZA ANORGANICA : Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat. Dezavantaj : Manipularea trebuie sa se faca rapid. aluminosilicati. frecvent utilizata in cabinete . Rasinile moderne contin umpluturi hibride radioopace rezultate de la sticle pe baza de metale grele. Se aplica pe hartii speciale. Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). macro si microumpluturi. 2 .Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase.

sa nu se intervina (ideal).60% comparativ cu rasinile acrilice. 6) proprietati mecanice : duritate asemanatoare amalgamelor (pentru zona molara : Heliomolar). In timpul diferitelor manevre. Proprietatile rasinilor compozite . Obturatiile se protejeaza cu lacuri.Are loc topirea prismelor de smalt . La cele moderne priza este rapida :1. II. bonding. 2) stabilitate volumetrica : foarte buna. spalare 20 secunde si uscare 20 secunde.mai mic de 10. 5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului. 3 . peste rasina se aplica lacuri dentare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . 8) stabilitate cromatica : buna. La 24 ore . strat cu strat. doar forma retentiva a cavitatii mecano-chimica (gen. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac. functie de marimea particulelor. modelaj. Dupa. 4) Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media. ideale pentru aplicare . Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. se trece la prelucrare. 10) adeziunea : mecanica(gen I) fara conditionare.(Atentie ! Se va efectua tratamentul plagii dentinare).5 minute . 2) conditionarea aderentilor (dentina. se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care va media legarea chimica a compozitului de dentina 3) Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1. Se modifica datorita modului de lucru. Nu favorizeaza percolarea marginala. Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Daca totusi avem plusuri . favoriza aderenta rasinii la smalt. : efedrina. dentinei. 5) Aplicarea rasinii si polimerizare.5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%. 7) modul de elasticitate : mai mare ca cel al smaltului si al dentinei ceea ce determina mentinerea obturatiei. ce va fi imbibat cu vasoconstrictor. finisare. suprafata sa fie neteda. 4) porozitate : aproximativ 10. 9) efect biologic pulpotoxic mai mare ca cel al cimentului silicat.Contractie 0.3 Tehnica de lucru : 1) se alege rasina compozita .25-0. de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina.5 minute. smalt). se recomanda finisarea finala. adrenalina.. Adaptare foarte buna . 3) separatia marginala : grad mic. se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. 1)Timpul de gelificare este crescut :2. La cele clasice timpul de priza este de 5-10 minute . Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire. III) agent de gravaj. sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. se indeparteaza excesul.Pentru a se evita infiltrarile. (nu clorura de zinc). Adeziunea este mediata datorita adezivilor :legare. sunt vascoase. 11) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura mai mult. o buna adaptare marginala. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale.

puntilor (P/L) b) capsulat: KETAC FIL (Espe) FUJI-CAP2-GC. acidul tartric. polialkenolati de sticla . Sunt poliacrilati complecsi. Lineri + obturatii de baza .  Protezari imediate . care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat.  Imobilizari dentare. smaltului.  Fixare fatete . b) sistem bicomponent predozat .  Fracturi coronare . c) sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata.si copolimeri ai acidului poliacrilic cu silicat de aluminiu . Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant . calciu.4 Indicatii :  Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I.  Hipo. Forma de prezentare : a) pulbere-lichid. Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi.  RCR . Clasificare :  chituri adezive . Recomandari practice : Cavitati cu retentii normale . 4 . M (retentie) . Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea .si displazii coronare .dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) . CIMENTURILE IONOMERE DE STICLA Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv. Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I. Nu prezinta contraindicatii.(luting cement) . Conditionarea dentinei. II.  cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) . rezultand solutii de homo. III) GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor. II la PM.  cimenturi pentru restaurari coronare .

 Fluorura de sodiu 3. aluminiusilicat de calciu.) Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate.1% . Doza ideala :pulbere/lichid:1.) dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu. CaF2). 2.  Fluorura de calciu.rezultand acid ortosilicic. Transluciditate crescuta. reactie acid-baza.S) .S. Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.I. Etape: 1.5 c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul aluminiusilicat si un poliacid. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3. sodiu. calciu.) Precipitarea polisarurilor (Ca. 3. Factorii ce influenteaza priza : 5 .7% .I.  Fluorura de aluminiu 2. 2. Efect cariostatic .6% . Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m si pentru cimentari 20m Elemente componente :  Oxid de siliciu 30. 4. ASPA (aluminiupolialkenoic acid) Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire dau C.6% . Al) si reticularea catenelor poliacidului.5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. Rezistenta mecanica crescuta .) dizolvarea-ionizarea poliacidului. c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) .9% .  Fosfat de aluminiu 1%. CHELON anhidru este o pulbere ce este un Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului. Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid. Lichidul: a) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) .  Oxid de aluminiu 19. Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat . Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. Generatia I: sticla ternara . b) pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic (maleic) rezultand acidul polialkenoic(major C.

13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor.S)  Cimentarea coroanelor. Tehnici adezive. puntilor .  6 . 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat . Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) .2% la 7 minute . Raportul sticla-acid polialkenoic-acid tartric-apa. 10) solubilitatea in apa : 0. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) . 7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). priza finala la 24 ore.S.6      Compozitia sticlei : Al2O3/SiO2.I. se recomanda prelucrarea minima. 12) adeziunea chimica la smalt.4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. impregneaza smaltul. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4. Sunt poroase 10-14. Are loc o chelare a OH.  Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich . la1 ora este de1. Proprietatile C. Se recomanda numai utilizarea agentilor de curatire.din hidroxilapatita dentinara si amelara. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment. 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite (opace). Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare . Indicatiile cimenturilor ionomere(C. 1)ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila.  Obturatii de baza. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor. 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie.I.  Obturatii retrograde .2%. Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH. Cu cat sticla este mai mare si apa mai putina cu atat timpul de priza este mai mic. Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza. Ionul de fluor mai mare decat oxidul de aluminiu determina priza mai rapida a materialului. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat . 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.dentina pe o adancime de 3. Adera in prezenta apei. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru.asemanatoare ionilor de calciu . dentina si adera chimic pe metalele cobnditionate(oxidate) . NU necesita gravaj.3-3.  Obturarea dintilor temporari .  Obturatii coronare clasa V .

 Obturatii coronare..  Culoarea nu se modifica atat de repede ca la C.. FUJI II LC. Vitrebondul – acid polialkenoic (acid maleic.I. pasta-pasta. Denumiri comerciale: VITREMER (3M).  Cimentari . Indicatii :  Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar) . itaconic) Proprietati:  Superioare C. .I. VITREBOND. cimentari. pasta.  Dentina nu se conditioneaza deoarece contin un derivat polimeric hidroximetilen metacrilatul cu rol de a creste adeziunea .S.I. (fluoroaluminiusilicat)+substanta fotoinitiator (=400-600 nm).  Lichidul – poliacid + fotoinitiator.  Cavitatile nu se prepara retentive.  Obturatii de baza . acrilic.S. Compozitia chimica:  Pulbere asemanatoare cu cea a C.1 MATERIALE DENTARE – CURS 5 CIMENTURILE IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare Initial au fost utilizati ca lineri apoi ca obturatii de baza. Forme de prezentare : Sistem : pasta-lichid .S.  Ating parametrii maximi la 24 ore .  Rezistenta mecanica crescuta.

 Restaurari de bonturi (R. etanseitate. Cermeturile cu particule de aur sunt experimentate timp de 4 ani.S . Chimic : Sunt un amestec de particule de sticla si particule metalice (aur.  Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM. paladiu.5m care au fost aglutinate si SINTERIZATE. Initial s-a apelat numai la armarea clasica cu particule cu argint. infectata Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii. cimenturi pe baza de fosfat de zinc. Indicatii:  Obturatii coronare ale dintilor temporari.  Proprietatile cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu.2 CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare. Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu . Prezinta rezistenta la coroziune. Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu. .C. Apoi se macina rezultand particule foarte fine. S-a apelat si la argint (40%) cu o elasticitate mai mare ca a paladiului.  Mecanic : rezistenta la abraziune.R) LINERII Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau cimenturi ionomere fotopolimerizabile pentru protectia plagii dentinare.  Asemanatoare cu amalgamul si compozitele din zona laterala. aur dar efectul s-a dovedit a fi nul. MIRACL MIX (G. argint). ARGYON (Voco). rupere. Denumiri comerciale : KETAC SILVER (capsulat) .C. Plaga dentinara este : nesangeranda . M) – nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic. Proprietati:  Superioare cimenturilor ionomere conventionale. dureroasa. rezistenta mecanica (vezi aurificatii). S-a renuntat datorita pretului de cost si s-a apelat la paladiu (nu este foarte bun). Ulterior s-a apelat la :ATOMIZAREA particulelor metalice 3. paladiu. pentru apropierea de smalt (din punct de vedere cromatic). coroziune. gust metalic) si partial rasinile compozite (pentru zona laterala). etanseitate.Fuji). duritatea sunt superioare cimenturilor clasice .I. lineri C.

3
I. Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica sub obturatii de amalgam, rasini compozite, silicat pentru protectia pulpei dentare si stimularea neodentinogenezei. Forma de prezentare :  pasta-lichid ;  pasta-pasta ;  pasta. rapid Mediu El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras. PULPODENT: 52% hidroxid de calciu + metilceluloza (PH=12,2); HYPOCAL; DYCAL; CONTRASIL – hidroxid de calciu = 12g; polistiren, colofoniu =2-4g, cloroform 80%; PH=12,6 Aplicarea in cavitati se va realiza strict pe peretele parapulpar - ideal 15m. Marginal se dizolva in apa. Aplicarea se realizeaza cu fuloare speciale de ciment, dupa priza se aplica lacul dentar sau ciment fosfat de zinc. Timpul de priza: Proprietati : Produc la nivel parapulpar o izolare electrica ; Chimic au PH bazic ; Solubile in apa ; Din punct de vedere mecanic proprietatile sunt scazute, dar biologic stimuleaza neodentinogeneza cu aparitia de dentina secundara. Contin timol, fluor, calciu pentru efectul antibacterian local. II./ Lineri pe baza de C.I.S.foto Forma de prezentare :  Pulbere-lichid ;  Sistem fotopolimerizabil. Denumiri comerciale: IONOSEAL (Voco); VITREBOND. Rolul: Creste adeziunea la nivelul dentinei si faciliteaza aplicarea unor obturatii pretentioase (sandwich technick) Proprietati:  Donatoare de fluor;  Efect carioprofilactic ;  Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari ;  [Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic25%]

4
LACURI DENTARE Se aplica la nivelul cavitatilor parapulpar , in scop protector , pentru a inhiba actiunea acizilor (in timpul gravajului), a monomerilor (rasini compozite). Forma de prezentare : Solutii de rasini naturale (sintetice) intr-un solvent organic. Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza. Solventul organic este cloroformul, acetona. Dupa aplicare solventul se evapora si ramane rasina. Denumiri comerciale : COPALITE ; CAULK VARNISH Aplicare : Izolare, uscare, curatire perete parapulpar, se pensuleaza simplu sau dublu lacul dentar. Parapulpar (pe toti peretii =2-5) rezulta o membrana semipermeabila insolubila. Prin aplicarea lacurilor rezulta :  protectia pulpara;  creste etanseitatea marginala;  se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile. THERMOLINER(Voco) AMALGAM LINER: GAMMA BOND inhiba transmiterea variatiilor termice ; se aplica pe toti peretii cavitatii; creste adeziunea obturatiei de argint la tesuturile dure ; creste etanseitatea obturatiei la tesuturile dure .

1

MATERIALE DENTARE – CURS 6
COMPOMERII: Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla, astfel rezultand proprietatile compomerilor. Se livreaza ca pasta in sistem capsulat cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:  F 2000COMPOMER (3M);  DYRACT, AP (Dentsplay);  COMPOGLASS. Compozitia chimica: Primer- cand se aplica, nu se aplica acid fosforic (H3PO4)37%. Pasta foto, radioopaca, este donatoare de fluor ; Sunt diferite culori :9 de pe cheia VITA(A2, A3,5, B1, B2, B3)+ 4 culori speciale pentru pedodontieCY, CG, Blue-pentru bonturi. Primerul se aplica cu un pistol ce are doua rezerve pentru fiolele cu primer. Avantaje :  Primerul se aplica exact ;  Se aplica tintit (nu pe tesuturi) ;  Ne indica numarul de aplicatii ramase. Pot fi utilizati ca adezivi :  SINGLE BOND  SCOTCHBOND N.P..La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic , exact ca la rasinile compozite. Compozitia chimica:  FAZA ANORGANICA (80-84%) este reprezentata de fluoroaluminiusilicati – pentru COMPOMER 2000 F. La DYRACT – fluorosilicat de strontiu  FAZA ORGANICA – monomer de baza : oligomerdimetacrilat asem. Bis GMA, Bis MA diluant : dimetacrilathidroxipropilena cu rol asem. etilendimetacrilatului de la cimenturile foto. Sunt hidrofile, absorb apa. initiator foto(asem.rasinilor compozite). La DYRACT: faza organica este o rasina polimerizabila si alte rasini. Proprietati :  Se manevreaza usor : reologice, vascozitate, adeziunea este medie ;  Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. si C.I.S foto ;  Absorbtia de apa (componenta organica favorizeaza inchiderea marginala - cavitati clasaV) ;  Dilatarea termica are valori mici asem. dentinei 11g/l ; la solicitari mici se mentine in cavitati.

1

Policarboxilat . 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla).S. ZOE + polimer. C.S. EBA . obturatii de baza. C. II dintii temporari. ZOE.  Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) . Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal .Policarboxilat .Fotopolimerizare10 secunde.  Clasa I. 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica . fixari de aparate ortodontice.  Restaurari coronare dinti fracturati . C.  Cariile radiculare . punti. Uscare 5-10 secunde.  Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei .Z. Clasificare : a) din punct de vedere chimic : FOZ . tractiune. 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune.2 Indicatii :  De electie clasa III.S. canal. 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte). Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului . atele. C.O.S. flexiune) bune . 3) Aplicare primer pe smalt si dentina cieca 30 secunde. C.I. 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforma se curata mecanic-perie+pasta pentru profilaxie) . C.F . 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25) .S. C.S. minerale +liant organic: minerale : b) dupa componenta lichidiana : acid fosforic : fenoli: acid policarboxilic: ZOE. Suprafata nu se usuca. 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1. F. 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde.  Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) . clasa IV .I.6). C. 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) . 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX). pentru fixari de coroane. CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita. 2 .F.

3 CIMENTUL FOSFAT DE ZINC OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : P/L : cimentari (clasa I)-particule f.Zn)2. macinare rezultand particule de 20.  tehnica prepararii .. racire lenta. oxid de calciu. 3 . C&B CEMENT (Detrey). ZINC CEMENT (S.2% .S. oxid de aluminiu :2-3% . oxid cupros ( rosietic) . intens acida. sulfat de argint. oxid de magneziu :8. Pe bontul vital nu se aplica. Pot avea priza normala/rapida.5-7. canal . Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90.4% : oxid de bariu.  dimensiunea particulelor .Unele cimenturi contin si 2 mg arsen.6 Atentie !!Bonturi vitale. fine .8%.G.D. aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14.b. Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi. Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc. sulfat de bariu :0.m.White) .  P/L . -acid fosforic:16.1%. Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. oxid de cupru (negru) . HARVARD CEMENT (H. neutralizanti: (Al. oxid de magneziu la 12000 C. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) . argint.20%. PH initial mic :1. Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C). oxid de siliciu :1. Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru.3%.  Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%. Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza.1%. Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de :  temperatura (racire placuta) .  Pulberea : oxid de zinc :90.3% .4-1.  timpul de spatulare.H). obturatii de baza.

Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca. (oxid de cupru.  ARGIL .4 2) optic =opace. la1 ora=4-6minute .  Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) . Inainte : Citire prospect .6 . aparate ortodontice .0.5-1. Timpul de spatulare:60-90secunde. 3) solubilitate mica in apa . la 24ore=6. 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem.5 .  GERMICIDAL KUPFEX. prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul .dentinei). Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice . bactericid. Dupa cimentare devine neglijabila :0. oxalat de calciu. ½ la inceput si apoi restul pas cu pas.Este un izolant bun. 4) PH-ul acid intens initial :1. structura poroasa.05%. 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0. mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. la 3minutedevine3. se incorporeaza pulberea in lichid. 4 . 8) adeziunea : strict mecanica . In mediul bucal si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de carbon carbonat de zinc. mai mare in solutii acide . 9) chimic se corodeaza in mediul bucal.  Reparare modele de lucru. iodoform .K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune.05%(in apa). Proportia :2/1. argint cu efect antiseptic. Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana).9(neutru spre bazic).  Fixarea coroanelor si puntilor dentare. saruri de argint) Denumiri comerciale :  CUPRODUR(Merz) .3%. . dentinei 40-60U. nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (2540). CIMENTURI ANTISEPTICE Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru.metoda clasica . .  Obturatii coronare – dinti temporari . Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal. Indicatii :  Obturatii de baza (cavitati medii ). Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor.  Obturatii de canal+antiseptice :timol.  Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. 10) biologic :au efect nociv in prima faza.3/1. Agitare pulbere . 7) duritatea este asem. iodura de cupru.  KUPFERZEMENT . sulfat de cupru. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen).

Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei.5-1% :  Stearat de zinc :0. ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L . 3) Conductibilitatea termica(izolator bun) . -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol . -Ulei de masline . .1%. ZOE este sensibila in mediu oral. Compozitie:  Oxid de zinc:70%. P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L . P/P cu priza . aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli.  Tehnica de preparare .  Colofoniu :29% . 4) Optic-opace . ramforsare. 5 . provizorii . Sulfat de zinc . Clorura de zinc . Proprietati : 1) solubilitate . 2) PH=7-8(bazic) . eugenolati. -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc.  Acetat de zinc :0. disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). Urme de oxid de magneziu  Lichidul : -Eugenol :85% . Compozitie:  Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. ClasaIV : captisirea cavitatii. Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul eugenolat de zinc Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. Apa . Clasa III :obturatii baza. coeziunea slaba.  Dimensiunea particulelor. Adeziunea mecanica este buna.  Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). Timpul de priza : Factorii care influenteaza :  P/L. 2metoxi4etilfenol=eugenol.5 CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate.

colofoniu. Alta formula : Oxid de zinc70g . 9) Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta).6 5) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ . ulei de bumbac15ml. Lichidul : Polimeri rigizi.  CAVITEC. CIMENTURI ZOE+POLIMERI Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. Eugenol80ml. mai vascoasa ca la toate cimenturile. Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari . 8) Biologic-efect sedativ-bacteriostatic. agitata. Acetat de zinc 0. Indicatii:  obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau +rasini compozite CISfoto+CIS +rasini compozite  coafaje indirecte . Timpul de spatulare:60-90secunde.5g . Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc. Raportul:4/1 – cimentari. acceleratori de priza : acid acetic.  pansamente calmante.  cimentari provizorii. polistiren. Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO).  obturatii de canal . 6) Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare). 6/1 – obturatii de baza. 7) Se corodeaza in mediul oral. eugenol. Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat. Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat). clorura de zinc. rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. FOZ. policarbonati (10%). PMMA. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea. Componenta lichidiana trebuie incalzita.  TEMP BOND(Kerr) .  CARIOSAN (Spofa). Colofoniu 88.5g. Stearat de zinc 1g . 5/1 obturatii. Denumiri comerciale :  KALSOGEN(Detrey) . 6 . parodontale . Componenta solida trebuie agitata. Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa. Mai exista timol(antiseptic).

FOZ . alergic.  In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional . 2-3minute in cavitatea bucala). Oxid de aluminiu :20-30% .  Biologic : sunt bine tolerate . Timpul de spatulare :60-90 secunde.  Au proprietati mecanice asem. Proprietati :  Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) .  Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare .  Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local. Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% . Lichidul : eugenol(40-30%)+EBA(50-60%) . germicid. Se prezinta ca P/L. unii autori spun ca rezulta legaturi ionice.7 Proprietati :  Nu au efect pulpotoxic .  Cimenturi provizorii . P/P. efect cicatrizant.  Obturatii coronare provizorii. Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa . bactericid . Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat.  Au efect cicatrizant. CIMENTURI E.  Asemanatoare ZOE cu polimeri. Lichidul :eugenol+EBA. Oricum valoarea adeziunii este mica.A. 7 . Formeaza punti ionice si de hidrogen. Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic.  Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina.  Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare . Indicatii:  Asemanatoare ZOE. Polimeri :6%. Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. Indicatii :  Obturatii de baza . ). Nu au un efect chelator. ZOE=40MN/m2.B.  Vascozitatea este mai mare ZOE . punti de hidrogen.

policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic.2%(pentru a creste proprietatile mecanice)  Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide.  Apa : 50-605%.1 MATERIALE DENTARE – CURS 7 CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. 2) proprietati mecanice asem. Reactia de priza : Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni. P/L . 1 . DURELON(Espe).Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare. rezistenta la incovoiere=FOZ.  Sistem capsulat.Inainte de utilizare se va agita si incalzi. rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55127MN/m2). Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS). se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). (40%). Compozitie : Pulbere :  Oxid de zinc :50-90% . Denumiri comerciale: BONDEX.  1975-Darton particule de siliciu . Proprietati : 1) reologice : mai vascoase ca FOZ .Depinde de :temp. mediului ambiant .  Oxid de aluminiu :10-40% . Dupa preparare se insera rapid in cavitati.I. in urma prepararii rezulta un film micronic 25 . vulnerabili la apa  Oxid de magneziu :0-10% .  Sistem anhidru(vezi C. In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. CARBOXILAT CEMENT (Bayer). Livrate in 2 clase : pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza. In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare.  Fluorura de staniu :0. FOZ. Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C). Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. coronare. Forma de prezentare :  P/L . rezistenta la tractiune mai mare . fibre de titan (ciment armat)  Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul :  Acidul poliacrilic :50% .spatulare. ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE .S) .

se spatuleaza 30 secunde. siliconi. MATERIALE DE AMPRENTARE Reproducerea in detaliu a tuturor elementelor campului protetic. Timpul de lucru . rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea. se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute. Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop.5-3. 1945-Elastomerii de sinteza(tiocoli. 1933-ZOE. 4) adeziunea este superioara EBA .(CAD/CAM)-Francois Duret.5 minute.  Obturatii de baza . dentina-limfa dentinara . La metale nobile valoarea este mai mica . Istoric: Ceara -1728.05% in 24 ore.2 3) in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc.  Fixare inele ortodontice . : o camera video . punti .Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate). necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare). Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu.1828. Sunt cimenturi donatoare de fluor. Toate sunt materiale cu grad de plasticitate foarte bun dar cu multe dezavantaje. instrumentele se curata foarte greu 9adera de metal). de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura. 5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. Indicatii :  Fixare coroane. 1980-Siliconii de aditie Azi : amprenta optica.2. polieteri). cuticula proteica pe smalt. bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei). Gutaperca -1948.Solubilitatea este de 0.La ceramica adeziunea este inexistenta. calculator ce decodifica si programeaza o masina tip freza ce va prelucra piesa protetica.  Obturatia coronara a dintilor temporari . Toxicitatea este inferioara FOZ. Factorii ce influenteaza adeziunea : umiditatea . Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana. Gipsul de Paris . Secolul XX hidrocoloizii reversibili -1925 -Negocol Utilizarea de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. Acest lucru nu se intampla asa . Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr . Dozarea/Preparare Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata.  Adera de coroane si punti (vezi papila) .  Obturatii de canal . 2 . adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. atele chirurgicale .

placa de baza) .  Sisteme de retentie. 3) Indepartare usor in cavitatea bucala.  rasini compozite. accesorii.  Sa acopere campul protetic. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente. 4) Netoxice. mase de ambalat) . 4) Rezistenta mecanica la rupere . Proprietati secundare : 1) Gust. nervuri. rulouri. 3) dupa gradul de fidelitate  standard . **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru. 4) portamprente speciale :  bimaxilare : totale(IVOCLAR) partiale –Duotrays .3 Proprietatile principale ale materialelor de amprenta 1) plasticitatea sa nu deformeze campul protetic in momentul amprentarii. model 7) Timpul de priza :scurt/modificabil . 5) Stabilitatea dimensionala .  rasini acrilice simple /termo . 2) Fidelitatea (exactitatea) – sa reproduca detalii ale campului protetic .  unidentare . Materiale de portamprenta. 5) Pret de cost scazut. 3) Gradul de elasticitate :pentru ca practicianul sa realizeze dezinsertia .  speciale : bimaxilare :amprenta cu gura inchisa . ramforsare. sa nu se deformeze in momentul si dupa priza . rasini compozite+poliesteri . Clasificare : 1)dupa suprafata de amprentare :  totale .  Marginile rotunde .  partiale . Ea depinde de marimea particulelor si de vascozitate. 3 . argint.  Marginea pana in fundul de sac . banda adeziva. 8) Compatibile cu materialele pentru modele (majoritatea gips. amprenta de hemiarcada (Kettenbach) 2) dupa materiale :  metalice . sange. inel de cupru. rasini compozite. miros placut . cu sistem de racire. 6) Sa nu se combine (chimic) cu saliva. Portamprenta : suport rigid nedeformabil in care se afla materialul:  Rezistente. material plastic  individuale rasini acrilice autopolimerizabile . 2) Preparare usoara . cu/fara sisteme retentive :orificii.  termoplastice (polistiren.  poliesteri (copoliesteri)prin termoformare .

Stents. ZOE. ZOE. d) Elastice ireversibile :alginate. rasini auto/compozite.Stents. alginice. rasini acrilice)+materiale bocoplastice (tehnica la edentatul total :Subroffix. cadmiu/plasa/masa termoplastica :calcinabil (Pandental)-foarte scumpe Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea din cavitatea bucala : Dupa Pogioli isunt : -rigide. Tray-Dent . c) Elastice reversibile :hidrocoloiziireversibili :agar-agarul. siliconice.White. Bucoplastice . 4 .  Semirigide . Mat. protezei totale)  Rigide (abandonate :gips. Adheseal.Deformabile. Gutaperca. Schreinemakers Trays. aluminiu. Inelul de cupru. -semirigide. S. . elastomeri de sinteza Dupa Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide ireversibile :gips.rigide: Dupa Nusbaum sunt -elastice gips. se aplica lampi foto(cuptoare) Denumiri comerciale : TRIAD-Tray . Nu se deformeaza /fractureaza. poliesteri.Modulul de elasticitate este mai mic.  Linguri individuale :din placa de baza (rar). Semirigide b) Rigide reversibile . -elastice. rasini acrilice simple. 2)dupa gradul de utilizare :  materiale elastice (cele mai frecvente) :alginice.4  Portamprente standard : 1) metal :inox/alama /aluminiu + rasini epoxiseturi 1-4.S. usor de adptat pe model . Din poliesteri (Ercoplast) si copoliesteri (Erkont)prin termoformatare rezulta portamprente. La rasinile compozite se livreaza ca placi in stare de prepolimerizare.elastomeri de sinteza.ZOE+Kerr. Ceara. Stents(Tehnologia protezei partiale. Miratray. Kerr. Citotray. Algilack 2) material plastic :polistiren/policarbonate cu/fara sistem de retentie.

rigid. -Gipsul=ipsos+apa.  Snow White .  Substante aromatizante .  Carbonatul de sodiu. ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele . Denumiri comerciale :  Gipsul de Paris . II (110-1150C) hemihidrate Clasa III (120-2000C)gipsuri  hemihidrate . dupa priza (dihidrat de sulfat de calciu-)este casant. semihidrat de sulfat de calciu cu impuritati (anhidrat. Gipsul pentru amprentare : - hemihidrat sulfat de calciu*1/2 apa .modele preliminare) Clasa II-gips pentru modele preliminare.  Timpul de priza modificabil.5 MATERIALE RIGIDE Gipsul Rasinile acrilice simple ZOE GIPSUL DENTAR Proprietati :  Fidelitate. ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru)  hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur . prêt de cost .     hemihidrate=gipsuri moi(amprente.  Borax 1% ce scade dilatarea de priza. potasiu sunt inhibitori de priza Se obtin prin calcinare sau fierbere in autoclave : Clasa I. Clasa IV. netoxic. -Roca =dihidrat . dihidrat) . plasticitate . -Pulberea : = hemihidrat de sulfat de calciu=ipsos .  Bucoffox. talc 4.  Masa de umplutura (creta.5% ).  G77 Odoncia saci ermeticm inchisi.  Acceleratori de priza .  A fost inlocuit de materialele moderne.  Coloranti-albastru de metil.gips pentru amprentare. macinare rezulta o pulbere de  hemihidrat de sulfat de calciu (temp mai mare de 1000 C). Atentie !!! !Nu amprentare Compozitie :  90% alabastru . 5 .  Impression Plaster . se fragmenteaza in fragmente nete Prin calcinare.  Neiritant . V calcinare umeda cu aditia unor produsi la temp mai mare de 3000C. cutii Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Clasificare:  Clasa I. eozina.

se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente. Acceleratorii de priza :(3-5 minute) . Reactia de priza : 1) Are loc o rehidratare(apa ce a fost scoasa) . Reactia de hidratare este o reactie exoterma .  Sulfatul de cupru .6 Dozare/Preparare :  Extemporanee :  Sistemul capsulat(mai putin). 3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa. Dilatarea de priza :0. Borax :4g .  pret de cost. Eozina4-5 picaturi .apa dizolva particulele din pulbere . 4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura omogena)in care gipsul « scrie » si se fragmenteaza in bucati ce pot fi reacolate.3%.  timpul de priza3-5 minute .  Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida. . Proprietatile gipsurilor moi pentru amprentare  plasticitate.  se evita erorile .1-0. toxice .  nu sunt iritante. Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea.  Predozat 100gP/45cm3apa Preparare :  Manual 1 minut . Apa distilata 100ml. Timpul de priza :modificabil Valori initiale mari :10-15 minute . Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare. 2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile. fara incluziuni de aer. 6 . Fenomene fizice : Priza la 24-48 ore./ fidelitate excelente . Priza finala :la 24 ore.  Sulfatul de potasiu4-5% . rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare.  dilatarea de priza este medie . la 1 ora (40-600C). amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) . Acceleratorii de priza :  Clorura de sodiu .  absorb filmul salivar dintre campul protetic si gips .  Solutia Fish : Sulfat de potasiu40g . cea indicata. la 100gP/50cm3apa.

mare-edentatul partial) .  Imbatranire in timp. Sunt scoase din uz.7 Indicatii :  Amprente edentat total (greutate f.(PMMA) . Dezavantaje:  coeficientul de contractie.  Turnarea modelelor –preliminar. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului.  Indepartare foarte dificila:  Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor. RASINILE ACRILICE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. materialul este spalat de saliva. dispozitive coronare de substitutie.  Volum mare in cavitatea bucala. 7 . DURACRYL . totala. ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista. ca baza protezei .P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. coroane partiale.  Ambalare(tehnologia protezei totale).  Portamprente individuale . reconstituiri corono-radiculare. Dezavantaje:  Manipulare dificila.  pret de cost crescut.  efectul iritant local. MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata).f.  Amprentarea clasica(inel de cupru+supraamprenta de gips) .  Reparatii-proteza partiala.  Amprente necompresive la edentatul total maxilar.  manevrare dificila.  Amprente coroane+corpul de punte (tehnologia clasica de obtinere a puntilor din elemente separate) . Se contraindica campurile mandibulare . soclul modelului . Indicatii  Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii. lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac.

de culori diferite .1 MATERIALE DENTARE – CURS 8 MATERIALE SEMIRIGIDE (RIGIDE IREVERSIBILE) PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. ulei de in 65 . Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE. ulei de masline16% .pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale. cresc plasticitatea. Pasta ZOE contine : Pasta alba : oxid de zinc 80% . usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei.eugenol. guma arabica16% . apa1p. ocru). caolin) – scade fluajul. lanolina 9p . Forma de prezentare : sistem P/P. 1 . Pasta bruna : colofoniu 20p . granulatie foarte fina).  Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta. Pasta alba : oxid de zinc 27p . A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. Clasa II. Rolul elementelor componente :  Eugenolul este iritant. Denumiri comerciale : REPIN .inchisa (maron. ulei mineral 16% . Eugenol 6p. Sunt : Clasa I – pentru amprentare.in tuburi metalice. Compozitia chimica : Pasta alba. KELLY’S PASTE . IMPRESSION PASTE . clorura de magneziu1%.Initial au fost folosite ca ciment chirurgical.  Uleiurile neutralizeaza eugenolul. mustar. scade timpul de priza.ZnO bruna. CERO-PLUS (nu contine eugenol) . ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. acetat de zinc 19% . alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna . LURALITE. masa de umplutura (talc. Pasta bruna : eugenol56% .

