1

MATERIALE DENTARE – CURS 1

Biomaterial dentar- totalitatea materialelor care vin in contact cu tesuturile vii (parod.)
si realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurandu-le functionalitatea.
Ex: paste pt. obturat canale, lineri, medicamente pt. tratamentul plagii dentinare, mase ceramice,
implanturi.
Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate pentru obtinerea protezelor dentare
in etapele de laborator.
Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, materiale pentru baza protezei, linguri, sabloane, materiale
pentru prelucrat si lustruit (materiale auxiliare).

Clasificare :
I) dupa relatia de contact ;
II) dupa destinatie ;
III) dupa origine ;
IV) dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii: a) mat. temporare : per. scurta de timp-obtur. provizorii
b) mat. cu termen lung – pasta Walkoff (7-10 zile) ;
c) mat. de fixare- cimenturi ZOE , Flecher.
2)materiale definitive : raman in contact cu tes. parodont.(cimenturi, mat. pt.
proteze) ;
3) materiale speciale : vin in contact cu tes. dentare pasager(mat. pt. ampr., mat
pt. prelucrat, lustruit)
II) 1) mat. pt. restaurari coronare;
2) mat. pt. amprentare;
3) mat. pt. confectionarea protezei ;
4) mat. pt. prelucrat si lustruit ;
5) mat. pt. fixarea protezelor dentare (ciment fosfat de zinc).

III) 1) minerale : gipsul dentar, amalgamele dentare ;
2) organica – rasinile acilice simple ;
3) mixta : rasinile acrilice armate (semiinterpenetrate), rasinile compozite.

IV) 1) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie,
protetica ) ;
2) mat. utilizate in laborator( mat. pt. modele, machete, tipar, baza protezei,
prelucrat si lustruit).

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica
de respingere. Din punct de vedere biologic nu exista un material total inert fizico-chimic.
Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse unei agresinui permanente , de natura fizico-
chimica care le modifica proprietatile (presiunile ocluzale care se exercita intermitent in
masticatie, deglutitie si atacul microbian din mediul bucal). Vor rezulta produsi toxici de
metabolism ce actioneaza permanent in zona de inchidere marginala (interfata) avand un
efect infiltrativ, dizolvant asupra materialelor dentare.
2
Au loc modificari coloristice (rasinile acrilice simple) cu aparitia prematura a fenomenului de
imbatranire. La aliaje se schimba culoarea (tarnish) si apoi corodarea (oxidarea). Toate sunt
fenomene ireversibile ce compromit tratamentul restaurativ coronar sau protetic.
Constanta :Rata de imbatranire a unui material dentar = cea mai specifica constanta de a
aprecia calitatea unui material dentar.
Se recomanda utilizarea materialelor neiritante, nealergice si stabile fizico-chimic.


Evaluarea biocompatibilitatii materialelor dentare

Materialele dentare sunt testate riguros (teste de laborator pe celule), apoi se imita conditiile
clinice pe animale de laborator (caini ) si apoi teste clinice pe pacienti pentru a se evidentia
biocompatibilitatea (proprietate complexa a materialelor dentare in care materialul prezentat are
un caracter bioinert (metale-titan), bioactiv (ceramica zirconica), bioadeziv, sa fie neiritant,
nealergic, necarcinogenetic.

Se realizeaza in 3 etape:
I) Etapa de laborator:
 toxicitatea acuta sistemica ;
 potentialul citotoxic;
 potentialul iritational;
 potentialul alergic;
 potentialul carcinogenetic (mutagen).

 Toxicitatea acuta sistemica:
Se obtine o suspensie din materialul dentar care este pusa in contact (aplicat) prin procedeul in
vitro cu culturi umane sau in vivo- se administreaza suspensia pe animale de laborator ce
se vor observa circa 1-6 saptamani, se vor sacrifica, se analizeaza microscopic frotiul si zona de
vecinatate macroscopic.
Din materialul dentar se obtine o suspensie care este administrata 14 zile per os animalelor de
laborator (soricei).dupa administrare animalele se urmaresc clinic pentru a se observa efectul
toxic,/netoxic sau letal al suspensiei.
Daca din lotul testat supravietuiesc mai mult de 50% rezulta ca testul este negativ si poate fi
evaluat in etapa urmatoare materialul dentar.
Daca testul este sub 50% rezulta ca materialul testat are efect letal, acest material dentar fiind
respins.

 Testul citotoxic-iritational:
a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: limfocite umane sau de animale dupa o
prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza(24-48 ore). Se aplica agar-
agar si apoi solutia de material testat. Se introduce in incubator, se examineaza
efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24, 48, 72 ore. La examenul
obiectiv se observa o structura densa, omogena, nemodificata a culturilor
celulare=efectul netoxic, neiritational .Se va trece la etapa urmatoare.In cazul in
care se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra
culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului.
b) in vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular.
Se observa dupa 1-6 saptamani. Se sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din
3
zona punctionata, se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de
vecinatate (macroscopic).

 Testul alergic
Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei, subcutan sau aplicatii locale (epicutan), se va
observa aparitia sau nu a semnelor clasice a eritemului si edemul local. Daca ele sunt prezente
materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei.Daca nu apar se va trece
mai departe la alt test.

 Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic
In vivo- dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational.
Se evalueaza la 6 luni – 1 an.
In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta.
Se evalueaza pe culturi celulare (salmonella) incubate pe mediu de geloza, 24-48 ore. Se aplica
fragmente de ficat si histidina inactiva. Deasupra se aplica agar-agar si suspensia de material
dentar ; se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24, 48 ore. Daca suspensia are o actiune
mutagena , ficatul ca secreta histidina ce va activa histidina inactiva, favorizand dezvoltarea
salmonelelor.
Efectul mutagen va fi pozitiv. !!!!!!!!

II. Etapa de laborator.

Pe animale mari se simuleaza conditiile clinice.Se practica cavitati in care se aplica materialul
testat (lineri, cimenturi ZOE, cimenturi minerale, ionomere). Se evalueaza clinic reactia la aceste
materiale si apoi microscopic reactia pulpotoxica sau protectoare a organului pulpar. Testarea
este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii.
Superior se afla cimenturi pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala daneza afirma ca eugenolul
fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor.
La scara inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic.
NECESITA OBTURATIE DE BAZA !

III Evaluarea clinica
Pe subiecti voluntari- se testeaza toleranta materialului, reactia de vitalitate (raspunsul organului
pulpar) precum si fenomenele subiective (gust, miros, culoare).
Daca suspensia trece de toate testele, materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si
livrat retelei.

Caracteristicile standard ale unui biomaterial
 sa nu prezinte efect pulpotoxic (neagresiv pentru organul pulpar) ;
 sa nu difuzeze in circulatia generala substante toxice ;
 sa nu prezinte potential alergic ;
 sa nu prezinte un potential carcinogenetic.


1
MATERIALE DENTARE -CURS 2


MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE

Coroanele dentare isi modifica morfologia dentara datorita:cariei, abraziunii, traumatismelor sau
eruptiei cu modificari (displazii, hipoplazii).
Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii deantare si restaurarea dentara.
CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii:
1) starea de plasticitate:
a) plastice ;
b) neplastice(incrustatii).

Cele plastice pot fi:
- fizionomice: cimenturi silicat au origine
cimenturi silicofosfat; minerala
rasini acrilice simple au origine
rasini epoxidice; organica
materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate)
rasini compozite.
- nefizionomice(metalice) – amalgame.
2.)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie:
- Clasice: cimenturi silicat
cimenturi silicofosfatice
amalgame
aurul precipitat.
- Moderne: rasini acrilice armate ;
rasini compozite ;
cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.)

Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara

- Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in
cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare si o faza plastica de
lucru.
- Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte
sa nu se dizolve in mediul bucal
- Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi aderenta chimica.
- Conductibilitatea termica: sa prezinte valori apropiate tesuturilor dure dentare pentru a
opri transferul de caldura catre organul pulpar.
- Culoarea : identica sau apropiata de cea a smaltului .

Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara

- Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute).
- Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.
- Prepararea, aplicarea, finisarea :sa se realizeza cat mai usor.


1
2
CIMENTURILE SILICAT

1903….1960 obturatii coronare.
Forma de prezentare :
a) sistemul bicomponent : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic,
sticla inchisa la culoare). Se prepara extemporaneu.
b) sistemul predozat (capsulat)

Denumiri comerciale:
a) FRITEX ;(Spofa)
FOSPHAZEMENT (Bayer)
FIXODONT (Detrey)

b) PHOSPHOCAP predozate
SILICAP (Vivadent)

Compozitie :
pulberea : -cuart :31,5-41,6%
-alumina (oxid de aluminiu) :27,2-29,1% ;
-fluoruri :13,3-22% ;
-oxizi de calciu :7,7-9% ;
-oxizi de sodiu :7,7-11,3% ;
-oxizi de zinc :0,1-2,9% ;
-pentaoxid de fosfor :3,5-5,3%.
lichidul(acidul) : -acid fosforic :48,8-55,5% ;
-neutralizanti: alumuniu:1,5-2%
zinc:4,2-9,1%.
Dozarea /Prepararea:
Dozarea: a)extemporanee:1,6 g pulbere/0,4 ml lichid.
b)industriala: in capsule.
a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu
picurator.Se aplica pe o placuta de sticla.
Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.
Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte
impuritati ce exista pe partea mata a placutei.
b) capsulele contin cele doua componente. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt
perforate astfel ele intra in reactie.
Prepararea :
a) clasic(manuala);
b) cu mixere speciale (cu mixerele);

a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau
agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa
cu aspect mat.Timpul de spatulare pana la 1 minut.
Aplicarea in cavitate : - ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un
con care tinde sa revina la forma initiala.
b) cu mixere speciale (Silamat, Duomat, Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa
prealabila perforare a membranei din interiorul capsulei. Programare : 10-20 secunde
pentru preparare, rezultand o pasta vascoasa ce se va introduce in cavitate.

2
3
Avantajele metodei moderne :
- se evita erorile dozarii extemporanee ;
- se scurteaza timpul de lucru, dar si de priza ;
- se obtine o buna omogenizare.
Dezavantajele metodei moderne :
- pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ;
- cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ;
- metoda este scumpa.
Aplicarea in cavitati :
- dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare(se aplica obturatii de baza cu
rol de protectie pulpara).
- se realizeaza cu instrumente de inox (fuloare, spatule) sau de material plastic(benzi de
celuloid) ;
- se aplica din profunzime catre exterior ;
- se aplica in exces si mentinut cu benzile de celuloid sub presiune timp de 2-3 minute
(priza primara).
- nu se recomanda prelucrarea si finisarea dupa priza primara. Cel mai indicat la 24 ore.

Reactia de priza :
I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat
cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel
hidratat.
II) reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata
particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand un gel
silicic (ce contine partile de sticla)
III) cimentul are structura stratificata :
1) particule de sticla ;
2) particule acoperite de gelul silice ;
3) particule in gelul amorf ;
4) fosfatul de aluminiu.

Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de :
- temperatura mediului ambiant ;
- marimea particulelor ;
- proportia pulbere-lichid ;
- timpul de preparare.

Proprietati :
- initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului, ce se
datoreaza aluminosilicatului
- se deterioreaza, ; in timp scurt, devin opace in contact cu mediul bucal, respiratia orala.
- 1) stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita
reactiei exoterme (pierde apa). Contractia lineara :0,15-0,3% si contractia volumetrica :3-
3,5%. Apare fenomenul de separatie marginala.
- 2) rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.Au
rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.
- 3) aderenta : se mentine datorita factorului mecanic, nu adera chimic.
- 4) stabilitatea coloristica :se modifica in timp, in zonele abrazate, la nivelul marginilor
rezulta infiltratie marginala.
3
4
- 5) biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie.Sunt
pulpotoxice(lichidul in exces).Se dizolva in mediul bucal (igiena precara, PH acid).
- 6) conductibilitatea termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea
variatiilor termice catre pulpa.

Indicatii:
- obturatii clasa III;
- obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ;
- obturatii clasa V (azi contraindicate)
Contraindicatii :
- cavitati clasa IV ;
- cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere.

Recomandari practice :
- alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala ;
- dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20
O
C);
- aplicarea sa se realizeze dupa aplicarea linerilor si a obturatiei de baza;
- se contraindica aplicarea silicatului, rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de eugenat
de zinc (eugenolul le modifica culoarea) ;
- prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 15 minute ;
b) ideal :dupa 24 ore.
- protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare(VARNISH) ce contin metil-celuloza.

CIMENTURILE SILICO-FOSFATICE

Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat, aceste materiale sunt o combinatie
(silicat+fosfat de zinc) pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat.
Dezavantaje:
- contractia volumetrica:3-3,5%;
- rezistenta mecanica ;
- solubilitatea ;
- opacitatea.
Compozitie :
- ciment fosfat de zinc - substanta de baza
- oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice.
Aceste cimenturi sunt mai dure, au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila.
Denumiri comerciale :
TRANSLIT (Merz)
ARISTOS ;
INFANTID ;
FELSERIT (Spofa) –pentru restaurari coronare ale dintilor temporari.
Etapele :prepararea, aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat.
Indicatii :
Obturatii provizorii la dintii definitivi ;
Obturatii definitive la dintii temporari.




4
5

AMALGAMELE DENTARE

Sunt aliaje ale mercurului cu aurul sau mai multe metale.
Clasificare :(Craig)
A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura
particule sferice.
B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% ÷ 13%) : pilitura
particule sferice ;
cu faze dispersate - non¸
Dupa numarul metalelor :
- binare: mercur+cupru;
- ternare:mercur+argint+staniu;
- cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc.
- Cu 5-6 elemente:
Dupa generatie:
- conventionale(cupru mai putin :ternare, cuaternare)
- cu faze dispersate (bifazice) : amestec de pilitura conventinala cu particule sferice de
argint, cupru ;
- cu continut crescut de cupru : pilitura, amestec, particule sferice.

Forma de prezentare :
- pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin
frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil.
particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este
introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta
gazului inert se transforma in particule sferice(2-43u)
- lichidul : mercurul, se solidifica la –38,8
0
C. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul,
argintul, cuprul, staniul, zincul. Nu se poate alia cu :nichelul, cromul, cobaltul, fierul.
Dozarea/Prepararea :
Dozarea:
a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil
b)industriala – in capsule , se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate
de un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere.
Prepararea:
a)manuala: in mojar; dozarea se face functie de cavitate. Se impregneaza pilitura se
amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii
coronare.
b) mecanica : dozare exacta ;
nu se contamineaza partile reactante;
nu ne contaminam ;
plasticitatea este cea indicata.
Dezavantaje : metoda manuala :
dozare incorecta ;
plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur/pilitura
este de 40-45% mercur restul fiind amalgam.



5
6
Mecanismul de priza :
a) dizolvarea particulelor datorita mercurului ;
b) impregnare ;
c) amalgamare ;
d) cristalizare (priza).


Amalgame conventionale :
1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat)
(faza ¸) (faza ¸1) (faza¸2)
2) miezul amalgam ¸+Hg ¸1+¸2+¸
3) ¸1+¸2 matrice de care se leaga ¸ nereactionat ;
4) rezistenta la coroziune ¸>¸1>¸2
Faza ¸2 este cea mai sensibila la coroziune.
Cu cat ¸1 si¸2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt
superioare.
Aliajele de cupru au un continut final de ¸2 foarte redus.

Timpul de priza finala :la 24 ore.
Este dependenta de :
- dependenta de faza aliajului. Sunt amalgame faza o- priza lenta
faza|,¸-priza rapida.
- proportia pilitura /Hg ; Hg > priza> ;
- dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta.
- Presiunea de condensare


Formule (retele conventionale)
- binare :Hg+Cu ; -nobile:Au,Pt;
- ternare:Hg+ag+Sn; -seminobile : Ag, Pd ;
- cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne).2-7% Cu (continut|)
A. Conventionale : b. Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut |)
-Argint : 59,3-71% ; -Argint :69% ;
-Staniu :25-27% ; -Staniu :7% ;
-Cupru :6% ; -Cupru :13% ;
-Zinc :2% -Zinc :1%.

ADA, FDI, Aliaj mercurizat Hg :3%
- Argint:65%;
- Staniu:25%;
- Cupru:6%;
- Zinc:2%;
- Hg ;1-3%, Aur, Platina.






6


7
7
Rolul elementelor componente :
Argintul: rezistenta mecanica;
culoare;
micsorarea fluajului.
Staniu: creste viteza de amalgamare;
scade rezistenta mecanica ;
Cuprul : creste duritatea ;
creste rezistenta;
scade fluajul.
Zincul: creste viteza de fuzionare, creste dilatarea amalgamului, creste rezistenta la
coroziune.

Denumiri comerciale :
Pulbere/Lichid
- HARPERS
- OPTALOY
- INDILOY ;
- LUXALOY(Degussa)

Predozat
- AMALCAP;
- TYTIN.

Aliajele eutectice
- Sunt aliaje ale caror elemente componente (metale de aliere) prezinta o solubilitate
lichidiana, dar este incompleta in stare solida (ex. Sistemul Ag-Cu);
- Sunt aliaje fragile, datorita prezentei fazelor insolubile, care inhiba alunecarea
interfaziala;
- Proprietatile mecanice ale acestor aliaje nu variaza liniar cu compozitia; ele sunt
superioare constituentilor (metalele de aliere);
- Aliajele eutectice (cu exceptia aliajelor de aur) nu sunt utilizate ca aliaje dentare de
precizie;
Eutecticul (Ag-Cu) este specific amalgamelor cu continut crescut de cupru.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 3

AMALGAME DENTARE

Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare
Materiale necesare:
spatule, benzi metalice, portamalgame.

Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri ,
lineri (termolineri) si obturatie de baza(blocheaza variatiile termice).
Amalgamul este prelevat cu portamalgam, condensat cu fuloarul de forma sferica, fularea se
realizeaza rapid, energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor.
Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice.
Aliaje non (40% cupru) – priza rapida /priza lenta.
Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice
si chimice.
Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii
amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor 1, 2 si cand obturatia
poate fi sculptata.
La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii.
Amalgamele conventionale dupa 7 zile se prelucreaza.

Proprietatile fizice :
1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4.
in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor
1, 2;
faza a treia:contractie usoara, datorita particulelor de mercur
neincorporate(Ag3Sn4); au loc modificari dimensionale intre 0-20.
Factorii ce influenteaza :
 Compozitia aliajului :Ag, Cu, Sn, Zn.
 Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica.
 Proportia pilitura /mercur ;
 Condensarea ;
 Intervalul de la preparare la condensare : 3-3,5 minute.
2) dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii
Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam ;
Dilatarea mercuroscopica :
Amalgamul +Hg dilatare 1%.
3) dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ce determina separatia marginala datorita
diferentei dintre cele doua dilatari.Apare fenomenul de percolare conditionata termic, patrunderea
salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6m)- compensate de
expansiunea amalgamului.
4) rezistenta la compresiune :
Stratul subtire se fractureaza.Se impune prepararea unor cavitati retentive.
Factorii ce influenteaza :
 compozitia aliajului (faza) cea mai rezistenta la compresiune ;
 dimensiunea particulelor ;
1
2

 timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil.
daca este crescut rezulta amalgame vascoase.
 cantitatea de mercur(mai mare de 55%), rezistenta la compresiune este scazuta ;
 cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare.
5) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune ;
6) fenomenul de intindere :deformare lenta progresiva si ireversibila. La presiunea 105kg/cm2 la 24
ore, rezulta o deformare de 3%.
7) fluajul :deformarea sub actiunea unei presiuni a amalgamului ce este evaluata la 7 zile. Exista un
fluaj dinamic :(epruvete) de 35-703kg/cm2, la 4 ore.
Exista si un fluaj static :369kg/cm2 ,la 4 ore.
Factorii ce influenteaza :
 compozitia aliajului :Ag, Cu scade fluajul ;
 dimensiunea particulelor : mai mici determina un fluaj scazut ;
 timp de preparare : timpul crescut determina fluaj scazut ;
 concentratia de mercur ;
 presiunea de preparare.
8) duritate : 110 unitati Knoope.
9) conductibilitatea termica : bune conducatoare de caldura impunandu-se folosirea bazei ;
10) etanseitatea : nu este asigurata, nu prezinta integritate marginala, nu au adezivitate la peretii
cavitatii, nu au stabilitate (pleaca din cavitate).Se vor folosi adezivi 4 META pentru marirea gradului
de adeziune a amalgamului la cavitati.Se corodeaza in mediul oral continuu, de aceea se vor aplica
lacuri dentare (varnish) – gamma bond care au rolul de a oblitera spatiile de la nivelul zonei de
interfata.
11) porozitatea : bule(mercur crescut) – cel mai corect dozare « fifty-fifty » ;
eliminarea mercurului in timpul prelucrarii;
micropori – defecte de structura datorita prepararii eronate.

Proprietati chimice :
1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid, modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la
corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei
Factorii :
 compozitia aliajului ; se adauga zinc pentru a scadea coroziunea
 dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la
coroziune ;
 amalgamele2 cele mai putin rezistente la coroziune;
 calitate obturatie : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei ;
 factorul pacient :igiena precara.

Proprietati biologice :
 nu au efect toxic, cele moderne cu cadmiu sunt foarte toxice ;
 infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag, Sn,Cu) determinand aparitia culorii negre . Se indica
obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri, finisarea, lustruirea cu gume, paste, pufuri pentru
a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea.
Utilizarea mercurului :
Se afla in peste, dar su in obturatii de amalgam, pacientul il preia ca vapori de mercur ;
In general pe zi 1,2 gmercur. Sa nu sa se depaseasca 10-20gmercur/zi ce prezinta doza toxica ;
2
3
Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara, digestiva, tegumentara, solutii de
continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei, aparitia gustului metalic, senzatie de
voma, hematurie chiar exitus.
La noi exista intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului ; lizereum metalic la nivel
gingival ; in cabinet vaporii de mercur sa nu depaseasca 0,15mg/m3.
Igiena mediului, covoare de vinil, gresie pentru curatirea cabinetelor (suprafete netede).

Recomandari practice :
 inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) ;
 necontaminarea elementelor componente :mercur ;
 utilizarea sistemului capsulat;
 prepararea electrochimica (cea mai buna);
 evitarea dozarii extemporanee (masca, manusi, aerisire);
 colectare deseuri in flacoane speciale;
 evaluarea nivelului de mercur in cabinet, daca apar semne;
 ca medicamente mercurul se administreaza in sifilis, leziuni cutanate.


AMALGAME BAZA CUPRU

Prezentare:
1) pilitura + mercur
amalgame moderne imbogatite cu cupru , particule sferice sferoidale sau amestec;
sunt bifazice(dispersate) non superioare celor conventionale : timpul de priza crescut, rezistente la
presiune, coroziune, cu etanseitate crescuta.
2) tablete : pentru amalgamele clasice binare (mercur+cupru) ;60-70% mercur si pana la 100% cupru
ce confera proprietati antibacteriene(totusi au fost eliminate de amlgamele imbogatite cu cupru) si
histofile
Cele clasice : 1) pastilele se topesc ;
2) se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. Se aplica cu instrumentele
cunoscute.
Indicatii :
 obturatii coronare ale dintilor temporari ;
 obturatii retrograde dupa rezectie apicala ;
 modelul metalic – nu se mai foloseste azi.



AMALGAMELE DE GALIU

Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29,3
0
C.Nu a prezentat proprietati
superioare amalgamelor conventionale.
Indicatii :
 cavitati clasa I, II, V, la premolari si molari ;
 restaurari coronare simple sau armate ;
 tehnologia modelului de lucru (abandonate deoarece azi avem tehnici mai bune).


3
4
AURUL PRECIPITAT

Indicatii :
 etanseitate superioara celor anterioare ;
 rezistenta la coroziune crescuta ;
 biologic sunt foarte bine tolerate.
Dezavantaje:
 indicatii limitate ,in cavitati mici;
 tehnica de lucru laborioasa;
 culoarea;
 pretul de cost.

Forma de prezentare :
 aur pulbere ;
 aur mat ;
 electroaloy = aur + (calciu 1).

Mod de obtinere :
 Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75) si acoperite cu o folie de
uar coeziv, tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare
 Aurul mat se obtine prin electrodepunere, particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune
minima intre particulelede aur ;
 Folie prin laminare din lingou 0,04-0,07 ;Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii
diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare.
 Folie ondulata - intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare, la spirtiera
onduleaza cele doua folii ;
 Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ranforsare
(zona premolari , molari)
Tehnica de lucru :
 Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin :
1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila ; temperatura sa nu
depaseasca 760
0
C ;
2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute ;
3) degazare electrica.
Condensarea :
 manuala:fuloare, ciocane. Acest lucru este traumatizant pentru pacinet;
 pneumatica : nu se poate controla presiunea, deci se contraindica ;
 condensare electronica (cea mai buna).

Proprietatile mecanice crescute functie de :
 tehnica de lucru : mai rapida, energica, deci cresc proprietatile mecanice ;
 dimensiunea particulelor sinterizate, deci rezulta structuri omogene ;
 prin combinare :aur pulbere+folie : cresc proprietatile obturatiei.
Utilizare :
De exceptie a leziunilor coronare cu acest material.


4
5
MATERIALE FIZIONOMICE DE OBTURATIE CORONARA

RASINI ACRILICE SIMPLE ;
RASINI ACRILICE ARMATE ;
RASINI COMPOZITE ;
RASINI IONOMERE.

RASINI ACRILICE SIMPLE

 Inferioare cimentului silicat datorita solubilitatii si fragilitatii ;
 Derivate ale acidului metacrilic ;
 Se livreaza pulbere/lichid : pulbere=polimer - PMMA (polimetilmatacrilatul)
Lichid=lichid - MMA (metacrilatul de metil)

Comercial :
Duracryl S – a fost utilizat si pentru restaurari coronare fizionomice, azi utilizarea este restransa,
abandonate pentru restaurari coronare datorita aparitiei materialelor moderne, si a proprietatilor lor.
Pulberea :
 particule mici sinterizate intalnite mai ales la rasinile auto- si termopolimerizabile.
 nuante coloristice diferite ;
 dozarea, prepararea nu este dificila
Din punct de vedere chimic :
Polimerul este :PMMA : catalizator pe baza de peroxid de benzoil (POB)
pigmenti ;
coloranti ;
plastifianti.
Lichidul este : MMA : volatil, aromatic, polimerizeaza instantaneu , punctul de fierbere este 108
0
C,
contractie crescuta de polimerizare.
Pentru inhibarea polimerizarii instantanee se pun inhibitori de polimerizare :
hidrochinona ;
pirogalolul ;
rezorcina ;
acidul benzoic(pana la 0,1%).
Ca activatori : DTP (dimetilparatoluidina)
Mercaptan
Pentru a accelera viteza de polimerizare si pentru a inhiba reactia catalizatorului.
Dozare/Preparare :
Lingurite, pipete :1/1, 2/1,3/1.
In godeu de sticla, plastic.
Reactia de polimerizare este accelerata de caldura umeda si cea uscata. ; este inhibata de oxigen si
saliva.
Rasinile trec prin mai multe faze , faza vascoasa se aplica in cavitati prin tehnica de :
 condensare - pasta prezinta valori ale contractiei crescute ;
 tehnica de pensulare –contractia are valori mici.
Proprietati :
 dilatarea termica de 8 ori mai mare ca a tesuturilor dure dentare ;
 contractia este de 5% prin condensare si de 0,1-0,3% prin pensulare.
5
6
 rezistenta mecanica la abraziune este scazuta, structura microporoasa infiltrativa, modificari
de culoare rapid la interfata ;
 aderenta pur mecanica ;
 biologic sunt toxice.


Indicatii:
 RCR (macheta directa)
 coroane partiale ;
 coroane de substitutie ;
 incrustatii ;
 secundar : fixare fatete ;
coroane, punti provizorii;
gutiere.


RASINI ACRILICE SINTETICE (SEMIINTERPENETRATE)

Sunt RAS imbunatatite.
S-a realizat inlocuirea catalizatorului cu un derivat de bor : 3 N BUTIL BOR ce determina
descompunerea radicalilor liberi in prezenta apei cu cresterea gradului de adeziune a rasinii. S-a
ameliorat componenta macromoleculara si a crescut adeziunea.
Agentul de gravare : agentul de cuplare (bonding).
Ambele determina cresterea adezivitatii rasinii.
Indicatii :
 tehnici adezive : ortodontie- bracketuri ;
protetica:Maryland Brigde
Denumiri comerciale:
PALAKOV (Kulzer);
ORTHOMITE(SUA);
ADHESIVE



RASINI COMPOZITE

Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice.

Clasificare:-dupa
a) compozitie: nesarjate (au o faza);
sarjate (bifazice).
b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L);
fotopolimerizabile ultraviolete (P/P);
radiatii vizibile- blue light ;
radiatii vizibile coerente – laser.
c) matricea organica : bis GMA;
metandimetilacrilat;
mixte.
6


7
7
d) particule de umplutura:
Clasice : macroumplutura ;15-20 ;
microumplutura :0,05-0,1 ;
Moderne : hibride (condensate).
Forma de prezentare :
 P/L- generatia I : SMILE, KERR
nu contine agent de gravaj, bonding
sunt autopolimerizabile.
 Pasta –pasta - generatia II : CONCISE, ADAPTIC ;
nu au agent de gravaj ;
particulele sunt mai mici.
 Pulbere – lichid : generatia II : PALAKOV, EVICROL ;
fara agent de gravaj
 Pasta – generatia IV Compound (in godeu); in seringa: VALUX, P50, ARABESC,
COTELINE;
pasta se prepara pe hartia cerata ce contine catalizator;
 Capsulat :POLICAP, COMPOCAP ;
 Sistem monocomponent : pasta in seringa ;dozare extemporanee; in stare prereactiva ce
se conserva 1-2 ani.
lichid in seringa :pedodontie , sigilare cu scop profilactic.
Generatia I, II au o adeziune mecanica; Generatia III, IV au o adeziune chimica.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 4

COMPOZITIA CHIMICA A RASINILOR COMPOZITE
1) Contin doua faze:
 organica ;
 anorganica.
2) Sistem de cuplare (silanic)

FAZA ORGANICA:
Contine: monomeri de baza;
monomeri de dilutie ;
aditivi ;
sistem de initiere.
Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA - rasina Bowen).Acest monomer de
baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta, un volum crescut. Azi este inlocuit cu
bis-MA, bis-PMA.
Conditii :
 Biocompatibilitate ;
 Proprietati fizice asemanatoare tesuturilor dentare ;
 Stabilitate chimica cromatica ;
 Reactivitate mare ;
 Inodore.
Monomerii de dilutie :
 Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza, au vascozitate scazuta, masa
moleculara scazuta.Ex : acidul metacrilic, metacrilatul de metil.
 Sunt : monofunctionali ;
difunctionali, cei mai utilizati cu proprietati foarte avatajoase :
-contractie scazuta dupa polimerizare ;
-dilatare scazuta ;
-reactivitate crescuta in cavitatea bucala ;
-tolerate;
-inodore;
-stabilitate chimica.
trifunctionali.
Sistemul de initiere: este bicomponent. Contine un : initiator si un accelerator de polimerizare ;
peroxid per amina.
Initiatorii : peroxizi. ; la cei cu initiere chimica (pasta-pasta) polimerizarea este termo-, auto- si
fotopolimerizare. Peroxidul de benzoil : 0,5-2,5% principalul initiator al rasinii
autopolimerizabile.
Acceleratorul : amina organica tertiara : dimetilparatoluidina care este toxica, cu efect discromatic.
S-a inlocuit cu N-N dietanol paratoluidina.
Pentru rasinile compozite fotopolimerizabile:
sistemul de initiere : radiatiile: ultraviolete ;
radiatiile halogenice (blue-light);
radiatiile unidirectionale – laser.
Generatia I foto : initiere UV.
Contineau o substanta fotoexcitabila: camforochinona ce declanseaza reactia de polimerizare.
Sursa de UV nu se mai utilizeaza datorita efectului nociv si gradul de penetrabilitate de 1 mm.
1
2
Sursa halogenica : radiatii pluridirectionale cu un grad mai mare de penetrabilitate de 2 mm,
frecvent utilizata in cabinete ; efect nociv.
Sursa cea mai indicata este reprezentata de radiatii luminoase coerente laser ; cu grad crescut de
penetrabilitate ; Intr-un minut 90% din masa compozitului cu sistem de initiere chimic prezentau
avantajul polimerizarii uniforme, in orice cantitate (fara lampa).
Dezavantaj :
Manipularea trebuie sa se faca rapid. Se mai adauga eterul etilic al benzoinei (0,2%). Pentru a
preveni polimerizarea in timp mai contin inhibitori de polimerizare : hidrochinona,
metilfenolul(0,1%). Mai contin stabilizatori ce absorb UV si inhiba eventuala imbatranire a
rasinilor compozite.
De asemenea faza organica mai contine :pigmenti, coloranti, impuritati.

FAZA ANORGANICA :
Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat, ionomere.
Reprezinta 17-55% din volumul compozitului ; macro si microumpluturi, midiumumpluturi bazate
pe : cuart cristalin, silice coloidala, aluminosilicati, borosilicati, (litiu, bariu, strontiu), fluoruri de
bariu, fibre de sticla, diferiti oxizi metalici.
La rasinile compozite generatiile de inceput sunt prezente particule de cuart
Cele cu : macroumplutura (1-100) – Adaptic, Smile, Kerr.
microumplutura : (0,01-0,1) – cresc proprietatile mecanice.
midiumumplutura :(1-10).
Compozitele moderne au faza anorganica sub forma hibrida. Aceste particule sunt introduse in
faza organica prin : sarjare (dispersie) ;
dispersie-polimerizare ;
dispersie-condensare.
Rasinile moderne contin umpluturi hibride radioopace rezultate de la sticle pe baza de metale
grele.(aluminoborosilicati de bariu).
Agentii de cuplare :
Fac legatura intre cele doua faze. La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul OH- faza
anorganica. Agentul de legatura : silanii care in prezenta apei hidrolizeaza in silanoli. La interfata
dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.
Silanii faciliteaza adeziunea rasinii compozite. Adezivii amelodentinari sunt pe baza de monomeri
de dilutie (derivati organici care se contracta).
Monomerii de dilutie : au coeficientul de contractie scazut (difunctionali), umecteaza bine suprafata
de tesut dur (dental adhesiv).

Dozarea/Prepararea rasinilor compozite
Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa
conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta
suprafete rugoase.
Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum.
Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie
repede aplicata
Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi
cimenturi silicat).



2
3

Tehnica de lucru :
1) se alege rasina compozita ;
2) conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire;
se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care va media legarea chimica a
compozitului de dentina
3) Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic
37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20
secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina
compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la
tesuturile dure.
4) Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta
rasinii la smalt.
5) Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu
strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la
prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal).
Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini
compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore , se recomanda
finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul
diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La
nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac., ce va fi imbibat cu vasoconstrictor. :
efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

Proprietatile rasinilor compozite ;
1)Timpul de gelificare este crescut :2,5 minute.
Adaptare foarte buna ;
La cele clasice timpul de priza este de 5-10 minute ;
La cele moderne priza este rapida :1,5 minute ; sunt vascoase, ideale pentru aplicare , modelaj.
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-0,60% comparativ cu rasinile acrilice.
3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10.
4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.
5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu
favorizeaza percolarea marginala.
6) proprietati mecanice : duritate asemanatoare amalgamelor (pentru zona molara : Heliomolar).
7) modul de elasticitate : mai mare ca cel al smaltului si al dentinei ceea ce determina mentinerea
obturatiei, o buna adaptare marginala.
8) stabilitate cromatica : buna. Se modifica datorita modului de lucru.
9) efect biologic pulpotoxic mai mare ca cel al cimentului silicat.(Atentie ! Se va efectua tratamentul
plagii dentinare).
10) adeziunea : mecanica(gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii
mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding;
de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina.
Adeziunea este mediata datorita adezivilor :legare.
11) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura mai mult.




3
4

Indicatii :
 Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ;
 Hipo- si displazii coronare ;
 Fracturi coronare ;
 Fixare fatete ;
 Protezari imediate ;
 RCR ;
 Imobilizari dentare.
Nu prezinta contraindicatii.

Recomandari practice :
Cavitati cu retentii normale ;
Lineri + obturatii de baza ;
Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ;
Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ;
Conditionarea dentinei, smaltului;
Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi.


CIMENTURILE IONOMERE DE STICLA




Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv, care sa imbine avantajele cimenturilor
silicat si policarboxilat.
Sunt poliacrilati complecsi, polialkenolati de sticla , rezultand solutii de homo- si copolimeri ai
acidului poliacrilic cu silicat de aluminiu , calciu.

Clasificare :
 chituri adezive ;(luting cement) ;
 cimenturi pentru restaurari coronare ;
 cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ;

Forma de prezentare :
a) pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ;
b) sistem bicomponent predozat ;
c) sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce
reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric.

Denumiri comerciale:
a) FUJI IONOMER (clasa I, II, III)
GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor, puntilor (P/L)
b) capsulat: KETAC FIL (Espe)
FUJI-CAP2-GC;
4
5
c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un
aluminiusilicat si un poliacid.
CHELON


Compozitia chimica:
Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului; reactie acid-baza,
Generatia I: sticla ternara ; aluminiusilicat de calciu.
ASPA (aluminiupolialkenoic acid)
Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire dau C.I.S.
Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m si pentru cimentari 20m

Elemente componente :
 Oxid de siliciu 30,1% ;
 Oxid de aluminiu 19,9% ;
 Fluorura de aluminiu 2,6% ;
 Fluorura de calciu. 2,6% ;
 Fluorura de sodiu 3,7% ;
 Fosfat de aluminiu 1%.

Rolul elementelor componente :
Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid;
Efect cariostatic ;
Rezistenta mecanica crescuta ;
Transluciditate crescuta.
Lichidul:
a) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) ;
b) pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic
(maleic) rezultand acidul polialkenoic(major C.I.S) ;
c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) ; Acidul tartric influenteaza
timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.

Dozarea/Prepararea :
Asemanatoare cimenturilor silicat ;
Doza ideala :pulbere/lichid:1,5/1

Reactia de priza:
Este o reactie acid-baza.
Etape:
1.) dizolvarea-ionizarea poliacidului;
2.) dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu, calciu, sodiu.rezultand acid
ortosilicic. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3, CaF2).
3.) Precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se elimina hidrogenul
din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate.
4.) Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Dupa priza rezulta o matrice de
polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice.
Factorii ce influenteaza priza :
5


6
6
 Compozitia sticlei : Al2O3/SiO2. Ionul de fluor mai mare decat oxidul de aluminiu
determina priza mai rapida a materialului.
 Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) ;
 Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare ;
 Raportul sticla-acid polialkenoic-acid tartric-apa. Cu cat sticla este mai mare si apa mai
putina cu atat timpul de priza este mai mic.
 Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru.

Proprietatile C.I.S.
1)ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit
obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.
2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore.
3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ;
4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ;
5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.
Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.
6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se recomanda prelucrarea
minima.
7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Sunt poroase 10-14. Se
vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.
8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite (opace). Grosimea minima
1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza.
9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului
de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta.
10) solubilitatea in apa : 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%.
11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4,4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru.
12) adeziunea chimica la smalt, dentina si adera chimic pe metalele cobnditionate(oxidate) .
Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH- din hidroxilapatita dentinara si
amelara. Are loc o chelare a OH- asemanatoare ionilor de calciu ;
NU necesita gravaj.
Adera in prezenta apei.
Se recomanda numai utilizarea agentilor de curatire.
13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor, impregneaza smaltul,dentina pe o adancime de 3.

Indicatiile cimenturilor ionomere(C.I.S)
 Cimentarea coroanelor, puntilor ;
 Obturatii de baza;
 Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich ;
 Obturatii coronare clasa V ;
 Obturarea dintilor temporari ;
 Obturatii retrograde ;
 Tehnici adezive.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 5

CIMENTURILE IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE

Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere
chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare
Initial au fost utilizati ca lineri apoi ca obturatii de baza, cimentari.

Forme de prezentare :
Sistem : pasta-lichid ;
pasta-pasta;
pasta.

Denumiri comerciale:
VITREMER (3M);
FUJI II LC;
VITREBOND.

Compozitia chimica:
 Pulbere asemanatoare cu cea a C.I.S. (fluoroaluminiusilicat)+substanta fotoinitiator
(=400-600 nm);
 Lichidul – poliacid + fotoinitiator.
Vitrebondul – acid polialkenoic (acid maleic, acrilic, itaconic)

Proprietati:
 Superioare C.I.S.;
 Rezistenta mecanica crescuta;
 Culoarea nu se modifica atat de repede ca la C.I.S.;
 Ating parametrii maximi la 24 ore ;
 Dentina nu se conditioneaza deoarece contin un derivat polimeric hidroximetilen
metacrilatul cu rol de a creste adeziunea ;
 Cavitatile nu se prepara retentive.

Indicatii :
 Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar) ;
 Obturatii de baza ;
 Cimentari ;
 Obturatii coronare.











2
CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI)

Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare,
etanseitate, coroziune, gust metalic) si partial rasinile compozite (pentru zona laterala).

Chimic :
Sunt un amestec de particule de sticla si particule metalice (aur, paladiu, argint). Initial s-a apelat
numai la armarea clasica cu particule cu argint, paladiu, aur dar efectul s-a dovedit a fi nul.
Ulterior s-a apelat la :ATOMIZAREA particulelor metalice 3,5m care au fost aglutinate si
SINTERIZATE. Apoi se macina rezultand particule foarte fine.
Cermeturile cu particule de aur sunt experimentate timp de 4 ani. Prezinta rezistenta la
coroziune, etanseitate, rezistenta mecanica (vezi aurificatii). S-a renuntat datorita pretului de cost
si s-a apelat la paladiu (nu este foarte bun). S-a apelat si la argint (40%) cu o elasticitate mai
mare ca a paladiului.

Denumiri comerciale :
KETAC SILVER (capsulat) ;
ARGYON (Voco);
MIRACL MIX (G.C.Fuji).

Proprietati:
 Superioare cimenturilor ionomere conventionale;
 Asemanatoare cu amalgamul si compozitele din zona laterala;
 Mecanic : rezistenta la abraziune, rupere, duritatea sunt superioare cimenturilor clasice ;
 Proprietatile cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu, pentru apropierea de smalt (din punct
de vedere cromatic).

Indicatii:
 Obturatii coronare ale dintilor temporari;
 Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM, M) – nu sunt superioare amalgamelor din
punct de vedere mecanic;
 Restaurari de bonturi (R.C.R)



LINERII

Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau cimenturi ionomere fotopolimerizabile
pentru protectia plagii dentinare. Plaga dentinara este : nesangeranda ; dureroasa, infectata
Ea poate fi protejata :
Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii.
Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu;
cimenturi pe baza de fosfat de zinc.
Clasificare
Linerii : pe baza de hidroxid de calciu ;
lineri C.I.S ;




3
I. Linerii pe baza de hidroxid de calciu
Ei se aplica sub obturatii de amalgam, rasini compozite, silicat pentru protectia pulpei
dentare si stimularea neodentinogenezei.

Forma de prezentare :
 pasta-lichid ;
 pasta-pasta ;
 pasta.

Timpul de priza: rapid
Mediu
El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras.
PULPODENT: 52% hidroxid de calciu + metilceluloza (PH=12,2);
HYPOCAL;
DYCAL;
CONTRASIL – hidroxid de calciu = 12g; polistiren, colofoniu =2-4g, cloroform 80%; PH=12,6
Aplicarea in cavitati se va realiza strict pe peretele parapulpar - ideal 15m.
Marginal se dizolva in apa.
Aplicarea se realizeaza cu fuloare speciale de ciment, dupa priza se aplica lacul dentar sau
ciment fosfat de zinc.

Proprietati :
Produc la nivel parapulpar o izolare electrica ;
Chimic au PH bazic ;
Solubile in apa ;
Din punct de vedere mecanic proprietatile sunt scazute, dar biologic stimuleaza
neodentinogeneza cu aparitia de dentina secundara. Contin timol, fluor, calciu pentru efectul
antibacterian local.

II./ Lineri pe baza de C.I.S.foto

Forma de prezentare :
 Pulbere-lichid ;
 Sistem fotopolimerizabil.

Denumiri comerciale:
IONOSEAL (Voco);
VITREBOND.

Rolul:
Creste adeziunea la nivelul dentinei si faciliteaza aplicarea unor obturatii pretentioase (sandwich
technick)

Proprietati:
 Donatoare de fluor;
 Efect carioprofilactic ;
 Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari ;
 [Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic25%]

4
LACURI DENTARE

Se aplica la nivelul cavitatilor parapulpar , in scop protector , pentru a inhiba actiunea acizilor (in
timpul gravajului), a monomerilor (rasini compozite).

Forma de prezentare :
Solutii de rasini naturale (sintetice) intr-un solvent organic.
Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.
Solventul organic este cloroformul, acetona.
Dupa aplicare solventul se evapora si ramane rasina.

Denumiri comerciale :
COPALITE ;
CAULK VARNISH

Aplicare :
Izolare, uscare, curatire perete parapulpar, se pensuleaza simplu sau dublu lacul dentar.
Parapulpar (pe toti peretii =2-5) rezulta o membrana semipermeabila insolubila.
Prin aplicarea lacurilor rezulta :
 protectia pulpara;
 creste etanseitatea marginala;
 se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur),
deci se previn discromiile.

THERMOLINER(Voco) inhiba transmiterea variatiilor termice ;
AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;
GAMMA BOND creste adeziunea obturatiei de argint la tesuturile dure ;
creste etanseitatea obturatiei la tesuturile dure .


1

MATERIALE DENTARE – CURS 6

COMPOMERII:

Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale
cimenturilor ionomere de sticla, astfel rezultand proprietatile compomerilor.
Se livreaza ca pasta in sistem capsulat cu sistem de initiere foto.

Produse comerciale:
 F 2000COMPOMER (3M);
 DYRACT, AP (Dentsplay);
 COMPOGLASS.

Compozitia chimica:
Primer- cand se aplica, nu se aplica acid fosforic (H3PO4)37%.
Pasta foto, radioopaca, este donatoare de fluor ;
Sunt diferite culori :9 de pe cheia VITA(A2, A3,5, B1, B2, B3)+ 4 culori speciale pentru
pedodontieCY, CG, Blue-pentru bonturi.
Primerul se aplica cu un pistol ce are doua rezerve pentru fiolele cu primer.
Avantaje :
 Primerul se aplica exact ;
 Se aplica tintit (nu pe tesuturi) ;
 Ne indica numarul de aplicatii ramase.
Pot fi utilizati ca adezivi :
 SINGLE BOND
 SCOTCHBOND N.P..La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic , exact ca
la rasinile compozite.

Compozitia chimica:
 FAZA ANORGANICA (80-84%) este reprezentata de fluoroaluminiusilicati – pentru
COMPOMER 2000 F.
La DYRACT – fluorosilicat de strontiu
 FAZA ORGANICA – monomer de baza : oligomerdimetacrilat asem. Bis GMA, Bis
MA
diluant : dimetacrilathidroxipropilena cu rol asem.
etilendimetacrilatului de la cimenturile foto. Sunt hidrofile, absorb apa.
initiator foto(asem.rasinilor compozite).
La DYRACT: faza organica este o rasina polimerizabila si alte rasini.

Proprietati :
 Se manevreaza usor : reologice, vascozitate, adeziunea este medie ;
 Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. si C.I.S foto ;
 Absorbtia de apa (componenta organica favorizeaza inchiderea marginala - cavitati
clasaV) ;
 Dilatarea termica are valori mici asem. dentinei 11g/l ; la solicitari mici se mentine in
cavitati.


1
2

Indicatii :
 De electie clasa III, clasa IV ;
 Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ;
 Cariile radiculare ;
 Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ;
 Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei ;
 Restaurari coronare dinti fracturati ;
 Clasa I, II dintii temporari.

Tehnica de lucru :
1)Alegerea nuantei compomerului ;
2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforma se curata mecanic-perie+pasta
pentru profilaxie) ;
3) Aplicare primer pe smalt si dentina cieca 30 secunde. Suprafata nu se usuca. Uscare 5-10
secunde.Fotopolimerizare10 secunde.
4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde;
5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX).

CIMENTURILE DENTARE

Sunt materiale cu utilizare diferita, pentru fixari de coroane, punti, obturatii de baza, canal, fixari
de aparate ortodontice, atele.
Proprietati :
1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal ;
2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica ;
3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1,6);
4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla);
5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica
spectaculoase) ;
6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune, tractiune, flexiune) bune ;
7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25) ;
8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte).

Clasificare :
a) din punct de vedere chimic : minerale : FOZ ;
C.S.F ;
C.S.
minerale +liant organic: ZOE;
ZOE + polimer;
EBA ;
C.Policarboxilat ;
C.I.S.
b) dupa componenta lichidiana : acid fosforic : F.O.Z;
C.S.F;
C.S.
fenoli: ZOE;
acid policarboxilic: C. Policarboxilat ;
C.I.S.
2
3
CIMENTUL FOSFAT DE ZINC

OSTERMAN (1832)
Forma de prezentare :
P/L : cimentari (clasa I)-particule f. fine ;
Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza, canal ;
Pot avea priza normala/rapida.

Denumiri comerciale :
ADHESOR (Spofa) ;
ZINC CEMENT (S.S.White) ;
HARVARD CEMENT (H.D.G.m.b.H);
C&B CEMENT (Detrey);

Compozitia :
Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90,3%. Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul
antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru, argint.
Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi.
 Pulberea : oxid de zinc :90,3% ;
oxid de magneziu :8,2% ;
oxid de siliciu :1,4% :
oxid de bariu, oxid de calciu, sulfat de bariu :0,1%.
oxid de aluminiu :2-3% ;
oxid de cupru (negru) ;
oxid cupros ( rosietic) ;
sulfat de argint.
 Lichidul: acid fosforic :36-38% 65%
apa:36%;
aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14,8%;
-acid fosforic:16,20%;
neutralizanti: (Al,Zn)2,5-7,1%.
Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc, oxid de magneziu la 1200
0
C, racire lenta,
macinare rezultand particule de 20.

Reactia de priza :
Acid-Baza :
ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O
Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ)
Este o reactie exoterma (4-10
0
C), intens acida, PH initial mic :1,4-1,6
Atentie !!Bonturi vitale, obturatii de baza.Unele cimenturi contin si 2 mg arsen..
Pe bontul vital nu se aplica.
Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului.

Proprietati :
1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de :
 temperatura (racire placuta) ;
 P/L ;
 dimensiunea particulelor ;
 tehnica prepararii ;
 timpul de spatulare.
3
4
2) optic =opace, structura poroasa.
3) solubilitate mica in apa ; mai mare in solutii acide ;
4) PH-ul acid intens initial :1,5-1,6 ; la 3minutedevine3,5 ; la1 ora=4-6minute ;
la 24ore=6,9(neutru spre bazic);
5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0,3%;0,05%(in apa);
Dupa cimentare devine neglijabila :0,05%.
6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem.dentinei).Este un izolant bun,
mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. ;
7) duritatea este asem. dentinei 40-60U.K (rezistenta la compresiune 70MN/mm
2
(functie de
pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune.
8) adeziunea : strict mecanica ; nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-
40);
9) chimic se corodeaza in mediul bucal;
In mediul bucal si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de carbon carbonat de zinc.
Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana).
10) biologic :au efect nociv in prima faza. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l
arsen).

Dozare/Preparare :
Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice ; prepararea
se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul ;
Timpul de spatulare:60-90secunde; se incorporeaza pulberea in lichid; ½ la inceput si apoi restul
pas cu pas. Proportia :2/1,3/1.
Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu
lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor.
Inainte :
Citire prospect ;
Agitare pulbere ;
Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca.

Indicatii :
 Obturatii de baza (cavitati medii )- metoda clasica ;
 Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) ;
 Obturatii coronare – dinti temporari ;
 Obturatii de canal+antiseptice :timol, iodoform ;
 Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. Nu se mai degaja mirosul de la
pasta de canal. ;
 Fixarea coroanelor si puntilor dentare, aparate ortodontice ;
 Reparare modele de lucru.

CIMENTURI ANTISEPTICE

Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru, argint cu efect antiseptic, bactericid.
(oxid de cupru, iodura de cupru, sulfat de cupru, oxalat de calciu, saruri de argint)
Denumiri comerciale :
 CUPRODUR(Merz) ;
 KUPFERZEMENT ;
 ARGIL ;
 GERMICIDAL KUPFEX.
4
5
CIMENTURILE ZOE

Denumite si eugenate, eugenolati, aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. ;
2metoxi4etilfenol=eugenol.
Forma de prezentare :
Clasa I : ZOE provizorii :P/L ; P/P cu priza ; P/P fara priza
Clasa II : ZOE permanente :P/L ;
Clasa III :obturatii baza, provizorii ;
ClasaIV : captisirea cavitatii, ramforsare.
Adeziunea mecanica este buna, coeziunea slaba, ceea ce denota ca pot fi indepartate usor.

Compozitie:
 Pulbere:
-ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica.
-Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc;
Clorura de zinc ;
Sulfat de zinc ;
Urme de oxid de magneziu
 Lichidul :
-Eugenol :85% ;
-Ulei de masline ;
-Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol ;
Apa ;
Acid acetic
Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei.
Compozitie:
 Oxid de zinc:70%;
 Colofoniu :29% ;
 Acetat de zinc :0,5-1% :
 Stearat de zinc :0,1%.

Reactia de priza : H
2
O
Oxidul de zinc+eugenolul eugenolat de zinc
Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de
microcristale.
ZOE este sensibila in mediu oral, disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit).

Timpul de priza :
Factorii care influenteaza :
 P/L;
 Dimensiunea particulelor;
 Tehnica de preparare ;
 Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza).

Proprietati :
1) solubilitate ;
2) PH=7-8(bazic) ;
3) Conductibilitatea termica(izolator bun) ;
4) Optic-opace ;
5
6
5) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ ;
6) Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune
superficiala apropiata de tesuturile dentare);
7) Se corodeaza in mediul oral;
8) Biologic-efect sedativ-bacteriostatic;
9) Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al
polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta).

Dozare/Preparare:
Asemanatoare cu cimenturile silicat, FOZ;
Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat);
Timpul de spatulare:60-90secunde;
Raportul:4/1 – cimentari; 6/1 – obturatii de baza.

Indicatii:
 obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de :
hidroxid de calciu+CISsau +rasini compozite
CISfoto+CIS +rasini compozite
 coafaje indirecte ;
 obturatii de canal ;
 pansamente calmante, parodontale ;
 cimentari provizorii.

Denumiri comerciale :
 KALSOGEN(Detrey) ;
 TEMP BOND(Kerr) ;
 CAVITEC;
 CARIOSAN (Spofa).

CIMENTURI ZOE+POLIMERI

Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile.
Forma de prezentare :
Pulberea :oxid de zinc, eugenol. Mai exista timol(antiseptic), colofoniu, acceleratori de priza :
acid acetic, clorura de zinc.
Lichidul :
Polimeri rigizi, PMMA, polistiren, policarbonati (10%).
Alta formula :
Oxid de zinc70g ; Eugenol80ml, ulei de bumbac15ml.
Colofoniu 88,5g ;
Stearat de zinc 1g ;
Acetat de zinc 0,5g.

Dozare/Preparare :
P/L :3/1 cimentari ; 5/1 obturatii.
Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa, mai vascoasa ca la toate cimenturile.
Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea, rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate.
Componenta solida trebuie agitata.
Componenta lichidiana trebuie incalzita, agitata.
Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO).
6


7
7
Proprietati :
 Nu au efect pulpotoxic ;
 Au efect cicatrizant, bactericid ;
 Au proprietati mecanice asem.FOZ ;
 Vascozitatea este mai mare ZOE ;
 In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional ;
 Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local, alergic.

Indicatii :
 Obturatii de baza ;
 Cimenturi provizorii ;
 Obturatii coronare provizorii.


CIMENTURI E.B.A.
Nu au un efect chelator.
Formeaza punti ionice si de hidrogen.
Lichidul :eugenol+EBA.
Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat.
Se prezinta ca P/L, P/P.

Compozitia chimica :
Pulberea : Oxid de zinc :70-80% ;
Oxid de aluminiu :20-30% ;
Polimeri :6%.
Lichidul : eugenol(40-30%)+EBA(50-60%) ;

Dozare/Preparare :
Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale.
Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere.
Timpul de spatulare :60-90 secunde.
Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa ; 2-3minute in cavitatea bucala).

Reactia de priza :
Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic.

Proprietati :
 Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) ;
ZOE=40MN/m2.
 Biologic : sunt bine tolerate ; efect cicatrizant, germicid.
 Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina.
 Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare ;
 Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica
de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare ; unii autori spun
ca rezulta legaturi ionice, punti de hidrogen. ). Oricum valoarea adeziunii este mica.

Indicatii:
 Asemanatoare ZOE;
 Asemanatoare ZOE cu polimeri.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 7

CIMENTURI POLICARBOXILAT

S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic.
Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. fata de EBA)
Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE ;
Livrate in 2 clase : pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza, coronare.
Forma de prezentare :
 P/L ;
 Sistem anhidru(vezi C.I.S) ;
 Sistem capsulat.

Denumiri comerciale:
BONDEX;
DURELON(Espe);
CARBOXILAT CEMENT (Bayer).

Compozitie :
Pulbere :
 Oxid de zinc :50-90% ; vulnerabili la apa
 Oxid de magneziu :0-10% ;
 Oxid de aluminiu :10-40% ;
 Fluorura de staniu :0,2%(pentru a creste proprietatile mecanice)
 Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide.
 1975-Darton particule de siliciu ; fibre de titan (ciment armat)
 Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica
crescuta)
Lichidul :
 Acidul poliacrilic :50% ;
 Apa : 50-605%.Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani
de la fabricare.Inainte de utilizare se va agita si incalzi.
Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS).

Reactia de priza :
Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu
Poliacidul doneaza protoni, ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. In etapa a-II-a
se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. In faza apoasa cationii reactioneaza
cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare, policarboxilatul de zinc a carui matrice este
un polimer ionic.
Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/37
0
C).

Proprietati :
1) reologice : mai vascoase ca FOZ ; in urma prepararii rezulta un film micronic 25 ; se
comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). Dupa preparare se insera
rapid in cavitati.Depinde de :temp. mediului ambiant ; P/L ;spatulare.
2) proprietati mecanice asem. FOZ; rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-
127MN/m2); rezistenta la tractiune mai mare ; rezistenta la incovoiere=FOZ. (40%);
1
2
3) in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de
zinc.Solubilitatea este de 0,05% in 24 ore.
4) adeziunea este superioara EBA ; adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care
initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. Acest lucru nu se
intampla asa ; de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din
hidroxilapatita rezultand punti de legatura.
Factorii ce influenteaza adeziunea :
umiditatea ;
cuticula proteica pe smalt, dentina-limfa dentinara ; Deci are loc o
« lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr ;Co-Cr
si in prealabil conditionate (sablate). La metale nobile valoarea este mai mica ;
necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare).La ceramica
adeziunea este inexistenta. Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin
ionizare metalica cu staniu.
5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. Sunt cimenturi donatoare de
fluor. Toxicitatea este inferioara FOZ.

Dozarea/Preparare
Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. Pulberea se incorporeaza in totalitate in
componenta lichidiana, se spatuleaza 30 secunde, rezultand un amestec vascos ce inhiba
operatorul de a mai continua spatularea.

Timpul de lucru ;2,5-3,5 minute.
Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop, instrumentele se curata foarte greu 9adera de
metal).

Indicatii :
 Fixare coroane, punti ;
 Obturatii de baza ;
 Obturatii de canal ;
 Obturatia coronara a dintilor temporari ;
 Fixare inele ortodontice , atele chirurgicale , bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei);
 Adera de coroane si punti (vezi papila) ; se scoate din cavitatea bucala inainte de 10
minute.

MATERIALE DE AMPRENTARE

Reproducerea in detaliu a tuturor elementelor campului protetic.
Istoric:
Ceara -1728;
Gipsul de Paris - 1828;
Gutaperca -1948.
Toate sunt materiale cu grad de plasticitate foarte bun dar cu multe dezavantaje.
Secolul XX hidrocoloizii reversibili -1925 -Negocol
Utilizarea de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor.
1933-ZOE;
1945-Elastomerii de sinteza(tiocoli, siliconi, polieteri).
1980-Siliconii de aditie
Azi : amprenta optica. : o camera video ; calculator ce decodifica si programeaza o masina tip
freza ce va prelucra piesa protetica.(CAD/CAM)-Francois Duret.
2
3
Proprietatile principale ale materialelor de amprenta
1) plasticitatea sa nu deformeze campul protetic in momentul amprentarii. Ea depinde de
marimea particulelor si de vascozitate.
2) Fidelitatea (exactitatea) – sa reproduca detalii ale campului protetic ;
3) Gradul de elasticitate :pentru ca practicianul sa realizeze dezinsertia ;
4) Rezistenta mecanica la rupere ;
5) Stabilitatea dimensionala ; sa nu se deformeze in momentul si dupa priza ;
6) Sa nu se combine (chimic) cu saliva, sange. Materiale de portamprenta, model
7) Timpul de priza :scurt/modificabil ;
8) Compatibile cu materialele pentru modele (majoritatea gips, rasini compozite, mase de
ambalat) ;
**Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru, argint.
**Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste
tipuri de amprente.

Proprietati secundare :
1) Gust, miros placut ;
2) Preparare usoara ;
3) Indepartare usor in cavitatea bucala;
4) Netoxice;
5) Pret de cost scazut.
Portamprenta : suport rigid nedeformabil in care se afla materialul:
 Rezistente;
 Sa acopere campul protetic;
 Marginea pana in fundul de sac ;
 Marginile rotunde ;
 Sisteme de retentie, accesorii, ramforsare.
Clasificare :
1)dupa suprafata de amprentare :
 totale ;
 partiale ;
 unidentare ;
 speciale : bimaxilare :amprenta cu gura inchisa ; amprenta de hemiarcada (Kettenbach)
2) dupa materiale :
 metalice ;
 termoplastice (polistiren, placa de baza) ;
 rasini acrilice simple /termo ;
 poliesteri (copoliesteri)prin termoformare ;
 rasini compozite.
3) dupa gradul de fidelitate
 standard ; cu/fara sisteme retentive :orificii, nervuri, rulouri, banda adeziva.
material plastic
 individuale rasini acrilice autopolimerizabile ;
rasini compozite+poliesteri ;
inel de cupru.
4) portamprente speciale :
 bimaxilare : totale(IVOCLAR)
partiale –Duotrays ;
cu sistem de racire.
3
4
 Portamprente standard :
1) metal :inox/alama /aluminiu + rasini epoxiseturi 1-4; S.S.White, Algilack
2) material plastic :polistiren/policarbonate cu/fara sistem de retentie.
Miratray, Schreinemakers Trays.Modulul de elasticitate este mai mic.Deformabile.
 Linguri individuale :din placa de baza (rar), poliesteri, rasini auto/compozite.
Nu se deformeaza /fractureaza.
La rasinile compozite se livreaza ca placi in stare de prepolimerizare, usor de adptat pe model ;
se aplica lampi foto(cuptoare)

Denumiri comerciale :
TRIAD-Tray ;
Tray-Dent ;
Citotray.
Din poliesteri (Ercoplast) si copoliesteri (Erkont)prin termoformatare rezulta portamprente.
Inelul de cupru, aluminiu, cadmiu/plasa/masa termoplastica :calcinabil (Pandental)-foarte
scumpe

Clasificare :
1)dupa starea fizica la indepartarea din cavitatea bucala :

Dupa Pogioli isunt : -rigide;
-semirigide;
-elastice.
Dupa Nusbaum sunt - rigide: gips;
Kerr, Stents;
ZOE;
-elastice alginice;
elastomeri de sinteza
Dupa Bratu: dupa gradul de reversibilitate-
a) Rigide ireversibile :gips, rasini acrilice simple, ZOE.
Semirigide
b) Rigide reversibile ;Stents, Gutaperca, Ceara, Mat. Bucoplastice ;
c) Elastice reversibile :hidrocoloiziireversibili :agar-agarul.
d) Elastice ireversibile :alginate,elastomeri de sinteza.


2)dupa gradul de utilizare :
 materiale elastice (cele mai frecvente) :alginice, siliconice.
 Semirigide ;ZOE+Kerr, Stents(Tehnologia protezei partiale, protezei totale)
 Rigide (abandonate :gips, rasini acrilice)+materiale bocoplastice (tehnica la edentatul
total :Subroffix, Adheseal.









4
5
MATERIALE RIGIDE
Gipsul
Rasinile acrilice simple
ZOE

GIPSUL DENTAR

Proprietati :
 Fidelitate, plasticitate ;
 Neiritant , netoxic.
 Timpul de priza modificabil, prêt de cost ;
 A fost inlocuit de materialele moderne.

Gipsul pentru amprentare :
- hemihidrat sulfat de calciu*1/2 apa ;
dupa priza (dihidrat de sulfat de calciu-)este casant, rigid, se fragmenteaza in fragmente nete
Prin calcinare, macinare rezulta o pulbere de  hemihidrat de sulfat de calciu
(temp mai mare de 100
0
C).
-Roca =dihidrat ;
-Pulberea : = hemihidrat de sulfat de calciu=ipsos ;
-Gipsul=ipsos+apa.

Denumiri comerciale :
 Gipsul de Paris ; saci ermeticm inchisi, cutii
 Snow White ; Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru)
 Impression Plaster ;
 Bucoffox;
 G77 Odoncia

Clasificare:
 Clasa I- gips pentru amprentare; hemihidrate=gipsuri moi(amprente,modele
preliminare)
 Clasa II-gips pentru modele preliminare;
 ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru)  hemihidrate(modele lucru)
 ClasaIV-gips extradur ;
 ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele ; Atentie !!! !Nu amprentare

Compozitie :
 90% alabastru ; semihidrat de sulfat de calciu cu impuritati (anhidrat, dihidrat) ;
 Coloranti-albastru de metil, eozina.
 Acceleratori de priza ;
 Substante aromatizante ;
 Masa de umplutura (creta, talc 4,5% );
 Borax 1% ce scade dilatarea de priza.
 Carbonatul de sodiu, potasiu sunt inhibitori de priza
Se obtin prin calcinare sau fierbere in autoclave :
Clasa I, II (110-115
0
C) hemihidrate
Clasa III (120-200
0
C)gipsuri  hemihidrate ;
Clasa IV, V calcinare umeda cu aditia unor produsi la temp mai mare de 300
0
C.
5
6
Dozare/Preparare :
 Extemporanee :
 Sistemul capsulat(mai putin); la 100gP/50cm
3
apa.
 Predozat 100gP/45cm
3
apa

Preparare :
 Manual 1 minut ;
Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea, se spatuleaza rezultand o pasta
cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente.
 Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida, fara
incluziuni de aer, cea indicata.

Reactia de priza :
1) Are loc o rehidratare(apa ce a fost scoasa) ;apa dizolva particulele din pulbere ; rezulta
o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare.
2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare
avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile.
3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa, ; amestecul prezinta o
plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) ;
4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura omogena)in
care gipsul « scrie » si se fragmenteaza in bucati ce pot fi reacolate.

Timpul de priza :modificabil
Valori initiale mari :10-15 minute ;
Acceleratorii de priza :(3-5 minute) ;
Priza finala :la 24 ore.

Acceleratorii de priza :
 Clorura de sodiu ;
 Sulfatul de potasiu4-5% ;
 Sulfatul de cupru ;
 Solutia Fish : Sulfat de potasiu40g ;
Borax :4g ;
Eozina4-5 picaturi ;
Apa distilata 100ml.
Fenomene fizice :
Priza la 24-48 ore.
Reactia de hidratare este o reactie exoterma ; la 1 ora (40-60
0
C).
Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare.
Dilatarea de priza :0,1-0,3%.
Proprietatile gipsurilor moi pentru amprentare
 plasticitate,/ fidelitate excelente ;
 absorb filmul salivar dintre campul protetic si gips ;
 nu sunt iritante, toxice ;
 timpul de priza3-5 minute ;
 dilatarea de priza este medie ;
 se evita erorile ;
 pret de cost.

6


7
7
Indicatii :
 Amprente edentat total (greutate f.f.mare-edentatul partial) ;
 Amprente necompresive la edentatul total maxilar. Se contraindica campurile
mandibulare ; materialul este spalat de saliva.
 Amprente coroane+corpul de punte (tehnologia clasica de obtinere a puntilor din
elemente separate) ;
 Amprentarea clasica(inel de cupru+supraamprenta de gips) ;
 Turnarea modelelor –preliminar, soclul modelului ;
 Ambalare(tehnologia protezei totale).

Dezavantaje:
 Manipulare dificila;
 Volum mare in cavitatea bucala;
 Indepartare foarte dificila:
 Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor;
 Imbatranire in timp.

RASINILE ACRILICE

Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare.
Dezavantaje:
 coeficientul de contractie,
 efectul iritant local,
 manevrare dificila,
 pret de cost crescut.
Sunt scoase din uz.
S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului, ca baza protezei ; ambele intr-un
mod precar :tehnologie simplista.
MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata); lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul
fundului de sac.
DURACRYL ;(PMMA) ;P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele
coronare.

Indicatii
 Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii, coroane partiale, dispozitive
coronare de substitutie, reconstituiri corono-radiculare.
 Portamprente individuale ;
 Reparatii-proteza partiala, totala.

1
MATERIALE DENTARE – CURS 8

MATERIALE SEMIRIGIDE (RIGIDE IREVERSIBILE)

PASTA ZOE
Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei
partiale.Initial au fost folosite ca ciment chirurgical, ulterior ca material de amprentare datorita
proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate.

Forma de prezentare :
sistem P/P- in tuburi metalice, de culori diferite ; alba in care elementul principal este oxidul
de zinc si pasta bruna - inchisa (maron, mustar, ocru). Dupa amestec rezulta culoarea
specifica pastei ZOE.
Sunt :
Clasa I – pentru amprentare;
Clasa II- pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale, granulatie foarte fina).