 Local nu au efect toxic. cu spatula metalica.  Cimentari provizorii(coroane.  Stabilizarea sabloanelor.01 mm. maini. Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc .  Fidelitate ideale 0. Sabati. Recomandari practice :  Vaselinare tegumente .  Rezistenta mecanica. aplicare in linguri individuale. Acceleratori de priza:  Apa  Clorura de magneziu .tehnologia protezei scheletate .  Aderente de portamprente. spatulare 5-10secunde.  Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) .  Nu se toarna imediat modelul.  Manusi asistenta .  Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels. se prepara curent prin tehnica spatularii. ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat . caustic. Zn(OH) 2 +2R-COOH R-(COOH) 2 Zn+H 2 O. tegumente . Proprietati :  Plasticitate . iritant . Avantaje :  Fluiditatea.2 Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) .  Stabilitate dimensionala buna . modificari dupa priza 0.  Inregistrarea relatiei de ocluzie.  Timpul de lucru suficient . Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine. punti). Inhibitori ai prizei :  Glicerina (prelungeste timpul de priza).  Acetatul de zinc.  Indepartare urme pasta :neofalina .  Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) .  Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) . nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate Indicatii ZOE :  Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala). duritate bune .1%.  Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) . consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic.  Dezinfectie (hipoclorit1-2%) 2 . poate fi modificat .

oleic ce confera fluiditate . palmitic. Dozare/Preparare : Strict extemporaneum . MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi).  Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica . Xantigen . pentru a impiedica socul termic.  Coloranti. gutaperca intra in compozitie Ceara. Rasinile naturale : copal.  Aromatizanti. la caldura ele devin plastice. Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. Compozitie :  Amestec de ceruri. Batoane(20-50bucati) Maron. Kerr gri:53-54ºC – portamprenta. rasini. Colofoniu (rasini sintetice)  Carnauba 4% (ceara vegetala) . Ceroform . masa de umplutura. Kerr verde :50-51ºC. verde cu intervale de plastifiere diferita. Formula Stents  Copal 28% . proprietatile mecanice. Denumiri comerciale : Stents . Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC .  Coloranti. Kauri (40%). gutaperca. materiale bucoplastice . ceara. gutaperca = material de amprenta : macheta. Stents. scad aderenta.  Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack.3 MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate . Exact Compound. Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice 30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara. coloranti.  20-22% acid stearic. Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala . mai mult de 70ºC se ard elementele componente. gri. 3 . ex:Reprodent (contine cupru). Acestea confera plasticitate.inchidere marginala .  Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea .  Masa de umplutura: talc:5-9%. Kerr. amprenta cu inel .Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) . Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric.  Stearina 2% ( confera luciu) . si in compozitia materialeor bucoplastice.

Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului.  Pentru obtinerea lingurilor individuale . ceara de albine . Ex-3N Gold. Rezinoplast. Indicatii :  Amprenta clasica cu inel de cupru . Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii .5g. MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale . au  Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE . Ulei de parafina 7. colofoniu /Shellack.  Plasticitate mica .  Rasini sintetice . se dozeaza extemporaneum . Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) . 4 .4 Proprietati :  Rigide la temperatura mediului .  Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) .  Rasini naturale. tuburi metalice.5g. iritant. Adheseal .  Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) . parafina .  Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala).testele Herbst .  Nu au efect toxic. Shellack5g. Dupa racire se contracta 2-3%. se prepara usor.  Coloranti. Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant.  Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. valoare  Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica. Rezinoplastul: Colofoniu 82g. Ceara de albine 5. Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii . Recomandari practice : Plastifiere la temperatura indicata . Denumiri comerciale : Dentiplast . se evita amprentarea supraextinsa.  Amprenta antagonistilor (rar) . Compozitie:  Ceruri. Inserare amprenta cu presiuni blande .  Fidelitate medie .

 Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin). ftalat de butil 8% cu rol plastifiant . ele grabesc vindecarea osoasa. HIDROCAST .rezistenta la compresiune in primele 15 minute – 2MPa se comprima 60-80% .nelimitat in cavitatea bucala . 5 . alcool etilic.  Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor . COE-CONFORT. Recomandari practice :  Racire intensa . fluajul are valori mari .Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. in cuburi de ghiata. ideal 34-38ºC. FITT . P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil. contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile. dupa 1 ora scade .  Dezinsertia /transportul cu mare atentie. Compozitie : Pulberea : copolimer al M. Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic (prepo-.  Fidelitate foarte buna 25 . IVOSEAL. Lichidul : amestec de ester acid carboxilic .N.Amprenta poate fi corectata.  Proprietati mecanice : duritate la 24 ore . Proprietati :  Stabilitate buna . postprotetic) pentru vindecarea anatomo.  Redevin rigide sub actiunea apei (racire) .  Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime.  Turnare rapida a modelului. Indicatii :  Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare)  Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy . Se aplica proteza in care se aplica materialul.5 Proprietati :  Excelente-plasticitate. MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE (CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA) Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple . propro-. Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL . histofiziologica a campului protetic.

Ireversibili . Forma de prezentare : Chitoasa in cutii.  Stabile chimic . Clasificare : Hidrocoloizi reversibili . Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. Polieteri.  Fidele .R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel).  Apa 75-80% 6 .rebazare . SURGIDENT (Lactona). HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H.  Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) .extrasa din agele rosii.  Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala . Gelificarea la 30-50ºC . Tiocoli . seringi.6 Conditii de lucru :  Netoxic . ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea . batoane. Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza . grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie . Dimensiunea particulelor este micronica.  Rebazare temporara. Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. MATERIALE ELASTICE In tehnologia protezarii vezi clasif. Bratu . Lichefierea are loc la 70-100ºC. Elastomeri de sinteza : Siliconi . tuburi.  Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor. Compozitia chimica:  Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil. Indicatii :  Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore . in general aceste materiale sunt fidele. AGARLOID(Van R). Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) .  Amprenta functionala (metoda indirecta ).

pamant de diatomee. talc. puntii (ca material de amprentare. punti (moderne) Dezavantaje :  Aparatura si dotare auxiliara mai complexa . gipsuri extradure.  Necesita turnarea modelului in primele 15 minute . Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui . silice. si dupa racire :0. duplicarea modelului de lucru .  Predozat : livrat in tub/seringa :exact.  Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie. mentol. durere. Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere. argila.55 .:IMPRESEPT (Espe). Dezinsertia dupa o racire lenta. Dozare/Preparare :  Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) .  Stabilitate mica (pierd apa).  Fidelitate :reproduc detalii micronice .3 : asteptare (in lingura speciala). sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi(rapid/lent). disconfort. in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta. coroane . Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare. Rol inhibitor al prizei gipsului. Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid. sistem de racire. timol. cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) . se deshidrateaza :SINEREZA . 7 . coroanelor. Aplicare cu presinui blande .  Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale .  Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0. Baia nr.5% .1: la 100ºC se plastifiaza.  Electie :proteza scheletata .2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1. Baia nr.Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande.65-0. Alte formule in care apa 75-81%. Borax 0. sunt superioare alginatelor .5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile). Baia nr. inferior elastomerilor.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol).(linguri.7% .7 Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% . portamprente.  Amprenta in edentatia partiala . bai modulare.2 :la 63-70ºC depozitare . Turnarea modelului (gipsuri dure. superdure). mixere) . Proprietati :  Pierd apa . Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili). Indicatii :  Tehnologia incrustatiei.  Risc de soc termic. Apa 83-85.

de studiu. Alginatele sunt cele mai dese materiale folosite in cabinetul stomatologic.5-2%. sodiu). Dolder 1940 acidul alginic prin derivatii saisaruri pentru compozitia materialelor de amprentare (saruri de potasiu. Prin amestecul lor rezulta o solutie(sol) care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile.amprenta anatomica. fluorura de sodiu:0. Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont).  lichidul : apa/ apa distilata.rapide. Forma de livrare: pulbere in pungi. apa. pulberi. Compozitie: pulberea: alginat de potasiu 10-12%.amprentare inlay + coroane. pamant diatomeic). edentatia totala). Palgat (Espe). Ypeen (Spofa). Ortoprint (Zermack). Reprezinta principalele sulfat de calciu:10-12%.  pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile. Jeltratrec (Caulck SUA).  clasa C .  clasa B . glicoli. apa distilata. carbonat de clciu.1 MATERIALE DENTARE -CURS 9 HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI(ALGINATELE) Wilding.amprente preliminare (edentatia partiala.normale. dupa utilizare:  clasa A . plastic ermetic inchise. Forma de prezentare: -pulbere/lichid. aromatizanti. masa de umplutura:74-78% (talc. Alginoplast (Bayer).  clasa II . Zelgan 2000 (Detrey). Clasificare: dupa timpul de priza:  clasa I . silicat. Algodent (Rom). reactante ale pulberii. cutii metalice. aditivi: fosfatul trisodic. elemente Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciualginatul de calciu + sulfatul de sodiu 1 .

alginate clasa I . influenteaza granulatia.  plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica.4-7.  predozat:Palgat (Espe) Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa.(se adauga neutralizanti .  flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%.8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2)  rezistenta la rupere:350-600g/cm 2.  amprente pentru antagonisti.  rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili.  masa inerta: determina dispersia pulberii in apa(pamantul diatomeic).  amprente in ortodontie. Dozarea ochiometrica: pentru maxilar:2 linguri.  fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii. sulfat de potasiu). produsi secundari.2 Rolul elementelor componente:  sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului.5 linguri. se pastreaza in locuri uscate.  amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili .  indicatorii(Ortoprint) isi schimba culoarea cand rezulta gelul de la alb la roz. Indicatii:  amprente anatomice pentru modele documentare.SUA). confera rezistenta materialului si rigiditatea. leucoplast) Timpul de priza 4 minute.  timpul de gelificare 3 minute -clasa I.  timpul de priza este incetinit (prelungit) de fosfatul trisidic care reactioneaza cu fosfatul de calciu rezultand fosfatul de calciu si sulfatul de sodiu.3.  pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza.(alginate clasa II. creste vascozitatea. se spatuleaza in bol de cauciuc.  talcul.1 minut. mediul ambiant. cantitate crescuta de apa. fluajul. rezistenta. este influentat de temperatura. rezulta un gel cu retea tridimensionala alcatuita din lanturi de alginat legate de ionii de calciu iar in ochiurile retelei se gasesc particule de alginat nereactionat.  solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline. apa. tehnica de spatulare. 3-5 minute . Dozare/Preparare:  extemporanee.  amprente functionale (numai proteza partial acrilica). 2 .  fluorura de sodiu: scade aderenta materialului determinand usurinta in demularea amprentelor. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizarea ei Proprietatile materialelor elastice alginice:  au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare. carbonatul de magneziu: scade aderenta.  amprente preliminare pentru edentatul partial si total.30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri.sulfat de magneziu.. Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive.clasa II. pentru mandibula 1.

dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile. AMPRENTA COMBINATA H. mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips. se mentine la 60-700 C timp de 10 minute. timpul de spatulare 1 minut. se realizeaza imersia 10 minute. mai buine se aplica rulouri umede.  dozarea si tehnica spatularii.I.  turnare model imediat.  tehnica este relativ comoda (SUA tehnologia incrustatiilor). se mentine pe camp 3-4 minute pentru gelificare dupa care se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna.  conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente.  dezinfectia amprentei cu hipoclorit de sodiu 1%. Tehnica de lucru: agar -agarul se plastifiaza la 1000 C. indicata in tehnologia coroanelor si puntilor in urma combinarii celor doua materiale rezultand un material cu o fidelitate crescuta asemanator cu elastomerii de sinteza.  dezinsertia: dupa pierderea succiunii. se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard. R.  se conserva amprentele in mediu umed.R. in 15 minute.  timpul de priza este scurtat la 3-5 minute.  nu se introduc amprentele in bolul cu apa.3 Recomandari practice:  respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa.  pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei. Avantaje:  simplifica tehnologia de amprentare cu agar-agar cu sisteme speciale. peste el se va insera alginatul din lingura standard. Se toarna modelul rapid. extradure. agar-agarul se aplica cu seringa pe bont.  la aplicare pe campul protetic presiunile vor fi blande.  aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm.  demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza initiala a gipsului. urmand a se turna un model din gipsuri dure.  igienizarea amprentei cu ajutorul unui jet de apa. cu H. 3 .  gipsul modelelor este mai compatibil cu agar-agarul.

 cu vascozitate mica (clasa IV). catalizatorul este un peroxid al plumbului. Neo-Flex (Surgident). inhiba vascozitatea.I) sau tuburi metalice (genII). Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79. ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI) Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I). Actuala). Permalastic light si Permalastic body. Rolul elementelor componente:  acid stearic.  alte substante 2%. Acceleratorul:  peroxidul de plumb 78% (initiator). plastifiant.  cu vascozitate medie (clasaIII). pasta-pasta (gen. 4 .4 ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice ireversibile. oleic : plastifiant. Produse comerciale: Permalastic (Kerr) utilizat in amprente functionale la edentatul total (tehnica Schreinemakers).  silice fine : influenteaza elasticitatea si creste rezistenta mecanica. Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15.7%.4% cu rol de liant.  oxidul de titan confera culoarea. Unilastic (Kerr). Pasta se livreaza in tuburi metalice.5%. 1.  polieterici. miros de sulf. fluida ce se vor combina dupa dorinta medicului. stabilitate dimensionla excelenta.  ulei 16. cu consistente diferite :mare.  cu vascozitate mare heavy-body (clasa II).  siliconici.  sulful 3. Clasificarea elastomerilor:  polisulfurici(tiocauciucuri). manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen. Clasificarea ADA si ISO:  chituri (clasa I). materiale cu fidelitate. frecvent culoarea este alba. elasticitate. medie.8% (plastifiant).