Denumiri comerciale :
REPIN ;
IMPRESSION PASTE ;
KELLY’S PASTE ;
CERO-PLUS (nu contine eugenol) ;
LURALITE.

Compozitia chimica :
Pasta alba- ZnO
bruna- eugenol.
Pasta alba : oxid de zinc 27p ;
lanolina 9p ;
apa1p.
Pasta bruna : colofoniu 20p ;
Eugenol 6p.
Pasta ZOE contine :
Pasta alba : oxid de zinc 80% ;
acetat de zinc 19% ;
clorura de magneziu1%.
Pasta bruna : eugenol56% ;
guma arabica16% ;
ulei de masline16% ;
ulei mineral 16% ;
ulei de in 65 ;
masa de umplutura (talc, caolin) – scade fluajul.

Rolul elementelor componente :
 Eugenolul este iritant, usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de
grosimea dentinei. A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu
clortimol.
 Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta, scade timpul de priza.
 Uleiurile neutralizeaza eugenolul, cresc plasticitatea.

1
2
Dozare/Preparare:
2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1.
Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine; se prepara curent prin tehnica
spatularii; cu spatula metalica; spatulare 5-10secunde, aplicare in linguri individuale; consistenta
pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic.

Reactia de priza:
Acid-baza eugenolatul de zinc ;
ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat ;
Zn(OH)
2
+2R-COOH R-(COOH)
2
Zn+H
2
O.
Acceleratori de priza:
 Apa
 Clorura de magneziu ;
 Acetatul de zinc.
Inhibitori ai prizei :
 Glicerina (prelungeste timpul de priza).

Proprietati :
 Plasticitate ;
 Fidelitate ideale 0,01 mm.
 Stabilitate dimensionala buna ; modificari dupa priza 0,1%.
 Local nu au efect toxic, caustic, iritant ;
 Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) , poate fi modificat ;
 Rezistenta mecanica, duritate bune ;
 Timpul de lucru suficient ; nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate

Indicatii ZOE :
 Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala)- tehnologia protezei
scheletate ;
 Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) ;
 Inregistrarea relatiei de ocluzie;
 Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale
bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels, Sabati;
 Stabilizarea sabloanelor;
 Cimentari provizorii(coroane, punti);

Avantaje :
 Fluiditatea, plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) ;
 Aderente de portamprente, maini, tegumente ;
 Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) ;
 Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) ;
 Nu se toarna imediat modelul.

Recomandari practice :
 Vaselinare tegumente ;
 Manusi asistenta ;
 Indepartare urme pasta :neofalina ;
 Dezinfectie (hipoclorit1-2%)
2
3
MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE

Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate ; ceara, gutaperca,
Stents, Kerr, materiale bucoplastice ; la caldura ele devin plastice.

Clasificare :
Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice
30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea
la temperatura bucala : ceara, gutaperca intra in compozitie
Ceara, gutaperca = material de amprenta : macheta, si in compozitia materialeor bucoplastice.

MATERIALE TERMOPLASTICE

Placi(10-20 placi). Batoane(20-50bucati)
Maron, gri, verde cu intervale de plastifiere diferita.
Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala ;
Kerr gri:53-54ºC – portamprenta;
Kerr verde :50-51ºC- inchidere marginala ; amprenta cu inel .

Denumiri comerciale :
Stents ;
Xantigen ;
Ceroform ;
Exact Compound.

Compozitie :
 Amestec de ceruri, rasini, coloranti, masa de umplutura. Rasinile naturale : copal, Kauri
(40%). Acestea confera plasticitate. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric.
 20-22% acid stearic, palmitic, oleic ce confera fluiditate ;
 Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea , proprietatile mecanice, scad aderenta.
 Aromatizanti;
 Coloranti;
 Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica ; ex:Reprodent (contine cupru).

Formula Stents
 Copal 28% ;
 Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack, Colofoniu (rasini sintetice)
 Carnauba 4% (ceara vegetala) ;
 Stearina 2% ( confera luciu) ;
 Masa de umplutura: talc:5-9%;
 Coloranti.

Dozare/Preparare :
Strict extemporaneum ;
Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC)
Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard.
Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC ; mai mult de 70ºC se
ard elementele componente.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC
(46ºC) , pentru a impiedica socul termic.
3
4
Proprietati :
 Rigide la temperatura mediului ;
 Plasticitate mica ;
 Fidelitate medie ;
 Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. Dupa racire se contracta 2-3%.
 Nu au efect toxic, iritant, se prepara usor.

Indicatii :
 Amprenta clasica cu inel de cupru ;
 Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala)- testele Herbst ;
 Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) ;
 Pentru obtinerea lingurilor individuale ;
 Amprenta antagonistilor (rar) ;
 Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) ; au
 Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE ; valoare
 Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica.

Recomandari practice :
Plastifiere la temperatura indicata ;
Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului.

MATERIALE BUCOPLASTICE

Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale ;
Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant.

Forma de prezentare :
Batoane/pastile in cutii ; tuburi metalice.

Compozitie:
 Ceruri; ceara de albine ;
 Rasini naturale; parafina ;
 Rasini sintetice ; colofoniu /Shellack.
 Coloranti.

Denumiri comerciale :
Dentiplast ;
Adheseal ;
Ex-3N Gold;
Rezinoplast.

Rezinoplastul: Colofoniu 82g;
Shellack5g;
Ceara de albine 5,5g;
Ulei de parafina 7,5g.
Dozare/Preparare :
Devin plastice sub actiunea caldurii ; se dozeaza extemporaneum ;
Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) ;
Inserare amprenta cu presiuni blande ; se evita amprentarea supraextinsa.
4
5
Proprietati :
 Excelente-plasticitate- nelimitat in cavitatea bucala ;
 Redevin rigide sub actiunea apei (racire) ;
 Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor ; fluajul are valori mari ; ideal 34-38ºC.

Indicatii :
 Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens
rezorbite mandibulare)
 Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy ;
 Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin).Amprenta poate fi corectata.

Recomandari practice :
 Racire intensa ;
 Dezinsertia /transportul cu mare atentie, in cuburi de ghiata.
 Turnare rapida a modelului.

MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE
(CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA)

Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple ; contin o componenta alcool plastifiant ce
confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile.

Caracteristici :
Conditionarea structurilor campului protetic (prepo-, propro-, postprotetic) pentru vindecarea
anatomo, histofiziologica a campului protetic.Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a
campului protetic. Se aplica proteza in care se aplica materialul, ele grabesc vindecarea osoasa.

Forma de prezentare:
P/L gel suplu cu priza lenta

Denumiri comerciale :
VISCOGEL ;
FITT ;
HIDROCAST ;
IVOSEAL;
COE-CONFORT.

Compozitie :
Pulberea : copolimer al M.N.
Lichidul : amestec de ester acid carboxilic ; ftalat de butil 8% cu rol plastifiant ; alcool etilic.
P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului
si epuizarea ftalatului de butil.

Proprietati :
 Stabilitate buna ;
 Fidelitate foarte buna 25 ; dupa 1 ora scade ;
 Proprietati mecanice : duritate la 24 ore ;rezistenta la compresiune in primele 15 minute –
2MPa se comprima 60-80% ;
 Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime.
5
6

Conditii de lucru :
 Netoxic ;
 Fidele ;
 Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala ;
 Stabile chimic ;
 Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor.

Indicatii :
 Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore ; grabirea vindecarii postprotetice
(protezarea imediata) = indicatie de electie ;
 Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) ;
 Amprenta functionala (metoda indirecta )- rebazare ;
 Rebazare temporara.


MATERIALE ELASTICE

In tehnologia protezarii vezi clasif. Bratu ;
Clasificare :
Hidrocoloizi reversibili ;
Ireversibili ;
Elastomeri de sinteza : Siliconi ;
Tiocoli ;
Polieteri.
Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza ; ofaza intermediara scurta
cand se contraindica modelarea ; in general aceste materiale sunt fidele.

HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H.R)

Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel);
Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor;
Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru.

Forma de prezentare :
Chitoasa in cutii, tuburi, seringi, batoane.
Medie
Fluida

Denumiri comerciale :
HYDROCOLOID (Kerr Dental) ;
SURGIDENT (Lactona);
AGARLOID(Van R).
Compozitia chimica:
 Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil;extrasa din agele rosii.
Lichefierea are loc la 70-100ºC.
Gelificarea la 30-50ºC ;
Dimensiunea particulelor este micronica.
 Apa 75-80%
6


7
7
Formula compozitionala :
Agar-agar 12-14% ; Alte formule in care apa 75-81%.
Apa 83-85,5% ;
Borax 0,2% influenteaza vascozitatea
Sulfat de potasiu 1,5-2%
Masa inerta (pentru a creste proprietatile)- pamant de diatomee, talc, silice, mentol, argila,
timol.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea)

Rolul elementelor componente :
Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol);
Rol inhibitor al prizei gipsului.
Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui ;
Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid.

Dozare/Preparare :
 Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) ; in
recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta.
 Predozat : livrat in tub/seringa :exact. Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru
amprentare.
Baia nr.1: la 100ºC se plastifiaza;
Baia nr.2 :la 63-70ºC depozitare ;
Baia nr.3 : asteptare (in lingura speciala).Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande.
Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili).

Proprietati :
 Pierd apa , se deshidrateaza :SINEREZA ;
 Fidelitate :reproduc detalii micronice ; sunt superioare alginatelor ; inferior elastomerilor;
 Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0,55 ; si dupa racire :0,65-0,7% ;
 Risc de soc termic, disconfort, durere.

Indicatii :
 Tehnologia incrustatiei, coroanelor, puntii (ca material de amprentare, cu pregatire
riguroasa a santurilor gingivale) ;
 Amprenta in edentatia partiala ;
 Electie :proteza scheletata ; duplicarea modelului de lucru ; coroane , punti (moderne)

Dezavantaje :
 Aparatura si dotare auxiliara mai complexa ;(linguri, portamprente, sistem de racire, bai
modulare, gipsuri extradure, mixere) ;
 Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale ;
 Stabilitate mica (pierd apa);
 Necesita turnarea modelului in primele 15 minute ;
 Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie.:IMPRESEPT (Espe).

Recomandari practice:
Respectare interval de lichefiere;
Aplicare cu presinui blande ;
Dezinsertia dupa o racire lenta, sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi(rapid/lent);
Turnarea modelului (gipsuri dure, superdure).
1
MATERIALE DENTARE -CURS 9

HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI(ALGINATELE)
Wilding, Dolder 1940
acidul alginic prin derivatii saisaruri pentru compozitia materialelor de amprentare (saruri de
potasiu, sodiu);

Clasificare:
dupa timpul de priza:
 clasa I - rapide;
 clasa II - normale.
dupa utilizare:
 clasa A - amprentare inlay + coroane;
 clasa B - amprente preliminare (edentatia partiala, edentatia totala);
 clasa C - amprenta anatomica, de studiu.

Alginatele sunt cele mai dese materiale folosite in cabinetul stomatologic.

Forma de prezentare:
-pulbere/lichid;
 pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile;
 lichidul : apa/ apa distilata.
Prin amestecul lor rezulta o solutie(sol) care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile.

Forma de livrare:
pulbere in pungi, cutii metalice, plastic ermetic inchise.

Denumiri comerciale:
Septalgin (Septodont); Jeltratrec (Caulck SUA);
Alginoplast (Bayer); Ortoprint (Zermack);
Palgat (Espe); Ypeen (Spofa);
Zelgan 2000 (Detrey); Algodent (Rom).

Compozitie:
pulberea: alginat de potasiu 10-12%; Reprezinta principalele elemente
sulfat de calciu:10-12%. reactante ale pulberii.
aditivi: fosfatul trisodic;
fluorura de sodiu:0,5-2%;
masa de umplutura:74-78% (talc, carbonat de clciu, pamant diatomeic);
pulberi, silicat, glicoli, aromatizanti, apa, apa distilata.


Reactia de priza:
alginatul de sodiu + sulfatul de calciualginatul de calciu + sulfatul de sodiu




1
2
Rolul elementelor componente:
 sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului;
 fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii;
 masa inerta: determina dispersia pulberii in apa(pamantul diatomeic); confera rezistenta
materialului si rigiditatea.
 talcul, carbonatul de magneziu: scade aderenta, creste vascozitatea, influenteaza granulatia,
fluajul, rezistenta.
 fluorura de sodiu: scade aderenta materialului determinand usurinta in demularea
amprentelor;
 indicatorii(Ortoprint) isi schimba culoarea cand rezulta gelul de la alb la roz.

Dozare/Preparare:
 extemporanee;
 predozat:Palgat (Espe)
Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm
3
apa;
Dozarea ochiometrica: pentru maxilar:2 linguri;
pentru mandibula 1,5 linguri.
Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive, se spatuleaza in bol de
cauciuc.(alginate clasa II- 1 minut; alginate clasa I - 30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa
ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri, leucoplast)
Timpul de priza 4 minute.
Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizarea ei

Proprietatile materialelor elastice alginice:
 au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare;
 plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica;
 pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza;
 solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline.(se
adauga neutralizanti - sulfat de magneziu; sulfat de potasiu); se pastreaza in locuri uscate.

rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili;3,4-7,8kgF/cm
2

inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm
2
)

 rezistenta la rupere:350-600g/cm
2
;
 flexibilitatea la 1000g/cm
2
este de 10-20%;
 timpul de gelificare 3 minute -clasa I; 3-5 minute - clasa II.; este influentat de temperatura,
apa, tehnica de spatulare, mediul ambiant.
 timpul de priza este incetinit (prelungit) de fosfatul trisidic care reactioneaza cu fosfatul de
calciu rezultand fosfatul de calciu si sulfatul de sodiu; rezulta un gel cu retea tridimensionala
alcatuita din lanturi de alginat legate de ionii de calciu iar in ochiurile retelei se gasesc
particule de alginat nereactionat, cantitate crescuta de apa, produsi secundari.

Indicatii:
 amprente anatomice pentru modele documentare;
 amprente preliminare pentru edentatul partial si total;
 amprente pentru antagonisti;
 amprente functionale (numai proteza partial acrilica);
 amprente in ortodontie;
 amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu
hidrocoloizi reversibili - SUA).
2
3

Recomandari practice:
 respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm
3
apa;
 dozarea si tehnica spatularii, timpul de spatulare 1 minut;
 aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm;
 pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a
suprafetei amprentei;
 dezinsertia: dupa pierderea succiunii, dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a
impiedica deformarile;
 la aplicare pe campul protetic presiunile vor fi blande;
 igienizarea amprentei cu ajutorul unui jet de apa;
 conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente;
 dezinfectia amprentei cu hipoclorit de sodiu 1%; se realizeaza imersia 10 minute;
 turnare model imediat, in 15 minute;
 se conserva amprentele in mediu umed;
 nu se introduc amprentele in bolul cu apa; mai buine se aplica rulouri umede;
 demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza initiala a gipsului; mai tarziu de
10 ore alginatul absoarbe apa din gips.

AMPRENTA COMBINATA H. R. cu H.I.R.

indicata in tehnologia coroanelor si puntilor in urma combinarii celor doua materiale rezultand
un material cu o fidelitate crescuta asemanator cu elastomerii de sinteza.
Se toarna modelul rapid;

Tehnica de lucru:
agar -agarul se plastifiaza la 100
0
C, se mentine la 60-70
0
C timp de 10 minute;
se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard; agar-agarul se aplica cu seringa pe bont;
peste el se va insera alginatul din lingura standard; se mentine pe camp 3-4 minute pentru
gelificare dupa care se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna, urmand a se turna un model
din gipsuri dure, extradure.

Avantaje:
 simplifica tehnologia de amprentare cu agar-agar cu sisteme speciale;
 gipsul modelelor este mai compatibil cu agar-agarul;
 timpul de priza este scurtat la 3-5 minute;
 tehnica este relativ comoda (SUA tehnologia incrustatiilor).











3
4

ELASTOMERII DE SINTEZA

materiale elastice ireversibile;
materiale cu fidelitate, elasticitate, stabilitate dimensionla excelenta;
Clasificarea elastomerilor:
 polisulfurici(tiocauciucuri);
 siliconici;
 polieterici.

Clasificarea ADA si ISO:
 chituri (clasa I);
 cu vascozitate mare heavy-body (clasa II);
 cu vascozitate medie (clasaIII);
 cu vascozitate mica (clasa IV).



1. ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI)

Forma de prezentare:
pasta-lichid (gen I);
pasta-pasta (gen. Actuala).
Pasta se livreaza in tuburi metalice; frecvent culoarea este alba;
catalizatorul este un peroxid al plumbului, manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen.I) sau
tuburi metalice (genII), cu consistente diferite :mare, medie, fluida ce se vor combina dupa
dorinta medicului.

Produse comerciale:
Permalastic (Kerr) utilizat in amprente functionale la edentatul total (tehnica Schreinemakers);
Permalastic light si Permalastic body.
Unilastic (Kerr);
Neo-Flex (Surgident);
Coe-Flex(Coe)

Compozitie:
Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79,7%;
Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15,4% cu rol de liant, plastifiant.

Rolul elementelor componente:
 acid stearic, oleic : plastifiant, inhiba vascozitatea, miros de sulf;
 oxidul de titan confera culoarea;
 silice fine : influenteaza elasticitatea si creste rezistenta mecanica.
Acceleratorul:
 peroxidul de plumb 78% (initiator);
 sulful 3,5%;
 ulei 16,8% (plastifiant);
 alte substante 2%.

4
5
Dozare/Preparare:
1. Predozat (mai rar);
2. Extemporaneum:
 pasta/accelerator = 1/1., pe hartie cerata prevazuta cu o scala gradata de la 1 cm la 14 cm;
 pe placute de sticla, preparare prin spatulare in primele 10 secunde pana se inglobeaza si pana
la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica in portamprenta
individuala.; timpul de lucru 7 minute;
 mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al
amprentei.
Timpul de lucru este scazut datorita: mediului ambiant(vara);
temperaturii acceleratorului;
cantitatea de accelerator.
Sunt materiale cu vascozitate mare.(preparare, manipulare rapida).
Reactia de priza:
mercaptan 80%+ peroxid de plumb  vulcanizare cu etapele de initiere, propagare,
intrerupere.
Reactia este exoterma rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal
hidrofob.
Proprietati:
 insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse;
 vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare; stabilitatea dimesionla este
excelenta;
 nu pierd apa , nu se imbiba cu apa;
 in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0,25% in prima ora!!!!!. Se recomanda
turnarea modelului cat mai rapid.
La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie;
mai putin ca siliconii de condensare;
mai putin ca polieterii.
Local:
 nu au efect toxic(peroxudul de plumb se consuma in reactie);
 nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic;
 au un miros dezagreabil.

Indicatii:
 amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate;
 amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers);
 amprente pentru incrustatii, coroane, punti;
 se pot turna mai multe modele.

Recomandari practice:
 turnarea modelului in prima ora;
 produsul se mentine in los uscat;
 sa se respecte proportia elemetelor componente, prepararea, amprentarea.





5
6
2. ELASTOMERII SILICONICI

au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici(deformarile remanente,
mirosul neplacut, timpul de priza crescut, patare haine, protectie).

Forma de prezentare:
Siliconi de: condensare(reactia de condensare)
aditie (reactia de aditie)
Sistem: pasta-lichid (genI);
pasta-pasta (gen. Moderne).
In: tuburi metalice;
flacoane.
Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa;
medie;
fluida.

Denumiri comerciale:
Siliconi chitosi: Optosil(Bayer)
Coltoflex(Coltene);
Silaplast (Detax);
Zafo (ketenbach).
Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer);
Coltex M (Coltene)
Lastic 55;
Sta Seal (Detax).
Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer);
Coltex fine
Silasoft;
Sicaform.

Elastomerii siliconi de condensare

Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu
siliciu; masa anorganica: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii, semifluizi
75% pentru cei chitosi.
Silicea , bioxidul de titan le confera vascozitate, rigiditate.
Catalizatorul; suspensie de ortosilicat de etil;
octoat de staniu;
oxid de crom, oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen.
Intre gruparile HO- are loc o reactie de reticulare rezultand un cauciuc sintetic si produsi
secundari (volatili- alcool)
Reactia de priza: octoat de staniu
polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil  cauciuc siliconic + produsi secundari
(alcool)
Elastomerii siliconi de aditie

rezulta in urma unei reactii de poliaditie;
acid cloroplatinic
polivinil xiloxanul + xiloxan  silicon de aditie
6
7
Forma de prezentare:
pasta-pasta;
consistente: medie
frecvent semifluizi.
!!!!!Grad de redare foarte exact.
Denumiri comerciale:
Exaflex (Fuji - Japan);
Provil;
President (Coltene);
Permagum (Espe);
Imprint (3M);
Reprosil (De Trey).
Dozarea /Prepararea:
Extemporaneum: hartie cerata 1/1;
placute.
Tehnica spatularii: miscari circulare, energice 45-60 secunde rezultan o pasta vascoasa ce se
aplica intr-un conformator rigid.
Siliconii de aditie chitosi
se aplica in linguri dozatoare speciale, se realizeaza orificii in masa siliconului chitos, se aplica
catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente
rezultand amprente primare.
Siliconii de aditie semifluizi
se prepara pe placuta, se aplica in seringa, injectati in zona subgingivala si suprafata bontului.
Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. Din cartus
siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat, etalarea pe campul protetic se
realizeaza cu o canula.

Proprietati:
 geluri hidrofobe; nu se dizolva in solventi organici, apa;
 au vascozitate crescuta;
 stabilitatea dimensionala este buna (nu pierd apa prin sinereza);
 contractiile la cei de condensare sunt mai mari ca la tiocauciucuri;
 siliconii de aditie:24 ore - 0,05% deci sunt cei mai fideli;
 modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute;
 rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri;
 flexibilitatea este inferioara siliconilor de aditie;
Exista si siliconi hidrofili :Ex: ORANWASH (Zermach) - turnare modele din gips; nu se pot
electrodepune amprentele;
 elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model;
 nu au efect toxic local;
 grosimea ideala 2-3 mm poate fi dirijata prin adaugarea de stopuri pe suprafata interioara a
lingurii;
 timpul de lucru ;3-5 minute.
 timpul de priza;6-8 minute (include timpul de lucru);




Indicatii:
7
8
 toata gama de amprente in tehnologia protezei fixe;
 amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total
(semifluizi);
 !!!!!!!! inlay, coroane partiale: siliconi de aditie, polieteri, tiocauciucuri. Nu siliconi de
condensare.!!!!!!!!!

Recomandari practice:
 sunt contraindicati la cei alergici;
 daca se toarna mai multe modele , primul model este cel mai bun;
 se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise;
 se contraindica conservarea in mediu umed;
 se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare.


3. POLIETERII

W. Schmidt (1969)-Espe.
Forma de prezentare:
identica cu elastomerii siliconici :pasta-pasta in consistenta unica / doua / trei.

Denumiri comerciale:
Impregum - medie;
Permadin - medium + light;
Ramitec - inregistrari ocluzale;
Polygel - automixing.

Compozitie:
Substanta de baza:
tetrametilenglicol
Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil(sulfona aromata);
Masa inerta;
Plastifiant.
In urma combinarii guparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc
reactia dereticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop.

Dozarea/Prepararea:
 identica cu elastomerii siliconici;
 timpul de lucru:cel mai scurt dintre elastomerii de sinteza;
 timpul de spatulare:35-55 secunde;
 sunt materiale vascose;
 timpul de priza:5-6 minute.

Proprietati:
 sunt materiale hidrofile; nu se electrodepun !!!!!!!!!!!!
 au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor;
 stabilitatea dimensionala buna;
 valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie;
8


9
9
 flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri; grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai
usor;
 reactia exoterma :2-3
0
C;
 efect iritant local datorita catalizatorului;

Indicatii:
identice cu siliconii si tiocauciucurile dar exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea
ocluziei.

Recomandari practice:
 uscare impecabila a campului protetic;
 aplicare in portamprente cu retentii;
 aplicarea de adezivi pe inel metalic si pe lingura (tiocauciucuri);
 pregatirea santului gingival pentru amprentare; indepartarea mecano-chimica, substante
vasoconstrictoare:Alaun; Efedrina5%; Adrenalina. Se contraindica:clorura de zinc.
 pregatirea si aplicarea rapida pe campul protetic, mentinerea sub presiune uniforma alor;
 la amprentele in dublu amestec se prelucreaza amprenta primara interdentar, cervical, santuri
pentru fuga siliconului semifluid pentru a evita deformarile laterale;
 nu se conderva in mediu umed;
 turnare model la 1 ora;
 dezinfectie cu spray clorurate, glutaraldehida;
 dezinsertia lenta in prima faza, energic in faza a-2-a, in acelasi ax.


MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE

ELABORATE de Caulk si Genesis.
Pe baza de rasini compozite: poliuretandimetilmetacrilatul
rasina este sarjata cu bioxid de siliciu;
timpul de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice;
rasini in 2 consistente: medie si semifluida.

Mod de lucru:
rasina semifluida se aplica pe bont, subgingival;
rasina medie se aplica in lingura transparenta ce se insera pe campul protetic; se modeleaza
marginal apoi se fotopolimerizeaza.

Dezavantaje:
 polimerizarea nu e uniforma marginal datorita salivei;
 tehnica necesita o lingura transparenta;
 materialul trebuie depozitat in locuri intunecoase.
1
MATERIALE DENTARE – CURS 10


MATERIALE PENTRU MODELE

GIPSURILE NORMALE
clasa II - hemihidrat
Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale;
Particulele sunt filamentoase, aciforme, cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de
priza;

Proprietati:
 Plasticitate, fidelitate bune;
 Pret de cost rezonabil;
Dezavantaje :
 Dupa priza rezulta o structura poroasa ;
 Solubulitatea mare fata de alte materiale ;
 Proprietati mecanice slabe ;
 Rezistenta mecanica 9N/mm
2

 Valorile dilatarii :0,2-0,4% ;
 Timpul de priza :5-30 minute ;
 Se contraindica sculptarea lui prin adaugarea acceleratorilor de priza(scad proprietatile
mecanice).

Indicatii :
 Modele anatomice, de studiu, preliminare, dintii antagonisti ;
 Modele lucru protetice pebntru reparatii ;
 Socluri ;
 Fixarea modelelor in articulatoare.
SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU.

Dozarea/Preparare :
Vezi gipsuri pentru amprentare ; 100gP/40-50cm
3
apa.
Frecvent metoda extemporanee ;
Tehnica spatularii sau a saturatiei progresive, rezultand o pasta ce se introduce prin metoda
vibratorie

Recomandari practice :
 Se contraindica adausul de acceleatori de priza ;
 Se contraindica spatularea (mai mult de 1,5 minute) deoarece se pot distruge centrii de
cristalizare, rezultand un ghips friabil ;
 Respectarea proportiei P/L ;
 Se contraindica turnarea modelelor de lucru.





2
GIPSURILE DURE
  Hemihidrate ;
 Deshidratarea din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC, in mediu
umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un  hemihidrat care structural prezinta
particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor
ortoromboidale); absorbtia apei intre particule este mult mai mica;
 Pulberi de culori diferite, granulatie fina;
 Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici.

Denumiri comerciale ;
MOLDANO (BAYER);
BEGO DUR (Bego);
DURALITE (Degusa).

Proprietati:
 Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale;
 Dilatarea este de 2 ori mai mica (0,1%) ;
 Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor), absorb mai repede
apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare ;
 Se contraindica acceleratori de priza.

Indicatii :
Modele de lucru (coroane, punti dentare, proteze partiale, proteze totale, aparate ortodontice, sine
parodontale, dinti antagonisti, socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure
(clasa IV) sau sintetice (clasaV).) ;



GIPSURILE EXTRADURE

Cu proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) ;
 hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de
aditivi (neutralizanti, compensatori de contractie) ; clorura de calciu(30%), clorura de magneziu
cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri, obtinandu-se particule foarte fine, duritate
foarte mare 120-150N/mm
2
pana la 220N/mm
2.
Valoarea dilatarii mica =0,01%.

Proprietati mecanice:
Au valori mari, rezistenta la rupere, incovoiere, abraziune raman intacte marginile preparatiei,
ale bonturilor.

Dozarea/Prepararea :
1) gipsuri clasa III/clasa IV –extemporanee, prin tehnica spatularii manuale 3 vol.P/2vol.apa
sau 5P/3L ;
Spatulare in bol de cauciuc ; timp de spatulare 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se
introduce cu vibrare mecanica sau vibratorie ;
2) metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde, rezultand o
pasta semifluida fara goluri de preparare ;
3
Timpul de priza este influentat de temperatura, raportul P/L, tehnica spatularii, dimensiunea
particulelor.
Turnarea modelului se realizeaza ideal in 2 timpi :
a) arcada din gipsul dur (extradur);priza are loc in 20-30 minute
b) in timpul 2 se toarna soclul. De exemplu :gips dur pentru cele extradure/gips normal
pentru gipsul dur.

Proprietati :
Atinse la 24 ore ;

Indicatii :
Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii, coroane partiale, tehnologia metalo-
compozita, metalo-ceramica, coroane supraecuatoriale.
Produse comerciale :
VEL MIX ;(Kerr) ;
EPI (De Trey) ;
MOLDAROCK (Bayer) ;
FUJI ROCK(G.C).


GIPSURILE SINTETICE

Se obtin pe doua cai;
1) din dihidrat de sulfat de calciu, care prin calcinari succesive ajunge fosfat de claciu ce
este tratat cu acid sulfuric ;
2) din gipsurile chimice ce rezulta din produsele secundare ale acidului sulfuric.
Fosfatul brut +acid sulfuric gips sintetic.
Absorbtia apei mai mare ;
Puritate maxima.

Proprietati :
Vezi cele super dure, cu celeasi proprietati ; difera dilatarea :0,2-0,4% similara cu cea a
gipsurilor normale rezultand modele pentru Co-Cr si Ni-Cr, ce au coeficienti de contractie mari.


RASINI COMPOZITE

 Modele de lucru ; aceleasi indicatii cu modelele super (dure) ;
 Prêt de cost substantiale ; cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru ;
 Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu rasinile acrlice
simple.

Forma de prezentare :
P/L ; P/P ;
Modele de lucru cu bont mobil, tehnologii moderne
ACUTRACK (D.S.) sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice 9modele de arcada
metalo-ceramice).
ZEISER I, II;
HIGH-TECH.

4
Proprietati:
 Duritate 235N/mm
2
similara gipsurilor superdure;
 Coeficient de contractie 0,05%;
 Rezistenta la temperatura de lucru ;
 Muchiile raman integre (mai mult ca la gipsurile dure) ;
 Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical cu freza ;
 Timpul de priza = 3 ore ; pot fi turnate amprente cu elastomeri siliconici + polieteri 9de
aditie).Se contraindica turnarea :tiocauciucurilor si a hidrocoloizilor.

Indicatii :
 Modele sectionate ;
 Modele cu bont mobil unitare.
Produse comerciale :
EPOXI DIE (IVOCLAR) ;
BLUE STAR(Giebach Dent) ;
DIEMET (are cupru).

CIMENTURILE DENTARE
RASINILE ACRILICE SIMPLE

Exemple de cimenturi dentare silico-fosfatice pentru modele de lucru:
PETRALITE ;
CERAMIC CEMENT ;
MODEL CEMENT.
Prezinta valoare istorica ; au fost utilizate atinci cand nu aparusera alte materiale.
S-au folosit cimenturile FOZ sau SILICAT.
Ele adera de amprenta, dificultati in fularea lor in amprenta ; necesitau amprente numai cu inel
de cupru, timp scurt, prêt de cost crescut ; vascoase.
Rasinile acrilice simple datorita proprietatilor dezavantajoase (vezi curs ant.) dadeau modele
mici .Sunt folosite pentru modele didactice.


MATERIALE METALICE

Pentru a creste proprietatile mecanice ale materialelor nemetalice.
Tehnologia modelului de lucru.


1. AMALGAMELE (CU, AG):
binare : (Cu+Hg) mai putin Ag ;
istorice ; nnu se mai utilizeaza deoarece :
a) necesita neaparat o amprenta unidentara cu inel ; risc de deformare ;
b) s-au utilizat episodic (coeficient de dilatare mare ;0,1-0,25%) ;
c) metoda laborioasa (timp de priza lung) ;
d) indicatia de electie : zona de sprijin PM-M.




5
2. ALIAJE USOR FUZIBILE
aliaje cu punct de topire scazut :
MELOTUL :(Pb, Bi, Sn, Zn) ; intervalul de topire:96-102º C ; model de lucru la coroana stantata
(patrice) ;
SPENTZ (FeS, Zn, Pb) ;intervalul de topire :110-120ºC ; turnarea placilor protetice.

3. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta)
Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC;
Temperatura de lichefiere:180º C ; solidificarea 140º C.
Amprentele se conditioneaza (igienizare, dezinfectie, uscare, incalzire) ;in interiorul ei se
pulverizeaza metalul lichefiat din butelii in grosime de 0,5-1 mm..
Se pulverizeaza toate amprenele siliconice.
NU SE PULVERIZEAZA AMPRENTELE LUATE CU H.R., H.I.R., MATERIALELE TERMOPLASTICE

Tehnica de lucru :
 Igienizare ;
 Dezinfectie ;
 Uscare ;
 Incalzire usoara pentru a evita solidificarea brusca a materialului pulverizat ;
 Incalzirea buteliei ;
 Pulverizarea amprentei cu viteza si doua guri de intrare ;
 Grosimea stratului 0,5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare rezultand
calitatile modelului de lucru ;
 In amprenta pulverizata se aplica materialul de completare :gipsuri dure, rasini
metaloplast) rezultand un model de lucru cu proprietati mecanice crescute, comparativ cu
cele din gips dur (Moldano).
Avantaje :
 Tehnica de lucru mai simpla ;
 Fidelitatea, duritatea bune ;
 Rezistenta la abraziune mai mare ca cea a gipsurilor dure ;
 Toxicitatea este inferioara solutiilor electrolitice (vezi model galvanic) ;
 Stabilitatea volumetrica buna :0,2% ;
Dezavantaje :
Proprietati inferioare modelului galvanic, gipsuri sintetice, superdure, rezistenta la abraziune este
mica in special in etapa de adaptare a pieselor protetice.

4.MODELUL GALVANIC:
 procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru ;
 se obtin datorita electrodepunerii cationilor de Cu, Ag sau ni ca urmare a disociatiei
electrolitice acide sau bazica ce se produce in baile galvanice.

Conditii de lucru :
 Temperatura mediului ambiant 22-37ºC ;
 Electrodepunerea 10-12 ore ;
 Stratul electrodepus ;1-1,5 mm,
Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala, cu proprietati
mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) ; ce usureaza in etapa de laborator
adaptarea componentei metalice a protezelor pe model.

6
Instrumentar :
 Baie galvanica din material plastic/sticla ;
 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem(Ni, Cu, Ag); la catod- se aplica
amprenta ;
 in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la
tensinui mici intre 2,8-6 V si 6-10mA ;
 sulfatul de cupru disociaza ;
 cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie
regenerand permanent sulfatul de cupru ;
 solutia electrolitica este pura, stabila, buna conducatoare electrica, compozitie simpla ;
 se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru ;
 se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa.