punti. mai putin ca siliconii de condensare. stabilitatea dimesionla este excelenta. preparare prin spatulare in primele 10 secunde pana se inglobeaza si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica in portamprenta individuala. Proprietati:  insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse. Reactia este exoterma rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob. temperaturii acceleratorului.  in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0. Sunt materiale cu vascozitate mare. Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb  vulcanizare cu etapele de initiere. coroane. mai putin ca polieterii.  mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei. propagare. cantitatea de accelerator.25% in prima ora!!!!!. pe hartie cerata prevazuta cu o scala gradata de la 1 cm la 14 cm. nu se imbiba cu apa. manipulare rapida). Predozat (mai rar).(preparare. 5 . intrerupere...  au un miros dezagreabil.  nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic. Extemporaneum:  pasta/accelerator = 1/1. Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid.  pe placute de sticla.  nu pierd apa .  sa se respecte proportia elemetelor componente. timpul de lucru 7 minute.  vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare.  amprente pentru incrustatii. prepararea. Indicatii:  amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate. Timpul de lucru este scazut datorita: mediului ambiant(vara). amprentarea.  amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers).  produsul se mentine in los uscat. 2.  se pot turna mai multe modele. Recomandari practice:  turnarea modelului in prima ora.5 Dozare/Preparare: 1. Local:  nu au efect toxic(peroxudul de plumb se consuma in reactie). La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie.

octoat de staniu. Zafo (ketenbach). suspensie de ortosilicat de etil. mirosul neplacut. Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa.6 2. Coltex fine Silasoft. Silicea . medie. patare haine. Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene). Elastomerii siliconi de condensare Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu. protectie). oxid de crom.alcool) Reactia de priza: octoat de staniu polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil  cauciuc siliconic + produsi secundari (alcool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie. pasta-pasta (gen. Catalizatorul. fluida. semifluizi 75% pentru cei chitosi. Siliconi cu vascozitate medie: Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren verde (Bayer). masa anorganica: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii. Xantopren bleu (Bayer). ELASTOMERII SILICONICI au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici(deformarile remanente. Coltex M (Coltene) Lastic 55. timpul de priza crescut. Sta Seal (Detax). Moderne). Forma de prezentare: Siliconi de: condensare(reactia de condensare) aditie (reactia de aditie) Sistem: pasta-lichid (genI). bioxidul de titan le confera vascozitate.are loc o reactie de reticulare rezultand un cauciuc sintetic si produsi secundari (volatili. rigiditate. Silaplast (Detax). acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan  silicon de aditie 6 . oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen. Intre gruparile HO. Sicaform. flacoane. In: tuburi metalice.

injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. Provil. Indicatii: 7 . Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta.  flexibilitatea este inferioara siliconilor de aditie. Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol.  modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute. Exista si siliconi hidrofili :Ex: ORANWASH (Zermach) .3-5 minute. nu se dizolva in solventi organici. Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji . !!!!!Grad de redare foarte exact.7 Forma de prezentare: pasta-pasta. se aplica in seringa. Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale. etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula.  stabilitatea dimensionala este buna (nu pierd apa prin sinereza). Proprietati:  geluri hidrofobe. Permagum (Espe).05% deci sunt cei mai fideli.  elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model. Imprint (3M). placute.  timpul de lucru . consistente: medie frecvent semifluizi.  au vascozitate crescuta.turnare modele din gips. Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1.  grosimea ideala 2-3 mm poate fi dirijata prin adaugarea de stopuri pe suprafata interioara a lingurii.  timpul de priza.  siliconii de aditie:24 ore . apa.  contractiile la cei de condensare sunt mai mari ca la tiocauciucuri.0. Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat.Japan). nu se pot electrodepune amprentele.  nu au efect toxic local.6-8 minute (include timpul de lucru). energice 45-60 secunde rezultan o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid. Tehnica spatularii: miscari circulare. se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. President (Coltene). Reprosil (De Trey). se realizeaza orificii in masa siliconului chitos.  rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri.

 se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise.  se contraindica conservarea in mediu umed. Permadin . Schmidt (1969)-Espe.  sunt materiale vascose. Polygel . Ramitec . POLIETERII W. Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil(sulfona aromata).  amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi).  daca se toarna mai multe modele . Proprietati:  sunt materiale hidrofile.medie. 8 . polieteri.inregistrari ocluzale. 3.  timpul de spatulare:35-55 secunde. Nu siliconi de condensare.  timpul de lucru:cel mai scurt dintre elastomerii de sinteza. Forma de prezentare: identica cu elastomerii siliconici :pasta-pasta in consistenta unica / doua / trei. Masa inerta. Dozarea/Prepararea:  identica cu elastomerii siliconici. coroane partiale: siliconi de aditie.  timpul de priza:5-6 minute.automixing.  !!!!!!!! inlay.  valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie.8  toata gama de amprente in tehnologia protezei fixe.!!!!!!!!! Recomandari practice:  sunt contraindicati la cei alergici. In urma combinarii guparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia dereticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop.  stabilitatea dimensionala buna.  se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare.medium + light. Denumiri comerciale: Impregum . nu se electrodepun !!!!!!!!!!!!  au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor. primul model este cel mai bun. tiocauciucuri. Plastifiant.

Adrenalina. Dezavantaje:  polimerizarea nu e uniforma marginal datorita salivei.  dezinsertia lenta in prima faza. se modeleaza marginal apoi se fotopolimerizeaza.  materialul trebuie depozitat in locuri intunecoase. rasina medie se aplica in lingura transparenta ce se insera pe campul protetic. Se contraindica:clorura de zinc. cervical. substante vasoconstrictoare:Alaun.  pregatirea si aplicarea rapida pe campul protetic. Recomandari practice:  uscare impecabila a campului protetic. Mod de lucru: rasina semifluida se aplica pe bont.  efect iritant local datorita catalizatorului. Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile dar exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei. glutaraldehida. in acelasi ax.  dezinfectie cu spray clorurate. santuri pentru fuga siliconului semifluid pentru a evita deformarile laterale.  reactia exoterma :2-30 C.  nu se conderva in mediu umed. indepartarea mecano-chimica. subgingival.  turnare model la 1 ora.  pregatirea santului gingival pentru amprentare. energic in faza a-2-a.  tehnica necesita o lingura transparenta. 9 . mentinerea sub presiune uniforma alor. MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE ELABORATE de Caulk si Genesis. Pe baza de rasini compozite: poliuretandimetilmetacrilatul rasina este sarjata cu bioxid de siliciu. timpul de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice.  aplicarea de adezivi pe inel metalic si pe lingura (tiocauciucuri). rasini in 2 consistente: medie si semifluida. Efedrina5%.  aplicare in portamprente cu retentii.9  flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri. grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor.  la amprentele in dublu amestec se prelucreaza amprenta primara interdentar.

 Pret de cost rezonabil.5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare.  Se contraindica sculptarea lui prin adaugarea acceleratorilor de priza(scad proprietatile mecanice). Indicatii :  Modele anatomice. Proprietati:  Plasticitate. Dezavantaje :  Dupa priza rezulta o structura poroasa . GIPSURILE NORMALE Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare . cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza.  Socluri . rezultand un ghips friabil . SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU.  Respectarea proportiei P/L .2-0. fidelitate bune.4% .  Proprietati mecanice slabe . Frecvent metoda extemporanee .  Solubulitatea mare fata de alte materiale . de studiu. dintii antagonisti . preliminare. .  Fixarea modelelor in articulatoare.  Modele lucru protetice pebntru reparatii . 100gP/40-50cm 3apa.hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale.1 MATERIALE DENTARE – CURS 10 MATERIALE PENTRU MODELE clasa II . Particulele sunt filamentoase.  Se contraindica spatularea (mai mult de 1.  Timpul de priza :5-30 minute .  Se contraindica turnarea modelelor de lucru.  Rezistenta mecanica 9N/mm 2  Valorile dilatarii :0. Tehnica spatularii sau a saturatiei progresive. aciforme. rezultand o pasta ce se introduce prin metoda vibratorie Recomandari practice :  Se contraindica adausul de acceleatori de priza .

Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici. granulatie fina. punti dentare. BEGO DUR (Bego). abraziune raman intacte marginile preparatiei. proteze partiale. MOLDANO (BAYER). sine parodontale. absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare .  Dilatarea este de 2 ori mai mica (0.1%) . proteze totale. Proprietati mecanice: Au valori mari.2    Hemihidrate . compensatori de contractie) . Valoarea dilatarii mica =0. DURALITE (Degusa). rezistenta la rupere. Pulberi de culori diferite.  hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti. 2) metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde. socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV).01%. ale bonturilor. absorbtia apei intre particule este mult mai mica. Deshidratarea din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC. rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare .apa sau 5P/3L . obtinandu-se particule foarte fine. Proprietati:  Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale. Indicatii : Modele de lucru (coroane. Dozarea/Prepararea : 1) gipsuri clasa III/clasa IV –extemporanee. incovoiere. in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un  hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale). duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. timp de spatulare 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau vibratorie . dinti antagonisti.  Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor). GIPSURILE EXTRADURE Cu proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) . prin tehnica spatularii manuale 3 vol. clorura de calciu(30%). Spatulare in bol de cauciuc . . GIPSURILE DURE   Denumiri comerciale .) .P/2vol.  Se contraindica acceleratori de priza. aparate ortodontice. clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri.

C). dimensiunea particulelor. Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu rasinile acrlice simple. metalo-ceramica. MOLDAROCK (Bayer) . EPI (De Trey) . . Forma de prezentare : P/L . raportul P/L. 1) din dihidrat de sulfat de calciu. II. cu celeasi proprietati . Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii. Puritate maxima. care prin calcinari succesive ajunge fosfat de claciu ce este tratat cu acid sulfuric .(Kerr) . Proprietati : Atinse la 24 ore . Produse comerciale : VEL MIX . ce au coeficienti de contractie mari. Proprietati : Vezi cele super dure.S.priza are loc in 20-30 minute b) in timpul 2 se toarna soclul. P/P . tehnologia metalocompozita. tehnica spatularii. Fosfatul brut +acid sulfuric gips sintetic.2-0. coroane supraecuatoriale. De exemplu :gips dur pentru cele extradure/gips normal pentru gipsul dur. RASINI COMPOZITE    Modele de lucru . difera dilatarea :0. HIGH-TECH. Prêt de cost substantiale . coroane partiale. Absorbtia apei mai mare . Modele de lucru cu bont mobil.4% similara cu cea a gipsurilor normale rezultand modele pentru Co-Cr si Ni-Cr. 2) din gipsurile chimice ce rezulta din produsele secundare ale acidului sulfuric. Turnarea modelului se realizeaza ideal in 2 timpi : a) arcada din gipsul dur (extradur). cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru . GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai. aceleasi indicatii cu modelele super (dure) . tehnologii moderne ACUTRACK (D.) sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice 9modele de arcada metalo-ceramice). FUJI ROCK(G. ZEISER I.3 Timpul de priza este influentat de temperatura.

Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) .Sunt folosite pentru modele didactice.  Modele cu bont mobil unitare. AMALGAMELE (CU. b) s-au utilizat episodic (coeficient de dilatare mare . S-au folosit cimenturile FOZ sau SILICAT.  Coeficient de contractie 0. BLUE STAR(Giebach Dent) .Se contraindica turnarea :tiocauciucurilor si a hidrocoloizilor.  Timpul de priza = 3 ore . vascoase.1-0. MATERIALE METALICE Pentru a creste proprietatile mecanice ale materialelor nemetalice.  Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical cu freza . DIEMET (are cupru). Indicatii :  Modele sectionate . AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag .25%) .  Rezistenta la temperatura de lucru .05%.  Muchiile raman integre (mai mult ca la gipsurile dure) . risc de deformare . au fost utilizate atinci cand nu aparusera alte materiale. istorice . necesitau amprente numai cu inel de cupru. CIMENTURILE DENTARE RASINILE ACRILICE SIMPLE Exemple de cimenturi dentare silico-fosfatice pentru modele de lucru: PETRALITE .4 Proprietati:  Duritate 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure. d) indicatia de electie : zona de sprijin PM-M. 1. CERAMIC CEMENT . pot fi turnate amprente cu elastomeri siliconici + polieteri 9de aditie). nnu se mai utilizeaza deoarece : a) necesita neaparat o amprenta unidentara cu inel . Ele adera de amprenta. MODEL CEMENT.) dadeau modele mici . . prêt de cost crescut . dificultati in fularea lor in amprenta .0. c) metoda laborioasa (timp de priza lung) . Prezinta valoare istorica . Rasinile acrilice simple datorita proprietatilor dezavantajoase (vezi curs ant. timp scurt. Tehnologia modelului de lucru.

cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) . intervalul de topire:96-102º C .  Uscare .  Incalzire usoara pentru a evita solidificarea brusca a materialului pulverizat . Avantaje :  Tehnica de lucru mai simpla .  Rezistenta la abraziune mai mare ca cea a gipsurilor dure . solidificarea 140º C. model de lucru la coroana stantata (patrice) .  Electrodepunerea 10-12 ore . Sn. 3.5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare rezultand calitatile modelului de lucru . Se pulverizeaza toate amprenele siliconice. 4. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta) Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC.  In amprenta pulverizata se aplica materialul de completare :gipsuri dure. Zn) . Pb) . uscare. rasini metaloplast) rezultand un model de lucru cu proprietati mecanice crescute.5 2. SPENTZ (FeS. MATERIALELE TERMOPLASTICE Tehnica de lucru :  Igienizare . H. Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala. Zn.intervalul de topire :110-120ºC . Conditii de lucru :  Temperatura mediului ambiant 22-37ºC . rezistenta la abraziune este mica in special in etapa de adaptare a pieselor protetice.  se obtin datorita electrodepunerii cationilor de Cu.. turnarea placilor protetice.in interiorul ei se pulverizeaza metalul lichefiat din butelii in grosime de 0.  Stratul electrodepus . Temperatura de lichefiere:180º C .2% . Dezavantaje : Proprietati inferioare modelului galvanic. incalzire) .  Pulverizarea amprentei cu viteza si doua guri de intrare . superdure. . Bi.MODELUL GALVANIC:  procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru .R. gipsuri sintetice.  Toxicitatea este inferioara solutiilor electrolitice (vezi model galvanic) . Amprentele se conditioneaza (igienizare.  Stabilitatea volumetrica buna :0.  Dezinfectie . ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model.1-1. NU SE PULVERIZEAZA AMPRENTELE LUATE CU H.5-1 mm.I.  Fidelitatea. ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb.R. dezinfectie.  Incalzirea buteliei .  Grosimea stratului 0.5 mm. Ag sau ni ca urmare a disociatiei electrolitice acide sau bazica ce se produce in baile galvanice. comparativ cu cele din gips dur (Moldano).. duritatea bune ..

Alta formula :  Cianura de argint 30g . Cu. Ag. metalo-compozita.2-0. stabila.  cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru . prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de lectricitate sau aplicarea solutiei coloidale ale metalelor electrodepuse (Cu.  Stabilitate volumetrica. 2) legarea amprentei la electrodul negativ al baii . in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips. 4) electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore . Ag). 1) amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice . coroane partiale. se toarna materialul de completare Indicatii : Inlay.  Acid sulfuric 42g . la catod. tehnologia metalo-ceramica. .  Apa distilata 600ml.8-6 V si 6-10mA . duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite . Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. Tehnica de lucru . 3) conectare la curent tensiune si intensitate scazuta.  Carbonat de potasiu 4g . Conditionarea amprentei. coroane ecuatoriale.  solutia electrolitica este pura. 5) control. Solutii pe baza de pirofosfat de cupru cu capacitate dedispersie mare Solutii pe baza de cianuri cu capacitate de dispersie foarte bune.3%.se aplica amprenta .  in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2. compozitie simpla .  se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa.  Cianura de potasiu 40g . buna conducatoare electrica.  sulfatul de cupru disociaza .  Hidroxid de potasiu 3 g Capacitatea de dispersie este foarte mare si sunt foarte toxice. Formula Derman  Sulfat de cupru 156g . rasini) .  2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem(Ni. Fe) . Avantaje :  Fidelitate crescuta .  se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru . Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica.6 Instrumentar :  Baie galvanica din material plastic/sticla . 6) daca e bine. examinare .  Contractie 0.