Formula Derman
 Sulfat de cupru 156g ;
 Acid sulfuric 42g ;
 Apa distilata 600ml.
Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica.
Solutii pe baza de pirofosfat de cupru cu capacitate dedispersie mare
Solutii pe baza de cianuri cu capacitate de dispersie foarte bune.

Alta formula :
 Cianura de argint 30g ;
 Cianura de potasiu 40g ;
 Carbonat de potasiu 4g ;
 Hidroxid de potasiu 3 g
Capacitatea de dispersie este foarte mare si sunt foarte toxice.
Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea
curentului electric.

Tehnica de lucru ;
Conditionarea amprentei, prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de
lectricitate sau aplicarea solutiei coloidale ale metalelor electrodepuse (Cu, Ag, Fe) ;
1) amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice ;
2) legarea amprentei la electrodul negativ al baii ;
3) conectare la curent tensiune si intensitate scazuta;
4) electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore ; in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand
electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips,
rasini) ;
5) control, examinare ;
6) daca e bine, se toarna materialul de completare

Indicatii :
Inlay, coroane partiale, coroane ecuatoriale, tehnologia metalo-ceramica, metalo-compozita.
Avantaje :
 Fidelitate crescuta ;
 Stabilitate volumetrica, duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite ;
 Contractie 0,2-0,3%.

1
MATERIALE DENTARE – CURS 11

MATERIALE PENTRU MACHETE

Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice.

CERURI DENTARE
RASINI ACRILICE SIMPLE
RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE

Proprietati :
 Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont ;
 Dupa racire sa prezinte o faza rigida, nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model ;
 Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala ;
 Sa nu aiba efect toxic local ;
 Stabilitatea fizico-chimica ; sa nu se combine cu materialele pentru modele (pentru a se
indeparta usor) ; proprietati esentiale
pentru obtinerea
piesei protetice exacte
 Sa arda fara reziduuri(cerurile sunt eliminate prin topire)
Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului.
Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC, nu exista riscul de fisurare.


CERURILE DENTARE

Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte, animale, minerale, vegetale) obtinute prin
topire/racire ; rezulta un amestec omogen.
Compozitie :
1. Ceara de albine : UV
 Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba.
 La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor
termoplastice) ;
 Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire ;
 Intervalul de topire :60ºC.
2. Ceruri animale : cu utilizari restranse
Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti »
3. Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) ; are culoare bruna, cu utilizari restranse.
Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC)
Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina, ozecherita, cerezina.

Parafina :
 Hidrocarbura cu numar crescut de atomi ;
 Se obtine prin distilarea titeiului ;
 Intervalul de topire :47-71ºC ;
 Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice.



2
Ozecherita :
 Se obtine din depozitul de titei ;
 Casanta ;

Rigida ;
purificare
 Galbena cerezina (incolora)
 Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) ;
 Hidrocarbura liniara/ciclica purificata.


Cerezina :
 Se obtine din distilarea titeiului brut ;
 Intervalul de topire :60º C ;


Ceara Montana :
 Se obtine din lignit.
 Intervalul de topire :6-90ºC.


CERURI VEGETALE


Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi.
Ceara Candelila
 Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee)
 Influenteaza topirea=68-75ºC , plasticitatea amestecului ; are culoare bruna.
Ceara Carnauba :
 Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor ;
 Are culoare verde-cenusie ;
 Este dura, casanta ;
 Intervalul de topire influenteaza plasticitatea, duritatea ; este prezenta in compozitia
cerurilor tari.


CERURI SINTETICE
Au utilizari limitate
1.Ceruri polietenice ;(I.T.=100-150ºC) Ceruri parafinice
2.Ceruri polioxietenice(I.T.= 37-63ºC)


RASINI NATURALE


Produs de exudatie al unor copaci, plante.
DAMMAR
SACAZ ;
SANDARACK.


3
COLOFONIUL :
 Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei ;
 Dura, casanta ;
 Adera ;
 Intra in compozitia cerurilor pentru lipit.


COPALUL :
 Se obtine din fosile ;
 Dura, galbena.
 Intervalul de topire=300ºC.
 In compozitia cerii mai intra : Guma arabica
Tragacant(paste adezive-proteza totala)
Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu I.T =
43ºC ; pentru a conferi rezistenta.





CERURI DENTARE

Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari ;
1.Ceara pentru macheta protezei acrilice
 roz, laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung.17/lat.8 ;
 se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece).


Compozitie :
Ceara tare : Ceara moale :
Ceara de albine 50p ; Aceleasi elemente minus Ceara Carnauba
Ceara Carnauba 25p ; Are Ceara de Albine 75p ;
Terebentina 15p(plastifiant) ;
Oleum susan 5p(dizolvare) ;
Cinabru 5p(colorant)

Proprietati :
 Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala ;
 Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali ;
 Sa fie eliminata cu usurinta din tipar ;
 Sa nu se combine/coloreze model/tipar.


Indicatii :
 Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale ;
 Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor ;
 Confectionarea bordurilor de ocluzie;
 Indiguire, cofrare;
 Batoane pentru model corpuri de punte.
4
2. Ceara pentru coroane si corpuri de punte :
Sub forma de batoane/cuburi ;
Tare/moale.

Compozitie :
 Ceara de albine 55p ;
 Parafina 33p ;
 Ceara Carnauba 10p ;
 Coloranti


Indicatii :
 Modelare macheta coroanei, corpului de punte, macheta puntii din elemente unite.
 Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe
model (introducerea in apa la 37ºC) ; cresc valorile contractiei.


3. Ceara Ivoire
 Pentru coroane acrilice ;
 Alb-galben, tipica dentinei ;
 Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii;


Indicatii :
Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte ;
Macheta coroanei acrilice.
Permit o excelenta individualizare a modelajului.

Compozitie:
 Ceara de albine 55p;
 Ceara Carnauba 10p ;
 Parafina 35p.


4. Ceara pentru macheta protezei scheletate
2 consistente tare/moale ;
Sub forma de batoane, blocuri/placute.
Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete, conectori, sisteme retentive)
Aderenta, nedeformabila, dura datorita elementelor componente.

Compozitie :
 Ceara de albine10p ;
 Ceara Damar 10p ;
 Cerezina 20p ;
 Ceara Carnauba 30p ;
 Parafina 30p ;
 Coloranti
Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton.
5
Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele
structurale ale protezei scheletate: benzi, conectori, crosete, plase pentru sei.
Ceara topita se introduce in seringa, plasate in tipare, racire.


MASE PLASTICE

Utilizate sub forma de :
 Rasini acrilice simple ;
 Mase plastice ;
 Rasini fotopolimerizabile

Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei
Policlorura de vinil scheletate :baza, crosete, sisteme retentive, conectori,
Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise ; macheta prefabricata pentru corpul de
Polistiren. punte, coroane provizorii, cape de protectie, tije pentru canale de
turnare, macheta coroanelor, puntilor obtinute prin tehnologiile
moderne (metalo-compozita, metalo-ceramica, punti adezive)
Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant ;
Ard fara reziduuri ;
Confera scaderea contractiei;
Ergonomice;
Pot fi asociate cu ceruri.

RASINI FOTOPOLIMERIZABILE

Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC; PALDISCK LG.

Caracteristici :
 Se contracta dupa polimerizare mai putin ;
 Nu dau reziduuri dupa ardere ;
 Precizie mare in modelaj ;
 2 consistente:vascoasa/pastoasa, fluida;
 Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung ;
 Arderea fara spargerea tiparului ;
 Livrare sistem monocomponent;
 Sunt transparente;
 Timp de manipulare nelimitat;
 Timp de intarire :1,5 minute.


Tehnica de lucru PALAVIT GLC
Rasina se livreaza in 2 forme : pasta –lichid gen I
monocomponent (gen II ) seringi de consistenta diferita.
K1 rasina fluida – de precizie ;
K2 – vascoasa.



6
Tehnica modelarii :
Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER- cul. Rosie; LUSTROL – cul. Verde) ce vor
dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei
metalice pe bont;
Se aplica rasina K1 , se realizeaza o modelare primara , apoi K2.
Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1,5 minute (DENTACOLOR, TRANSLUX).
Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala.
Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara, rezultand machete de mare precizie.
Se ambaleaza prin metode uzuale, obtinandu-se tiparul.

Tehnica de lucru PALDISCK
Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare.
Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane);
pozitionarea implantelor ;
radierea implantelor.


SISTEME RETENTIVE

Se folosesc ceruri si mase plastice
Utilizate in tehnologia protezelor dentare.
1. Perle: obtinute din : ceara prin picurare
mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile.
Se prezinta sub forma de :
 Macroperle(macroretentii) : 0,2-0,4 mm ;BREDENT, ASTAR ;
 Microperle – IVOCLAR – 200-300;
Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT)
Au indicatia cea mai larga.
2. Cristale calcinabile
un tip de sistem perlat ;
au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse
utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.;
ansele sunt din ceara;
anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.
4. Solzi de peste
se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)
5.Plase
ceara /mase plastice ;
utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite.
6. Cristale solubile si insolubile
0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT
Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS);
Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive.
Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o
rasina compozita de componenta metalica).
1

MATERIALE DENTARE – CURS 12

MATERIALE PENTRU TIPARE

Tiparul - reprezinta o piesa intermediara necesara obtinerii protezelor dentare. Este o cavitate cu
volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru
ambalare.
Clasificare
 A. dupa scopul utilizarii P. acrilice
Mase de ambalat pentru: Aliaje nobile
Aliaje inoxidabile
Pentru Lipit

 B. chimic
Mase de ambalat pe baza de:
Sulfati P. Acrilice
Aliajele nobile
Fosfati
Silicati
Proprietati
 Plasticitatea – proprietatea ce permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei.
Este dependenta de marimea particulelor, consistenta amestecului si proportia P/L;
 Fidelitatea – redarea cu exactitate a detaliilor machetei pentru obtinerea unei piese
protetice precise.
 Instabilitatea volumetrica – masa de ambalat sa prezinte instabilitate volumetrica
manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat;
 Stabilitatea chimico-mecano-termica:
Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul din care se toarna
protezele;
Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra
peretilor tiparului o presiune egala cu presiunea de inaintare in tipar (PASCAL);
Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.

Proprietati specifice
 Rezistente la socul termic 750
0
C – aliaje nobile;
1000
0
C - aliaje inoxidabile


Rezistenta Mecanica = 850N/mm
2
 Incalzirea lenta ( 10
0
C/ min)
 Porozitate pt. eliminarea gazelor din tipar
 Dilatarea termica a masei de ambalat = coeficientul de contractie al aliajului la
racire;
 Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent)
2
Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-
1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.
Si masele de ambalat se dilata in momentul prizei, imersia tiparului in apa si etapele de pre
si incalzire.


DILATAREA TOTALA:
1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii
hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de
fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa provenita din orice sursa in momentul prizei.
Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori
mai mare (de dilatarea de priza);
3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-700
0
C.
Temperatura are efect asupra masei refractare (CUART).

Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
 Timpul de imersie pentru dilatarea higroscopica – se imerseaza imediat dupa
ambalare. Imersia in timpul prizei initiale – se dilata mai mult decat daca este introdusa
mai devreme.
 Proportia lichid / pulbere - lichid Dilatarea higroscopica
Pulbere cu ghips  Dilatare termica
Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant 
hemihidratul CaSO
4

 Raportul CaSO
4
/SiO
2
 (CaSO
4
)  Dilatare higroscopica 
 rezistenta mecanica a M. A.
 M. A. cu cristobalit  Dilatare termica 
 Dimensiunea particulelor (SiO
2
) f. fine Dilatare higroscopica
 Masa de umplutura – NaCl, KCl, SiCl Dilatare termica a ghipsurilor
 Vechimea maselor de ambalat (2-3)  Dilatare higroscopica si  dilatare termica
 Spatularea   dilatarea higroscopica
 Cantitatea de apa  Dilatare higroscopica-pana la un punct maxim -punct critic
nu-Dilatare aditionala

I. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI

a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE
(hemihidrate CaSO
4
)
Denumiri comerciale:
HIDROCAL
Metode de ambalare:
 Verticala
 Orizontala;
 Cu val, fara val;
 Mixta.


3
b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE

Forma de prezentare
Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata
Denumiri comerciale
DUROTHERM
Clasice EXPANSIT au ca liant gipsul dur
DEGUVEST
Moderne CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) au in compozitie ghips dur ca liant
LUSTER CAST (Keer)) Comp. refractara este cristobalit.
La 1500
0
C Luster si pentru aliaje inox.
SPEED pt. lipirea elem. comp.-punti clasice.
Compozitia chimica
1. Componenta refractara cuart
60-75%
tridimit
2. Liant - ghips dur 25-40%
3. Agenti de modificare NaCl, KCl, LiCl, KSO
4
, Acid Boric.
4. Agenti reducatori pulberi C,Cu, - creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul
turnarii contribuind la stabilitatea termo-chimica a tiparului
5. Coloranti

Fenomene fizice: CaSO
4
sufera dilatarea de priza 0,1% prin incalzire la 100ºC, valoarea
dilatarii se mareste cu cresterea temperaturii – atat la 400ºC cat si la 700ºC au loc contractii ale
hemihidratului care compenseaza dilatarile initiale (pierderea apei).
Fenomenele de dilatare/contractie sunt controlate prin agentii de modificare (care maresc
DILATAREA TERMICA);
Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi :
anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu.

Proprietati:
1. Plasticitatea si fidelitatea: sunt foarte bune, datorita granulatiei fine a maselor de
ambalat.
2. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1,2-1,3%
care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului.
3. Sunt indicate pentru turnarea aliajelor nobile Au, Ag, Pd cu intervalele de (1000-
1100ºC);
4. Se recomanda incalzirea lenta a tiparului, fara a depasi 750ºC.


II. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI

Forma de prezentare:

P/L NU CONTIN GHIPS ,deoarece la 1300
0
-1400
0
C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!!
Denumiri comerciale:
VITADUR VIROPLUS P. S.
Clasice VIDERIT Moderne BEGORAL Cor.,Punti., P.S.
(pt. Wipla) VIDELIT AUROPLUS Au(Incr., Cor., P. )
OCELA TANCOVEST Ti
4
THERMOVEST (KERR)= M. A. universala - Dilatarea de priza = 3,1%
CERAMIGOLD(FRANCONIA) Au-Pt – M. C.

Compozitia chimica:
1. Componenta refractara(80%) cristobalit
carborundum
2. Liantul fosfat de amoniu, oxid de zinc, oxid de magneziu;
3. Masa de umplutura oxid de crom, oxid de magneziu
4. Coloranti

Reactii chimice:
1.Regenerarea liantului
NH
4
H
2
PO
4
+MgO+5H
2
O  NH
4
MgPO
4
+6H
2
O
2.Reactia de priza
NH
4
H
2
PO4+ H
2
O H
3
PO
4
+ NH
4
OH
H
3
PO
4
+MgO MgHPO
4
+ H
2
O

Proprietati:
1. Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina;
2. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile;
3. Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1,8-2,1% nu compenseaza
coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Cele
moderne prezinta coeficientul de dilatare 2,2-3,1% si compenseaza coeficientul de
contractie pentru aliajele indicate.
Indicatii:
1. aliajele inoxidabile;
2. stelitele (Cr-Co);
3. aliajele pentru metalo-ceramica.

In 1963 Kinner afirma: „Avantajul major al acestor mase de ambalat este ca prezinta cea mai
mica sansa de contaminare a aliajului de aur in timpul turnarii. Sunt inclinat sa cred ca masele de
ambalat ale viitorului vor fi cele pe baza de fosfati, nu cele pe baza de ghips”.



III. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI


Forma de prezentare:
P/L - solutii coloidale de SiO
2
/ ; solutie acida (HCl);

NU CONTIN GHIPS.!!!!!!!!!!!
Gel silice in prezenta temp.  cristobalit

Denumiri comerciale:
HARTEX
SWEDITERM
NOBILIUM


5

Compozitia chimica:
1. Componenta refractara cristobalit, cuart
2. Silicati de sodiu, de etil
3. Saruri de Cu, Ti
4. Coloranti.

Reactia chimica H
2
O
1. Silicatul de etil  acid ortosilicic (SOL)
HCl
2. Acidul ortosilicic  acid polisilicic (SOL COL.)
Cuart/ cristobalit
3.  GEL deshidratare R. exoterma  CIMENT. Rezistenta mecanica  (1400
0
-
1500
0
C)

Proprietati/ Indicatii:
1. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata;
2. Turnarea modelului duplicat.


MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA

NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-1250
0
C
-se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii;
-dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare.

Recomandari practice:
 Masa de ambalat – ermetic inchisa;
 Agitarea pulberii inaintea amestecului;
 Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant;
 Prepararea la vacuum-malaxor;
 Utilizarea maselor de mabalat specifice aliajului respectiv.
1

MATERIALE DENTARE CURS 13

Clasificarea materialelor pentru proteze

I. MATERIALE NEMETALICE:

1. Materiale nemetalice organice (rasini);
2. Materiale nemetalice anorganice (mase ceramice, rasini compozite).

II. MATERIALE METALICE:

1. Materiale metalice nobile;
2. Materiale metalice seminobile (Ag, Pd);
3. Materiale metalice turnate inoxidabile :Cr-Ni, Cr-Co, baza Cu (bronzuri).

I. 1. Materiale nemetalice pentru proteze acrilice:
Sunt materiale organice ce pot intra in constructia protezelor. Pot sa fie:
A.RASINI VINILICE;
B.RASINI EPOXIDICE ;
C. RASINI POLIAMIDICE ;
D. RASINI POLICARBOXILICE ;
E. RASINI ACRILICE.

Rasinile vinilice, epoxidice, poliamidice si cele carboxilice, datorita dezavantajelor rezultate
atat din proprietatile lor cat si din tehnologia complicata, sunt putin utilizate in tehnologia
protezei acrilice.
Dintre acestea primele patru tipuri de rasini, totusi cele mai folosite sunt rasinile epoxidice,
in amestec cu alte rasini sau cu componente anorganice (datorita adezivitatii foarte mari). In
schimb, in forma de pasta vascoasa, rasinile epoxidice sunt foarte toxice (BIS-GMA este de
natura epoxidica).

RASINI ACRILICE

Sunt derivati ai acidului metacrilic.
Scurt istoric :
In 1843 s-a descoperit acidul metacrilic ;
In 1873 sunt sintetizate primele rasini acrilice din mase plastice (Caspary si Tollens);
Intre anii 1924 si 1930 existau rasini acrilice mai putin rafinate , iar astazi exista 7 forme variate
de rasini acrilice.
Denumiri comerciale :
Denumirea comerciala a rasinilor acrilice este POLIMETIL-METACRILAT-ACRILIC
(PMMA)
Forme de prezentare :
a) rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite ;
b) rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite ;
c) sistem pulbere/lichid- autopolimerizabile
termopolimerizabile.

2

a) Rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite ;
Au calitati superioare celor autopolimerizabile instantaneu sau dupa termopolimerizare ;
Se prezinta sub forme finite : dinti artificiali, fatete acrilice , coroane acrilice.
Sunt folosite pentru protezari imediate si proteze (mai rar).
b) Rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite ;
Sunt livrate sub forma semirigida ;
Devin plastice sub actiunea caldurii si pot fi modelate in functie de campul protetic ;
Sunt livrate sub 2 forme : placi, cape de acetat.
c) Rasini acrilice autopolimerizabile si termopolimerizabile


RASINI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE

Indicatii :
 Fatete acrilice,
 Coroane acrilice (rasina acrilica de culoare alba) ;
 baza protezelor (rasina acrilica de culoare roz sau transparenta)
Polimerizarea acestor rasini are loc sub actiunea caldurii umede sau uscate.

Forma de prezentare : sistem pulbere/lichid.
Pulberea :
Se obtine din emulsii sau suspensii de monomer prin fierbere (polimerizare), rezultand particule
fine de polimer.Pot avea culori diferite:roz, alb, incolor. Contine :
 un catalizator pentru reactia de polimerizare : peroxid de benzoil.
 opacifiant, ce modifica transparenta rasinii ;
 plastifianti, care fac rasinile mai usor prelucrabile si adaptabile ;
 pigmenti sau coloranti si fibre de culoare rosie pentru imitarea vascularizatiei
gingivale(pentru gingie) ;
 in flacoane separate oxizi de crom sau de fier, folositi pentru nuantari cromatice (la
acrilatele albe).

Lichidul :
-Este monomerul metacrilatului de metil. Este incolor, miros aromat, instabil chimic
(polimerizeaza instantaneu) ; pentru impiedicarea polimerizarii instantanee la lumina , se
pastreaza in flacoane de culoare inchisa.
-Are actiune antiseptica-bactericida si dizolvanta. Este insolubil in apa, solubil in solventi
organici (acetona, cloroform, tetraclorura de carbon). Polimerizeaza la o temperatura de 65-75ºC.
-Prezinta o contractie mare de polimerizare, fapt pentru care se amesteca cu pudra care scade
contractia.
Densitatea lichidului = 0,950g/cmc.
-Punct de fierbere-103,8ºC-a nu se depasi !!!!!!!!
-Pentru a nu polimeriza instantaneu se adauga :
 inhibitori de polimerizare :hidrochinona si rezorcina.
 acceleratori de polimerizare-la cele autopolimerizabile :dimetil-fosfotoluidina.




3
Denumiri comerciale :
 Acrilate albe pentru fatete, dinti si coroane :SUPERPONT(SPOFA), PALLAPONT,
PALAFERM(KULTZER), BIODENT (pentru coroane si punti, firma D3),
LUXOR(ISRAEL), STELON.
S.R.PYROPLAST, COLORSTAT-acrilate polimerizate sub actiunea caldurii uscate.
 Acrilate roz pentru baza protezelor:SUPERACRIL, ROMACRIL, PALADON 65.

Dozare si preparare:
Dozare: se face prin 2 metode:
a) volumetrica-in proportia stabilita de fabrica P/L=2/1 ; 3/1 ; 5/2 ; 1/1 ;
b) cu dozatoare speciale-cilindri gradati.

Prepararea : pulberea si lichidul se pun in recipiente din ceramica, sticla sau chiar mase plastice.
In urma punerii in contact se declanseaza reactia de polimerizare.
Prepararea se face prin 2 metode :
a) tehnica saturarii progresive : -dozare empirica;
-cantitate mare de monomer rezidual
b) predozare : -cantitati exacte in capsule speciale. -
-preparare mecanica la vibratoare speciale.
Reactii fizico-chimice:
Reactii fizice:
In urma contactului pulbere/lichid, rezulta in prima faza o pasta friabila, cu aspect de zahar
umezit (se produce o dizolvare a granulelor de pulbere sub actiunea lichidului; este o reactie
partiala).
In faza a 2-a, pasta devine semifluida, curge, se trage in fire, este aderenta; corespunde
polimerizarii.
In faza a 3-a, pasta este vascoasa, neaderenta, modelabila si optima ca si consistenta pentru a fi
introdusa in tipare, pentru a fi folosita la captusiri, etc. (faza de coca nelipicioasa).

Reactii chimice :
Are loc o reactie de polimerizare , de condensare liniara a merilor, in urma careia rezulta lanturi
macromoleculare de polimeri (PMMA). Aceasta reactie de polimerizare este o reactie exoterma
cu 3 faze :
 faza 1 corespunde primei faze fizice si consta in activarea dublei legaturi a monomerului.
Aceasta activare este realizata de catalizatorii din pulbere sau de catre acceleratorii de
polimerizare ce vor infrange efectul inhibitor al hidrochinonei si pirogalolului. Atacul
catalizatorului, peroxidul de benzoil, are ca urmare reatia :


CH
2

1 2,3
CH
2
=C-COOCH
3
CH
3
-C- COOCH
3
Lant macromolecular.

CH
3
CH
2


compus care atrage alti monomeri
 faza a 2-a, sau de crestere este intensa si corespunde farmarii lantului macromolecular, iar
viteza ei este proportionala cu legarea (cuplarea )merilor activati;
 faza a 3-a, de stagnare sau de incetinire, in care valentele libere ale lantului
macromolecular se inchid, rezultand un monomer activat epuizat (consumat).
4
Rasinile acrilice termopolimerizabile pentru dinti
Forma de prezentare : pulbere+lichid

Pulberea are culori diferite si este conservata in flacoane cu numere variabile (7-Spofa, 20-30
flacoane la Biodent) ;
Cutia mai contine : diagrama de amestec ;
cheia de culori ;
flacoane cu coloranti pentru efecte cromatice diferite

Indicatii :
 confectionarea fatetelor acrilice (coroane, punti) ;
 coroane fizionomice acrilice; dozatoare.
 dinti din acrilat (proteze partiale si totale)

Aceste rasini acrilice pot fi polimerizate : industrial si au caracteristici superioare ;
in laborator.
Proprietatile rasinilor acrilice termopolimerizabile :

 stabilitate volumetrica : rasinile acrilice se contracta, prezentand o mare valoare de
contractie :1,5-2,5%, pana la 2,8%-contractie liniara . Aceasta contractie lineara este
diminuata, impreuna cu cea volumetrica, de suportul rigid : model sau tipar, care se dilata
prin imbibare cu apa, datorita structurii poroase, compensand valorile mici de contractie.
Se recomanda sa fie tinute in mediu apos pentru a evita modificarile.
 rezistenta mecanica : la presiune, rupere este mica. Rezistenta mecanica este mai mare
la acrilatele termopolimerizabile si mult mai mica la acrilatele autopolimerizabile.
Rezistenta mecanica poate fi imbunatatita prin adaugarea de fibre de sticla, placi metalice
si prin respectarea proportiei pulbere/lichid si a regimului termic de polimerizare
(acrilatele polimerizate industrial sunt superioare celor polimerizate in laborator sau
cabinet).
 stabilitatea coloristica : acrilatele isi modifica culoarea in timp datorita structurii lor
microporoase, prin infiltrari lichidiene sau coloranti.Culoarea acrilatelor mai poate fi
modificata de expunerea la ultraviolete sau la noxe toxice pe baza de solventi organici :
toluen, cloroform. Diabeticii, prin corpii cetonici in cantitate mare ce ii au in organism,
produc modificari coloristice ale rasinilor acrilice albe sau roze.
 biologic :rasinile acrilice au efect toxic, pulpotoxic, iritant asupra mucoaselor, sunt
biofobe si alergice. Polimerizarile incorecte, regimul de polimerizare incorect,
nerespectarea proportiei pulbere/lichid determina deficiente.
 chimic :acrilatele sunt solubile un solventi organici si insolubile in apa.









5
RASINI ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE

Forma de prezentare : pulbere+lichid.
Chimic :aceste rasini polimerizeaza la temperatura mediului ambiant (« polimerizare la rece »),
reactie care are loc datorita activatorului de polimerizare continut in lichid : dimetil-para-
toluidina si a catalizatorului :peroxidul de benzoil.Acestea actioneaza asupra inhibitorului de
polimerizare.
Pulberea poate avea culori diferite :alb, galben, roz.

Indicatii :
-pentru dinti-acrilate albe ;
-pentru proteze.
Rasini acrilice autopolimerizabile pentru coroane si dinti-vezi indicatii rasini acrilice simple
pentru obturatii coronare ;
Rasini acrilice autopolimerizabile pentru proteze :
-reparatii de proteze ;
-rebazarea protezelor.

Proprietatile rasinilor acrilice autopolimerizabile :
 rezistenta mecanica : este inferioara rasinilor acrilice termopolimerizabile ;
 fizic : aceste rasini arilice au o structura poroasa, care se infiltreaza usor si in consecinta
isi modifica foarte repede culoarea ;
 biologic : au efect iritant mai mare decat cele termopolimerizabile, datorita cantitatii mai
mare de monomer rezidual si aefectului toxic al acestuia ;
 modificarea coloristica : se produce si datorita acceleratorilor de polimerizare (dimetil-
paratoluidina), care determina o virare a culorii spre galben.

Acum aceste acrilate sunt foarte utilizate atat in cabinet cat si in laborator. In anii ’40, baza
protezelor era realizata din cauciuc vulcanizat.

INDICATII PRACTICE LA RASINILE ACRILICE CLASICE

 izolarea riguroasa a tiparelor : se dau 2-3 straturi de substanta izolanta, pentru a nu
patrunde rasina acrilica in structura tiparului si apa din tipar sa nu afecteze rasina
acrilica ;
 respectarea proportiei pulbere/lichid dupa indicatiile fabricantului ;
 introducerea acrilatului sa se faca in faza fizico-chimica (a treia), cand acrilatuleste sub
forma de pasta modelabila (coca nelipicioasa) ;
 respectarea regimului termic de polimerizare ;
 anterior polimerizarii, chiuveta se introduce in prese mecanice sau hidraulice pentru 30-
60 minute. Vasul de polimerizat este introdus intr-un ring metalic.
 dupa dezambalare, prelucrarea se face evitandu-se incalzirea bazei seilor protezelor
pentru ca altfel se produc modificari ;
 protezele finite trebuie sa fie conservate in mediu apos.





6
ACRILATE ELASTICE
Sunt :
1.Acrilate moderne ;
2.Acrilate elastice.

ACRILATE MODERNE
Indicatii :
Sunt utilizate in obtinerea coroanelor acrilice, dintilor, prin modelarea directa pe bont.
Din categoria aceasta fac parte si acrilatele care se introduc in tipar (se toarna) in stare
semifluida.

Denumiri comerciale:
acrilate semifluide:PORIT(GETZ), PERLIGON, REZICAST/REZILIT., S.R.
PYROPLAST (IVOCLAR)=acrilat termopolimerizabil sub actiunea caldurii uscate.Este un
acrilat care se va aplica direct pe bont. Cristalizeaza la temperatura de 50ºC. Aceasta cristalizare
este favorizata in momentul prepararii, care se realizeaza pe o placuta de ceramica ce se
incalzeste la 50ºC.Desavarsirea polimerizarii are loc la 140ºC, timp de 10 minute.


ACRILATE ELASTICE

Situatii clinice deosebite au impus aparitia acrilatelor elastice :
campurile protetice nefavorabile cu :
 creste alveolare negative ;
 creste alveolare lamelare;
 creste alveolare cu exostoze;
 creste alveolare intens atrofiate.

Toate aceste particularitati morfologice creeaza dificultati in adaptarea si purtarea protezelor
totale.
In anii ’60, s-au pus la dispozitie acrilatele elastice, care au o stare plastica prelungita.Aceasta
stare se datoreaza adaugirii unor plastifianti in compozitia rasinilor clasice (la polimer si
monomer).Plastifiantii de regula sunt introdusi in monomer, sunt esteri alcolici sau esteri
aromatici ai polimetil metacrilatului (PMMA). R.A.S.+plastifianti determina cresterea fazei
plastice.

Forma de prezentare: pulbere+lichid.
Lichidul: are in compozitie o cantitate de plastifianti, rezultand o solutie aromatica sau alcoolica
a monomerului.
Denumiri comerciale: plastifianti: DIBUTILFTALAT, DICREZOLFTALAT,
DIACRILFTALAT, SALOL=derivat fenolic al acidului salicilic, adaugat la Superacryl
(Clinica din Bucuresti), rezultand un acrilat elastic folosit in anii’70.
pulberi: SOFT-ORYL, SOFT-LINE, VERNO-LINE,
FLEX BASE, SIMPA, MOLLOPLAST, LUTEMOLL.

Proprietati ideale-plastifianti:
1. sa nu se combine (sa fie compatibil) cu polimerul, fara a migra la suprafata;
2. sa nu modifice proprietatile mecanice si chimice ale polimerului ;
3. sa prezinte o faza plastica initiala scurta si o faza plastica secundara mai lunga ;
4. sa fie netoxic pentru tesuturile parodontale si mucozale.
7
Dozarea si prepararea :
Dozarea: cu dozatoare pentru pulbere si lichid. Proportia pulbere/lichid=1,25/1 sau 1/1.
Prepararea: se face in godeuri din ceramica, sticla sau din material plastic. In urma prepararii
rezulta o pasta semifluida, aplicabila in amprente, proteze sau tipar.

Etape fizico-chimice:
In urma prepararii pastei au loc urmatoarele etape:
1. Etapa fizica:dureaza 2-3 minute; corespunde dizolvarii polimerului de catre
monomer. Pasta semifluida se aplica in proteze sau in tipar.
2. Etapa chimica : se formeaza lanturile macromoleculare, dureaza 2-3 minute. In
aceasta etapa se contraindica manevre de preparare sau modelare.f
3. Faza plastica activa : ideala pentru aplicarea pastei acrilice in proteze sau in
amprente. Dureaza 3-5 minute. Acum acrilatul este modelabil, reproduce cu
exactitate detaliile campului protetic.
4. Faza plastica secundara : are o durata de 6-24 luni, in functie de calitatile
intrinseci ale produsului.
5. Faza granuloasa (de imbatranire) acrilatul isi pierde elasticitatea, devine
semirigid, se desprinde de marginile protezei.

Tehnologia de lucru :
Se aplica la nivelul seilor sau bazelor protezelor pentru a contracara efectul traumatic al bazelor
protezelor , pentru a contracara efectul traumatic al bazelor sau seilor rigide de pe suportul
muco-osos. Ele se aplica intre bazele protezelor si suportul osos, marind astfel gradul de
rezilienta si faciliteaza trasmiterea presiunilor ocluzale la suportul osos. Acest mod de actiune
este favorabil pe campurile protetice accentuat resorbite.Protezele captusite cu acrilat se numesc
« proteze cu sei reziliente ».

Denumiri comerciale :
Acrilate elastice : pulbere+lichid : SOFT ORYL, SOFT LINE, VERNO SOFT, FLEXBASSE.
Acrilate elastice, rasini acrilice+siliconi: SIMPA (Kettenbach), MOLLOPLAST (Detax),
LUTEMOL.
Acrilatele elastice pot fi:
 Termopolimerizabile
 Autopolimerizabile: sunt cele mai recomandate pentru polimerizare si sunt usor de
manevrat. Au timp scurt de lucru.

Indicatiile acrilatelor elastice :
 Pentru captusirea elastica a protezelor totale si partiale;
 In edentatiile clasa I Kennedy (biterminale) si clasa a-II-a Kennedy (uniterminala), atat la
protezele acrilice car si la cele scheletate.
 La captusirea protezelor partiale si totale aplicate pe campuri protetice intens resorbite, cu
particularitati morfologice : creste negative, exostoze, creste lamelare, creste intens
atrofiate.
 La captusirea seilor protezelor scheletate pentru egalizarea rezilientei parodontale
(pentru anularea efectului de basculare) ;
 In confectionarea protezelor chirurgicale cu obturator
 In protezarea imediata pentru captusirea protezelor imediate; are efect modelator si
determina scurtarea timpului de vindecare.
 Ele pot fi aplicate in zonele dureroase: papile, torus palatin, tuberculi piriformi,
tuberozitati, care ar putea genera leziuni (decubitusuri).
8
 Concluzie
Acrilatele elastice nu pot corecta protezele concepute si executate eronat.

Recomandari practice:
 stratul de acrilat elastic sa fie de 2-3 mm grosime;
 acrilatul se aplica intr-un lacas creat anterior la nivelul seilor sau bazei protezelor ;
 la zona de intalnire dintre acrilatul elastic si acrilatul rigid, grosimea va fi de minim 2( se
termina in strat gros) ;
 pentru marirea aderentei se indica utilizarea lacurilor adezive pe proteza ;
 utilizarea acrilatelor autopolimerizabile este mai favorabila. Obligatoriu inainte de
folosire se realizeaza niste lacasuri in sa de 2-3 mm. In acest fel se risca diminuarea
rezistentei mecanice a bazei protezelor sau a seilor protetice. O alta varianta este
utilizarea la nivelulseilor, cand acrilatul elastic se termina marginal in strat gros.
 grosimea stratului de acrilat elastic va fi stabilita de catre medic, in functie de situatia
clinica (gradul de rezilienta al mucoasei) : cand rezilienta este mica, stratul de acrilat
trebuie sa fie mare.

Dezavantajele acrilatelor elastice :
 sufera o imbatranire precoce in mediile acide ;
 procesul de imbatranire este accentuat atunci cand stratul de acrilat elastic este
subdimensionat ;
 isi modifica culoarea, deoarece are o structura spongioasa si se infiltreaza cu resturi
alimentare, saliva, etc ;
 se imbiba cu microorganisme, generand un miros fetid ;
 in timp plasticitatea diminua, acrilatul elastic devine granulos, semirigid, se desprinde cu
usurinta de marginile protezelor, in special cand nu se utilizeaza lacurile adezive.
1
MATERIALE DENTARE - CURS 14

MATERIALE PENTRU PROTEZE

Materiale metalice : aliajele : nobile : baza aur, Ag, Pd ;
nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr
Cr-Co ;
Baza titan
Ag-Pd (nobile albe)
Baza cupru (aliaje pentru antrenament )GAUDENT
nemetalice : organice : rasini acrilice simple(R.A.S)
rasini acrilice simple : vinilice, poliamidice,
policarboxilice, epoxidice.
anorganice : masele ceramice
rasini compozite( origine mixta)


ALIAJELE DENTARE

Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar.
Aliajul eutectic : Aur-Cu
Aur-Ag.
Punctul de topire este sub cele 2 metale. Se amesteca in faza lichida si se separa in faza solida.
Aliaje binare :in faza solida si lichida sunt compatibile
Aliaje metalice : solubile unul in altul functie de fabricant.

Clasificarea aliajelor metalice :
I. aliaje nobile:
a) cu continut crescut de aur(mai mare de 60%) ;
b) cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) ;
c) Ag-Pd (Cu2+, Cu2-) ;
d) Baza Pd (mai mult Cu, mai putin Cu).
II. aliaje nenobile (inoxidabile) :
a) Ni-Cr moderne ;(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica)
b) Co-Cr (58 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica si 43 pentru proteza
partiala scheleatata) ;

III. aliaje titan ;
IV. aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament.

Proprietatile aliajelor dentare:
 la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia mercurului) ;
 culoare majoritar alb-argintie (alb-gri), cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru
 proprietati mecanice excelente : duritate, rezistenta la abraziune, intindere, maleabilitate,
flexibilitate, elasticitate ;
 reactioneaza cu acizii rezultand saruri iar in mediu electrolitic disociaza in ioni ;
 au un coeficient specific de densitate =densitate specifica ;
 au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat ;
 bune conducatoare de caldura si electricitate ;
2
Forma de prezentare :
1) banda (0,2-0,3) : inele ortodontice, coroana din 2 bucati ;
2) pastile;
3) sarma: 0,2-ligaturi; 0,6-0,8-crosete; 1-1,5-atele.

Prelucrarea aliajelor:
 la rece: stantarea;
laminarea;
ciocanirea.
 prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala);
 topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor
componente pentru protezele din elemente separate.

Aliaje nobile :
 Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale, duritate = 50-90U.V.
INLAY GOLD
 Clasa II – aliaje medii (coroane, incrustatii) ;
ORO A1
 Clasa III- aliaje dure (coroane, punti);
MAINGOLD, DEGULOR
 Clasa IV- aliaje extradure (coroane , punti totale, coroane substitutie)=aliaje platinate;
 Clasa V- pentru metalo-ceramica : dure/extradure.Sunt cele mai indicate pentru
fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice, procesul de fuzionare.

Aliajele nobile : componente :
Aurul :
 este moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica);
 prelucrare usoara ;
 sunt rezistente ;
 in cavitatea bucala sunt neutre, rezistente la coroziune;
 singur nu poate fu utilizat(in stare pura); se aliaza cu Ag, Cu, Pt, Pt, Iridiu.

Argint cupru platina paladiu iridiu
Punctul de
toipire
960,8 1082 1769 1552 2454
Densitatea 10,5 8,5 21,4 12 22,4
Procentaj(%) 1-14% 1-14% 10-13% 1-5% 1-5%

Argintul :
 confera proprietati mecanice bune ;
 modifica culoarea aliajului ;
 densitatea este mica;
 chimic se combina cu sulful si in momentul topirii cu oxigenul; se modifica culoarea sau
apar incluziuni oxidice.

Cuprul:
 influenteaza culoarea;
 confera proprietati mecanice foarte bune;
 modifica densitatea.
3

Platina:
 rezistenta mecanica la coroziune, rigiditate, tenacitate;
 dupa turnare confera o structura cristalina aliajului ;
 influenteaza punctul de topire, culoarea si densitatea aliajului ;

Paladiul :
 inlocuieste platina ;
 principalul element de innobilare al aliajelor ;
 rezistenta mecanica, influenteaza punctul de topire, culoarea ;
 confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu.

Iridiul :
 creste rezistenta la coroziune.
Zincul, Staniul = elemente de echilibraj.
Zincul=creste fluiditatea ; oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil ;
Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice.

Structura cristalina :
Aur-Cu ; Aur-Ag . Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire, turnare)
Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic, se obtin turnaturi foarte omogene. In
schimb, aliajele Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru
reomogenizare. Aceste aliaje dupa toipire se deznobileaza.

Tipuri de aliaje:

Aur % Argint% Cupru % Paladiu% Platina % Zinc %
Tip A 79-92 3-12 2-4,5 0-0,1 0-0,5 0-0,5
Tip B 75-78 12-14,5 7-10 1-4 0 0
Tip C 62-78 8-20 8-11 2-4 0-3 1
Tip D 60 4,5-20 16 5 3,5 1-2

De retinut ca argintul nu este un metal stabil. Este un metal pretios dar nu este nobil.
Nobletea unui aliaj se evalueaza prin 2 sisteme :
Karatajul si titrul.
Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea totala.(Aurul pur este de 24 karate)
Titrul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.(Titrul
aurului pur =1000).

Karataj Aur pur % Titrul
24 100 1000
22 91,6 916
20 83,3 833
18 75 750
16 66,6 666
14 58,5 585



4
Indicatii :
 incrustatii, coroane partiale, coroane totale (clasa I, clasa II-916o%aur) ;
 tehnologia puntilor mici si ample din elemente unite sau separate –aliaje clasa III,IV ;
 exceptional tehnologia protezei scheletate –clasa III ;
 primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite, ionomeri.

Turnarea aliajelor nobile
Centrifuge : de mana pana la cele automate.
In etapa de turnare aliajele nobile sunt protejate pentru evitarea formarii oxizilor metalici si a
incluziunilor oxizilor in structura (cupru, argint).
Protectia se realizeaza ideal cu gazele inerte ; cripton, argon, heliu aplicate ca o perdea de
protectie in momentul turnarii.
Ele nu se combina cu aliajul.
Gazele inerte sunt livrate ideal cu aparatelede turnat moderne tip Castomat, Castelini, Degucast.
Se indica protectia la aliajele :Aur, Platina, Paladiu, Paladiu-Argint.
Se mai pot proteja cu borax nehidratat care la 741ºC se combina usor cu oxizii metalelor de la
suprafata formand o crusta sticloasa s ce se poate indeparta.
Acidul boric : reducere.
Silicea: dizolvare.
Gazele inerte + boraxul sunt utile in etapa de topire-turnare.
In etapa de solidarizare a pieselor protetice(lipire - obtinerea puntilor prin metoda clasica) se va
folosi borax/mangan =2/1, cu efect antioxidant. Acelasi raport va fi folosit si in etapa de topire-
lipire.
Pentru reomogenizarea turnaturilor si cresterea proprietatilor mecano-fizice se indica
tratamentul termic(indicate de fabricant).aliajele clasa III, clasa IV, Ag-Pd se
dezomogenizeaza ; este necesar tratamentul termic al turnaturilor.

a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii
Aur: 700-750ºC, timp de 2-3 minute cu racire brusca;
Ag-Pd : 855-900ºC, timp de 2-3 minute, cu racire brusca ;
Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC, timp de 2-3 minute, cu racire brusca.
b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA :
mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºc, timp de 5 minute, cu racire brusca
(pentru cresterea maleabilitatii, cresterea ductilitatii) ;
c) DURIFICAREA : intre 370-435ºC, timp de 15-30 minute, cu racire lenta.

In practica, la aliajele Ag-Pd (Paliag) se produc modificari coloristice ale fatetei datorita zonei de
corodare pe zona metalului.


ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA

Proprietati :
 Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei
ceramice ;
 Rezistenta la temperatura de ardere ;
 Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o
constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal ; daca este o
neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) ;
 Contractia 1,6% ;
5
 Sa permita adeziunea maselor ceramice ;
 Limita de remanenta crescuta.

1. Aliaje nobile cu procent crescut de aur
 Aur : 78-85,5% ;
 Platina : 5-11% ;
 Restul elementelor sunt : argint, staniu, indiu=elemente de echilibrare si formatoare de
oxizi metalici

Denumiri comerciale :
JELENKO
WILL-CERAM-Y

Caracteristici :
 Nu contin cupru , argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul
in masele ceramice migreaza si produce discromii)
 Au modul de elasticitate mic, se deformeaza in timpul arderii ;
 Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) ;
 Rezistenta la coroziune, prelucrare, la tractiune buna ;
 Sunt scumpe.
 Densitate crescuta.

2. Aliaje Aur-Paladiu
Aur :50% ;
Paladiu :40% ;
Elemente rare.
Nu contin argint.

Denumiri comerciale :
OLYMPIA
ECLIPSE.

Caracteristici :
 Prêt de cost scazut ;
 Rezistenta la ardere buna(nu se deformeaza) ;
 Buna rezistenta la coroziune ;
 Alternativa ideala la aliajele Ag-Pd, Aur-Pt.
 Modul de elasticitate mai mare (datorita paladiului)
 Adeziunea la metalo-ceramica nu este buna datorita coeficientului de dilatare termica ce
este diferit fata de cel al maselor ceramice.

3. Aliaje nobile Pd-Ag
Paladiu :50-60% ;
Argint :30-45% ;
Elemente : fier, indiu, staniu.

Caracteristici :
 Proprietati mecanice bune ;
 Modul de elasticitate crescut fata de Aur-Platina ;
6
 Nu se deformeaza ;
 Prezinta cele mai bune proprietati mecanice pentru tehnologia metalo-ceramica datorita
modulului de elasticitate, rigiditatii ;
 Argintul determina aparitia oxizilor ce modifica culoarea in gri-verzui. ; componenta
metalica poate fi placata pentru a anihila migrarea ionilor de argint cu solutii coloidale de
aur.

4. Aliaje pe baza de paladiu :
Pentru a elimina oxizii ce modifica culoarea.
Aliaje aur-paladiu-argint : paladiu :30% ; Argint :15%

Caracteristici :
 Rezistenta buna la coroziune ;
 Modul de elasticitate mai mare ca Aur-platina ;
 Argintil este inhibat prin aplicarea de bondinguri pe baza de aur tip DECK-GOLD.

5. Aliaje Pd-Cu :
Paladiu :80% ; limita de curgere este mica ; se topesc greu.
Cupru :15% ;
Galiu :5-10%.
Pd-Cu inhiba oxizii de cupru.

Denumiri comerciale ;
OPTION ;
ATHENIUM.

Caracteristici :
 Duritate crescuta ;
 Modul de elasticitate mic, curgerea crescuta ;
 Topirea , turnarea dificila ;
 Pentru piese de mica dimensiune (coroane, punti unidentare).Se contraindica pentru
lucrari metalo-ceramice ample.

LOTURILE PENTRU ALIAJELE NOBILE

Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile pentru fixarea elementelor componente ale
puntilor clasice.
Lot de aur : Ag, Cu, Sn, Zn (765-800ºC) ;
Lot de Ag :Ag, cu, Zn, Cd, Sn.

Caracteristici:
 Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica ;
 Se depune in spatiul capilar numai dupa curatire cu decapanti (borax), acid boric,
carbonat de K, fluoruri.Decapantii se combina cu oxizii ; ei se pot inlatura.Decapantii pot
fi pulbere, lichizi, paste.
 Unde nu dorim sa umecteze se aplica antidecapant (solutie grafitica)
 Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea
masei ceramice.
1

MATERIALE DENTARE – CURS 15

ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE)

Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur.

Caracteristici :
 Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur ;
 Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale, coroane
partiale, incrustatii) ;
 Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza ;
 Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur ;

Forma de prezentare :
 Banda laminata :0,30-0,40 mm (inele ortodontice, inelul coroanei din 2 bucati, inelul
coroanei turnate) ;
 Placute 7/7,10/10 ; 1,5-3,5 grame ;
 Banda/sarma =LOT (Ag, Cu, Sn, Zn)

Produse comerciale:
 Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa);
Paladin (Metalor);
Realor (Degussa)
Acestea mai contin si paladiu si aur.
 Baza paladiu : Castadur (Pd, Pt, aur, indiu-metalo-ceramica) ;
Bondon IV (Degussa)
Degupal (Degussa) mai contin si paladiu +cupru.

 Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica
Back-On.
Compozitia:
Clasice:
 Argint 65%;
 Paladiu:25%
 Aur :2-15% ; cu rol de a ameliora proprietatile mecanice, structura
 Cupru :7-9% ; cristalina (rezistenta la indoire, abraziune)
 Platina :1-2%

Moderne :
 Realor : aur :20% ; paladiu :20% ;argint :39%
 Degupal : paladiu :76,5% ; cupru :11,6%.
 Bondon : paladiu :79,7% ; Cupru :5% ;
 Poson : Paladiu :57,8% ;Argint :30%.




2
Proprietati :
 Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur, asemanatoare celor Aur-platina ;
 Proprietatile mecanice bune ; unele superioare aliajelor Aur-paladiu ;
 Modulul de elasticitate, duritatea le indica in tehnologia puntilor ;
 Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC ;topire :1100ºC ;
 Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului ;
 Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de
sulfati, fosfati ;
 Sensibile in etapa de topire, turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi
si turnaturi poroase)
 In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux)
 Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3, rezultand piese mai confortabile decat Aur-
platina ;
 Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa
se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac)

Recomandari practice :
 Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur
(2,5-3 mm) ;
 Preincalzire, incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor
(sulfati din mase de ambalat) ;
 Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea
unor rebuturi sau esecuri la turnare) ;
 Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a
se ameliora structura aliajului si proprietatile sale.

Indicatii :
 Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice ;
 Tehnologia metalo-ceramica ;
De necesitate coroane partiale, incrustatii, incrustatii in incrustatii.
Se contraindica piese de inalta precizie.















3
ALIAJELE NENOBILE

Baza : A) Ni-Cr
B) Cr-Co
Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea,
modulul de elasticitate, rezistenta la rupere, abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul ;

A) ALIAJELE NI-CR:
1)Clasice :
 Aliajele Ni-Cr :
: banda :0,20-0,30-0,40mm ;
Cape :0,30-0,40mm ;
Sarma.
 Aliaje Fe-Ni-Cr
 Aliaje pe baza de fier  (wipla)
Compozitie :

 Fe +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) ;
Nemagnetic ; p.t.=1539ºC;
 Crom:18%; Ni:8% (“aliaj18-8 »).
 Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare
se adauga mangan, molibden, si tantal, titan, (microprocente) rezultand astfel un aliaj
stabil fizico-chimic,
 Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala ;


2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. !!!!!!!!!!!!!!!
Nichel ;70% maleabilizeaza aliajul, usor prelucrabil , ductilizabil ;
Crom : 16% element de innobilare fizicio-chimic ;
Aluminu : 0,5% ;
Alte elemente : beriliu, molibden, mangan, cobalt, siliciu, carbon, tungsten ;

Denumiri comerciale :
Ticonium ;
Microbond ;
Verosoft ;

Remanium CS
Ney Q;
Verabond; tehnologia metalo-ceramica
Vironit


Rolul elementelor de aliere:
Cromul
Confera proprietati mecanice bune(duritate); responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor
–stratul de oxid de crom este anticoroziv)


4
Cobaltul :
Propretati mecanice crescute ;
Fluiditatea –solutia lichida ;
Dificultatea de prelucrare

Nichelul :
Proprietati mecanice, rezistenta la deformare, duritate , modul de elasticitate scazut ;influenteaza
ductilitatea=mai usor prelucrabil ;

Manganul, Siliciul, Beriliul : influenteaza intervalul de topire ; siliciul =creste ductilitatea ;
Beriliul este agent carcinogenetic.

Carbonul :
In cantitati scazute micsoreaza duritatea, rezistenta mecanica , ductilitatea;
In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) ;

Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA, multifazica ce permite gravajul acid
asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit).

Proprietati:
 Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H.V.;
 Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare ;
 Intervalul de topire :1375-1420ºC ;
 Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica ;
 Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom;
 Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) ;
 Coeficientul de contractie :2,3-2,5% este necompensat de masele de ambalat
clasice(sulfati) ;
 Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2,15 compensat de
masele de ambalat pe baza de fosfati ;
 Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile ; este necesara o forta de impingere
mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) ;
 Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati ;
 Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) ; se toarna din
elemente unite ;

Avantaje :
 Proprietati mecanice excelente (duritatea, nedeformabilitate, modul de elasticitate,
rezistenta mecanica, rupere, indoire, abraziune) ;
 Prêt de cost mai mic ;
 Tehnologia de prelucrare –accesibila ;

Dezavantaje :
 Nichelul poate determina reactii alergice ; efect carcinogenetic ;
 Crosetele se fractureaza ;
 Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) ;
 Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti ; tratamentul ocluzal, tulburari parodontale ;


5
Indicatii :
 Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) ;
 Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur ;
 Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei
ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din
tehnologia metalo-ceramica) ;


ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA

Contin nichel si crom mai mult.
Proprietati :
 Pasivitatea datorita oxidului de crom ;
 Duritatea, limita de curgere , modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. Ca
urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard, rigide, nedeformabile ce pot fi
placate cu metalo-ceramica, prêt de cost scazut, grad de extindere mare.


B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN

Sunt aliaje dure, cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei);
Baza: Co-Cr-Mo-Ni;
Ca elemente de echilibrare :Vanadiu, Tantal, Wolfram, Tungsten, Aluminiu, Magneziu.

Forma de prezentare:
1. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice ;
2. Sarma :WIPTAM- prin laminarea lingoului, cu buna elasticitate, arcuri
ortodontice ; »memory effect » ;

Compozitie :

Cobalt :5-64%-alb-gri ; densitate=8,9(stabilitate chimica, duritate) ;
Crom :15-30%-alb-densitate=7,1 ; pasivitate datorita oxidului de crom ;
Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8,8-creste ductilitatea, aliajul este mai usor prelucrabil ;
Molibden :6-18%-alb-argintie-structura cristalina omogena, proprietati mecanice crescute,
antioxidant
Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului, curge in tipar ;
Tantal/tungsten confera duritate, proprietati mecanice crescute, rezistenta la rupere.
Aceste aliaje nu contin carbon.(nu se formeaza carburi). !!!!!!!!!!!!!!1

Aliaje moderne :
Bondiloy : Crom :27%, Cobalt :66,5%, Molibden :50%, Magneziu :1% ; Siliciu :1%.
Virobond.

Aliaje clasice Aliaje moderne
VITALIUM BONDILOY
RUBONIT DENTITAN
WISIL, BIOSIL REMANIUM GC
WIROBOND
6


Proprietati:
 Duritatea mare :260-300U.V. , rezistenta crescuta la rupere;
 Densitatea :8,2-8,5g/cm3 ; piese confortabile ;
 Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul ;
 Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC ; mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati ;
 Curg mai bine decat Ni-Cr ; piese de precizie ;
 Coeficientul de contractie 1,4-2,1% este compensat de masele de ambalat ;
 Dupa turnare, recoacere, recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita
tratament termic) ;
 WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate.

Indicatii:
 Baza protezelor scheletate;
 Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal, tungsten, wolfram; implanturi lama,
surub, subperiostale; mai usor de turnat fata de titan;
 Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita ;
 Culise ; capse ; bare Dolder ;
 Crosete sarma.(WIPTAM).


ALIAJE BAZA TITAN

Aliaje:tehnologia protezelor;
Titan pur: implanturi.

Compozitie:
Se aliaza cu molibden, staniu, zinc
Contin hidrogen, azot, carbon, fier, oxigen ;
Sunt aliaje ,  Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2,5 utilizate in tehnologia protezelor ;

Proprietati :
 Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) ;
 Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu ;
 Densitatea mica de 4,5g/cm3 – piese de mare finete , foarte confortabile ;
 Conductilitatea termica este redusa ;
 Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si
densitate ;
 Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 ;
 In faza de turnare se poate combina cu carbonul, azotul, oxigenul si hidrogenul ; deci se
toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) ;
 Este dificil de turnat implanturi ;
 Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-
Rutil) ;
 Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu, oxid
de aluminiu, zirconiu ;

7

Tehnica de prelucrare :
 Turnare ;
 Electroeroziune ;
 CAD/CAM ;

Dezavantaje:
 Turnaturile se obtine cu dificultate, pret de cost crescut; defectele de turnare se pot
depista cu raze sau foto (metoda polaroida);
 Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele
din Co-Cr ;
 Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat.


ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI)

Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama ;
Daca procentul de zinc este mai mic de 25 =tombacuri ;
Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-
aluminiu, magnaziu, nichel, crom, argint, cadmiu-dau bronzuri complexe.

GAUDENT S
Compozitia :
 Cupru :80% ; .
 Aluminu :8,5-10% ;
 Nichel :2-4% ;
 Mangan :1,5-2,5% ;
 Fier :1-2% .
Raportul Nichel/Fier=2 ;
Prezenta fierului expune la coroziune aliajul.

Denumiri comerciale :
GAUDENT S ;
NP G II (USA)
OROCAST ;
ORALIUM ; contin 80% cupru in compozitie
OROALLOY
Forma de prezentare :

Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite.
Proprietati :
 Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala, prin formarea unei pelicule fine de Al
2
O
3

 Interval de topire 1025-1050 ºC ;
 Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat ;
 Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice ;
 Conductibilitatea termica este de 2,5 ori mai mica decat la aliajlele nobile; se racesc rapid
si devin vascoase;
 Densitatea =8,5g/cm3. iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell;
 Se pot turna piese protetice cu grosime de 0,3-0,4mm;
8

Indicatii :
 Pentru turnarea RCR (indicatie de electie), coroane , punti (metalice, mixte) ;
 Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii, coroane partiale si pentru proteze
scheletate.

Recomandari practice :
 Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-
8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire ;
 Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN ;
 Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura
timp de 30 minute ; se contraindica depasirea acestei temperaturi ;
 Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa, sub
medii de protectie ;
 Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica
aliajul ;
 Dupa turnare, turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) ;
 Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel :
-Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca ;
-Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta ;
 Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. Daca turnatura se
face corect, culoarea galben-gri nu se modifica.
 Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru.

1
MATERIALE DENTARE CURS 16

MATERIALE PENTRU PROTEZE

Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS);
anorganice: masele ceramice;
rasini compozite;
metalice: aliajele nobile (baza aur, argint, paladiu);
nenobile (inox) ; Ni-Cr ; Cr-Co ;
baza titan ;
baza cupru : aliaje pentru antrenament :Gaudent.

MASELE CERAMICE

Proprietati (caracteristici) :
 rezistenta mecanica, la rupere, incovoiere f. b. (mai putin la tractiune, se desprind usor) ;
 stabilitatea coloristica exceptionala ;
 biocompatibilitate cu tesuturile parodontale ;
 inerte fizico-chimic ;
keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative;
keramin=ceramica
portelan = scoica alb sidefie.
Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%);culori diferite
portelanul este caolinic(50-70%) ;albicios
Clasificarea maselor ceramice :
1) functie de structura :
 cristaline ;
 necristaline.
2) functie de structura atomica :
 oxidice(cele mai indicate) ;
 silicatice ;
 neoxidice.
3) functie de metoda de ardere :
 arsa in vid : cu parametrii cei mai buni ;
 in prezenta oxigenului : cea industriala.
4) functie de temperatura de ardere :
 la temperatura crescute : 1200-1400ºC ;
 la temperaturi medii :1050-1200ºC ;
 la temperaturi joase :850-1050ºC.
5) dupa forma de prezentare :
 pulberi (frite) ;
 lingouri :prelucrate la rece/cald.
6)dupa procedeul tehnologic :
 arse pe folie metalica ;
 tehnologia mixta ;
 pentru dinti artificiali ;
 mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice).


2
Forma de prezentare :
1)prefabricate :
2)preparabile ;
3)moderne.

1) Prefabricate :se prezinta ca :
 dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial ;
unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect, se desprind usor, fac
zgomot. ; nu chimic
 implanturile ceramice (mixte) ;
 coroane, fatete, coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric).
2) Preparabile :pentru obtinerea coroanelor fizionomice, mixte, punti mixte :sistem P/L.
Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se
trece denumirea de masa (opac, smalt, dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica
trecut in diagrama coloristica.
O trusa BIODENT contine :
 Masa ceramica (opac)16 flacoane;
 Masa pentru dentina 16 flacoane ;
 Masa pentru smalt 6 flacoane ;
 Glazura 1 flacon ;
 Flacoane cu diferite lichide :lichid universal, cu agentul de cuplare, lichid+coloranti,
pentru izolarea bonturilor « die spacer » ;
 Mase ceramice pentru nuantari coloristice ;
 Mase pentru corectarea culorii ;
 Mase pentru zona gingivala ;
 Masa opac, dentina, smalt ;
 Diagrama de amestec ;
 Godeu ;
 Pensule de diferite marimi.

Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti
organici(zaharoza, glucoza, dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . Absenta lor
determina curgerea de pe suportul metalic.
3)Moderne :
 Aluminoceramica ;
 Ceramica magnezica ;
 Ceramica turnata(DICOR) ;
 Ceramica presata(IVOCLAR).

Compozitia chimica a ceramicii :
Ceramica
Feldspat 60-80% ;
Cuart :15-25% ;
Caolin :0,5% 9absent la ceramica moderna ; nu da fluorescenta.)

Portelanul :
Feldspat :20-30% ;
Cuart :20-25% ;
Caolin:50-70%.
3
Rolul elementelor componente:
Feldspatul:
 in masele ceramice au procentul cel mai mare;
 este un aluminosilicat de potasiu(ortoza), sodiu(albit), calciu(anortit) cu mici impuritati
de fier si mica.
 fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere ;
 dupa ardere confera transluciditate, ramane rigid, nedeformabil ;

Cuartul :
 componenta refractara confera rezistenta mecanica, in timpul arderilor se dilata, dupa
ardere confera luciu.Se prezinta ca forme alotropice : tridimit, cristobalit, cuart.

Caolinul :
 aluminosilicat hidratat de culoare alba, reprezinta componenta plastica a maselor
ceramice, cu rol de liant ;
 prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului.
 coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice.

Fondantii :
 in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu, carbonat de sodiu si potasiu, carbonat de calciu,
borax.
 maresc masa produsului ;
 scad temperatura de ardere.

Alte elemente :
- oxizii metalici
 stabilitatea coloristica a masei ceamice arse ;
 fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier, crom, cobalt,
nichel, aur, argint, indiu, titan, mangan-violet) - culori foarte stabile.


MASELE CERAMICE MODERNE

 se ard numai in vacuum ;
 contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%, oxid de aluminiu 19% ;
 in amestec mai putin de 165 oxid de bor, magneziu, potasiu, zirconiu ;
 pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu, metale rare(tuliu-dispersius)

Denumiri comerciale :

Ceramica clasica :
VITA METALIC CERAMIC(VMC) ;
CERAMCO ;
BIOBOND ;
PERMODENT.

Ceramica moderna:
VITA HIGH CERAM; ceramica arsa pe model
VITA IN CERAM pentru incrustatii, fatete, mai putin coroane total fizionomice.
4
Ceramica turnata + presata:
DICOR(C.G.)
CERAPEAL (sistem de ceramica presat)
IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar)

Obtinerea maselor ceramice:
Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas, se topesc si se racesc brusc rezultand
fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine.

Rolul fritarii :
 scade intervalul de uscare a maselor ceramice ;
 scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac, dentina, smalt) ;
 previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii ;
 se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice.

Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie
si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere)

Reguli pentru ceramizare :
 inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice, arderea are loc
in mijlocul cuptorului, temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in
intervalul de inmuiere (sinterizare) ;
 racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa.

Etapele arderii :
 a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara
reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur ;
 b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC ; are loc
topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea
pana la incandescenta a particulelor ;
« SINTER »=cenusa incandescenta.

Etape de ardere in tehnologia mixta :
 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare, degresare, aplicare sau nu de
bonding sau oxidare) ;masa grundului se aplica in strat uniform 0,2-0,3 si se arde in vid la
960ºC 6 minute ;
Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si
pregateste adeziunea ceramicii pe model ;
 2)arderea masei dentina + smalt. Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie
a excesului de lichid (sugativa), modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-
40%)pentru a compensa contractia dupa ardere ;
Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC,
6-7 minute in vid si racire lenta.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model,
apoi in cavitatea bucala (cervical, ocluzal, proximal)
 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata
impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta ;
Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC , timp de trei minute , in prezenta oxigenului si cu
racire lenta.Poate fi autoglazurare si supraglazurare.
5
Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere
Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice.

Arderea ceramicilor moderne :
 timpul de ardere mult mai lung ;
 are loc numai invid ;
 sint indicate in special pentru piesele total fizionomice.

Caracteristici:
 aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc
metalul la tehnica mixta); temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare, preardere.
Urmeaza arderea in vid 5 minute, racire lenta.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice
conventionale.
 ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice ;este foarte translucida ; se
glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica.
 ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. Amprenta ; model de lucru, macheta
miezului ceramic, ambalare, tipar, se toarna ceramica DICOR (este o sticla,
vitroceramica) ; la 1360ºC rezulta miezul ceramic, se dezambaleaza si miezul este ars la
1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). Se aplica apoi masele ceramice
conventionale.
 VITAINCERAM pentru incrustatii, coroane fizionomice, punti fizionomice
ceramice. Model de lucru, izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de
lucru, rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. Se modeleaza
incrustatia pe modelul duplicat, arderea la 1120ºC timp de 2 ore ; timp de 1100ºC timp de
4 ore.
Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice
conventionale.

Proprietatile maselor ceramice :
 proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2,42g/cm3 pentru ceramica presata si
2,95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere.
 duritatea : valori crescute :400-460 U.K. comparativ cu 20 U.K. pentru acrilat ; 380
pentru aliajele Cr-Co ; 343 pentru smalt.
 porozitatea : dupa ardere poroase.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase.
 proprietati termice:nu conduc caldura, nici electricitatea; contractia are valori mari dupa
ardere:30-40%.
 proprietati optice :sunt izotrope, stabile coloristic. Ceramica turnata DICOR,
magnezica ; cele mai translucide ;
 proprietati mecanice : rezistenta la rupere, incovoiere are valori mari ; rezistenta mica la
tractiune.
 proprietati chimice ; materiale inerte neatacate de agenti chimici ; singurul acid cu care
se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric.Inainte de glazurare piesa ceramica se curata
cu acid fluorhidric.
 biologic :foarte bine tolerate : coroane, punti, implanturi (cele zirconice, pe baza de
calciu).
1

MATERIALE DENTARE CURS 17


MATERIALE PENTRU PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PIESELOR PROTETICE

PRELUCRAREA ¬ elemente ce stau la baza succesului clinic
LUSTRUIREA ¬ al unei proteze dentare

Consecinte : -asimilarea piesei protetice mai rapid;
-scad depunerile de placa bacteriana;
-se reduce fenomenul de coroziune.
PRELUCRAEA:
inlaturarea neregularitatilor grosiere de pe suprafata piesei protetice

Timpi operatori:
- curatire sumara a piesei protetice;
- SABLAREA : proiectarea unui jet de particule cu dimensiuni diferite cu aer
comprimat;p=4-6 bari;v=130m/s.
se indeparteaza masa de ambalat si oxizii metalici;
M:¬ metal mat, rugos,curat;
u:¬ topire superficiala a metalului;
ex: aliaje moi ¬depresiuni mari cu unghiuri rotunde;
ex: aliaje dure ¬depresiuni mici cu unghiuri ascutite.
dupa impact particula se topeste: superficial ¬scade ca volum
: total si ramane in supraf. aliaj.
Pulberi necesare sablarii:
- cuart (SiO
2
) -25-250um;
-faza amorfa (particule de nisip);
-aliaje nenobile.
- corundul (Al
2
O
3
) (faza o) 25-500 um;
- PMM -aliaje nobile
-nu apar depresiuni crateriforme
-modelare plastica fara lipsa de substanta;
Prelucrarea prin aschiere
Instrumentar:
1.FREZE
freze otel 850 H. V.
eficienta crescuta
degajare caldura moderata.
Freze carburi Wo, Mo, Vn, Tg, Co, Ni.
1600 H.V.
se obtin prin sinterizare si presare ¬ fracturare
Clasificare freze:
lame taietoare -drepte¬mat. moi.; C.I. pt.mat. dure-vibratii
-oblice la deapta f. agresive; se inclaveaza in mat.
la stanga putin agresive; supraf. netede
-intersectate (vezi ant.cele oblice)
-transversale-scad frecarea si inlesnesc degajarea aschiei
2


2.INSTRUMENTE ABRAZIVE
actiunea abraziva se bazeaza pe deplasarea unor particule cristaline dure pe supraf. de prelucrat
Caracteristici:
-forma neregulata
-mai dure decat mat. de prelucrat
-rezistente la impactul cu mat. de prelucrat
-rezistente la uzura

- CORUNDUL -Al
2
O
3
natural
-duritate 9 Mohs
-s-a inlocuit cu forma sintetica; se separa greu din minerale

- OXIDUL DE ALUMINIU -duritate 9 Mohs
-alumina pura 99,5% obtinuta din bauxita

- GRANATUL -duritate 6,5-7,5 Mohs
-pe suport de hartie(discuri)
-silicat complex(Al, Co, Mg, Fe, Mn)

- PIATRA PONCE -SiO
2
+ Al
2
O
3

-
duritate 5-6 Mohs
agent de lustruire

- KIESELGUHR-ul -duritate 6 Mohs
-moale ¬lustruire
-deriva din pamantul de “diatomee”

- TRIPOLI -duritate 6 Mohs
-alc. din cuart
-pt. aliaje nobile


- CUARTUL -duritate 7 Mohs
-pt.sablare
-hartie abraziva

- CARBURILE -siliciu+bor
-carborundum(CSi) pietre+discuri

- DIAMANTUL -duritate 10Mohs pietre+discuri







3

FACTORII CE INFLUENTEAZA EFICIENTA ABRAZIVILOR

1. duritatea particulelor abrazive
diamantul |
piatra ponce+granatul÷moi
2. forma particulelor abrazive
unghiuri ascutite÷eficienta |
3.dimensiunea particulelor
particule mai mari¬santuri>
4.proprietatile mecanice ale abrazivului
mat. se sfarma¬noi unghiuri ascutite¬abrazie|
5. presiunea aplicata asupra abrazivului
presiune f. mare¬Q|¬efect negativ pt. instrumentul taietor
6. proprietatile maerialului ce se prelucreaza
mat. fragil÷abrazare rapida
mat. maleabile+ductile(aurul)÷curg(nu se degroseaza)


FACTORII CE INFLUENTEAZA VITEZA DE ABRAZIE

1. dimensiunea particulelor de abraziv
particule mari÷abrazie mare
2.presiunea exercitata asupra suprafetei de prelucrat
presiune|¬abrazie|
N.B. presiunea prea mare determina fracturi ale particulelor abrazive
3. viteza de miscare a particulelor abrazive
viteza|¬abrazia|

LUSTRUIREA:
eliminarea celor mai fine asperitati cu obtinerea unor suprafete lucioase
v=3000m/s grosimeas5um
ABRAZIVI
- OXIDUL DE FIER(ROSU DE PARIS) -aliaje nobile
-pe suport de hartie/panza
- CRETA(CARBONATUL DE CALCIU)
- CALCARUL VIENEZ -carbonat de Ca si Mg
- CENUSA DE OS -80%fosfat de Ca, Mg
-carbonat de Ca
-fluorura de Ca
- OS SEPIAE
- OXIDUL DE CROM pt. inox


INSTRUMENTE ROTATIVE: perii, roti de filt, guma, bumbac.