.  Dupa racire sa prezinte o faza rigida. CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati :  Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont . ozecherita. cu utilizari restranse. rezulta un amestec omogen. are culoare bruna. CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte. Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina. nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model .1 MATERIALE DENTARE – CURS 11 MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice. Ceruri animale : cu utilizari restranse Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. proprietati esentiale pentru obtinerea piesei protetice exacte  Sa arda fara reziduuri(cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului.  Stabilitatea fizico-chimica . Compozitie : 1.  Intervalul de topire :47-71ºC . Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC.  Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala .  La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) . Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) . sa nu se combine cu materialele pentru modele (pentru a se indeparta usor) .  Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice. animale. nu exista riscul de fisurare. Parafina :  Hidrocarbura cu numar crescut de atomi . cerezina. 2. vegetale) obtinute prin topire/racire .  Sa nu aiba efect toxic local .  Intervalul de topire :60ºC. minerale. Ceara de albine : UV  Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba.  Se obtine prin distilarea titeiului .  Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire .

casanta .2 Ozecherita :  Se obtine din depozitul de titei .= 37-63ºC) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci.  Hidrocarbura liniara/ciclica purificata. Ceara Carnauba :  Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor . SANDARACK. este prezenta in compozitia cerurilor tari.=100-150ºC) Ceruri parafinice 2.  Intervalul de topire :60º C .  Casanta . Ceara Candelila  Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee)  Influenteaza topirea=68-75ºC . plante. CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. Cerezina :  Se obtine din distilarea titeiului brut .(I.Ceruri polietenice .  Are culoare verde-cenusie . are culoare bruna.T.  Este dura. purificare   Galbena cerezina (incolora)  Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) . DAMMAR SACAZ .T. duritatea .  Intervalul de topire influenteaza plasticitatea. Rigida . CERURI SINTETICE Au utilizari limitate 1.Ceruri polioxietenice(I.  Intervalul de topire :6-90ºC. . Ceara Montana :  Se obtine din lignit. plasticitatea amestecului .

laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung. CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari . Ceara Carnauba 25p .  Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali .  In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu I. galbena.  Intervalul de topire=300ºC. Indicatii :  Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale . COPALUL :  Se obtine din fosile .  Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor . cofrare.  Dura.  Dura.T = 43ºC .  Sa nu se combine/coloreze model/tipar.8 . 1. casanta .17/lat. Compozitie : Ceara tare : Ceara de albine 50p .  se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece). Oleum susan 5p(dizolvare) . Terebentina 15p(plastifiant) .  Adera . Proprietati :  Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala .  Sa fie eliminata cu usurinta din tipar . .Ceara pentru macheta protezei acrilice  roz.3 COLOFONIUL :  Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei .  Intra in compozitia cerurilor pentru lipit. pentru a conferi rezistenta. Cinabru 5p(colorant) Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Carnauba Are Ceara de Albine 75p .  Indiguire.  Confectionarea bordurilor de ocluzie.  Batoane pentru model corpuri de punte.

corpului de punte. Sub forma de batoane. Compozitie :  Ceara de albine10p .  Parafina 35p. conectori. Ceara Ivoire  Pentru coroane acrilice . . Macheta coroanei acrilice. Indicatii : Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte .4 2.  Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. 4. Compozitie :  Ceara de albine 55p . Permit o excelenta individualizare a modelajului.  Cerezina 20p .  Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii. Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale .  Parafina 30p .  Ceara Carnauba 10p .  Ceara Carnauba 10p . cresc valorile contractiei.  Coloranti Indicatii :  Modelare macheta coroanei. sisteme retentive) Aderenta. nedeformabila. 3.  Ceara Damar 10p .  Ceara Carnauba 30p . tipica dentinei . Tare/moale. Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi . blocuri/placute. Compozitie:  Ceara de albine 55p.  Alb-galben. macheta puntii din elemente unite. dura datorita elementelor componente.  Parafina 33p . Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete.  Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37ºC) .

5
Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi, conectori, crosete, plase pentru sei. Ceara topita se introduce in seringa, plasate in tipare, racire.

MASE PLASTICE Utilizate sub forma de :  Rasini acrilice simple ;  Mase plastice ;  Rasini fotopolimerizabile Masele plastice : Policlorura de vinil Poliacetat de vinil Polistiren. Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei scheletate :baza, crosete, sisteme retentive, conectori, sisteme speciale=culise ; macheta prefabricata pentru corpul de punte, coroane provizorii, cape de protectie, tije pentru canale de turnare, macheta coroanelor, puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita, metalo-ceramica, punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant ; Ard fara reziduuri ; Confera scaderea contractiei; Ergonomice; Pot fi asociate cu ceruri. RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC; PALDISCK LG. Caracteristici :  Se contracta dupa polimerizare mai putin ;  Nu dau reziduuri dupa ardere ;  Precizie mare in modelaj ;  2 consistente:vascoasa/pastoasa, fluida;  Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung ;  Arderea fara spargerea tiparului ;  Livrare sistem monocomponent;  Sunt transparente;  Timp de manipulare nelimitat;  Timp de intarire :1,5 minute.

Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta diferita. K1 rasina fluida – de precizie ; K2 – vascoasa.

6
Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER- cul. Rosie; LUSTROL – cul. Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont; Se aplica rasina K1 , se realizeaza o modelare primara , apoi K2. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1,5 minute (DENTACOLOR, TRANSLUX). Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara, rezultand machete de mare precizie. Se ambaleaza prin metode uzuale, obtinandu-se tiparul. Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane); pozitionarea implantelor ; radierea implantelor.

SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare. 1. Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. Se prezinta sub forma de :  Macroperle(macroretentii) : 0,2-0,4 mm ;BREDENT, ASTAR ;  Microperle – IVOCLAR – 200-300; Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga. 2. Cristale calcinabile un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ; 3. Butoni +Anse utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte. Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur. 4. Solzi de peste se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara) 5.Plase ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica).

1

MATERIALE DENTARE – CURS 12 MATERIALE PENTRU TIPARE
Tiparul - reprezinta o piesa intermediara necesara obtinerii protezelor dentare. Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare  A. dupa scopul utilizarii P. acrilice Mase de ambalat pentru: Aliaje nobile Aliaje inoxidabile Pentru Lipit B. chimic Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati Proprietati  Plasticitatea – proprietatea ce permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de marimea particulelor, consistenta amestecului si proportia P/L;  Fidelitatea – redarea cu exactitate a detaliilor machetei pentru obtinerea unei piese protetice precise.  Instabilitatea volumetrica – masa de ambalat sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat;  Stabilitatea chimico-mecano-termica: Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul din care se toarna protezele; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune egala cu presiunea de inaintare in tipar (PASCAL); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge. Proprietati specifice  Rezistente la socul termic

7500 C – aliaje nobile; 10000 C - aliaje inoxidabile

   

Rezistenta Mecanica = 850N/mm 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate pt. eliminarea gazelor din tipar Dilatarea termica a masei de ambalat = coeficientul de contractie al aliajului la racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent)

SiCl Dilatare termica a ghipsurilor  Vechimea maselor de ambalat (2-3)  Dilatare higroscopica si  dilatare termica  Spatularea   dilatarea higroscopica  Cantitatea de apa  Dilatare higroscopica-pana la un punct maxim -punct critic nu-Dilatare aditionala I.Dilatarea higroscopica in contact cu apa provenita din orice sursa in momentul prizei.  Proportia lichid / pulbere . aliajele nobile au ca liant  hemihidratul CaSO 4  Raportul CaSO 4 /SiO 2  (CaSO 4 )  Dilatare higroscopica   rezistenta mecanica a M. A. imersia tiparului in apa si etapele de pre si incalzire. DILATAREA TOTALA: 1. Imersia in timpul prizei initiale – se dilata mai mult decat daca este introdusa mai devreme. cu cristobalit  Dilatare termica   Dimensiunea particulelor (SiO 2 ) f. fine Dilatare higroscopica  Masa de umplutura – NaCl.21. 2.  Cu val. celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (hemihidrate CaSO 4 ) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare:  Verticala  Orizontala. valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare (de dilatarea de priza).lichid Dilatarea higroscopica Pulbere cu ghips  Dilatare termica Masele de ambalat pt. aliajele nobile). fara val.2 Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat Macheta din ceara se contracta in medie 0. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. A. Si masele de ambalat se dilata in momentul prizei.8%.5% linear. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat  Timpul de imersie pentru dilatarea higroscopica – se imerseaza imediat dupa ambalare.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. .  Mixta. 3.  M. Temperatura are efect asupra masei refractare (CUART). Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment. aliajul dupa solidificare se contracta cu 1. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare. KCl.

P. Cor. 4. P. valoarea dilatarii se mareste cu cresterea temperaturii – atat la 400ºC cat si la 700ºC au loc contractii ale hemihidratului care compenseaza dilatarile initiale (pierderea apei).. 3. Proprietati: 1. SPEED pt. Liant . KSO 4 . S. Clasice VIDERIT Moderne BEGORAL Cor. Plasticitatea si fidelitatea: sunt foarte bune.. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox. Fenomenele de dilatare/contractie sunt controlate prin agentii de modificare (care maresc DILATAREA TERMICA). KCl. Ag. Agenti de modificare NaCl. II.1% prin incalzire la 100ºC. . comp. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS .Cu. Acid Boric. (pt. datorita granulatiei fine a maselor de ambalat.2-1. Agenti reducatori pulberi C. Se recomanda incalzirea lenta a tiparului. Compozitia chimica 1. LiCl. Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2.deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Denumiri comerciale: VITADUR VIROPLUS P. 4.creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termo-chimica a tiparului 5.S..3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. lipirea elem. 2.-punti clasice. fara a depasi 750ºC. ) OCELA TANCOVEST Ti . Sunt indicate pentru turnarea aliajelor nobile Au.Punti. refractara este cristobalit.3 b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale DUROTHERM Clasice EXPANSIT au ca liant gipsul dur DEGUVEST Moderne CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) au in compozitie ghips dur ca liant LUSTER CAST (Keer)) Comp. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1. Wipla) VIDELIT AUROPLUS Au(Incr. Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu.ghips dur 25-40% 3. Pd cu intervalele de (10001100ºC).. Coloranti Fenomene fizice: CaSO 4 sufera dilatarea de priza 0.

C.solutii coloidale de SiO 2 / . Masa de umplutura 4.  cristobalit Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM . III.8-2. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2. 2.1% CERAMIGOLD(FRANCONIA) Au-Pt – M. Componenta refractara(80%) 2. aliajele inoxidabile. oxid de magneziu Reactii chimice: 1. nu cele pe baza de ghips”. 3.1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. oxid de zinc. universala .!!!!!!!!!!! Gel silice in prezenta temp. stelitele (Cr-Co). oxid de magneziu.Regenerarea liantului NH 4 H 2 PO 4 +MgO+5H 2 O  NH 4 MgPO 4 +6H 2 O 2.1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate. 2. NU CONTIN GHIPS. In 1963 Kinner afirma: „Avantajul major al acestor mase de ambalat este ca prezinta cea mai mica sansa de contaminare a aliajului de aur in timpul turnarii. A. Coloranti cristobalit carborundum fosfat de amoniu. Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina.Dilatarea de priza = 3.4 THERMOVEST (KERR)= M. Liantul 3. 3. solutie acida (HCl). Compozitia chimica: 1. Indicatii: 1. aliajele pentru metalo-ceramica. Sunt inclinat sa cred ca masele de ambalat ale viitorului vor fi cele pe baza de fosfati. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Forma de prezentare: P/L . oxid de crom. Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile.Reactia de priza NH 4 H 2 PO4+ H 2 O H 3 PO 4 + NH 4 OH MgHPO 4 + H 2 O H 3 PO 4 +MgO Proprietati: 1.2-3.

Silicatul de etil 2.  Utilizarea maselor de mabalat specifice aliajului respectiv. 2.  Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant. -dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare.  Prepararea la vacuum-malaxor. de etil 3.) Cuart/ cristobalit deshidratare R. . Acidul ortosilicic 3.  Agitarea pulberii inaintea amestecului. Recomandari practice:  Masa de ambalat – ermetic inchisa. Ti 4. cuart acid ortosilicic (SOL)  acid polisilicic (SOL COL. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata. Reactia chimica 1. Silicati de sodiu. Coloranti. MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii. Saruri de Cu.  GEL H2O  HCl cristobalit.5 Compozitia chimica: 1. Turnarea modelului duplicat. Componenta refractara 2. exoterma  CIMENT. Rezistenta mecanica  (1400015000 C) Proprietati/ Indicatii: 1.

In schimb.1 MATERIALE DENTARE CURS 13 Clasificarea materialelor pentru proteze I. Pd). rasini compozite). c) sistem pulbere/lichidautopolimerizabile termopolimerizabile. MATERIALE METALICE: 1. in amestec cu alte rasini sau cu componente anorganice (datorita adezivitatii foarte mari). sunt putin utilizate in tehnologia protezei acrilice. Materiale metalice seminobile (Ag. I. Materiale metalice turnate inoxidabile :Cr-Ni. iar astazi exista 7 forme variate de rasini acrilice. RASINI ACRILICE. Rasinile vinilice. 2.RASINI EPOXIDICE . Denumiri comerciale : Denumirea comerciala a rasinilor acrilice este POLIMETIL-METACRILAT-ACRILIC (PMMA) Forme de prezentare : a) rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite . rasinile epoxidice sunt foarte toxice (BIS-GMA este de natura epoxidica). Dintre acestea primele patru tipuri de rasini. RASINI POLICARBOXILICE . b) rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite . 2. MATERIALE NEMETALICE: 1. Materiale nemetalice anorganice (mase ceramice. 1. B. C. totusi cele mai folosite sunt rasinile epoxidice. Materiale nemetalice pentru proteze acrilice: Sunt materiale organice ce pot intra in constructia protezelor. Materiale nemetalice organice (rasini). RASINI POLIAMIDICE . D. Scurt istoric : In 1843 s-a descoperit acidul metacrilic . epoxidice. . baza Cu (bronzuri). Materiale metalice nobile.RASINI VINILICE. E. datorita dezavantajelor rezultate atat din proprietatile lor cat si din tehnologia complicata. II. Pot sa fie: A. in forma de pasta vascoasa. 3. poliamidice si cele carboxilice. Cr-Co. Intre anii 1924 si 1930 existau rasini acrilice mai putin rafinate . In 1873 sunt sintetizate primele rasini acrilice din mase plastice (Caspary si Tollens). RASINI ACRILICE Sunt derivati ai acidului metacrilic.

8ºC-a nu se depasi !!!!!!!! -Pentru a nu polimeriza instantaneu se adauga :  inhibitori de polimerizare :hidrochinona si rezorcina. Densitatea lichidului = 0. folositi pentru nuantari cromatice (la acrilatele albe). Se prezinta sub forme finite : dinti artificiali. Contine :  un catalizator pentru reactia de polimerizare : peroxid de benzoil.2 a) Rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite . rezultand particule fine de polimer. Este incolor. c) Rasini acrilice autopolimerizabile si termopolimerizabile RASINI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE Indicatii :  Fatete acrilice. b) Rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite . miros aromat. Lichidul : -Este monomerul metacrilatului de metil.  in flacoane separate oxizi de crom sau de fier.  acceleratori de polimerizare-la cele autopolimerizabile :dimetil-fosfotoluidina. Devin plastice sub actiunea caldurii si pot fi modelate in functie de campul protetic . Polimerizeaza la o temperatura de 65-75ºC.  plastifianti.Pot avea culori diferite:roz. pentru impiedicarea polimerizarii instantanee la lumina . ce modifica transparenta rasinii . care fac rasinile mai usor prelucrabile si adaptabile .  baza protezelor (rasina acrilica de culoare roz sau transparenta) Polimerizarea acestor rasini are loc sub actiunea caldurii umede sau uscate. fapt pentru care se amesteca cu pudra care scade contractia. se pastreaza in flacoane de culoare inchisa. Sunt livrate sub forma semirigida . -Prezinta o contractie mare de polimerizare. fatete acrilice . . coroane acrilice. instabil chimic (polimerizeaza instantaneu) . tetraclorura de carbon). -Punct de fierbere-103. cloroform. solubil in solventi organici (acetona. cape de acetat. Pulberea : Se obtine din emulsii sau suspensii de monomer prin fierbere (polimerizare). incolor. Forma de prezentare : sistem pulbere/lichid. Sunt folosite pentru protezari imediate si proteze (mai rar).  Coroane acrilice (rasina acrilica de culoare alba) . -Are actiune antiseptica-bactericida si dizolvanta.950g/cmc. Au calitati superioare celor autopolimerizabile instantaneu sau dupa termopolimerizare .  pigmenti sau coloranti si fibre de culoare rosie pentru imitarea vascularizatiei gingivale(pentru gingie) . Sunt livrate sub 2 forme : placi. alb. Este insolubil in apa.  opacifiant.

. faza a 3-a. In urma punerii in contact se declanseaza reactia de polimerizare.PYROPLAST. LUXOR(ISRAEL).3 Denumiri comerciale :  Acrilate albe pentru fatete. pasta este vascoasa. PALLAPONT. PALADON 65. Prepararea se face prin 2 metode : a) tehnica saturarii progresive : -dozare empirica. este o reactie partiala). corespunde polimerizarii. sticla sau chiar mase plastice. COLORSTAT-acrilate polimerizate sub actiunea caldurii uscate. este aderenta. se trage in fire. curge. pentru a fi folosita la captusiri. peroxidul de benzoil. (faza de coca nelipicioasa). -preparare mecanica la vibratoare speciale. cu aspect de zahar umezit (se produce o dizolvare a granulelor de pulbere sub actiunea lichidului. Reactii fizico-chimice: Reactii fizice: In urma contactului pulbere/lichid. Aceasta activare este realizata de catalizatorii din pulbere sau de catre acceleratorii de polimerizare ce vor infrange efectul inhibitor al hidrochinonei si pirogalolului.COOCH 3 CH 2 2. de condensare liniara a merilor. BIODENT (pentru coroane si punti. compus care atrage alti monomeri faza a 2-a. 5/2 . pasta devine semifluida. In faza a 2-a. 3/1 . in urma careia rezulta lanturi macromoleculare de polimeri (PMMA). rezulta in prima faza o pasta friabila. S. -cantitate mare de monomer rezidual b) predozare : -cantitati exacte in capsule speciale. modelabila si optima ca si consistenta pentru a fi introdusa in tipare. dinti si coroane :SUPERPONT(SPOFA). PALAFERM(KULTZER). 1/1 . Dozare si preparare: Dozare: se face prin 2 metode: a) volumetrica-in proportia stabilita de fabrica P/L=2/1 . Atacul catalizatorului. sau de crestere este intensa si corespunde farmarii lantului macromolecular. Reactii chimice : Are loc o reactie de polimerizare . de stagnare sau de incetinire. In faza a 3-a. are ca urmare reatia : CH 2 1 CH 2 =C-COOCH 3 CH 3   CH 3 -C. rezultand un monomer activat epuizat (consumat). in care valentele libere ale lantului macromolecular se inchid. b) cu dozatoare speciale-cilindri gradati. neaderenta. STELON. Aceasta reactie de polimerizare este o reactie exoterma cu 3 faze :  faza 1 corespunde primei faze fizice si consta in activarea dublei legaturi a monomerului.  Acrilate roz pentru baza protezelor:SUPERACRIL. etc. Prepararea : pulberea si lichidul se pun in recipiente din ceramica. iar viteza ei este proportionala cu legarea (cuplarea )merilor activati. ROMACRIL. firma D3).3 Lant macromolecular.R.

prin corpii cetonici in cantitate mare ce ii au in organism. Cutia mai contine : diagrama de amestec . datorita structurii poroase. Rezistenta mecanica este mai mare la acrilatele termopolimerizabile si mult mai mica la acrilatele autopolimerizabile. compensand valorile mici de contractie.  coroane fizionomice acrilice. prin infiltrari lichidiene sau coloranti. sunt biofobe si alergice. in laborator. cloroform. produc modificari coloristice ale rasinilor acrilice albe sau roze.8%-contractie liniara . punti) . flacoane cu coloranti pentru efecte cromatice diferite Indicatii :  confectionarea fatetelor acrilice (coroane.5%. care se dilata prin imbibare cu apa.     . placi metalice si prin respectarea proportiei pulbere/lichid si a regimului termic de polimerizare (acrilatele polimerizate industrial sunt superioare celor polimerizate in laborator sau cabinet). rezistenta mecanica : la presiune.  dinti din acrilat (proteze partiale si totale) Aceste rasini acrilice pot fi polimerizate : dozatoare. Aceasta contractie lineara este diminuata. 20-30 flacoane la Biodent) . rupere este mica. cheia de culori . biologic :rasinile acrilice au efect toxic. Se recomanda sa fie tinute in mediu apos pentru a evita modificarile. Rezistenta mecanica poate fi imbunatatita prin adaugarea de fibre de sticla. Diabeticii. impreuna cu cea volumetrica.5-2. regimul de polimerizare incorect. pana la 2.Culoarea acrilatelor mai poate fi modificata de expunerea la ultraviolete sau la noxe toxice pe baza de solventi organici : toluen.4 Rasinile acrilice termopolimerizabile pentru dinti Forma de prezentare : pulbere+lichid Pulberea are culori diferite si este conservata in flacoane cu numere variabile (7-Spofa. Polimerizarile incorecte. iritant asupra mucoaselor. nerespectarea proportiei pulbere/lichid determina deficiente. prezentand o mare valoare de contractie :1. pulpotoxic. industrial si au caracteristici superioare . stabilitatea coloristica : acrilatele isi modifica culoarea in timp datorita structurii lor microporoase. de suportul rigid : model sau tipar. chimic :acrilatele sunt solubile un solventi organici si insolubile in apa. Proprietatile rasinilor acrilice termopolimerizabile :  stabilitate volumetrica : rasinile acrilice se contracta.

In anii ’40. -pentru proteze. care se infiltreaza usor si in consecinta isi modifica foarte repede culoarea . dupa dezambalare. reactie care are loc datorita activatorului de polimerizare continut in lichid : dimetil-paratoluidina si a catalizatorului :peroxidul de benzoil. Rasini acrilice autopolimerizabile pentru coroane si dinti-vezi indicatii rasini acrilice simple pentru obturatii coronare . . galben. Chimic :aceste rasini polimerizeaza la temperatura mediului ambiant (« polimerizare la rece »). roz. datorita cantitatii mai mare de monomer rezidual si aefectului toxic al acestuia . introducerea acrilatului sa se faca in faza fizico-chimica (a treia). Vasul de polimerizat este introdus intr-un ring metalic. Acum aceste acrilate sunt foarte utilizate atat in cabinet cat si in laborator. Indicatii : -pentru dinti-acrilate albe . baza protezelor era realizata din cauciuc vulcanizat. Pulberea poate avea culori diferite :alb. Proprietatile rasinilor acrilice autopolimerizabile :  rezistenta mecanica : este inferioara rasinilor acrilice termopolimerizabile .  biologic : au efect iritant mai mare decat cele termopolimerizabile.Acestea actioneaza asupra inhibitorului de polimerizare. cand acrilatuleste sub forma de pasta modelabila (coca nelipicioasa) . care determina o virare a culorii spre galben. prelucrarea se face evitandu-se incalzirea bazei seilor protezelor pentru ca altfel se produc modificari . respectarea proportiei pulbere/lichid dupa indicatiile fabricantului . anterior polimerizarii. -rebazarea protezelor. protezele finite trebuie sa fie conservate in mediu apos. INDICATII PRACTICE LA RASINILE ACRILICE CLASICE        izolarea riguroasa a tiparelor : se dau 2-3 straturi de substanta izolanta. chiuveta se introduce in prese mecanice sau hidraulice pentru 3060 minute.  fizic : aceste rasini arilice au o structura poroasa. respectarea regimului termic de polimerizare . Rasini acrilice autopolimerizabile pentru proteze : -reparatii de proteze .  modificarea coloristica : se produce si datorita acceleratorilor de polimerizare (dimetilparatoluidina).5 RASINI ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Forma de prezentare : pulbere+lichid. pentru a nu patrunde rasina acrilica in structura tiparului si apa din tipar sa nu afecteze rasina acrilica .

 creste alveolare intens atrofiate.Acrilate moderne . pulberi: FLEX BASE. . fara a migra la suprafata.  creste alveolare cu exostoze.S. sa fie netoxic pentru tesuturile parodontale si mucozale. LUTEMOLL. adaugat la Superacryl (Clinica din Bucuresti). Proprietati ideale-plastifianti: 1. SOFT-LINE. care se realizeaza pe o placuta de ceramica ce se incalzeste la 50ºC. Toate aceste particularitati morfologice creeaza dificultati in adaptarea si purtarea protezelor totale. timp de 10 minute. sa nu se combine (sa fie compatibil) cu polimerul. sunt esteri alcolici sau esteri aromatici ai polimetil metacrilatului (PMMA).Plastifiantii de regula sunt introdusi in monomer.6 ACRILATE ELASTICE Sunt : 1. Din categoria aceasta fac parte si acrilatele care se introduc in tipar (se toarna) in stare semifluida. sa nu modifice proprietatile mecanice si chimice ale polimerului . 3. VERNO-LINE.Acrilate elastice. ACRILATE ELASTICE Situatii clinice deosebite au impus aparitia acrilatelor elastice : campurile protetice nefavorabile cu :  creste alveolare negative . PERLIGON. DICREZOLFTALAT. MOLLOPLAST. care au o stare plastica prelungita.R. R. sa prezinte o faza plastica initiala scurta si o faza plastica secundara mai lunga .+plastifianti determina cresterea fazei plastice. Lichidul: are in compozitie o cantitate de plastifianti. SOFT-ORYL. 2. rezultand un acrilat elastic folosit in anii’70. ACRILATE MODERNE Indicatii : Sunt utilizate in obtinerea coroanelor acrilice. DIACRILFTALAT.Este un acrilat care se va aplica direct pe bont. S. Denumiri comerciale: acrilate semifluide:PORIT(GETZ). s-au pus la dispozitie acrilatele elastice.  creste alveolare lamelare. PYROPLAST (IVOCLAR)=acrilat termopolimerizabil sub actiunea caldurii uscate. In anii ’60. dintilor.Desavarsirea polimerizarii are loc la 140ºC.Aceasta stare se datoreaza adaugirii unor plastifianti in compozitia rasinilor clasice (la polimer si monomer). 4. Aceasta cristalizare este favorizata in momentul prepararii. SALOL=derivat fenolic al acidului salicilic.A.. Cristalizeaza la temperatura de 50ºC. Forma de prezentare: pulbere+lichid. SIMPA. 2. REZICAST/REZILIT. Denumiri comerciale: plastifianti: DIBUTILFTALAT. rezultand o solutie aromatica sau alcoolica a monomerului. prin modelarea directa pe bont.

torus palatin. in functie de calitatile intrinseci ale produsului. Acrilate elastice. Indicatiile acrilatelor elastice :  Pentru captusirea elastica a protezelor totale si partiale. are efect modelator si determina scurtarea timpului de vindecare. Faza plastica activa : ideala pentru aplicarea pastei acrilice in proteze sau in amprente.  La captusirea seilor protezelor scheletate pentru egalizarea rezilientei parodontale (pentru anularea efectului de basculare) .  La captusirea protezelor partiale si totale aplicate pe campuri protetice intens resorbite. Proportia pulbere/lichid=1. proteze sau tipar. . tuberozitati. aplicabila in amprente.  In confectionarea protezelor chirurgicale cu obturator  In protezarea imediata pentru captusirea protezelor imediate. corespunde dizolvarii polimerului de catre monomer. devine semirigid. FLEXBASSE. Faza granuloasa (de imbatranire) acrilatul isi pierde elasticitatea. reproduce cu exactitate detaliile campului protetic. 5. In urma prepararii rezulta o pasta semifluida. sticla sau din material plastic. Tehnologia de lucru : Se aplica la nivelul seilor sau bazelor protezelor pentru a contracara efectul traumatic al bazelor protezelor . atat la protezele acrilice car si la cele scheletate.Protezele captusite cu acrilat se numesc « proteze cu sei reziliente ». tuberculi piriformi. LUTEMOL. Acest mod de actiune este favorabil pe campurile protetice accentuat resorbite. se desprinde de marginile protezei. dureaza 2-3 minute. SOFT LINE. rasini acrilice+siliconi: SIMPA (Kettenbach). Etapa chimica : se formeaza lanturile macromoleculare. care ar putea genera leziuni (decubitusuri). cu particularitati morfologice : creste negative. marind astfel gradul de rezilienta si faciliteaza trasmiterea presiunilor ocluzale la suportul osos. creste lamelare. Ele se aplica intre bazele protezelor si suportul osos. Acrilatele elastice pot fi:  Termopolimerizabile  Autopolimerizabile: sunt cele mai recomandate pentru polimerizare si sunt usor de manevrat. pentru a contracara efectul traumatic al bazelor sau seilor rigide de pe suportul muco-osos.  In edentatiile clasa I Kennedy (biterminale) si clasa a-II-a Kennedy (uniterminala). Acum acrilatul este modelabil. Dureaza 3-5 minute. 2. In aceasta etapa se contraindica manevre de preparare sau modelare.25/1 sau 1/1. Faza plastica secundara : are o durata de 6-24 luni. Au timp scurt de lucru. Pasta semifluida se aplica in proteze sau in tipar.f 3. MOLLOPLAST (Detax). Etape fizico-chimice: In urma prepararii pastei au loc urmatoarele etape: 1. Prepararea: se face in godeuri din ceramica. exostoze.  Ele pot fi aplicate in zonele dureroase: papile. Denumiri comerciale : Acrilate elastice : pulbere+lichid : SOFT ORYL.7 Dozarea si prepararea : Dozarea: cu dozatoare pentru pulbere si lichid. 4. Etapa fizica:dureaza 2-3 minute. creste intens atrofiate. VERNO SOFT.

 utilizarea acrilatelor autopolimerizabile este mai favorabila. saliva. se desprinde cu usurinta de marginile protezelor. etc . Dezavantajele acrilatelor elastice :  sufera o imbatranire precoce in mediile acide . O alta varianta este utilizarea la nivelulseilor. grosimea va fi de minim 2( se termina in strat gros) .  pentru marirea aderentei se indica utilizarea lacurilor adezive pe proteza . deoarece are o structura spongioasa si se infiltreaza cu resturi alimentare.  se imbiba cu microorganisme. cand acrilatul elastic se termina marginal in strat gros.  acrilatul se aplica intr-un lacas creat anterior la nivelul seilor sau bazei protezelor .  grosimea stratului de acrilat elastic va fi stabilita de catre medic.  in timp plasticitatea diminua.  isi modifica culoarea. in special cand nu se utilizeaza lacurile adezive.8  Concluzie Acrilatele elastice nu pot corecta protezele concepute si executate eronat.  la zona de intalnire dintre acrilatul elastic si acrilatul rigid. Obligatoriu inainte de folosire se realizeaza niste lacasuri in sa de 2-3 mm. in functie de situatia clinica (gradul de rezilienta al mucoasei) : cand rezilienta este mica. acrilatul elastic devine granulos. semirigid. stratul de acrilat trebuie sa fie mare.  procesul de imbatranire este accentuat atunci cand stratul de acrilat elastic este subdimensionat . In acest fel se risca diminuarea rezistentei mecanice a bazei protezelor sau a seilor protetice. Recomandari practice:  stratul de acrilat elastic sa fie de 2-3 mm grosime. . generand un miros fetid .