4


PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA SUPRAFETELOR METALICE

corectarea defectelor mari ÷pietre cu granulatie mare
mat.moi(aurul)÷freze cu granulatie fina
Prelustruirea
piatra ponce+filt/perii din par natural
paste
Lustruirea
paste speciale de lustruit+perii din material textil; la turatii inalte
Lustruirea finala
disc de lana

LUSTRUIREA ELECTROLITICA
-pentru aliaje nobile si oteluri
-duritatea materialului|¬lustruire electrolitica
-anod (+) piesa; catod (-)placa metalica t=2-5minute; I=2,5-3A
-se obtine un lustru perfect, fara deformari.
-zonele ce nu se doresc lustruite se acopera cu ceara


PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MATERIALELOR PLASTICE

-filt+creta flotanta; temp.=70
0
C; pres.=1kg; v=3000rot/min.
-peste aceasta temp rasina se contamineaza cu abraziv si se inmoaie
-frecvent se utilizeaza ceara+pastele;produc caldura redusa.
Rasinile acrilice care polim. la rece sunt mai moi, deci lustrul cu filt+paste+turatii.



PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MASELOR CERAMICE

-pietre f. fine
-discuri din papura+paste speciale
- paste ce contin pulbere de diamant.

2
Au loc modificari coloristice (rasinile acrilice simple) cu aparitia prematura a fenomenului de imbatranire. La aliaje se schimba culoarea (tarnish) si apoi corodarea (oxidarea). Toate sunt fenomene ireversibile ce compromit tratamentul restaurativ coronar sau protetic. Constanta :Rata de imbatranire a unui material dentar = cea mai specifica constanta de a aprecia calitatea unui material dentar. Se recomanda utilizarea materialelor neiritante, nealergice si stabile fizico-chimic.

Evaluarea biocompatibilitatii materialelor dentare Materialele dentare sunt testate riguros (teste de laborator pe celule), apoi se imita conditiile clinice pe animale de laborator (caini ) si apoi teste clinice pe pacienti pentru a se evidentia biocompatibilitatea (proprietate complexa a materialelor dentare in care materialul prezentat are un caracter bioinert (metale-titan), bioactiv (ceramica zirconica), bioadeziv, sa fie neiritant, nealergic, necarcinogenetic. Se realizeaza in 3 etape: I) Etapa de laborator:  toxicitatea acuta sistemica ;  potentialul citotoxic;  potentialul iritational;  potentialul alergic;  potentialul carcinogenetic (mutagen).  Toxicitatea acuta sistemica: Se obtine o suspensie din materialul dentar care este pusa in contact (aplicat) prin procedeul in vitro cu culturi umane sau in vivo- se administreaza suspensia pe animale de laborator ce se vor observa circa 1-6 saptamani, se vor sacrifica, se analizeaza microscopic frotiul si zona de vecinatate macroscopic. Din materialul dentar se obtine o suspensie care este administrata 14 zile per os animalelor de laborator (soricei).dupa administrare animalele se urmaresc clinic pentru a se observa efectul toxic,/netoxic sau letal al suspensiei. Daca din lotul testat supravietuiesc mai mult de 50% rezulta ca testul este negativ si poate fi evaluat in etapa urmatoare materialul dentar. Daca testul este sub 50% rezulta ca materialul testat are efect letal, acest material dentar fiind respins.  Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: limfocite umane sau de animale dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza(24-48 ore). Se aplica agaragar si apoi solutia de material testat. Se introduce in incubator, se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24, 48, 72 ore. La examenul obiectiv se observa o structura densa, omogena, nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic, neiritational .Se va trece la etapa urmatoare.In cazul in care se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. b) in vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular. Se observa dupa 1-6 saptamani. Se sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din

3
zona punctionata, se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate (macroscopic).  Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei, subcutan sau aplicatii locale (epicutan), se va observa aparitia sau nu a semnelor clasice a eritemului si edemul local. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei.Daca nu apar se va trece mai departe la alt test.  Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vivo- dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. Se evalueaza la 6 luni – 1 an. In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta. Se evalueaza pe culturi celulare (salmonella) incubate pe mediu de geloza, 24-48 ore. Se aplica fragmente de ficat si histidina inactiva. Deasupra se aplica agar-agar si suspensia de material dentar ; se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24, 48 ore. Daca suspensia are o actiune mutagena , ficatul ca secreta histidina ce va activa histidina inactiva, favorizand dezvoltarea salmonelelor. Efectul mutagen va fi pozitiv. !!!!!!!! II. Etapa de laborator. Pe animale mari se simuleaza conditiile clinice.Se practica cavitati in care se aplica materialul testat (lineri, cimenturi ZOE, cimenturi minerale, ionomere). Se evalueaza clinic reactia la aceste materiale si apoi microscopic reactia pulpotoxica sau protectoare a organului pulpar. Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. Superior se afla cimenturi pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. La scara inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Evaluarea clinica Pe subiecti voluntari- se testeaza toleranta materialului, reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust, miros, culoare). Daca suspensia trece de toate testele, materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. Caracteristicile standard ale unui biomaterial  sa nu prezinte efect pulpotoxic (neagresiv pentru organul pulpar) ;  sa nu difuzeze in circulatia generala substante toxice ;  sa nu prezinte potential alergic ;  sa nu prezinte un potential carcinogenetic.

tratamentul plagii deantare si restaurarea dentara.) Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara      Plasticitatea . Ablatia :sa se realizeze cat mai usor. minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice. Cele plastice pot fi:  fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silicofosfat. Se urmareste suprimarea durerii. traumatismelor sau eruptiei cu modificari (displazii. Prepararea. 1 . aplicarea. Conductibilitatea termica: sa prezinte valori apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar.  Moderne: rasini acrilice armate .I.  nefizionomice(metalice) – amalgame. cimenturi ionomere de sticla (C. 2. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice .1 MATERIALE DENTARE -CURS 2 MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE Coroanele dentare isi modifica morfologia dentara datorita:cariei. Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara    Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii. finisarea :sa se realizeza cat mai usor. abraziunii.S. ideal ar fi aderenta chimica.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare si o faza plastica de lucru. organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite. hipoplazii).starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate. b) neplastice(incrustatii). Culoarea : identica sau apropiata de cea a smaltului .)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie:  Clasice: cimenturi silicat cimenturi silicofosfatice amalgame aurul precipitat. rasini compozite .

Se introduc capsulele dupa prealabila perforare a membranei din interiorul capsulei. Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1.1-2.1%. b) capsulele contin cele doua componente.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat. Compozitie : pulberea : 2 .3-22% . b) sistemul predozat (capsulat) Denumiri comerciale: a) FRITEX .7-11.ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) .1% . Se prepara extemporaneu. -neutralizanti: alumuniu:1. lichidul(acidul) : -acid fosforic :48. a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.3%.6% -alumina (oxid de aluminiu) :27.6 g pulbere/0. b) cu mixere speciale (cu mixerele).2-29.8-55. Aplicarea in cavitate : .2 CIMENTURILE SILICAT 1903….5-2% zinc:4.5% .5-5.2-9.7-9% .5-41. sticla inchisa la culoare). pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator. rezultand o pasta vascoasa ce se va introduce in cavitate. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie. -oxizi de calciu :7.1960 obturatii coronare.3% . Forma de prezentare : a) sistemul bicomponent : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic.4 ml lichid. b)industriala: in capsule. -oxizi de sodiu :7.(Spofa) FOSPHAZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP SILICAP (Vivadent) predozate -cuart :31. Duomat. -oxizi de zinc :0. -pentaoxid de fosfor :3. Programare : 10-20 secunde pentru preparare. Cap vibrator).Timpul de spatulare pana la 1 minut. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.9% . -fluoruri :13. Prepararea : a) clasic(manuala).Se aplica pe o placuta de sticla. b) cu mixere speciale (Silamat. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei.

Reactia de priza : I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat.  2) rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei.  1) stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. Aplicarea in cavitati :  dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare(se aplica obturatii de baza cu rol de protectie pulpara). ce se datoreaza aluminosilicatului  se deterioreaza.15-0.  se scurteaza timpul de lucru. Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de :  temperatura mediului ambiant . II) reactia acid-baza se intensifica. fluoruri rezultand un gel silicic (ce contine partile de sticla) III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla . Apare fenomenul de separatie marginala. dar si de priza .  4) stabilitatea coloristica :se modifica in timp. spatule) sau de material plastic(benzi de celuloid) .  timpul de preparare. devin opace in contact cu mediul bucal. 2) particule acoperite de gelul silice .5%.  se aplica din profunzime catre exterior .  metoda este scumpa.3 Avantajele metodei moderne :  se evita erorile dozarii extemporanee .  se realizeaza cu instrumente de inox (fuloare. nu adera chimic. Dezavantajele metodei moderne :  pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung . Contractia lineara :0.  3) aderenta : se mentine datorita factorului mecanic. inferioara amalgamelor.  marimea particulelor . 4) fosfatul de aluminiu. ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). in zonele abrazate. .  se aplica in exces si mentinut cu benzile de celuloid sub presiune timp de 2-3 minute (priza primara).  cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara .3% si contractia volumetrica :33. respiratia orala. Cel mai indicat la 24 ore.  proportia pulbere-lichid . ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati.  nu se recomanda prelucrarea si finisarea dupa priza primara. 3 . 3) particule in gelul amorf . in timp scurt.  se obtine o buna omogenizare. la nivelul marginilor rezulta infiltratie marginala. Proprietati :  initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului.

rasinilor acrilice.  cavitati clasa I. Denumiri comerciale : TRANSLIT (Merz) ARISTOS .Se dizolva in mediul bucal (igiena precara.substanta de baza  oxizi de aluminiu.  solubilitatea . 4 .Sunt pulpotoxice(lichidul in exces). Aceste cimenturi sunt mai dure.  opacitatea.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere.  rezistenta mecanica . Indicatii:  obturatii clasa III. b) ideal :dupa 24 ore. aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat.  aplicarea sa se realizeze dupa aplicarea linerilor si a obturatiei de baza. au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. Etapele :prepararea. Recomandari practice :  alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala .  obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali . INFANTID .5%. II zona laterala. Obturatii definitive la dintii temporari. FELSERIT (Spofa) –pentru restaurari coronare ale dintilor temporari. PH acid). Dezavantaje:  contractia volumetrica:3-3.  dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC). Compozitie :  ciment fosfat de zinc . CIMENTURILE SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat.4   5) biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie. 6) conductibilitatea termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa.  prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 15 minute .  protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare(VARNISH) ce contin metil-celuloza.  obturatii clasa V (azi contraindicate) Contraindicatii :  cavitati clasa IV . compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea) .  se contraindica aplicarea silicatului. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi . aceste materiale sunt o combinatie (silicat+fosfat de zinc) pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat. fier pentru proprietati optice.

cuaternare)  cu faze dispersate (bifazice) : amestec de pilitura conventinala cu particule sferice de argint. se solidifica la –38. b) mecanica : dozare exacta . sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. particule sferice : se obtin prin atomizare. cu faze dispersate .  Cu 5-6 elemente: Dupa generatie:  conventionale(cupru mai putin :ternare. fierul. Forma de prezentare :  pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata.5 AMALGAMELE DENTARE Sunt aliaje ale mercurului cu aurul sau mai multe metale.  ternare:mercur+argint+staniu.80C. Prepararea: a)manuala: in mojar. proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind amalgam. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) :pilitura particule sferice. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul. zincul. capsulele se introduc in mixere. Nu se poate alia cu :nichelul. cupru . particule sferice. lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit. nu se contamineaza partile reactante. se masoara greutatea foarte exact. argintul. 5 . Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta . aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%  13%) : pilitura particule sferice . nu ne contaminam . plasticitate crescuta datorita mercurului crescut . Dozarea/Prepararea : Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule . se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43)  lichidul : mercurul. dozarea se face functie de cavitate.  cu continut crescut de cupru : pilitura. cromul. cobaltul. Clasificare :(Craig) A. cuprul.  cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc.non Dupa numarul metalelor :  binare: mercur+cupru. plasticitatea este cea indicata. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. B. staniul. amestec. componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic.

Este dependenta de :  dependenta de faza aliajului. Cu cat 1 si2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare.2-7% Cu (continut) b. Platina. -Staniu :7% . d) cristalizare (priza). Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza ) (faza 1) (faza2) 2) miezul amalgam +Hg 1+2+ 3) 1+2 matrice de care se leaga  nereactionat . -baza cupru (moderne). ADA.6 Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului . proportia pilitura /Hg . Aliaj mercurizat Hg :3%  Argint:65%. Aliajele de cupru au un continut final de 2 foarte redus. -Cupru :13% . b) impregnare .Pt. Timpul de priza finala :la 24 ore. Presiunea de condensare Formule (retele conventionale)  binare :Hg+Cu .3-71% . Hg  priza . Aur. Pd . -Zinc :1%.  Hg . 4) rezistenta la coroziune 12 Faza 2 este cea mai sensibila la coroziune. Conventionale : -Argint : 59. dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta.1-3%. -Zinc :2% -nobile:Au.  Staniu:25%. c) amalgamare . -seminobile : Ag.priza lenta faza.  ternare:Hg+ag+Sn. 6 . FDI. Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint :69% .  Cupru:6%. -Staniu :25-27% .  cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn A.  Zinc:2%. -Cupru :6% . Sunt amalgame    faza .-priza rapida.

scade fluajul.  Sunt aliaje fragile. datorita prezentei fazelor insolubile. Zincul: creste viteza de fuzionare.  TYTIN. scade rezistenta mecanica . creste dilatarea amalgamului. dar este incompleta in stare solida (ex. ele sunt superioare constituentilor (metalele de aliere).  Proprietatile mecanice ale acestor aliaje nu variaza liniar cu compozitia. 7 . Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid  HARPERS  OPTALOY  INDILOY . creste rezistenta la coroziune.  LUXALOY(Degussa) Predozat  AMALCAP. Sistemul Ag-Cu). micsorarea fluajului.  Aliajele eutectice (cu exceptia aliajelor de aur) nu sunt utilizate ca aliaje dentare de precizie. Aliajele eutectice  Sunt aliaje ale caror elemente componente (metale de aliere) prezinta o solubilitate lichidiana. Staniu: creste viteza de amalgamare. Eutecticul (Ag-Cu) este specific amalgamelor cu continut crescut de cupru. culoare. care inhiba alunecarea interfaziala. creste rezistenta. Cuprul : creste duritatea .7 Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica.

Aliaje non (40% cupru) – priza rapida /priza lenta. portamalgame. datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4). condensat cu fuloarul de forma sferica. au loc modificari dimensionale intre 0-20. Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice.Se impune prepararea unor cavitati retentive. faza a treia:contractie usoara.5 minute.Apare fenomenul de percolare conditionata termic. 2) dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam . Dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg dilatare 1%. 1 . energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. Amalgamul este prelevat cu portamalgam. Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4.  Proportia pilitura /mercur .1 MATERIALE DENTARE – CURS 3 AMALGAME DENTARE Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Materiale necesare: spatule.compensate de expansiunea amalgamului.  Condensarea . Cu. Factorii ce influenteaza :  Compozitia aliajului :Ag. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor 1. Sn. Amalgamele conventionale dupa 7 zile se prelucreaza. patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6m).  Intervalul de la preparare la condensare : 3-3. Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri . Zn.  dimensiunea particulelor . lineri (termolineri) si obturatie de baza(blocheaza variatiile termice). Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. 2. fularea se realizeaza rapid. 3) dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ce determina separatia marginala datorita diferentei dintre cele doua dilatari. 2 si cand obturatia poate fi sculptata. in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor 1. Factorii ce influenteaza :  compozitia aliajului (faza) cea mai rezistenta la compresiune . benzi metalice. 4) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza.  Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica.

paste. Factorii ce influenteaza :  compozitia aliajului :Ag. se adauga zinc pentru a scadea coroziunea  dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune . Cu scade fluajul . eliminarea mercurului in timpul prelucrarii. 7) fluajul :deformarea sub actiunea unei presiuni a amalgamului ce este evaluata la 7 zile. 6) fenomenul de intindere :deformare lenta progresiva si ireversibila. 2 . 10) etanseitatea : nu este asigurata. la 4 ore. Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri.Se vor folosi adezivi 4 META pentru marirea gradului de adeziune a amalgamului la cavitati.Cu) determinand aparitia culorii negre . Sa nu sa se depaseasca 10-20gmercur/zi ce prezinta doza toxica . nu au stabilitate (pleaca din cavitate).  presiunea de preparare. de aceea se vor aplica lacuri dentare (varnish) – gamma bond care au rolul de a oblitera spatiile de la nivelul zonei de interfata. Exista si un fluaj static :369kg/cm2 . Proprietati biologice :  nu au efect toxic.  dimensiunea particulelor : mai mici determina un fluaj scazut . cele moderne cu cadmiu sunt foarte toxice .  amalgamele2 cele mai putin rezistente la coroziune. nu prezinta integritate marginala. Utilizarea mercurului : Se afla in peste.  calitate obturatie : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei . 9) conductibilitatea termica : bune conducatoare de caldura impunandu-se folosirea bazei . 11) porozitatea : bule(mercur crescut) – cel mai corect dozare « fifty-fifty » .  cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare. modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii :  compozitia aliajului .  infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag. dar su in obturatii de amalgam. In general pe zi 1. Exista un fluaj dinamic :(epruvete) de 35-703kg/cm2. La presiunea 105kg/cm2 la 24 ore.  timp de preparare : timpul crescut determina fluaj scazut . pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. rezistenta la compresiune este scazuta . nu au adezivitate la peretii cavitatii. Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid.2  timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil. rezulta o deformare de 3%.  factorul pacient :igiena precara. daca este crescut rezulta amalgame vascoase.2 gmercur.la 4 ore. Sn. micropori – defecte de structura datorita prepararii eronate.  concentratia de mercur .  cantitatea de mercur(mai mare de 55%). finisarea. 5) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune . 8) duritate : 110 unitati Knoope. pacientul il preia ca vapori de mercur . lustruirea cu gume.Se corodeaza in mediul oral continuu.

aerisire).  evaluarea nivelului de mercur in cabinet.  obturatii retrograde dupa rezectie apicala .Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. covoare de vinil.60-70% mercur si pana la 100% cupru ce confera proprietati antibacteriene(totusi au fost eliminate de amlgamele imbogatite cu cupru) si histofile Cele clasice : 1) pastilele se topesc . 2) se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. senzatie de voma. II. La noi exista intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului . particule sferice sferoidale sau amestec.30 C.  evitarea dozarii extemporanee (masca. lizereum metalic la nivel gingival . cu etanseitate crescuta.  colectare deseuri in flacoane speciale.  restaurari coronare simple sau armate . gresie pentru curatirea cabinetelor (suprafete netede). leziuni cutanate.15mg/m3. la premolari si molari . AMALGAME BAZA CUPRU Prezentare: 1) pilitura + mercur amalgame moderne imbogatite cu cupru .  necontaminarea elementelor componente :mercur . sunt bifazice(dispersate) non superioare celor conventionale : timpul de priza crescut. tegumentara. V. manusi. Indicatii :  cavitati clasa I. rezistente la presiune. solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei. Recomandari practice :  inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) . 3 . AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29. aparitia gustului metalic. coroziune. Indicatii :  obturatii coronare ale dintilor temporari . digestiva.  utilizarea sistemului capsulat.  prepararea electrochimica (cea mai buna).3 Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara.  tehnologia modelului de lucru (abandonate deoarece azi avem tehnici mai bune). 2) tablete : pentru amalgamele clasice binare (mercur+cupru) . daca apar semne. Igiena mediului. hematurie chiar exitus. Se aplica cu instrumentele cunoscute.  ca medicamente mercurul se administreaza in sifilis.  modelul metalic – nu se mai foloseste azi. in cabinet vaporii de mercur sa nu depaseasca 0.

molari) Tehnica de lucru :  Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila . 3) degazare electrica. energica. ciocane.04-0.  rezistenta la coroziune crescuta .  Folie prin laminare din lingou 0.07 .  pretul de cost. deci se contraindica . deci rezulta structuri omogene . 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute .  prin combinare :aur pulbere+folie : cresc proprietatile obturatiei. la spirtiera onduleaza cele doua folii . temperatura sa nu depaseasca 760 0C .  biologic sunt foarte bine tolerate. Utilizare : De exceptie a leziunilor coronare cu acest material.intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare.in cavitati mici.Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare. particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur . Condensarea :  manuala:fuloare. Dezavantaje:  indicatii limitate . Mod de obtinere :  Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75) si acoperite cu o folie de uar coeziv.  electroaloy = aur + (calciu 1).4 AURUL PRECIPITAT Indicatii :  etanseitate superioara celor anterioare .  condensare electronica (cea mai buna). tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare  Aurul mat se obtine prin electrodepunere.  Folie ondulata .  dimensiunea particulelor sinterizate.  Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ranforsare (zona premolari . 4 . Forma de prezentare :  aur pulbere . Acest lucru este traumatizant pentru pacinet.  aur mat . deci cresc proprietatile mecanice . Proprietatile mecanice crescute functie de :  tehnica de lucru : mai rapida.  culoarea.  pneumatica : nu se poate controla presiunea.  tehnica de lucru laborioasa.

Pentru inhibarea polimerizarii instantanee se pun inhibitori de polimerizare : hidrochinona .1-0.MMA (metacrilatul de metil) Comercial : Duracryl S – a fost utilizat si pentru restaurari coronare fizionomice. abandonate pentru restaurari coronare datorita aparitiei materialelor moderne. Ca activatori : DTP (dimetilparatoluidina) Mercaptan Pentru a accelera viteza de polimerizare si pentru a inhiba reactia catalizatorului. este inhibata de oxigen si saliva.pasta prezinta valori ale contractiei crescute . polimerizeaza instantaneu .  tehnica de pensulare –contractia are valori mici. plastic. 2/1. RASINI ACRILICE ARMATE .3% prin pensulare. si a proprietatilor lor. contractie crescuta de polimerizare.  nuante coloristice diferite . . acidul benzoic(pana la 0.  dozarea. Derivate ale acidului metacrilic . RASINI ACRILICE SIMPLE    Inferioare cimentului silicat datorita solubilitatii si fragilitatii . faza vascoasa se aplica in cavitati prin tehnica de :  condensare .si termopolimerizabile.1%). In godeu de sticla. Dozare/Preparare : Lingurite.  contractia este de 5% prin condensare si de 0. Se livreaza pulbere/lichid : pulbere=polimer . Reactia de polimerizare este accelerata de caldura umeda si cea uscata. azi utilizarea este restransa. Proprietati :  dilatarea termica de 8 ori mai mare ca a tesuturilor dure dentare . aromatic. rezorcina .PMMA (polimetilmatacrilatul) Lichid=lichid . punctul de fierbere este 1080C. pipete :1/1. RASINI IONOMERE. Pulberea :  particule mici sinterizate intalnite mai ales la rasinile auto. prepararea nu este dificila Din punct de vedere chimic : Polimerul este :PMMA : catalizator pe baza de peroxid de benzoil (POB) pigmenti .3/1. Lichidul este : MMA : volatil. coloranti .5 MATERIALE FIZIONOMICE DE OBTURATIE CORONARA RASINI ACRILICE SIMPLE . RASINI COMPOZITE . Rasinile trec prin mai multe faze . pirogalolul . plastifianti. 5 .

blue light .  incrustatii . protetica:Maryland Brigde Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer). metandimetilacrilat. coroane. RASINI ACRILICE SINTETICE (SEMIINTERPENETRATE) Sunt RAS imbunatatite. Ambele determina cresterea adezivitatii rasinii. gutiere. ADHESIVE RASINI COMPOZITE Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. radiatii vizibile. sarjate (bifazice). ORTHOMITE(SUA). Indicatii :  tehnici adezive : ortodontie. modificari de culoare rapid la interfata .  secundar : fixare fatete .  coroane de substitutie .6    rezistenta mecanica la abraziune este scazuta. punti provizorii. Agentul de gravare : agentul de cuplare (bonding). structura microporoasa infiltrativa. S-a realizat inlocuirea catalizatorului cu un derivat de bor : 3 N BUTIL BOR ce determina descompunerea radicalilor liberi in prezenta apei cu cresterea gradului de adeziune a rasinii. fotopolimerizabile ultraviolete (P/P). radiatii vizibile coerente – laser. aderenta pur mecanica . S-a ameliorat componenta macromoleculara si a crescut adeziunea. 6 . Clasificare:-dupa a) compozitie: nesarjate (au o faza). biologic sunt toxice. b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L).bracketuri . c) matricea organica : bis GMA. mixte. Indicatii:  RCR (macheta directa)  coroane partiale .

in seringa: VALUX.05-0.  Pulbere – lichid : generatia II : PALAKOV. IV au o adeziune chimica. Moderne : hibride (condensate). microumplutura :0. KERR nu contine agent de gravaj.dozare extemporanee.  Sistem monocomponent : pasta in seringa . bonding sunt autopolimerizabile. nu au agent de gravaj . sigilare cu scop profilactic. lichid in seringa :pedodontie .  Pasta –pasta .generatia II : CONCISE.15-20 .  Capsulat :POLICAP. P50. ADAPTIC . EVICROL .7 d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura . Generatia III.1 . II au o adeziune mecanica. particulele sunt mai mici. COTELINE. Generatia I. COMPOCAP . ARABESC. fara agent de gravaj  Pasta – generatia IV Compound (in godeu). pasta se prepara pe hartia cerata ce contine catalizator.generatia I : SMILE. in stare prereactiva ce se conserva 1-2 ani. 7 . Forma de prezentare :  P/L.

Contine un : initiator si un accelerator de polimerizare . -dilatare scazuta . -reactivitate crescuta in cavitatea bucala .5-2. Contineau o substanta fotoexcitabila: camforochinona ce declanseaza reactia de polimerizare.rasina Bowen). cu efect discromatic. au vascozitate scazuta. Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA . -inodore. Initiatorii : peroxizi. -tolerate.1 MATERIALE DENTARE – CURS 4 COMPOZITIA CHIMICA A RASINILOR COMPOZITE 1) Contin doua faze:  organica . Acceleratorul : amina organica tertiara : dimetilparatoluidina care este toxica. -stabilitate chimica. Conditii :  Biocompatibilitate .si fotopolimerizare. cei mai utilizati cu proprietati foarte avatajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare . la cei cu initiere chimica (pasta-pasta) polimerizarea este termo-. 1 . Sursa de UV nu se mai utilizeaza datorita efectului nociv si gradul de penetrabilitate de 1 mm. bis-PMA.  Inodore.  Proprietati fizice asemanatoare tesuturilor dentare . auto. radiatiile unidirectionale – laser. trifunctionali. Generatia I foto : initiere UV.  Stabilitate chimica cromatica . S-a inlocuit cu N-N dietanol paratoluidina. peroxid per amina. Sistemul de initiere: este bicomponent.Ex : acidul metacrilic. metacrilatul de metil. Azi este inlocuit cu bis-MA. radiatiile halogenice (blue-light). aditivi . sistem de initiere. Pentru rasinile compozite fotopolimerizabile: sistemul de initiere : radiatiile: ultraviolete . masa moleculara scazuta.5% principalul initiator al rasinii autopolimerizabile. un volum crescut. monomeri de dilutie .  anorganica. Peroxidul de benzoil : 0.  Reactivitate mare . difunctionali. 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza. Monomerii de dilutie :  Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza.Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta.  Sunt : monofunctionali . .

impuritati.(aluminoborosilicati de bariu). metilfenolul(0.01-0. Sursa cea mai indicata este reprezentata de radiatii luminoase coerente laser . Rasinile moderne contin umpluturi hibride radioopace rezultate de la sticle pe baza de metale grele. aluminosilicati.2 Sursa halogenica : radiatii pluridirectionale cu un grad mai mare de penetrabilitate de 2 mm.faza anorganica. strontiu).1) – cresc proprietatile mecanice. Reprezinta 17-55% din volumul compozitului . Pentru a preveni polimerizarea in timp mai contin inhibitori de polimerizare : hidrochinona. La radicalii X se leaga faza organica. Dozarea/Prepararea rasinilor compozite Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda. La rasinile compozite generatiile de inceput sunt prezente particule de cuart Cele cu : macroumplutura (1-100) – Adaptic. Aceste particule sunt introduse in faza organica prin : sarjare (dispersie) . Agentii de cuplare : Fac legatura intre cele doua faze. efect nociv. La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta. borosilicati. iar la radicalul OH. cape FRASACO).2%). Monomerii de dilutie : au coeficientul de contractie scazut (difunctionali). Smile. silice coloidala. midiumumpluturi bazate pe : cuart cristalin. Agentul de legatura : silanii care in prezenta apei hidrolizeaza in silanoli. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti. in orice cantitate (fara lampa). dispersie-polimerizare .1%). bariu. cu grad crescut de penetrabilitate . Se mai adauga eterul etilic al benzoinei (0. Kerr. Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Dezavantaj : Manipularea trebuie sa se faca rapid. fibre de sticla. se prepara prin spatulare. diferiti oxizi metalici. coloranti. Silanii faciliteaza adeziunea rasinii compozite. macro si microumpluturi.Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Se aplica pe hartii speciale. 2 . Compozitele moderne au faza anorganica sub forma hibrida. dispersie-condensare. FAZA ANORGANICA : Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat. Adezivii amelodentinari sunt pe baza de monomeri de dilutie (derivati organici care se contracta). (litiu. fluoruri de bariu. microumplutura : (0. matrice. frecvent utilizata in cabinete . umecteaza bine suprafata de tesut dur (dental adhesiv). ionomere. Mai contin stabilizatori ce absorb UV si inhiba eventuala imbatranire a rasinilor compozite. midiumumplutura :(1-10). Intr-un minut 90% din masa compozitului cu sistem de initiere chimic prezentau avantajul polimerizarii uniforme. rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata Forma capsulata : (pulvis+lichid).

Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. 2) stabilitate volumetrica : foarte buna. strat cu strat. Proprietatile rasinilor compozite . modelaj.Pentru a se evita infiltrarile. Dupa. La 24 ore . Daca totusi avem plusuri . 3 . 2) conditionarea aderentilor (dentina. 4) Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media. (nu clorura de zinc). 11) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura mai mult. peste rasina se aplica lacuri dentare. o buna adaptare marginala. 6) proprietati mecanice : duritate asemanatoare amalgamelor (pentru zona molara : Heliomolar). bonding. 7) modul de elasticitate : mai mare ca cel al smaltului si al dentinei ceea ce determina mentinerea obturatiei. sunt vascoase. 5) Aplicarea rasinii si polimerizare. In timpul diferitelor manevre.(Atentie ! Se va efectua tratamentul plagii dentinare). Adaptare foarte buna . 3) separatia marginala : grad mic. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior. se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care va media legarea chimica a compozitului de dentina 3) Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1. Se modifica datorita modului de lucru. doar forma retentiva a cavitatii mecano-chimica (gen. Adeziunea este mediata datorita adezivilor :legare. 9) efect biologic pulpotoxic mai mare ca cel al cimentului silicat. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac.Contractie 0. de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. 4) porozitate : aproximativ 10. La cele moderne priza este rapida :1. La cele clasice timpul de priza este de 5-10 minute . Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente .5 minute . sa nu se intervina (ideal). adrenalina. functie de marimea particulelor. se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite.Are loc topirea prismelor de smalt .mai mic de 10. 1)Timpul de gelificare este crescut :2. se indeparteaza excesul. Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire. se trece la prelucrare.5 minute. Nu favorizeaza percolarea marginala. suprafata sa fie neteda. 8) stabilitate cromatica : buna. II. sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. finisare.. : efedrina. se recomanda finisarea finala. spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. III) agent de gravaj. Obturatiile se protejeaza cu lacuri. ideale pentru aplicare . favoriza aderenta rasinii la smalt. 5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului.3 Tehnica de lucru : 1) se alege rasina compozita . Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale.5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.60% comparativ cu rasinile acrilice. dentinei. ce va fi imbibat cu vasoconstrictor.25-0. 10) adeziunea : mecanica(gen I) fara conditionare.

si displazii coronare .  Protezari imediate . Clasificare :  chituri adezive . acidul tartric. II la PM. smaltului. Recomandari practice : Cavitati cu retentii normale . Conditionarea dentinei. Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant .  cimenturi pentru restaurari coronare . Sunt poliacrilati complecsi. calciu. rezultand solutii de homo.dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) . Forma de prezentare : a) pulbere-lichid. polialkenolati de sticla .  RCR . Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I. M (retentie) . Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea .  Fixare fatete .  cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) . II. CIMENTURILE IONOMERE DE STICLA Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv. puntilor (P/L) b) capsulat: KETAC FIL (Espe) FUJI-CAP2-GC.4 Indicatii :  Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I. 4 .  Fracturi coronare . care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat.(luting cement) . c) sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata.  Hipo.si copolimeri ai acidului poliacrilic cu silicat de aluminiu .  Imobilizari dentare. III) GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor. b) sistem bicomponent predozat . Lineri + obturatii de baza . Nu prezinta contraindicatii.

Rezistenta mecanica crescuta .  Fluorura de calciu.) Precipitarea polisarurilor (Ca. aluminiusilicat de calciu.  Fosfat de aluminiu 1%. Etape: 1.1% . Al) si reticularea catenelor poliacidului. 3. reactie acid-baza.5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza.  Oxid de aluminiu 19. Lichidul: a) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) . c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) . ASPA (aluminiupolialkenoic acid) Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire dau C.I. 4. Factorii ce influenteaza priza : 5 . Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m si pentru cimentari 20m Elemente componente :  Oxid de siliciu 30. Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru. Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. 2. se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate.I. calciu. Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat . CHELON anhidru este o pulbere ce este un Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului.rezultand acid ortosilicic.S) .S. b) pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic (maleic) rezultand acidul polialkenoic(major C.9% .  Fluorura de sodiu 3. Generatia I: sticla ternara . 2.5 c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul aluminiusilicat si un poliacid. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3.6% .) dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu. Doza ideala :pulbere/lichid:1. Efect cariostatic . sodiu.7% . Transluciditate crescuta. CaF2).) dizolvarea-ionizarea poliacidului.6% .  Fluorura de aluminiu 2.) Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid.

dentina si adera chimic pe metalele cobnditionate(oxidate) .din hidroxilapatita dentinara si amelara.6      Compozitia sticlei : Al2O3/SiO2. 10) solubilitatea in apa : 0. la1 ora este de1. Cu cat sticla este mai mare si apa mai putina cu atat timpul de priza este mai mic.2%. NU necesita gravaj. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru. 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor. 1)ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4. Sunt poroase 10-14.4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. Adera in prezenta apei. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. Tehnici adezive. Proprietatile C. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.S.  6 .  Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich . Are loc o chelare a OH. 7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) . se recomanda prelucrarea minima.2% la 7 minute . Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) .S)  Cimentarea coroanelor. Indicatiile cimenturilor ionomere(C. priza finala la 24 ore. 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.  Obturarea dintilor temporari . Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.I. Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare .  Obturatii de baza. puntilor . 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite (opace). 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat . Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH. Se recomanda numai utilizarea agentilor de curatire.asemanatoare ionilor de calciu . impregneaza smaltul.dentina pe o adancime de 3. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.  Obturatii coronare clasa V . 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat .3-3. 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie.  Obturatii retrograde . 12) adeziunea chimica la smalt. Ionul de fluor mai mare decat oxidul de aluminiu determina priza mai rapida a materialului. Raportul sticla-acid polialkenoic-acid tartric-apa.I.

Indicatii :  Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar) . Denumiri comerciale: VITREMER (3M). (fluoroaluminiusilicat)+substanta fotoinitiator (=400-600 nm).S. Compozitia chimica:  Pulbere asemanatoare cu cea a C.S. pasta-pasta.  Cimentari .  Obturatii de baza . Forme de prezentare : Sistem : pasta-lichid .I.  Dentina nu se conditioneaza deoarece contin un derivat polimeric hidroximetilen metacrilatul cu rol de a creste adeziunea . Vitrebondul – acid polialkenoic (acid maleic.  Rezistenta mecanica crescuta. VITREBOND. acrilic.  Culoarea nu se modifica atat de repede ca la C.S... FUJI II LC.  Lichidul – poliacid + fotoinitiator.  Cavitatile nu se prepara retentive. cimentari.I.  Obturatii coronare.  Ating parametrii maximi la 24 ore .1 MATERIALE DENTARE – CURS 5 CIMENTURILE IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare Initial au fost utilizati ca lineri apoi ca obturatii de baza. itaconic) Proprietati:  Superioare C.I. . pasta.

 Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM. pentru apropierea de smalt (din punct de vedere cromatic). Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu . coroziune.2 CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare. Chimic : Sunt un amestec de particule de sticla si particule metalice (aur. Indicatii:  Obturatii coronare ale dintilor temporari. Apoi se macina rezultand particule foarte fine. Denumiri comerciale : KETAC SILVER (capsulat) . dureroasa.R) LINERII Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau cimenturi ionomere fotopolimerizabile pentru protectia plagii dentinare. S-a apelat si la argint (40%) cu o elasticitate mai mare ca a paladiului. Cermeturile cu particule de aur sunt experimentate timp de 4 ani. gust metalic) si partial rasinile compozite (pentru zona laterala). paladiu. MIRACL MIX (G.S . S-a renuntat datorita pretului de cost si s-a apelat la paladiu (nu este foarte bun). paladiu.5m care au fost aglutinate si SINTERIZATE. Ulterior s-a apelat la :ATOMIZAREA particulelor metalice 3.  Asemanatoare cu amalgamul si compozitele din zona laterala. etanseitate. duritatea sunt superioare cimenturilor clasice . etanseitate. rezistenta mecanica (vezi aurificatii).  Restaurari de bonturi (R. aur dar efectul s-a dovedit a fi nul. cimenturi pe baza de fosfat de zinc. Plaga dentinara este : nesangeranda .C.  Proprietatile cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu. Prezinta rezistenta la coroziune. lineri C. Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu.C. rupere. argint). . infectata Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii.I.Fuji). ARGYON (Voco). Proprietati:  Superioare cimenturilor ionomere conventionale.  Mecanic : rezistenta la abraziune. M) – nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic. Initial s-a apelat numai la armarea clasica cu particule cu argint.

3
I. Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica sub obturatii de amalgam, rasini compozite, silicat pentru protectia pulpei dentare si stimularea neodentinogenezei. Forma de prezentare :  pasta-lichid ;  pasta-pasta ;  pasta. rapid Mediu El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras. PULPODENT: 52% hidroxid de calciu + metilceluloza (PH=12,2); HYPOCAL; DYCAL; CONTRASIL – hidroxid de calciu = 12g; polistiren, colofoniu =2-4g, cloroform 80%; PH=12,6 Aplicarea in cavitati se va realiza strict pe peretele parapulpar - ideal 15m. Marginal se dizolva in apa. Aplicarea se realizeaza cu fuloare speciale de ciment, dupa priza se aplica lacul dentar sau ciment fosfat de zinc. Timpul de priza: Proprietati : Produc la nivel parapulpar o izolare electrica ; Chimic au PH bazic ; Solubile in apa ; Din punct de vedere mecanic proprietatile sunt scazute, dar biologic stimuleaza neodentinogeneza cu aparitia de dentina secundara. Contin timol, fluor, calciu pentru efectul antibacterian local. II./ Lineri pe baza de C.I.S.foto Forma de prezentare :  Pulbere-lichid ;  Sistem fotopolimerizabil. Denumiri comerciale: IONOSEAL (Voco); VITREBOND. Rolul: Creste adeziunea la nivelul dentinei si faciliteaza aplicarea unor obturatii pretentioase (sandwich technick) Proprietati:  Donatoare de fluor;  Efect carioprofilactic ;  Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari ;  [Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic25%]

4
LACURI DENTARE Se aplica la nivelul cavitatilor parapulpar , in scop protector , pentru a inhiba actiunea acizilor (in timpul gravajului), a monomerilor (rasini compozite). Forma de prezentare : Solutii de rasini naturale (sintetice) intr-un solvent organic. Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza. Solventul organic este cloroformul, acetona. Dupa aplicare solventul se evapora si ramane rasina. Denumiri comerciale : COPALITE ; CAULK VARNISH Aplicare : Izolare, uscare, curatire perete parapulpar, se pensuleaza simplu sau dublu lacul dentar. Parapulpar (pe toti peretii =2-5) rezulta o membrana semipermeabila insolubila. Prin aplicarea lacurilor rezulta :  protectia pulpara;  creste etanseitatea marginala;  se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile. THERMOLINER(Voco) AMALGAM LINER: GAMMA BOND inhiba transmiterea variatiilor termice ; se aplica pe toti peretii cavitatii; creste adeziunea obturatiei de argint la tesuturile dure ; creste etanseitatea obturatiei la tesuturile dure .

1

MATERIALE DENTARE – CURS 6
COMPOMERII: Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla, astfel rezultand proprietatile compomerilor. Se livreaza ca pasta in sistem capsulat cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:  F 2000COMPOMER (3M);  DYRACT, AP (Dentsplay);  COMPOGLASS. Compozitia chimica: Primer- cand se aplica, nu se aplica acid fosforic (H3PO4)37%. Pasta foto, radioopaca, este donatoare de fluor ; Sunt diferite culori :9 de pe cheia VITA(A2, A3,5, B1, B2, B3)+ 4 culori speciale pentru pedodontieCY, CG, Blue-pentru bonturi. Primerul se aplica cu un pistol ce are doua rezerve pentru fiolele cu primer. Avantaje :  Primerul se aplica exact ;  Se aplica tintit (nu pe tesuturi) ;  Ne indica numarul de aplicatii ramase. Pot fi utilizati ca adezivi :  SINGLE BOND  SCOTCHBOND N.P..La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic , exact ca la rasinile compozite. Compozitia chimica:  FAZA ANORGANICA (80-84%) este reprezentata de fluoroaluminiusilicati – pentru COMPOMER 2000 F. La DYRACT – fluorosilicat de strontiu  FAZA ORGANICA – monomer de baza : oligomerdimetacrilat asem. Bis GMA, Bis MA diluant : dimetacrilathidroxipropilena cu rol asem. etilendimetacrilatului de la cimenturile foto. Sunt hidrofile, absorb apa. initiator foto(asem.rasinilor compozite). La DYRACT: faza organica este o rasina polimerizabila si alte rasini. Proprietati :  Se manevreaza usor : reologice, vascozitate, adeziunea este medie ;  Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. si C.I.S foto ;  Absorbtia de apa (componenta organica favorizeaza inchiderea marginala - cavitati clasaV) ;  Dilatarea termica are valori mici asem. dentinei 11g/l ; la solicitari mici se mentine in cavitati.

1

EBA . 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX).  Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) . obturatii de baza. Policarboxilat . punti. 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforma se curata mecanic-perie+pasta pentru profilaxie) . C. 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica .  Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) . 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25) . tractiune. clasa IV . ZOE. Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului . C.Policarboxilat . 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) . F.  Cariile radiculare . canal.  Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei . 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1.F.O. C. CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita. atele. II dintii temporari. ZOE + polimer. pentru fixari de coroane.Fotopolimerizare10 secunde.Z.2 Indicatii :  De electie clasa III. C.S. Uscare 5-10 secunde. fixari de aparate ortodontice. 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde.S. C. Suprafata nu se usuca. C.S. 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla).S. flexiune) bune . 3) Aplicare primer pe smalt si dentina cieca 30 secunde. 2 . minerale +liant organic: minerale : b) dupa componenta lichidiana : acid fosforic : fenoli: acid policarboxilic: ZOE.  Restaurari coronare dinti fracturati .S. C.S.I. 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte).I.  Clasa I.6). 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune. C. Clasificare : a) din punct de vedere chimic : FOZ .F . Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal .

b.8%. Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru. Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza. Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. canal .White) . Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc.20%. oxid de cupru (negru) .H).  Pulberea : oxid de zinc :90. ZINC CEMENT (S.1%.Unele cimenturi contin si 2 mg arsen. HARVARD CEMENT (H. Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi. 3 . Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90. macinare rezultand particule de 20.D.  dimensiunea particulelor .3%. oxid de siliciu :1.4% : oxid de bariu. sulfat de bariu :0.6 Atentie !!Bonturi vitale. sulfat de argint. fine . Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C).m. oxid cupros ( rosietic) . -acid fosforic:16. C&B CEMENT (Detrey).1%.3 CIMENTUL FOSFAT DE ZINC OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : P/L : cimentari (clasa I)-particule f.  P/L .5-7.G. neutralizanti: (Al. oxid de calciu. oxid de magneziu :8.2% . Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) . racire lenta. PH initial mic :1. oxid de magneziu la 12000 C.  timpul de spatulare.. Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de :  temperatura (racire placuta) . oxid de aluminiu :2-3% .  Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%.S. intens acida. Pe bontul vital nu se aplica. aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14. obturatii de baza.4-1.3% .  tehnica prepararii .Zn)2. Pot avea priza normala/rapida. argint.

9(neutru spre bazic). oxalat de calciu. Agitare pulbere .3%. 8) adeziunea : strict mecanica . In mediul bucal si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de carbon carbonat de zinc. Inainte : Citire prospect . (oxid de cupru.  Reparare modele de lucru.05%(in apa). Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor.5 . sulfat de cupru. 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem. ½ la inceput si apoi restul pas cu pas. 7) duritatea este asem. 4) PH-ul acid intens initial :1.4 2) optic =opace.metoda clasica . prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul .05%.  Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) . Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca. Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal.  GERMICIDAL KUPFEX.  ARGIL . la 24ore=6. saruri de argint) Denumiri comerciale :  CUPRODUR(Merz) . Dupa cimentare devine neglijabila :0. CIMENTURI ANTISEPTICE Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru. . 4 . mai mare in solutii acide . iodura de cupru. aparate ortodontice . Proportia :2/1. nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (2540). se incorporeaza pulberea in lichid.dentinei). 3) solubilitate mica in apa . argint cu efect antiseptic. 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0.0. 9) chimic se corodeaza in mediul bucal.3/1.Este un izolant bun. la1 ora=4-6minute . Timpul de spatulare:60-90secunde. Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). .  Obturatii coronare – dinti temporari .  Obturatii de canal+antiseptice :timol. structura poroasa.6 . iodoform . Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice .  Fixarea coroanelor si puntilor dentare. Indicatii :  Obturatii de baza (cavitati medii ).  Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor.5-1. bactericid. mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. la 3minutedevine3.  KUPFERZEMENT . dentinei 40-60U. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen). 10) biologic :au efect nociv in prima faza.K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune.

ClasaIV : captisirea cavitatii. -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol . coeziunea slaba. Clasa III :obturatii baza. Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei. Compozitie:  Oxid de zinc:70%. Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul eugenolat de zinc Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. 2) PH=7-8(bazic) . disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). ramforsare. ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L . 3) Conductibilitatea termica(izolator bun) .  Colofoniu :29% .1%. 5 . Compozitie:  Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. eugenolati. 4) Optic-opace . Timpul de priza : Factorii care influenteaza :  P/L.5 CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate.  Dimensiunea particulelor.5-1% :  Stearat de zinc :0. Adeziunea mecanica este buna. 2metoxi4etilfenol=eugenol. P/P cu priza . Proprietati : 1) solubilitate .  Acetat de zinc :0. Apa . provizorii . . -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc. Clorura de zinc .  Tehnica de preparare . Sulfat de zinc . Urme de oxid de magneziu  Lichidul : -Eugenol :85% .  Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). -Ulei de masline . ZOE este sensibila in mediu oral. aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L .

6 . Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari . colofoniu. CIMENTURI ZOE+POLIMERI Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. mai vascoasa ca la toate cimenturile. Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO). Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea. Raportul:4/1 – cimentari.  cimentari provizorii.  CARIOSAN (Spofa).5g . policarbonati (10%).  obturatii de canal . 5/1 obturatii. 7) Se corodeaza in mediul oral.5g. eugenol. Componenta solida trebuie agitata. Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat). 6) Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare).  TEMP BOND(Kerr) .  pansamente calmante. Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa. rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. acceleratori de priza : acid acetic. Stearat de zinc 1g . parodontale . polistiren. agitata. 8) Biologic-efect sedativ-bacteriostatic. Indicatii:  obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau +rasini compozite CISfoto+CIS +rasini compozite  coafaje indirecte . 9) Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). 6/1 – obturatii de baza. Denumiri comerciale :  KALSOGEN(Detrey) . Timpul de spatulare:60-90secunde. FOZ. clorura de zinc. Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc. Mai exista timol(antiseptic).  CAVITEC. PMMA. Eugenol80ml. Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat. ulei de bumbac15ml. Componenta lichidiana trebuie incalzita. Lichidul : Polimeri rigizi.6 5) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ . Colofoniu 88. Alta formula : Oxid de zinc70g . Acetat de zinc 0.

Formeaza punti ionice si de hidrogen. Oricum valoarea adeziunii este mica. Timpul de spatulare :60-90 secunde. germicid. Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale.  Cimenturi provizorii . Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere.  Vascozitatea este mai mare ZOE .B.  Asemanatoare ZOE cu polimeri.  Au proprietati mecanice asem. Proprietati :  Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) .  Au efect cicatrizant. ZOE=40MN/m2. 2-3minute in cavitatea bucala). unii autori spun ca rezulta legaturi ionice. alergic. punti de hidrogen. ). Se prezinta ca P/L.7 Proprietati :  Nu au efect pulpotoxic . Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic.  Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. CIMENTURI E. P/P. Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% .  Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare . bactericid . Polimeri :6%. Nu au un efect chelator.  Obturatii coronare provizorii.FOZ . Lichidul :eugenol+EBA.  Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare . Oxid de aluminiu :20-30% . Indicatii :  Obturatii de baza . Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat. Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa . 7 .  Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local. Indicatii:  Asemanatoare ZOE.  Biologic : sunt bine tolerate .  In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional . efect cicatrizant.A. Lichidul : eugenol(40-30%)+EBA(50-60%) .

policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic. In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare. Denumiri comerciale: BONDEX.  Oxid de aluminiu :10-40% . vulnerabili la apa  Oxid de magneziu :0-10% . in urma prepararii rezulta un film micronic 25 . 1 .  Fluorura de staniu :0.1 MATERIALE DENTARE – CURS 7 CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. CARBOXILAT CEMENT (Bayer).Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare. Dupa preparare se insera rapid in cavitati.  Sistem anhidru(vezi C. 2) proprietati mecanice asem.Depinde de :temp. Forma de prezentare :  P/L . Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS).  Sistem capsulat. fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE . coronare. Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex.S) . In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. Compozitie : Pulbere :  Oxid de zinc :50-90% . Livrate in 2 clase : pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza.2%(pentru a creste proprietatile mecanice)  Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide. se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida).  1975-Darton particule de siliciu . Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C). rezistenta la tractiune mai mare . mediului ambiant . rezistenta la incovoiere=FOZ. FOZ. rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55127MN/m2).I.spatulare. P/L . DURELON(Espe). Proprietati : 1) reologice : mai vascoase ca FOZ .  Apa : 50-605%.Inainte de utilizare se va agita si incalzi. (40%). fibre de titan (ciment armat)  Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul :  Acidul poliacrilic :50% . Reactia de priza : Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni. ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu.

Toate sunt materiale cu grad de plasticitate foarte bun dar cu multe dezavantaje.La ceramica adeziunea este inexistenta. Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr . bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei). : o camera video .  Obturatii de baza .1828. se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute. Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu. Factorii ce influenteaza adeziunea : umiditatea .2.Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate). Secolul XX hidrocoloizii reversibili -1925 -Negocol Utilizarea de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. siliconi. Dozarea/Preparare Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. 1980-Siliconii de aditie Azi : amprenta optica. punti . Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana. rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea. La metale nobile valoarea este mai mica .  Obturatii de canal . atele chirurgicale . Indicatii :  Fixare coroane. Sunt cimenturi donatoare de fluor. MATERIALE DE AMPRENTARE Reproducerea in detaliu a tuturor elementelor campului protetic. de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura.  Fixare inele ortodontice . polieteri). calculator ce decodifica si programeaza o masina tip freza ce va prelucra piesa protetica.05% in 24 ore. Acest lucru nu se intampla asa .5 minute.2 3) in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc. 1945-Elastomerii de sinteza(tiocoli. instrumentele se curata foarte greu 9adera de metal).  Obturatia coronara a dintilor temporari . Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop. Toxicitatea este inferioara FOZ. cuticula proteica pe smalt.5-3. 2 . se spatuleaza 30 secunde.  Adera de coroane si punti (vezi papila) . Gipsul de Paris .(CAD/CAM)-Francois Duret. 1933-ZOE. adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. dentina-limfa dentinara . necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare). Gutaperca -1948. Istoric: Ceara -1728. 4) adeziunea este superioara EBA .Solubilitatea este de 0. Timpul de lucru . 5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre.

accesorii. 2) Preparare usoara . cu/fara sisteme retentive :orificii. ramforsare. Clasificare : 1)dupa suprafata de amprentare :  totale .  termoplastice (polistiren. cu sistem de racire. amprenta de hemiarcada (Kettenbach) 2) dupa materiale :  metalice . 4) Rezistenta mecanica la rupere .  Marginile rotunde .  Sa acopere campul protetic.  rasini acrilice simple /termo .  Sisteme de retentie. 5) Pret de cost scazut. 2) Fidelitatea (exactitatea) – sa reproduca detalii ale campului protetic . 3) dupa gradul de fidelitate  standard .  rasini compozite.  poliesteri (copoliesteri)prin termoformare . inel de cupru. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente. 6) Sa nu se combine (chimic) cu saliva. rasini compozite+poliesteri . 8) Compatibile cu materialele pentru modele (majoritatea gips. nervuri. 3) Indepartare usor in cavitatea bucala. 3) Gradul de elasticitate :pentru ca practicianul sa realizeze dezinsertia . material plastic  individuale rasini acrilice autopolimerizabile .  speciale : bimaxilare :amprenta cu gura inchisa . Portamprenta : suport rigid nedeformabil in care se afla materialul:  Rezistente.  Marginea pana in fundul de sac . argint. **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru. placa de baza) . 4) Netoxice.3 Proprietatile principale ale materialelor de amprenta 1) plasticitatea sa nu deformeze campul protetic in momentul amprentarii. Materiale de portamprenta. miros placut . 3 . Ea depinde de marimea particulelor si de vascozitate. 4) portamprente speciale :  bimaxilare : totale(IVOCLAR) partiale –Duotrays . model 7) Timpul de priza :scurt/modificabil . rasini compozite. mase de ambalat) . Proprietati secundare : 1) Gust. rulouri. 5) Stabilitatea dimensionala .  partiale . banda adeziva. sa nu se deformeze in momentul si dupa priza .  unidentare . sange.

Kerr.  Semirigide . Algilack 2) material plastic :polistiren/policarbonate cu/fara sistem de retentie. cadmiu/plasa/masa termoplastica :calcinabil (Pandental)-foarte scumpe Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea din cavitatea bucala : Dupa Pogioli isunt : -rigide. elastomeri de sinteza Dupa Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide ireversibile :gips. Gutaperca. 4 . Mat. Schreinemakers Trays. Tray-Dent . poliesteri. Bucoplastice . Miratray. ZOE.4  Portamprente standard : 1) metal :inox/alama /aluminiu + rasini epoxiseturi 1-4. d) Elastice ireversibile :alginate. usor de adptat pe model . Stents(Tehnologia protezei partiale. S. alginice. rasini auto/compozite.Deformabile. c) Elastice reversibile :hidrocoloiziireversibili :agar-agarul. La rasinile compozite se livreaza ca placi in stare de prepolimerizare. -semirigide.elastomeri de sinteza.Stents. se aplica lampi foto(cuptoare) Denumiri comerciale : TRIAD-Tray . Din poliesteri (Ercoplast) si copoliesteri (Erkont)prin termoformatare rezulta portamprente. ZOE. Ceara. rasini acrilice simple. protezei totale)  Rigide (abandonate :gips. Stents. siliconice.S. -elastice. Adheseal. 2)dupa gradul de utilizare :  materiale elastice (cele mai frecvente) :alginice. Citotray.  Linguri individuale :din placa de baza (rar). aluminiu. Inelul de cupru.ZOE+Kerr.rigide: Dupa Nusbaum sunt -elastice gips. Semirigide b) Rigide reversibile .White. . rasini acrilice)+materiale bocoplastice (tehnica la edentatul total :Subroffix. Nu se deformeaza /fractureaza.Modulul de elasticitate este mai mic.

ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele . -Roca =dihidrat . talc 4. dihidrat) . semihidrat de sulfat de calciu cu impuritati (anhidrat. V calcinare umeda cu aditia unor produsi la temp mai mare de 3000C.5 MATERIALE RIGIDE Gipsul Rasinile acrilice simple ZOE GIPSUL DENTAR Proprietati :  Fidelitate. plasticitate . Gipsul pentru amprentare : - hemihidrat sulfat de calciu*1/2 apa . dupa priza (dihidrat de sulfat de calciu-)este casant. se fragmenteaza in fragmente nete Prin calcinare.  Carbonatul de sodiu.gips pentru amprentare. eozina.  Snow White . 5 .  Borax 1% ce scade dilatarea de priza. II (110-1150C) hemihidrate Clasa III (120-2000C)gipsuri  hemihidrate . cutii Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Clasificare:  Clasa I.  Impression Plaster . prêt de cost . Atentie !!! !Nu amprentare Compozitie :  90% alabastru .  Substante aromatizante . ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru)  hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur . -Gipsul=ipsos+apa. potasiu sunt inhibitori de priza Se obtin prin calcinare sau fierbere in autoclave : Clasa I.  Timpul de priza modificabil. Clasa IV. netoxic. Denumiri comerciale :  Gipsul de Paris .  Acceleratori de priza .  Neiritant .  Masa de umplutura (creta. -Pulberea : = hemihidrat de sulfat de calciu=ipsos .5% ).     hemihidrate=gipsuri moi(amprente.  Bucoffox.  Coloranti-albastru de metil.modele preliminare) Clasa II-gips pentru modele preliminare. macinare rezulta o pulbere de  hemihidrat de sulfat de calciu (temp mai mare de 1000 C).  G77 Odoncia saci ermeticm inchisi.  A fost inlocuit de materialele moderne. rigid.

Reactia de priza : 1) Are loc o rehidratare(apa ce a fost scoasa) . 3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa. Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare.6 Dozare/Preparare :  Extemporanee :  Sistemul capsulat(mai putin).  Predozat 100gP/45cm3apa Preparare :  Manual 1 minut .  Solutia Fish : Sulfat de potasiu40g . Timpul de priza :modificabil Valori initiale mari :10-15 minute .  se evita erorile . se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente. la 1 ora (40-600C). toxice .  timpul de priza3-5 minute . Borax :4g . .  Sulfatul de potasiu4-5% .  absorb filmul salivar dintre campul protetic si gips . rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare.apa dizolva particulele din pulbere . cea indicata.  pret de cost.1-0. Proprietatile gipsurilor moi pentru amprentare  plasticitate. 2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile.  nu sunt iritante. Reactia de hidratare este o reactie exoterma . amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) . 6 . Apa distilata 100ml.  Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida. Eozina4-5 picaturi . 4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura omogena)in care gipsul « scrie » si se fragmenteaza in bucati ce pot fi reacolate./ fidelitate excelente . Fenomene fizice : Priza la 24-48 ore. Dilatarea de priza :0. Acceleratorii de priza :  Clorura de sodiu . Priza finala :la 24 ore.  dilatarea de priza este medie . la 100gP/50cm3apa. fara incluziuni de aer. Acceleratorii de priza :(3-5 minute) . Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea.  Sulfatul de cupru .3%.

materialul este spalat de saliva. ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista.f. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului. RASINILE ACRILICE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. coroane partiale. Sunt scoase din uz. Indicatii  Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii. ca baza protezei .  efectul iritant local.  Portamprente individuale .  Amprente necompresive la edentatul total maxilar. DURACRYL .  Turnarea modelelor –preliminar. totala. dispozitive coronare de substitutie.(PMMA) . lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac.  Amprentarea clasica(inel de cupru+supraamprenta de gips) .  Ambalare(tehnologia protezei totale).P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. 7 .  Reparatii-proteza partiala.  Amprente coroane+corpul de punte (tehnologia clasica de obtinere a puntilor din elemente separate) .  Imbatranire in timp. soclul modelului . Se contraindica campurile mandibulare .  manevrare dificila.mare-edentatul partial) . MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata).  Volum mare in cavitatea bucala. Dezavantaje:  coeficientul de contractie. Dezavantaje:  Manipulare dificila.7 Indicatii :  Amprente edentat total (greutate f. reconstituiri corono-radiculare.  Indepartare foarte dificila:  Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor.  pret de cost crescut.

ulei mineral 16% . caolin) – scade fluajul. Clasa II. lanolina 9p . Compozitia chimica : Pasta alba. ocru).ZnO bruna. Pasta alba : oxid de zinc 27p . granulatie foarte fina). ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. Pasta ZOE contine : Pasta alba : oxid de zinc 80% . alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna .in tuburi metalice. clorura de magneziu1%. apa1p.  Uleiurile neutralizeaza eugenolul. LURALITE. Sunt : Clasa I – pentru amprentare.pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale. ulei de in 65 . Rolul elementelor componente :  Eugenolul este iritant. Pasta bruna : colofoniu 20p . Denumiri comerciale : REPIN .eugenol. Forma de prezentare : sistem P/P. Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE.inchisa (maron. acetat de zinc 19% .  Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta. scade timpul de priza.1 MATERIALE DENTARE – CURS 8 MATERIALE SEMIRIGIDE (RIGIDE IREVERSIBILE) PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. Pasta bruna : eugenol56% .Initial au fost folosite ca ciment chirurgical. cresc plasticitatea. KELLY’S PASTE . ulei de masline16% . CERO-PLUS (nu contine eugenol) . usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. Eugenol 6p. mustar. IMPRESSION PASTE . A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. guma arabica16% . de culori diferite . 1 . masa de umplutura (talc.

aplicare in linguri individuale.  Manusi asistenta .  Indepartare urme pasta :neofalina .  Dezinfectie (hipoclorit1-2%) 2 . cu spatula metalica.  Timpul de lucru suficient . Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine. nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate Indicatii ZOE :  Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala). Inhibitori ai prizei :  Glicerina (prelungeste timpul de priza). duritate bune . Zn(OH) 2 +2R-COOH R-(COOH) 2 Zn+H 2 O. Proprietati :  Plasticitate . modificari dupa priza 0.  Nu se toarna imediat modelul.01 mm. Acceleratori de priza:  Apa  Clorura de magneziu .  Inregistrarea relatiei de ocluzie.  Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) .  Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) .1%. Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc . consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic. caustic. Recomandari practice :  Vaselinare tegumente . tegumente . ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat . spatulare 5-10secunde. iritant .  Stabilitate dimensionala buna . plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) .  Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) .  Cimentari provizorii(coroane.  Aderente de portamprente. Sabati. poate fi modificat .  Rezistenta mecanica.tehnologia protezei scheletate . se prepara curent prin tehnica spatularii.  Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels.2 Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. punti). maini.  Fidelitate ideale 0.  Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) .  Local nu au efect toxic.  Acetatul de zinc.  Stabilizarea sabloanelor. Avantaje :  Fluiditatea.

 Masa de umplutura: talc:5-9%. Xantigen . Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric. MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi). Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice 30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara. mai mult de 70ºC se ard elementele componente. scad aderenta.  Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea . Kerr verde :50-51ºC. Kerr. palmitic. gri. Kauri (40%).  20-22% acid stearic.  Aromatizanti.  Coloranti. la caldura ele devin plastice. Rasinile naturale : copal. Kerr gri:53-54ºC – portamprenta. masa de umplutura.  Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica . oleic ce confera fluiditate . Stents. gutaperca. Ceroform .  Coloranti. Exact Compound. Batoane(20-50bucati) Maron.  Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack. Denumiri comerciale : Stents .Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) . materiale bucoplastice . Colofoniu (rasini sintetice)  Carnauba 4% (ceara vegetala) .3 MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate . verde cu intervale de plastifiere diferita. ex:Reprodent (contine cupru). Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC . gutaperca = material de amprenta : macheta. gutaperca intra in compozitie Ceara.  Stearina 2% ( confera luciu) . Compozitie :  Amestec de ceruri. Dozare/Preparare : Strict extemporaneum . coloranti. Formula Stents  Copal 28% . proprietatile mecanice. Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. rasini. Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala .inchidere marginala . amprenta cu inel . si in compozitia materialeor bucoplastice. ceara. Acestea confera plasticitate. pentru a impiedica socul termic. 3 .

Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. tuburi metalice. valoare  Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica. Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) .  Plasticitate mica . Rezinoplastul: Colofoniu 82g. se prepara usor. Ceara de albine 5. Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii . se evita amprentarea supraextinsa. Recomandari practice : Plastifiere la temperatura indicata . ceara de albine . au  Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE .  Amprenta antagonistilor (rar) .testele Herbst . se dozeaza extemporaneum .  Rasini sintetice .  Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala). 4 . MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale . Inserare amprenta cu presiuni blande . Indicatii :  Amprenta clasica cu inel de cupru . Dupa racire se contracta 2-3%.4 Proprietati :  Rigide la temperatura mediului .  Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite.  Pentru obtinerea lingurilor individuale .  Rasini naturale. parafina . Ulei de parafina 7. Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului. iritant. Compozitie:  Ceruri.  Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) . Shellack5g.  Coloranti.  Nu au efect toxic.  Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) . Adheseal . colofoniu /Shellack.  Fidelitate medie .5g. Ex-3N Gold.5g. Rezinoplast. Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii . Denumiri comerciale : Dentiplast .

P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil. propro-. Compozitie : Pulberea : copolimer al M. postprotetic) pentru vindecarea anatomo. Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL .Amprenta poate fi corectata.  Fidelitate foarte buna 25 . alcool etilic. Recomandari practice :  Racire intensa . fluajul are valori mari . 5 . COE-CONFORT. Indicatii :  Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare)  Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy . Se aplica proteza in care se aplica materialul.Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. ftalat de butil 8% cu rol plastifiant .N.  Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor .nelimitat in cavitatea bucala . FITT .  Redevin rigide sub actiunea apei (racire) . dupa 1 ora scade . MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE (CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA) Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple .  Proprietati mecanice : duritate la 24 ore . Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic (prepo-. ele grabesc vindecarea osoasa.rezistenta la compresiune in primele 15 minute – 2MPa se comprima 60-80% . HIDROCAST . in cuburi de ghiata. IVOSEAL. Proprietati :  Stabilitate buna . histofiziologica a campului protetic.  Turnare rapida a modelului.  Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin).5 Proprietati :  Excelente-plasticitate. contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile. Lichidul : amestec de ester acid carboxilic . ideal 34-38ºC.  Dezinsertia /transportul cu mare atentie.  Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime.

extrasa din agele rosii.  Rebazare temporara. Ireversibili .  Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor.rebazare .  Fidele . Forma de prezentare : Chitoasa in cutii.6 Conditii de lucru :  Netoxic . Indicatii :  Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore . Tiocoli . Elastomeri de sinteza : Siliconi . tuburi. in general aceste materiale sunt fidele.R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel).  Apa 75-80% 6 . HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H. seringi. Gelificarea la 30-50ºC .  Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) . SURGIDENT (Lactona). Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza . batoane. Dimensiunea particulelor este micronica. Polieteri.  Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala . Lichefierea are loc la 70-100ºC. Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) . Compozitia chimica:  Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil. AGARLOID(Van R). Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor.  Stabile chimic .  Amprenta functionala (metoda indirecta ). Clasificare : Hidrocoloizi reversibili . Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea . grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie . MATERIALE ELASTICE In tehnologia protezarii vezi clasif. Bratu .

inferior elastomerilor. 7 . coroanelor.5% .(linguri. Rol inhibitor al prizei gipsului. Baia nr. Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid. bai modulare.Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande. Turnarea modelului (gipsuri dure. mentol. sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi(rapid/lent).5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile).3 : asteptare (in lingura speciala).  Necesita turnarea modelului in primele 15 minute . Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui .7 Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% . in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta.  Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale . mixere) .  Stabilitate mica (pierd apa). Indicatii :  Tehnologia incrustatiei. silice.  Electie :proteza scheletata . punti (moderne) Dezavantaje :  Aparatura si dotare auxiliara mai complexa . Borax 0. Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili). si dupa racire :0.2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1.1: la 100ºC se plastifiaza.  Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0.65-0. Alte formule in care apa 75-81%. duplicarea modelului de lucru . puntii (ca material de amprentare. Baia nr. sunt superioare alginatelor . Proprietati :  Pierd apa . Baia nr.55 . superdure). coroane .7% . talc. gipsuri extradure. Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare. Aplicare cu presinui blande . Apa 83-85.  Fidelitate :reproduc detalii micronice . Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol).pamant de diatomee.2 :la 63-70ºC depozitare . portamprente. Dezinsertia dupa o racire lenta. se deshidrateaza :SINEREZA . Dozare/Preparare :  Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) .:IMPRESEPT (Espe). argila. timol.  Risc de soc termic. sistem de racire. durere. cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) . disconfort.  Predozat : livrat in tub/seringa :exact.  Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie.  Amprenta in edentatia partiala .

Palgat (Espe).  clasa C . plastic ermetic inchise.amprenta anatomica. pamant diatomeic). silicat. Jeltratrec (Caulck SUA). aditivi: fosfatul trisodic. Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont).amprentare inlay + coroane.amprente preliminare (edentatia partiala.  clasa B .rapide. edentatia totala). Forma de prezentare: -pulbere/lichid.  clasa II . Clasificare: dupa timpul de priza:  clasa I . aromatizanti. Zelgan 2000 (Detrey). fluorura de sodiu:0. apa distilata. Dolder 1940 acidul alginic prin derivatii saisaruri pentru compozitia materialelor de amprentare (saruri de potasiu.  lichidul : apa/ apa distilata. carbonat de clciu. de studiu. sodiu). pulberi. Compozitie: pulberea: alginat de potasiu 10-12%. Prin amestecul lor rezulta o solutie(sol) care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile. Reprezinta principalele sulfat de calciu:10-12%.1 MATERIALE DENTARE -CURS 9 HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI(ALGINATELE) Wilding. Alginoplast (Bayer). reactante ale pulberii. dupa utilizare:  clasa A .  pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile. cutii metalice.normale. elemente Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciualginatul de calciu + sulfatul de sodiu 1 . Ypeen (Spofa). masa de umplutura:74-78% (talc. Forma de livrare: pulbere in pungi. Alginatele sunt cele mai dese materiale folosite in cabinetul stomatologic. glicoli. apa. Ortoprint (Zermack).5-2%. Algodent (Rom).

 rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili. 3-5 minute . influenteaza granulatia.30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri.  fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii.5 linguri. Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive. pentru mandibula 1. apa. se pastreaza in locuri uscate. Dozarea ochiometrica: pentru maxilar:2 linguri.(se adauga neutralizanti .  amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili .  plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica. este influentat de temperatura. carbonatul de magneziu: scade aderenta.sulfat de magneziu.  timpul de gelificare 3 minute -clasa I.  amprente pentru antagonisti.. Indicatii:  amprente anatomice pentru modele documentare. fluajul. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizarea ei Proprietatile materialelor elastice alginice:  au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare.  amprente functionale (numai proteza partial acrilica).8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2)  rezistenta la rupere:350-600g/cm 2.1 minut. rezulta un gel cu retea tridimensionala alcatuita din lanturi de alginat legate de ionii de calciu iar in ochiurile retelei se gasesc particule de alginat nereactionat.  flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%. creste vascozitatea. se spatuleaza in bol de cauciuc.  predozat:Palgat (Espe) Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa. cantitate crescuta de apa.  solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline. sulfat de potasiu).3.  indicatorii(Ortoprint) isi schimba culoarea cand rezulta gelul de la alb la roz. produsi secundari.  fluorura de sodiu: scade aderenta materialului determinand usurinta in demularea amprentelor.clasa II. tehnica de spatulare.  talcul.  amprente in ortodontie. 2 .SUA).(alginate clasa II. mediul ambiant.  timpul de priza este incetinit (prelungit) de fosfatul trisidic care reactioneaza cu fosfatul de calciu rezultand fosfatul de calciu si sulfatul de sodiu. Dozare/Preparare:  extemporanee. leucoplast) Timpul de priza 4 minute.  pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza.4-7.2 Rolul elementelor componente:  sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului.  masa inerta: determina dispersia pulberii in apa(pamantul diatomeic). confera rezistenta materialului si rigiditatea. rezistenta. alginate clasa I .  amprente preliminare pentru edentatul partial si total.

peste el se va insera alginatul din lingura standard. mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips. urmand a se turna un model din gipsuri dure.  timpul de priza este scurtat la 3-5 minute.  nu se introduc amprentele in bolul cu apa.  dozarea si tehnica spatularii.3 Recomandari practice:  respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa.  la aplicare pe campul protetic presiunile vor fi blande. extradure. cu H. AMPRENTA COMBINATA H. Se toarna modelul rapid. Avantaje:  simplifica tehnologia de amprentare cu agar-agar cu sisteme speciale. se mentine la 60-700 C timp de 10 minute. in 15 minute. mai buine se aplica rulouri umede. se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard. se realizeaza imersia 10 minute. agar-agarul se aplica cu seringa pe bont.  turnare model imediat.R.  pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei.  demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza initiala a gipsului. 3 . R. se mentine pe camp 3-4 minute pentru gelificare dupa care se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna.  dezinfectia amprentei cu hipoclorit de sodiu 1%. dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile.  conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente.  igienizarea amprentei cu ajutorul unui jet de apa.I.  se conserva amprentele in mediu umed. Tehnica de lucru: agar -agarul se plastifiaza la 1000 C.  tehnica este relativ comoda (SUA tehnologia incrustatiilor). indicata in tehnologia coroanelor si puntilor in urma combinarii celor doua materiale rezultand un material cu o fidelitate crescuta asemanator cu elastomerii de sinteza.  gipsul modelelor este mai compatibil cu agar-agarul.  dezinsertia: dupa pierderea succiunii.  aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm. timpul de spatulare 1 minut.

Produse comerciale: Permalastic (Kerr) utilizat in amprente functionale la edentatul total (tehnica Schreinemakers). Unilastic (Kerr).  cu vascozitate mare heavy-body (clasa II).  silice fine : influenteaza elasticitatea si creste rezistenta mecanica. Permalastic light si Permalastic body.  cu vascozitate medie (clasaIII).  cu vascozitate mica (clasa IV). pasta-pasta (gen. Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15.  ulei 16. inhiba vascozitatea.  alte substante 2%.4% cu rol de liant. fluida ce se vor combina dupa dorinta medicului. oleic : plastifiant. cu consistente diferite :mare. ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI) Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I).I) sau tuburi metalice (genII).5%. stabilitate dimensionla excelenta. Clasificarea ADA si ISO:  chituri (clasa I). Rolul elementelor componente:  acid stearic. medie.  sulful 3. elasticitate. Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79. manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen. 1. Actuala). catalizatorul este un peroxid al plumbului.4 ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice ireversibile.7%. Pasta se livreaza in tuburi metalice.  siliconici. frecvent culoarea este alba. Clasificarea elastomerilor:  polisulfurici(tiocauciucuri).  polieterici.  oxidul de titan confera culoarea.8% (plastifiant). Neo-Flex (Surgident). materiale cu fidelitate. Acceleratorul:  peroxidul de plumb 78% (initiator). plastifiant. 4 . miros de sulf.

Local:  nu au efect toxic(peroxudul de plumb se consuma in reactie)..  sa se respecte proportia elemetelor componente. 2. timpul de lucru 7 minute. stabilitatea dimesionla este excelenta.(preparare. temperaturii acceleratorului.  amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers).  mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei. pe hartie cerata prevazuta cu o scala gradata de la 1 cm la 14 cm.  au un miros dezagreabil.  produsul se mentine in los uscat.  amprente pentru incrustatii.  nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic. mai putin ca polieterii.  nu pierd apa . Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb  vulcanizare cu etapele de initiere. Predozat (mai rar).  vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare. La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie. Reactia este exoterma rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob.  in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0. coroane. punti. cantitatea de accelerator. Extemporaneum:  pasta/accelerator = 1/1. intrerupere. Indicatii:  amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate. Sunt materiale cu vascozitate mare. Proprietati:  insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse.5 Dozare/Preparare: 1. Recomandari practice:  turnarea modelului in prima ora.  se pot turna mai multe modele. prepararea. Timpul de lucru este scazut datorita: mediului ambiant(vara). mai putin ca siliconii de condensare.25% in prima ora!!!!!. amprentarea. nu se imbiba cu apa. 5 .  pe placute de sticla. preparare prin spatulare in primele 10 secunde pana se inglobeaza si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica in portamprenta individuala. manipulare rapida). Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid. propagare..

oxid de crom. Silicea .alcool) Reactia de priza: octoat de staniu polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil  cauciuc siliconic + produsi secundari (alcool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie.6 2. Elastomerii siliconi de condensare Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu. octoat de staniu. Intre gruparile HO. semifluizi 75% pentru cei chitosi.are loc o reactie de reticulare rezultand un cauciuc sintetic si produsi secundari (volatili. rigiditate. medie. acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan  silicon de aditie 6 . masa anorganica: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii. Sta Seal (Detax). In: tuburi metalice. Coltex fine Silasoft. Xantopren bleu (Bayer). fluida. Coltex M (Coltene) Lastic 55. ELASTOMERII SILICONICI au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici(deformarile remanente. bioxidul de titan le confera vascozitate. pasta-pasta (gen. oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen. flacoane. timpul de priza crescut. Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene). protectie). Siliconi cu vascozitate medie: Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren verde (Bayer). Silaplast (Detax). patare haine. Zafo (ketenbach). Forma de prezentare: Siliconi de: condensare(reactia de condensare) aditie (reactia de aditie) Sistem: pasta-lichid (genI). mirosul neplacut. Catalizatorul. suspensie de ortosilicat de etil. Moderne). Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa. Sicaform.

 contractiile la cei de condensare sunt mai mari ca la tiocauciucuri. apa.  timpul de priza. injectati in zona subgingivala si suprafata bontului.  stabilitatea dimensionala este buna (nu pierd apa prin sinereza). se realizeaza orificii in masa siliconului chitos. Tehnica spatularii: miscari circulare. etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula.Japan). nu se pot electrodepune amprentele. Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta.  rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri. Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. Reprosil (De Trey). Indicatii: 7 . Proprietati:  geluri hidrofobe. Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat.  grosimea ideala 2-3 mm poate fi dirijata prin adaugarea de stopuri pe suprafata interioara a lingurii.  elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model.  flexibilitatea este inferioara siliconilor de aditie.3-5 minute. !!!!!Grad de redare foarte exact. energice 45-60 secunde rezultan o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid.  timpul de lucru .05% deci sunt cei mai fideli. nu se dizolva in solventi organici. consistente: medie frecvent semifluizi. se aplica in seringa. Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1. Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji .0. placute. Permagum (Espe).  siliconii de aditie:24 ore .6-8 minute (include timpul de lucru).  au vascozitate crescuta.  modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute.7 Forma de prezentare: pasta-pasta.turnare modele din gips. Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale. Exista si siliconi hidrofili :Ex: ORANWASH (Zermach) . President (Coltene). Provil.  nu au efect toxic local. Imprint (3M).

automixing.!!!!!!!!! Recomandari practice:  sunt contraindicati la cei alergici.  timpul de spatulare:35-55 secunde. Schmidt (1969)-Espe. Denumiri comerciale: Impregum .  timpul de priza:5-6 minute.  se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare.inregistrari ocluzale. 3.  !!!!!!!! inlay. coroane partiale: siliconi de aditie.  sunt materiale vascose. POLIETERII W.medie. tiocauciucuri. Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil(sulfona aromata). Forma de prezentare: identica cu elastomerii siliconici :pasta-pasta in consistenta unica / doua / trei. primul model este cel mai bun.  daca se toarna mai multe modele . Dozarea/Prepararea:  identica cu elastomerii siliconici. Plastifiant.  valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie.  timpul de lucru:cel mai scurt dintre elastomerii de sinteza.8  toata gama de amprente in tehnologia protezei fixe. nu se electrodepun !!!!!!!!!!!!  au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor. Polygel .  amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi).  se contraindica conservarea in mediu umed. Nu siliconi de condensare.  stabilitatea dimensionala buna. Ramitec . Proprietati:  sunt materiale hidrofile. 8 . In urma combinarii guparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia dereticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. Masa inerta.  se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise.medium + light. Permadin . polieteri.

se modeleaza marginal apoi se fotopolimerizeaza.  turnare model la 1 ora.  pregatirea santului gingival pentru amprentare. Dezavantaje:  polimerizarea nu e uniforma marginal datorita salivei. MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE ELABORATE de Caulk si Genesis.  aplicare in portamprente cu retentii.  materialul trebuie depozitat in locuri intunecoase. energic in faza a-2-a. Se contraindica:clorura de zinc.  pregatirea si aplicarea rapida pe campul protetic. grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor.  dezinsertia lenta in prima faza.  nu se conderva in mediu umed.9  flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri. substante vasoconstrictoare:Alaun. santuri pentru fuga siliconului semifluid pentru a evita deformarile laterale. in acelasi ax.  dezinfectie cu spray clorurate. glutaraldehida.  tehnica necesita o lingura transparenta. cervical.  reactia exoterma :2-30 C. rasini in 2 consistente: medie si semifluida.  efect iritant local datorita catalizatorului.  la amprentele in dublu amestec se prelucreaza amprenta primara interdentar. indepartarea mecano-chimica. Efedrina5%. Adrenalina. Pe baza de rasini compozite: poliuretandimetilmetacrilatul rasina este sarjata cu bioxid de siliciu. 9 . rasina medie se aplica in lingura transparenta ce se insera pe campul protetic. subgingival.  aplicarea de adezivi pe inel metalic si pe lingura (tiocauciucuri). mentinerea sub presiune uniforma alor. Recomandari practice:  uscare impecabila a campului protetic. Mod de lucru: rasina semifluida se aplica pe bont. timpul de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice. Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile dar exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei.

 Solubulitatea mare fata de alte materiale .hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale. cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza.  Se contraindica turnarea modelelor de lucru.  Modele lucru protetice pebntru reparatii . Dezavantaje :  Dupa priza rezulta o structura poroasa . Particulele sunt filamentoase. fidelitate bune. Indicatii :  Modele anatomice.  Respectarea proportiei P/L .  Timpul de priza :5-30 minute .  Se contraindica sculptarea lui prin adaugarea acceleratorilor de priza(scad proprietatile mecanice). Tehnica spatularii sau a saturatiei progresive.4% .2-0. rezultand o pasta ce se introduce prin metoda vibratorie Recomandari practice :  Se contraindica adausul de acceleatori de priza . GIPSURILE NORMALE Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare .  Socluri . preliminare. . de studiu. dintii antagonisti .1 MATERIALE DENTARE – CURS 10 MATERIALE PENTRU MODELE clasa II .  Pret de cost rezonabil. SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU. 100gP/40-50cm 3apa.  Proprietati mecanice slabe . Frecvent metoda extemporanee . aciforme.  Rezistenta mecanica 9N/mm 2  Valorile dilatarii :0. rezultand un ghips friabil .  Se contraindica spatularea (mai mult de 1. Proprietati:  Plasticitate.5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare.  Fixarea modelelor in articulatoare.

GIPSURILE DURE   Denumiri comerciale . Dozarea/Prepararea : 1) gipsuri clasa III/clasa IV –extemporanee. prin tehnica spatularii manuale 3 vol. Proprietati:  Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale.  Se contraindica acceleratori de priza.01%. proteze partiale.  Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor). Pulberi de culori diferite.apa sau 5P/3L .P/2vol. Spatulare in bol de cauciuc . clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri. DURALITE (Degusa). incovoiere. obtinandu-se particule foarte fine.2    Hemihidrate . MOLDANO (BAYER). Deshidratarea din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC. Indicatii : Modele de lucru (coroane. in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un  hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale). punti dentare. Proprietati mecanice: Au valori mari. 2) metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde. granulatie fina.  hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti. absorbtia apei intre particule este mult mai mica. dinti antagonisti. absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare . BEGO DUR (Bego). socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV). ale bonturilor. timp de spatulare 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau vibratorie .  Dilatarea este de 2 ori mai mica (0. duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. proteze totale.) . . compensatori de contractie) . rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare . aparate ortodontice. Valoarea dilatarii mica =0. GIPSURILE EXTRADURE Cu proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) . Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici. abraziune raman intacte marginile preparatiei. sine parodontale. rezistenta la rupere. clorura de calciu(30%).1%) .

Proprietati : Atinse la 24 ore .4% similara cu cea a gipsurilor normale rezultand modele pentru Co-Cr si Ni-Cr. Proprietati : Vezi cele super dure. EPI (De Trey) .S. Absorbtia apei mai mare .) sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice 9modele de arcada metalo-ceramice). Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii. . tehnica spatularii. difera dilatarea :0. Turnarea modelului se realizeaza ideal in 2 timpi : a) arcada din gipsul dur (extradur). dimensiunea particulelor.3 Timpul de priza este influentat de temperatura. MOLDAROCK (Bayer) . Puritate maxima. coroane partiale. HIGH-TECH. Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu rasinile acrlice simple.priza are loc in 20-30 minute b) in timpul 2 se toarna soclul. care prin calcinari succesive ajunge fosfat de claciu ce este tratat cu acid sulfuric . Prêt de cost substantiale . aceleasi indicatii cu modelele super (dure) .2-0. coroane supraecuatoriale.(Kerr) . 1) din dihidrat de sulfat de calciu. De exemplu :gips dur pentru cele extradure/gips normal pentru gipsul dur. ZEISER I. tehnologia metalocompozita. cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru . Forma de prezentare : P/L . metalo-ceramica. tehnologii moderne ACUTRACK (D. Produse comerciale : VEL MIX .C). II. RASINI COMPOZITE    Modele de lucru . Modele de lucru cu bont mobil. cu celeasi proprietati . P/P . ce au coeficienti de contractie mari. FUJI ROCK(G. Fosfatul brut +acid sulfuric gips sintetic. 2) din gipsurile chimice ce rezulta din produsele secundare ale acidului sulfuric. GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai. raportul P/L.

risc de deformare . BLUE STAR(Giebach Dent) . necesitau amprente numai cu inel de cupru. istorice . Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) .) dadeau modele mici .0. Ele adera de amprenta.  Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical cu freza .  Modele cu bont mobil unitare. vascoase. CERAMIC CEMENT . Tehnologia modelului de lucru.  Coeficient de contractie 0. 1. d) indicatia de electie : zona de sprijin PM-M. CIMENTURILE DENTARE RASINILE ACRILICE SIMPLE Exemple de cimenturi dentare silico-fosfatice pentru modele de lucru: PETRALITE . pot fi turnate amprente cu elastomeri siliconici + polieteri 9de aditie).  Rezistenta la temperatura de lucru . AMALGAMELE (CU. prêt de cost crescut . timp scurt. DIEMET (are cupru). b) s-au utilizat episodic (coeficient de dilatare mare . Indicatii :  Modele sectionate .Se contraindica turnarea :tiocauciucurilor si a hidrocoloizilor.Sunt folosite pentru modele didactice.1-0. Rasinile acrilice simple datorita proprietatilor dezavantajoase (vezi curs ant. S-au folosit cimenturile FOZ sau SILICAT. . MODEL CEMENT.25%) . nnu se mai utilizeaza deoarece : a) necesita neaparat o amprenta unidentara cu inel . c) metoda laborioasa (timp de priza lung) . MATERIALE METALICE Pentru a creste proprietatile mecanice ale materialelor nemetalice. Prezinta valoare istorica .05%.4 Proprietati:  Duritate 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure.  Muchiile raman integre (mai mult ca la gipsurile dure) . dificultati in fularea lor in amprenta . AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag .  Timpul de priza = 3 ore . au fost utilizate atinci cand nu aparusera alte materiale.

Amprentele se conditioneaza (igienizare.. SPENTZ (FeS.  Fidelitatea.1-1.  Electrodepunerea 10-12 ore .5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare rezultand calitatile modelului de lucru .  Pulverizarea amprentei cu viteza si doua guri de intrare . model de lucru la coroana stantata (patrice) . Se pulverizeaza toate amprenele siliconice. Bi. ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model. rezistenta la abraziune este mica in special in etapa de adaptare a pieselor protetice.  Dezinfectie . cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) . .  Stratul electrodepus .  Stabilitatea volumetrica buna :0.R. comparativ cu cele din gips dur (Moldano). H. rasini metaloplast) rezultand un model de lucru cu proprietati mecanice crescute.R. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta) Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC. Temperatura de lichefiere:180º C .  Incalzire usoara pentru a evita solidificarea brusca a materialului pulverizat .in interiorul ei se pulverizeaza metalul lichefiat din butelii in grosime de 0. Dezavantaje : Proprietati inferioare modelului galvanic.. uscare.. duritatea bune . 3. gipsuri sintetice.  Uscare . solidificarea 140º C.  Toxicitatea este inferioara solutiilor electrolitice (vezi model galvanic) .  Grosimea stratului 0.  Rezistenta la abraziune mai mare ca cea a gipsurilor dure .  In amprenta pulverizata se aplica materialul de completare :gipsuri dure. dezinfectie.5-1 mm. 4.  se obtin datorita electrodepunerii cationilor de Cu. turnarea placilor protetice. incalzire) . Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala.intervalul de topire :110-120ºC . Ag sau ni ca urmare a disociatiei electrolitice acide sau bazica ce se produce in baile galvanice. Zn) . Zn.5 2. Avantaje :  Tehnica de lucru mai simpla . Conditii de lucru :  Temperatura mediului ambiant 22-37ºC . Pb) .I. intervalul de topire:96-102º C . superdure. MATERIALELE TERMOPLASTICE Tehnica de lucru :  Igienizare . ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb.2% .  Incalzirea buteliei . NU SE PULVERIZEAZA AMPRENTELE LUATE CU H.5 mm.MODELUL GALVANIC:  procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru . Sn.

prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de lectricitate sau aplicarea solutiei coloidale ale metalelor electrodepuse (Cu.2-0.  sulfatul de cupru disociaza . stabila. compozitie simpla .  Cianura de potasiu 40g .  se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa. 4) electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore . Tehnica de lucru . 2) legarea amprentei la electrodul negativ al baii .  Contractie 0. Avantaje :  Fidelitate crescuta .  2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem(Ni.6 Instrumentar :  Baie galvanica din material plastic/sticla . Formula Derman  Sulfat de cupru 156g .  Stabilitate volumetrica.  Carbonat de potasiu 4g . Fe) .  Acid sulfuric 42g . Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica. 3) conectare la curent tensiune si intensitate scazuta. tehnologia metalo-ceramica. Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. coroane partiale. Ag).se aplica amprenta . in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips. Cu. 5) control.8-6 V si 6-10mA . .  Apa distilata 600ml.  solutia electrolitica este pura.  se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru . buna conducatoare electrica. examinare . Conditionarea amprentei.  cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru . la catod. Alta formula :  Cianura de argint 30g . Ag. duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite .  in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2. se toarna materialul de completare Indicatii : Inlay. metalo-compozita. coroane ecuatoriale.  Hidroxid de potasiu 3 g Capacitatea de dispersie este foarte mare si sunt foarte toxice.3%. 1) amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice . 6) daca e bine. rasini) . Solutii pe baza de pirofosfat de cupru cu capacitate dedispersie mare Solutii pe baza de cianuri cu capacitate de dispersie foarte bune.

Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina. CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati :  Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont . nu exista riscul de fisurare. are culoare bruna. Parafina :  Hidrocarbura cu numar crescut de atomi . animale.  Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire .  Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice. CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte. Ceruri animale : cu utilizari restranse Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. cu utilizari restranse. minerale. nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model . Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) .  Intervalul de topire :60ºC.  Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala .1 MATERIALE DENTARE – CURS 11 MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice.  Dupa racire sa prezinte o faza rigida.  Stabilitatea fizico-chimica .  Se obtine prin distilarea titeiului . rezulta un amestec omogen. cerezina. Ceara de albine : UV  Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba.  Intervalul de topire :47-71ºC . . Compozitie : 1.  La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) . Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC.  Sa nu aiba efect toxic local . proprietati esentiale pentru obtinerea piesei protetice exacte  Sa arda fara reziduuri(cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului. sa nu se combine cu materialele pentru modele (pentru a se indeparta usor) . ozecherita. 2. vegetale) obtinute prin topire/racire .

(I.  Intervalul de topire influenteaza plasticitatea. CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi.  Are culoare verde-cenusie . SANDARACK.T.  Hidrocarbura liniara/ciclica purificata.  Intervalul de topire :6-90ºC. are culoare bruna. Ceara Carnauba :  Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor .T. purificare   Galbena cerezina (incolora)  Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) . duritatea .Ceruri polietenice .2 Ozecherita :  Se obtine din depozitul de titei . Cerezina :  Se obtine din distilarea titeiului brut . Ceara Montana :  Se obtine din lignit. casanta . .  Intervalul de topire :60º C . este prezenta in compozitia cerurilor tari.=100-150ºC) Ceruri parafinice 2. DAMMAR SACAZ .Ceruri polioxietenice(I. CERURI SINTETICE Au utilizari limitate 1. plante. Ceara Candelila  Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee)  Influenteaza topirea=68-75ºC .= 37-63ºC) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci.  Este dura. Rigida . plasticitatea amestecului .  Casanta .

CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari .  Dura.  Dura. laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung.  In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu I.  Batoane pentru model corpuri de punte.Ceara pentru macheta protezei acrilice  roz. Compozitie : Ceara tare : Ceara de albine 50p .8 . Proprietati :  Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala .  Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor .  Sa fie eliminata cu usurinta din tipar .  Intra in compozitia cerurilor pentru lipit.  Adera . cofrare.  Intervalul de topire=300ºC.  Sa nu se combine/coloreze model/tipar. pentru a conferi rezistenta.  Indiguire. COPALUL :  Se obtine din fosile .  Confectionarea bordurilor de ocluzie. .T = 43ºC .3 COLOFONIUL :  Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei . Cinabru 5p(colorant) Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Carnauba Are Ceara de Albine 75p . Ceara Carnauba 25p . casanta . Oleum susan 5p(dizolvare) .17/lat.  se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece). 1. Indicatii :  Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale . Terebentina 15p(plastifiant) .  Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali . galbena.

blocuri/placute. Ceara Ivoire  Pentru coroane acrilice . Permit o excelenta individualizare a modelajului. Compozitie :  Ceara de albine 55p . sisteme retentive) Aderenta.  Ceara Carnauba 10p . Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete. Compozitie:  Ceara de albine 55p.  Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. 3.  Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37ºC) . corpului de punte.4 2. nedeformabila. Tare/moale.  Cerezina 20p .  Parafina 35p. Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi . conectori.  Ceara Carnauba 10p .  Alb-galben. . Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale . cresc valorile contractiei. macheta puntii din elemente unite. dura datorita elementelor componente. Sub forma de batoane. Macheta coroanei acrilice.  Ceara Carnauba 30p . Indicatii : Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte . Compozitie :  Ceara de albine10p .  Ceara Damar 10p . tipica dentinei .  Parafina 33p .  Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii.  Parafina 30p . 4.  Coloranti Indicatii :  Modelare macheta coroanei.

5
Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi, conectori, crosete, plase pentru sei. Ceara topita se introduce in seringa, plasate in tipare, racire.

MASE PLASTICE Utilizate sub forma de :  Rasini acrilice simple ;  Mase plastice ;  Rasini fotopolimerizabile Masele plastice : Policlorura de vinil Poliacetat de vinil Polistiren. Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei scheletate :baza, crosete, sisteme retentive, conectori, sisteme speciale=culise ; macheta prefabricata pentru corpul de punte, coroane provizorii, cape de protectie, tije pentru canale de turnare, macheta coroanelor, puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita, metalo-ceramica, punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant ; Ard fara reziduuri ; Confera scaderea contractiei; Ergonomice; Pot fi asociate cu ceruri. RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC; PALDISCK LG. Caracteristici :  Se contracta dupa polimerizare mai putin ;  Nu dau reziduuri dupa ardere ;  Precizie mare in modelaj ;  2 consistente:vascoasa/pastoasa, fluida;  Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung ;  Arderea fara spargerea tiparului ;  Livrare sistem monocomponent;  Sunt transparente;  Timp de manipulare nelimitat;  Timp de intarire :1,5 minute.

Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta diferita. K1 rasina fluida – de precizie ; K2 – vascoasa.

6
Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER- cul. Rosie; LUSTROL – cul. Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont; Se aplica rasina K1 , se realizeaza o modelare primara , apoi K2. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1,5 minute (DENTACOLOR, TRANSLUX). Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara, rezultand machete de mare precizie. Se ambaleaza prin metode uzuale, obtinandu-se tiparul. Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane); pozitionarea implantelor ; radierea implantelor.

SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare. 1. Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. Se prezinta sub forma de :  Macroperle(macroretentii) : 0,2-0,4 mm ;BREDENT, ASTAR ;  Microperle – IVOCLAR – 200-300; Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga. 2. Cristale calcinabile un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ; 3. Butoni +Anse utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte. Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur. 4. Solzi de peste se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara) 5.Plase ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica).

1

MATERIALE DENTARE – CURS 12 MATERIALE PENTRU TIPARE
Tiparul - reprezinta o piesa intermediara necesara obtinerii protezelor dentare. Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare  A. dupa scopul utilizarii P. acrilice Mase de ambalat pentru: Aliaje nobile Aliaje inoxidabile Pentru Lipit B. chimic Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati Proprietati  Plasticitatea – proprietatea ce permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de marimea particulelor, consistenta amestecului si proportia P/L;  Fidelitatea – redarea cu exactitate a detaliilor machetei pentru obtinerea unei piese protetice precise.  Instabilitatea volumetrica – masa de ambalat sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat;  Stabilitatea chimico-mecano-termica: Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul din care se toarna protezele; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune egala cu presiunea de inaintare in tipar (PASCAL); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge. Proprietati specifice  Rezistente la socul termic

7500 C – aliaje nobile; 10000 C - aliaje inoxidabile

   

Rezistenta Mecanica = 850N/mm 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate pt. eliminarea gazelor din tipar Dilatarea termica a masei de ambalat = coeficientul de contractie al aliajului la racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent)

 Mixta.Dilatarea higroscopica in contact cu apa provenita din orice sursa in momentul prizei.  M. KCl.8%.2 Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat Macheta din ceara se contracta in medie 0. 2.21.5% linear. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale.  Proportia lichid / pulbere . Imersia in timpul prizei initiale – se dilata mai mult decat daca este introdusa mai devreme.  Cu val. Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare. celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza. imersia tiparului in apa si etapele de pre si incalzire. Temperatura are efect asupra masei refractare (CUART). fine Dilatare higroscopica  Masa de umplutura – NaCl.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. aliajul dupa solidificare se contracta cu 1. aliajele nobile au ca liant  hemihidratul CaSO 4  Raportul CaSO 4 /SiO 2  (CaSO 4 )  Dilatare higroscopica   rezistenta mecanica a M. cu cristobalit  Dilatare termica   Dimensiunea particulelor (SiO 2 ) f. DILATAREA TOTALA: 1. SiCl Dilatare termica a ghipsurilor  Vechimea maselor de ambalat (2-3)  Dilatare higroscopica si  dilatare termica  Spatularea   dilatarea higroscopica  Cantitatea de apa  Dilatare higroscopica-pana la un punct maxim -punct critic nu-Dilatare aditionala I. A. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (hemihidrate CaSO 4 ) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare:  Verticala  Orizontala. A. . 3. valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare (de dilatarea de priza). fara val. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. Si masele de ambalat se dilata in momentul prizei. aliajele nobile).lichid Dilatarea higroscopica Pulbere cu ghips  Dilatare termica Masele de ambalat pt. Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat  Timpul de imersie pentru dilatarea higroscopica – se imerseaza imediat dupa ambalare.

Clasice VIDERIT Moderne BEGORAL Cor. Se recomanda incalzirea lenta a tiparului.creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termo-chimica a tiparului 5. datorita granulatiei fine a maselor de ambalat. . comp.. KCl. Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1.. ) OCELA TANCOVEST Ti .3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. fara a depasi 750ºC. Agenti reducatori pulberi C. valoarea dilatarii se mareste cu cresterea temperaturii – atat la 400ºC cat si la 700ºC au loc contractii ale hemihidratului care compenseaza dilatarile initiale (pierderea apei). MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS . 4. KSO 4 . La 15000 C Luster si pentru aliaje inox. lipirea elem. Proprietati: 1. Compozitia chimica 1. Liant .Cu.deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Denumiri comerciale: VITADUR VIROPLUS P.. 2. 3. Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu.2-1. SPEED pt.. Plasticitatea si fidelitatea: sunt foarte bune. P. Sunt indicate pentru turnarea aliajelor nobile Au.ghips dur 25-40% 3. (pt. LiCl. 4. Coloranti Fenomene fizice: CaSO 4 sufera dilatarea de priza 0. II. P.-punti clasice. Wipla) VIDELIT AUROPLUS Au(Incr. Cor. Acid Boric. Agenti de modificare NaCl. S. Ag. refractara este cristobalit. Pd cu intervalele de (10001100ºC).S.1% prin incalzire la 100ºC.3 b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale DUROTHERM Clasice EXPANSIT au ca liant gipsul dur DEGUVEST Moderne CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) au in compozitie ghips dur ca liant LUSTER CAST (Keer)) Comp.Punti. Fenomenele de dilatare/contractie sunt controlate prin agentii de modificare (care maresc DILATAREA TERMICA).

Sunt inclinat sa cred ca masele de ambalat ale viitorului vor fi cele pe baza de fosfati. Indicatii: 1. 3. oxid de magneziu.1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice.1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate. stelitele (Cr-Co). Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina. universala . aliajele pentru metalo-ceramica. aliajele inoxidabile. solutie acida (HCl). Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1. Componenta refractara(80%) 2. Masa de umplutura 4.!!!!!!!!!!! Gel silice in prezenta temp. 2.1% CERAMIGOLD(FRANCONIA) Au-Pt – M. oxid de crom.Regenerarea liantului NH 4 H 2 PO 4 +MgO+5H 2 O  NH 4 MgPO 4 +6H 2 O 2. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile. Compozitia chimica: 1. C. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Forma de prezentare: P/L . 2. Liantul 3. nu cele pe baza de ghips”.Dilatarea de priza = 3.solutii coloidale de SiO 2 / . NU CONTIN GHIPS.Reactia de priza NH 4 H 2 PO4+ H 2 O H 3 PO 4 + NH 4 OH MgHPO 4 + H 2 O H 3 PO 4 +MgO Proprietati: 1. oxid de magneziu Reactii chimice: 1. A. III.8-2.2-3. In 1963 Kinner afirma: „Avantajul major al acestor mase de ambalat este ca prezinta cea mai mica sansa de contaminare a aliajului de aur in timpul turnarii. oxid de zinc. Coloranti cristobalit carborundum fosfat de amoniu.  cristobalit Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM . 3.4 THERMOVEST (KERR)= M.

2. Reactia chimica 1