elasticitate .(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) b) Co-Cr (58 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica si 43 pentru proteza partiala scheleatata) . aliaje titan .  bune conducatoare de caldura si electricitate . Se amesteca in faza lichida si se separa in faza solida. Clasificarea aliajelor metalice : I.S) rasini acrilice simple : vinilice. Punctul de topire este sub cele 2 metale. Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza cupru (aliaje pentru antrenament )GAUDENT nemetalice : organice : rasini acrilice simple(R. .CURS 14 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale metalice : aliajele : nobile : baza aur.  reactioneaza cu acizii rezultand saruri iar in mediu electrolitic disociaza in ioni .1 MATERIALE DENTARE .A. intindere. anorganice : masele ceramice rasini compozite( origine mixta) ALIAJELE DENTARE Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. Aliaje binare :in faza solida si lichida sunt compatibile Aliaje metalice : solubile unul in altul functie de fabricant. Ag. policarboxilice. rezistenta la abraziune. Proprietatile aliajelor dentare:  la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia mercurului) . d) Baza Pd (mai mult Cu. epoxidice. poliamidice. maleabilitate. c) Ag-Pd (Cu2+. cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru  proprietati mecanice excelente : duritate.  au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat . Pd . aliaje nobile: a) cu continut crescut de aur(mai mare de 60%) . Cu2-) . IV. II. III. nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr Cr-Co . aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament.  au un coeficient specific de densitate =densitate specifica . b) cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) . mai putin Cu). Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag. aliaje nenobile (inoxidabile) : a) Ni-Cr moderne . flexibilitate.  culoare majoritar alb-argintie (alb-gri).

 in cavitatea bucala sunt neutre.  sunt rezistente .aliaje extradure (coroane . 3) sarma: 0. punti). Aliaje nobile :  Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale. Cuprul: influenteaza culoarea. procesul de fuzionare. Argint 960. punti totale. Iridiu. Aliajele nobile : componente : Aurul :  este moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica). se modifica culoarea sau apar incluziuni oxidice. modifica densitatea. prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala). topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate. INLAY GOLD  Clasa II – aliaje medii (coroane. 1-1.4 10-13% paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22. duritate = 50-90U.5-atele. MAINGOLD.  prelucrare usoara . densitatea este mica. DEGULOR  Clasa IV. Pt.6-0. chimic se combina cu sulful si in momentul topirii cu oxigenul. laminarea. 2) pastile. confera proprietati mecanice foarte bune.  singur nu poate fu utilizat(in stare pura).3) : inele ortodontice.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice.    . incrustatii) . Cu.2-0.V.2 Forma de prezentare : 1) banda (0. 0. ciocanirea.8-crosete.aliaje dure (coroane. rezistente la coroziune. coroana din 2 bucati .5 1-14% platina 1769 21.4 1-5% Punctul de toipire Densitatea Procentaj(%)     Argintul : confera proprietati mecanice bune . Prelucrarea aliajelor:    la rece: stantarea.2-ligaturi.  Clasa V. modifica culoarea aliajului .5 1-14% cupru 1082 8. Pt. coroane substitutie)=aliaje platinate. ORO A1  Clasa III.8 10.pentru metalo-ceramica : dure/extradure. se aliaza cu Ag.

influenteaza punctul de topire. Structura cristalina : Aur-Cu .5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0. Aceste aliaje dupa toipire se deznobileaza.(Aurul pur este de 24 karate) Titrul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj. Iridiul :  creste rezistenta la coroziune.(Titrul aurului pur =1000). culoarea si densitatea aliajului .5 0 1 1-2 Tip A Tip B Tip C Tip D De retinut ca argintul nu este un metal stabil. Aur-Ag . principalul element de innobilare al aliajelor . Zincul=creste fluiditatea . Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14. In schimb. dupa turnare confera o structura cristalina aliajului . oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil . tenacitate.5 8-20 4.3        Platina: rezistenta mecanica la coroziune. influenteaza punctul de topire.5 Titrul 1000 916 833 750 666 585 .6 83.5 0 0-3 3. Karataj 24 22 20 18 16 14 Aur pur % 100 91. aliajele Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare.1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0.5 Zinc % 0-0.5-20 Cupru % 2-4. Paladiul : inlocuieste platina . Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire. Zincul.6 58. rigiditate. confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu. Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice. culoarea . se obtin turnaturi foarte omogene. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea totala.3 75 66. rezistenta mecanica. Staniul = elemente de echilibraj. Nobletea unui aliaj se evalueaza prin 2 sisteme : Karatajul si titrul. Este un metal pretios dar nu este nobil. turnare) Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic.

6% . Degucast. coroane partiale. Ele nu se combina cu aliajul.  Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal .  primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite. cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii. Gazele inerte sunt livrate ideal cu aparatelede turnat moderne tip Castomat. In etapa de turnare aliajele nobile sunt protejate pentru evitarea formarii oxizilor metalici si a incluziunilor oxizilor in structura (cupru. Paladiu-Argint. In etapa de solidarizare a pieselor protetice(lipire . Se mai pot proteja cu borax nehidratat care la 741ºC se combina usor cu oxizii metalelor de la suprafata formand o crusta sticloasa s ce se poate indeparta. timp de 2-3 minute cu racire brusca. cu racire lenta. ionomeri. a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii Aur: 700-750ºC. Paladiu.  exceptional tehnologia protezei scheletate –clasa III . Silicea: dizolvare. Ag-Pd se dezomogenizeaza . ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati :  Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice . cu racire brusca.4 Indicatii :  incrustatii. cripton. Protectia se realizeaza ideal cu gazele inerte . b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºc.obtinerea puntilor prin metoda clasica) se va folosi borax/mangan =2/1. Ag-Pd : 855-900ºC. argint). In practica. Platina. Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC. timp de 2-3 minute. Gazele inerte + boraxul sunt utile in etapa de topire-turnare. cresterea ductilitatii) . heliu aplicate ca o perdea de protectie in momentul turnarii. Castelini. daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) . Pentru reomogenizarea turnaturilor si cresterea proprietatilor mecano-fizice se indica tratamentul termic(indicate de fabricant). Turnarea aliajelor nobile Centrifuge : de mana pana la cele automate. timp de 5 minute.aliajele clasa III.  Rezistenta la temperatura de ardere . Acidul boric : reducere. . cu racire brusca .  tehnologia puntilor mici si ample din elemente unite sau separate –aliaje clasa III. argon. la aliajele Ag-Pd (Paliag) se produc modificari coloristice ale fatetei datorita zonei de corodare pe zona metalului. timp de 2-3 minute. Se indica protectia la aliajele :Aur. coroane totale (clasa I. c) DURIFICAREA : intre 370-435ºC. este necesar tratamentul termic al turnaturilor.  Contractia 1. timp de 15-30 minute.IV . clasa II-916o%aur) . clasa IV. cu efect antioxidant. Acelasi raport va fi folosit si in etapa de topirelipire.

 Modul de elasticitate mai mare (datorita paladiului)  Adeziunea la metalo-ceramica nu este buna datorita coeficientului de dilatare termica ce este diferit fata de cel al maselor ceramice. prelucrare. . Caracteristici :  Prêt de cost scazut .  Rezistenta la ardere buna(nu se deformeaza) .  Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) . indiu. Restul elementelor sunt : argint.  Modul de elasticitate crescut fata de Aur-Platina .  Densitate crescuta.5% .  Rezistenta la coroziune.  Alternativa ideala la aliajele Ag-Pd. Caracteristici :  Proprietati mecanice bune . Aur-Pt. Elemente rare. Aliaje nobile Pd-Ag Paladiu :50-60% . Limita de remanenta crescuta. Nu contin argint. Aliaje nobile cu procent crescut de aur Aur : 78-85.  Buna rezistenta la coroziune . 1.  Sunt scumpe. Argint :30-45% . 3. la tractiune buna . staniu. Elemente : fier. Denumiri comerciale : OLYMPIA ECLIPSE. se deformeaza in timpul arderii . Paladiu :40% . indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici  Denumiri comerciale : JELENKO WILL-CERAM-Y Caracteristici :  Nu contin cupru . staniu. Aliaje Aur-Paladiu Aur :50% .5      Sa permita adeziunea maselor ceramice . Platina : 5-11% . argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii)  Au modul de elasticitate mic. 2.

fluoruri. Lot de Ag :Ag. rigiditatii . Prezinta cele mai bune proprietati mecanice pentru tehnologia metalo-ceramica datorita modulului de elasticitate. Argintul determina aparitia oxizilor ce modifica culoarea in gri-verzui. Cupru :15% .  Modul de elasticitate mai mare ca Aur-platina . Aliaje pe baza de paladiu : Pentru a elimina oxizii ce modifica culoarea. Argint :15% Caracteristici :  Rezistenta buna la coroziune . limita de curgere este mica . Cu. punti unidentare). Zn (765-800ºC) . Lot de aur : Ag. Caracteristici :  Duritate crescuta . Zn. acid boric. Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% . 4. LOTURILE PENTRU ALIAJELE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice.  Pentru piese de mica dimensiune (coroane. Sn.  Modul de elasticitate mic.  Se depune in spatiul capilar numai dupa curatire cu decapanti (borax). Pd-Cu inhiba oxizii de cupru.  Argintil este inhibat prin aplicarea de bondinguri pe baza de aur tip DECK-GOLD. ei se pot inlatura. ATHENIUM.  Topirea . curgerea crescuta . lichizi. Cd. se topesc greu. cu. Galiu :5-10%. .6    Nu se deformeaza . OPTION . Aliaje aur-paladiu-argint : paladiu :30% . componenta metalica poate fi placata pentru a anihila migrarea ionilor de argint cu solutii coloidale de aur. 5. . Denumiri comerciale . Caracteristici:  Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica .Decapantii pot fi pulbere. turnarea dificila . Sn.Decapantii se combina cu oxizii .Se contraindica pentru lucrari metalo-ceramice ample. paste.  Unde nu dorim sa umecteze se aplica antidecapant (solutie grafitica)  Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice. carbonat de K.

inelul coroanei turnate) . Zn) Produse comerciale:  Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa).  Baza paladiu : Castadur (Pd. structura cristalina (rezistenta la indoire. 1.Argint :30%. Paladin (Metalor).  Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica Back-On.8% .  Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale.10/10 .1 MATERIALE DENTARE – CURS 15 ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur.  Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur .5 grame . cupru :11. incrustatii) .7% . paladiu :79.  Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza . coroane partiale. abraziune) aur :20% . Cupru :5% . Bondon IV (Degussa) Degupal (Degussa) mai contin si paladiu +cupru.  Banda/sarma =LOT (Ag. Pt.40 mm (inele ortodontice. indiu-metalo-ceramica) .5% .5-3.6%. inelul coroanei din 2 bucati. aur.  Platina :1-2% Moderne :  Realor :  Degupal :  Bondon :  Poson : cu rol de a ameliora proprietatile mecanice. Cu.  Cupru :7-9% . Forma de prezentare :  Banda laminata :0. Compozitia: Clasice:  Argint 65%. Sn. Caracteristici :  Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur .  Placute 7/7. . paladiu :20% .  Paladiu:25%  Aur :2-15% .argint :39% paladiu :76. Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur. Paladiu :57.30-0.

 Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului .5-3 mm) . unele superioare aliajelor Aur-paladiu . rezultand piese mai confortabile decat Aurplatina .  Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice :  Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2.  Sensibile in etapa de topire. fosfati .topire :1100ºC .  Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC . incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) .  Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale. . duritatea le indica in tehnologia puntilor .  Preincalzire.  Modulul de elasticitate.  Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) . incrustatii in incrustatii. Se contraindica piese de inalta precizie. turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si turnaturi poroase)  In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux)  Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3.  Proprietatile mecanice bune . De necesitate coroane partiale. Indicatii :  Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice .  Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati. incrustatii.  Tehnologia metalo-ceramica . asemanatoare celor Aur-platina .2 Proprietati :  Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur.

 Aliaje Fe-Ni-Cr  Aliaje pe baza de fier  (wipla) Compozitie :  Fe +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) . Nemagnetic . Crom : 16% element de innobilare fizicio-chimic . molibden.  Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala .t.=1539ºC. !!!!!!!!!!!!!!! Nichel .  Crom:18%. Alte elemente : beriliu.30-0. Microbond . carbon. Cape :0.5% .40mm . Ni:8% (“aliaj18-8 »). 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. Vironit tehnologia metalo-ceramica Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate). Aluminu : 0. modulul de elasticitate. abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul .30-0. responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv) . molibden.20-0. cobalt. tungsten .70% maleabilizeaza aliajul. Verosoft . A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice :  Aliajele Ni-Cr : : banda :0. (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic. usor prelucrabil . siliciu. si tantal. Denumiri comerciale : Ticonium . p. ductilizabil .  Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare se adauga mangan. Sarma. Remanium CS Ney Q.3 ALIAJELE NENOBILE Baza : A) Ni-Cr B) Cr-Co Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea. mangan. rezistenta la rupere.40mm . Verabond. titan.

Fluiditatea –solutia lichida . efect carcinogenetic .15 compensat de masele de ambalat pe baza de fosfati . duritate . rezistenta mecanica . Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea. Beriliul : influenteaza intervalul de topire . Siliciul. Manganul.  Tehnologia de prelucrare –accesibila .3-2.influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil .  Prêt de cost mai mic . Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice.  Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica .  Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2. tulburari parodontale . modul de elasticitate scazut . Proprietati:  Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H. rupere. Dezavantaje :  Nichelul poate determina reactii alergice .  Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) .  Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare . rezistenta la deformare. rezistenta mecanica.  Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom.5% este necompensat de masele de ambalat clasice(sulfati) .  Intervalul de topire :1375-1420ºC .  Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile . In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) .  Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) . abraziune) .4 Cobaltul : Propretati mecanice crescute .  Coeficientul de contractie :2. indoire. Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA.V.. siliciul =creste ductilitatea . modul de elasticitate.  Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) . nedeformabilitate. . multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit). Beriliul este agent carcinogenetic.  Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti . tratamentul ocluzal. Avantaje :  Proprietati mecanice excelente (duritatea. este necesara o forta de impingere mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) .  Crosetele se fractureaza . se toarna din elemente unite . ductilitatea.  Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati .

8-creste ductilitatea. duritate) .  Duritatea. prêt de cost scazut. Aluminiu. arcuri . Crom :15-30%-alb-densitate=7. proprietati mecanice crescute. Tantal. Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8. Aceste aliaje nu contin carbon. aliajul este mai usor prelucrabil . Aliaje clasice VITALIUM RUBONIT WISIL.  Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) .5%. curge in tipar . pasivitate datorita oxidului de crom . grad de extindere mare. proprietati mecanice crescute. BIOSIL Aliaje moderne BONDILOY DENTITAN REMANIUM GC WIROBOND cu buna elasticitate. »memory effect » . Cobalt :66. nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica. Forma de prezentare: 1. Wolfram. Tungsten. Magneziu. modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei). !!!!!!!!!!!!!!1 Aliaje moderne : Bondiloy : Crom :27%.prin laminarea lingoului. rezistenta la rupere.9(stabilitate chimica.1 . Molibden :6-18%-alb-argintie-structura cristalina omogena. Magneziu :1% . limita de curgere .5 Indicatii :  Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) . Proprietati :  Pasivitatea datorita oxidului de crom . Siliciu :1%. Tantal/tungsten confera duritate. rigide. Virobond. ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. Compozitie : Cobalt :5-64%-alb-gri . densitate=8. antioxidant Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului. B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure. Baza: Co-Cr-Mo-Ni. Sarma :WIPTAM. Ca elemente de echilibrare :Vanadiu. 2. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice .(nu se formeaza carburi). Molibden :50%. Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard. ortodontice .  Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur .

 Densitatea :8. wolfram.1% este compensat de masele de ambalat . piese confortabile . tungsten. azot.V.5g/cm3 – piese de mare finete .  Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC . deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) .4-2. azotul.5g/cm3 .  Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu . Sunt aliaje . Titan pur: implanturi.  Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 .(WIPTAM).  WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate. fier.  Coeficientul de contractie 1.6 Proprietati:  Duritatea mare :260-300U. oxid de aluminiu.  In faza de turnare se poate combina cu carbonul. subperiostale. ALIAJE BAZA TITAN Aliaje:tehnologia protezelor. carbon. bare Dolder .  Conductilitatea termica este redusa .5 utilizate in tehnologia protezelor .  Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul .  Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate .  Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu. . Compozitie: Se aliaza cu molibden. foarte confortabile .  Este dificil de turnat implanturi . oxigenul si hidrogenul . Proprietati :  Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) .2-8.  Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita . Indicatii:  Baza protezelor scheletate.  Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2. surub. zinc Contin hidrogen. staniu.  Dupa turnare. capse .  Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titanRutil) .  Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal. implanturi lama. recoacere.  Curg mai bine decat Ni-Cr .  Densitatea mica de 4. oxigen . zirconiu . recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) . piese de precizie . mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati . . rezistenta crescuta la rupere. mai usor de turnat fata de titan.  Crosete sarma.  Culise .

Proprietati :  Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala.  CAD/CAM . . contin 80% cupru in compozitie OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite.5-10% . pret de cost crescut. ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama .  Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr .  Densitatea =8. ORALIUM . Denumiri comerciale : GAUDENT S .  Mangan :1.  Conductibilitatea termica este de 2.  Electroeroziune . Prezenta fierului expune la coroziune aliajul. GAUDENT S Compozitia :  Cupru :80% . prin formarea unei pelicule fine de Al 2 O 3  Interval de topire 1025-1050 ºC .5% . crom. .3-0. NP G II (USA) OROCAST .  Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat.5-2.  Fier :1-2% . iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell. defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida).5g/cm3.  Aluminu :8.  Se pot turna piese protetice cu grosime de 0.5 ori mai mica decat la aliajlele nobile.7 Tehnica de prelucrare :  Turnare . Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metalealuminiu. Dezavantaje:  Turnaturile se obtine cu dificultate. argint.  Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat .  Nichel :2-4% . cadmiu-dau bronzuri complexe.  Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice . magnaziu. Daca procentul de zinc este mai mic de 25 =tombacuri . se racesc rapid si devin vascoase.4mm. nichel. Raportul Nichel/Fier=2 .

 Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru. punti (metalice.  Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute . Recomandari practice :  Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 68 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire .  Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa. -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta . coroane . se contraindica depasirea acestei temperaturi . coroane partiale si pentru proteze scheletate.  Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. culoarea galben-gri nu se modifica.  Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul . .8 Indicatii :  Pentru turnarea RCR (indicatie de electie). sub medii de protectie .  Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca .  Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN .  Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii. mixte) .  Dupa turnare. Daca turnatura se face corect. turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) .

(mai putin la tractiune. 5) dupa forma de prezentare :  pulberi (frite) .  necristaline. paladiu).culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) .  la temperaturi medii :1050-1200ºC . keramin=ceramica portelan = scoica alb sidefie. metalice: aliajele .  inerte fizico-chimic .  pentru dinti artificiali .  biocompatibilitate cu tesuturile parodontale . rasini compozite. keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative.  in prezenta oxigenului : cea industriala.1 MATERIALE DENTARE CURS 16 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS). 3) functie de metoda de ardere :  arsa in vid : cu parametrii cei mai buni .  lingouri :prelucrate la rece/cald. 6)dupa procedeul tehnologic :  arse pe folie metalica . Ni-Cr .  tehnologia mixta . anorganice: masele ceramice. nobile (baza aur.  mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice).  la temperaturi joase :850-1050ºC. b. Cr-Co . baza titan . baza cupru : aliaje pentru antrenament :Gaudent.  stabilitatea coloristica exceptionala . Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%). argint. 4) functie de temperatura de ardere :  la temperatura crescute : 1200-1400ºC . la rupere.  silicatice .  neoxidice. se desprind usor) .albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura :  cristaline . 2) functie de structura atomica :  oxidice(cele mai indicate) . nenobile (inox) . MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) :  rezistenta mecanica. incovoiere f.

 coroane. unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect.  Masa pentru dentina 16 flacoane . Cuart :15-25% .  Masa pentru smalt 6 flacoane . punti mixte :sistem P/L. nu da fluorescenta.  Godeu . fatete.5% 9absent la ceramica moderna . 3)moderne. 1) Prefabricate :se prezinta ca :  dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial . smalt . Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza. coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). Caolin :0. O trusa BIODENT contine :  Masa ceramica (opac)16 flacoane.  Mase ceramice pentru nuantari coloristice .  Glazura 1 flacon . smalt. . se desprind usor. cu agentul de cuplare. 2) Preparabile :pentru obtinerea coroanelor fizionomice.  Masa opac.  Ceramica magnezica . pentru izolarea bonturilor « die spacer » . Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac. fac zgomot.  Mase pentru zona gingivala . dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica.  Pensule de diferite marimi. dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . glucoza.) Portelanul : Feldspat :20-30% . lichid+coloranti. .  Ceramica turnata(DICOR) . nu chimic  implanturile ceramice (mixte) .  Flacoane cu diferite lichide :lichid universal.  Diagrama de amestec . dentina. Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. Caolin:50-70%.  Ceramica presata(IVOCLAR).2 Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile . Cuart :20-25% . 3)Moderne :  Aluminoceramica . mixte.  Mase pentru corectarea culorii . Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% .

cu rol de liant .oxizii metalici  stabilitatea coloristica a masei ceamice arse . borax. Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM. mai putin coroane total fizionomice.  coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice. in timpul arderilor se dilata. indiu. oxid de aluminiu 19% . titan. dupa ardere confera luciu. nichel. calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica. carbonat de sodiu si potasiu. PERMODENT. BIOBOND .  maresc masa produsului .culori foarte stabile.3 Rolul elementelor componente: Feldspatul:  in masele ceramice au procentul cel mai mare. mangan-violet) . reprezinta componenta plastica a maselor ceramice. MASELE CERAMICE MODERNE     se ard numai in vacuum . pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu. CERAMCO .Se prezinta ca forme alotropice : tridimit. .  este un aluminosilicat de potasiu(ortoza). metale rare(tuliu-dispersius) Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) . zirconiu . in amestec mai putin de 165 oxid de bor. potasiu. Fondantii :  in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu.  scad temperatura de ardere. VITA IN CERAM ceramica arsa pe model pentru incrustatii. cuart.  prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. argint. magneziu. crom. Cuartul :  componenta refractara confera rezistenta mecanica. cristobalit. ramane rigid. aur.  dupa ardere confera transluciditate. fatete.  fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier. Caolinul :  aluminosilicat hidratat de culoare alba. contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%. sodiu(albit). Alte elemente : . cobalt. nedeformabil .  fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere . carbonat de calciu.

in prezenta oxigenului si cu racire lenta. .  scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac.  b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC . timp de trei minute . ocluzal. smalt) . arderea are loc in mijlocul cuptorului.2-0.4 Ceramica turnata + presata: DICOR(C. dentina. modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 3040%)pentru a compensa contractia dupa ardere .G.masa grundului se aplica in strat uniform 0. Etape de ardere in tehnologia mixta :  1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare. Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC . aplicare sau nu de bonding sau oxidare) .  2)arderea masei dentina + smalt. Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa). temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) . 6-7 minute in vid si racire lenta.  previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii . Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare :  inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice.  se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice. Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model .3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute . degresare. are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor .Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model. proximal)  3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta . « SINTER »=cenusa incandescenta. se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine.) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas. Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC.Poate fi autoglazurare si supraglazurare.  racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. Rolul fritarii :  scade intervalul de uscare a maselor ceramice . apoi in cavitatea bucala (cervical. Etapele arderii :  a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur .

rezistenta mica la tractiune.  ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. punti. Amprenta . Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat. 380 pentru aliajele Cr-Co . pe baza de calciu). arderea la 1120ºC timp de 2 ore .  proprietati mecanice : rezistenta la rupere. incovoiere are valori mari . izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru. nici electricitatea. rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. racire lenta.K. pentru acrilat . comparativ cu 20 U. Ceramica turnata DICOR. Model de lucru.  VITAINCERAM pentru incrustatii. cele mai translucide . tipar.K. preardere.  proprietati termice:nu conduc caldura.  sint indicate in special pentru piesele total fizionomice. Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale. ambalare. la 1360ºC rezulta miezul ceramic. . punti fizionomice ceramice. timp de 1100ºC timp de 4 ore. coroane fizionomice.  proprietati optice :sunt izotrope. macheta miezului ceramic.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase.este foarte translucida . magnezica .42g/cm3 pentru ceramica presata si 2. temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare. Arderea ceramicilor moderne :  timpul de ardere mult mai lung .  duritatea : valori crescute :400-460 U. se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat).Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric. Urmeaza arderea in vid 5 minute. se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. stabile coloristic.  proprietati chimice . se toarna ceramica DICOR (este o sticla.95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere.5 Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. vitroceramica) . Proprietatile maselor ceramice :  proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2. singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric. 343 pentru smalt.  biologic :foarte bine tolerate : coroane. Caracteristici:  aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta).  are loc numai invid . model de lucru. Se aplica apoi masele ceramice conventionale.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale. materiale inerte neatacate de agenti chimici .  ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice . implanturi (cele zirconice.  porozitatea : dupa ardere poroase.

aliaj. se indeparteaza masa de ambalat si oxizii metalici. dupa impact particula se topeste: superficial scade ca volum : total si ramane in supraf. se obtin prin sinterizare si presare  fracturare Clasificare freze: lame taietoare -dreptemat. -faza amorfa (particule de nisip). V. Vn. ex: aliaje dure depresiuni mici cu unghiuri ascutite. eficienta crescuta degajare caldura moderata.p=4-6 bari. Ni. PRELUCRAEA: inlaturarea neregularitatilor grosiere de pe suprafata piesei protetice Timpi operatori:  curatire sumara a piesei protetice. supraf. -scad depunerile de placa bacteriana. Co. netede -intersectate (vezi ant. se inclaveaza in mat.  PMM -aliaje nobile -nu apar depresiuni crateriforme -modelare plastica fara lipsa de substanta.  SABLAREA : proiectarea unui jet de particule cu dimensiuni diferite cu aer comprimat. pt.mat. Tg. Freze carburi Wo. Pulberi necesare sablarii:  cuart (SiO 2 ) -25-250m.curat.cele oblice) -transversale-scad frecarea si inlesnesc degajarea aschiei . moi. dure-vibratii -oblice la deapta f. : topire superficiala a metalului. la stanga putin agresive.. Prelucrarea prin aschiere Instrumentar: 1.I. 1600 H.v=130m/s. -aliaje nenobile.1 MATERIALE DENTARE CURS 17 MATERIALE PENTRU PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PIESELOR PROTETICE PRELUCRAREA LUSTRUIREA Consecinte :   elemente ce stau la baza succesului clinic al unei proteze dentare -asimilarea piesei protetice mai rapid. Mo. C. M: metal mat. ex: aliaje moi depresiuni mari cu unghiuri rotunde. agresive. rugos. -se reduce fenomenul de coroziune.V.  corundul (Al 2 O 3 ) (faza ) 25-500 m.FREZE freze otel 850 H.

Mg.duritate 5-6 Mohs agent de lustruire -duritate 6 Mohs -moale lustruire -deriva din pamantul de “diatomee” -duritate 6 Mohs -alc.5 Mohs -pe suport de hartie(discuri) -silicat complex(Al. de prelucrat Caracteristici: -forma neregulata -mai dure decat mat. Mn) -SiO 2 + Al 2 O 3 .2 2. Co.5% obtinuta din bauxita -duritate 6. se separa greu din minerale -duritate 9 Mohs -alumina pura 99. din cuart -pt.sablare -hartie abraziva -siliciu+bor -carborundum(CSi) pietre+discuri -duritate 10Mohs pietre+discuri  CARBURILE  DIAMANTUL . Fe. aliaje nobile  OXIDUL DE ALUMINIU  GRANATUL  PIATRA PONCE  KIESELGUHR-ul  TRIPOLI  CUARTUL -duritate 7 Mohs -pt. de prelucrat -rezistente la uzura  CORUNDUL -Al 2 O 3 natural -duritate 9 Mohs -s-a inlocuit cu forma sintetica. de prelucrat -rezistente la impactul cu mat.INSTRUMENTE ABRAZIVE actiunea abraziva se bazeaza pe deplasarea unor particule cristaline dure pe supraf.5-7.

B. . Mg -carbonat de Ca -fluorura de Ca  OS SEPIAE  OXIDUL DE CROM pt. roti de filt.proprietatile mecanice ale abrazivului mat. fragilabrazare rapida mat. viteza de miscare a particulelor abrazive vitezaabrazia LUSTRUIREA: eliminarea celor mai fine asperitati cu obtinerea unor suprafete lucioase v=3000m/s grosimea5m ABRAZIVI  OXIDUL DE FIER(ROSU DE PARIS) -aliaje nobile -pe suport de hartie/panza  CRETA(CARBONATUL DE CALCIU)  CALCARUL VIENEZ -carbonat de Ca si Mg  CENUSA DE OS -80%fosfat de Ca. bumbac. maleabile+ductile(aurul)curg(nu se degroseaza) FACTORII CE INFLUENTEAZA VITEZA DE ABRAZIE 1. se sfarmanoi unghiuri ascutiteabrazie 5. duritatea particulelor abrazive diamantul  piatra ponce+granatulmoi 2.presiunea exercitata asupra suprafetei de prelucrat presiuneabrazie N. instrumentul taietor 6.dimensiunea particulelor particule mai marisanturi 4. presiunea aplicata asupra abrazivului presiune f. inox INSTRUMENTE ROTATIVE: perii. forma particulelor abrazive unghiuri ascutiteeficienta  3. mareQefect negativ pt.3 FACTORII CE INFLUENTEAZA EFICIENTA ABRAZIVILOR 1. presiunea prea mare determina fracturi ale particulelor abrazive 3. dimensiunea particulelor de abraziv particule mariabrazie mare 2. guma. proprietatile maerialului ce se prelucreaza mat.

=1kg. -peste aceasta temp rasina se contamineaza cu abraziv si se inmoaie -frecvent se utilizeaza ceara+pastele. pres. . -zonele ce nu se doresc lustruite se acopera cu ceara I=2.5-3A PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MATERIALELOR PLASTICE -filt+creta flotanta. catod (-)placa metalica t=2-5minute. deci lustrul cu filt+paste+turatii. temp.produc caldura redusa. la turatii inalte Lustruirea finala disc de lana LUSTRUIREA ELECTROLITICA -pentru aliaje nobile si oteluri -duritatea materialuluilustruire electrolitica -anod (+) piesa. fara deformari.4 PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA SUPRAFETELOR METALICE corectarea defectelor mari pietre cu granulatie mare mat. fine -discuri din papura+paste speciale  paste ce contin pulbere de diamant.moi(aurul)freze cu granulatie fina Prelustruirea piatra ponce+filt/perii din par natural paste Lustruirea paste speciale de lustruit+perii din material textil. -se obtine un lustru perfect. v=3000rot/min. PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MASELOR CERAMICE -pietre f. la rece sunt mai moi.=700C. Rasinile acrilice care polim.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful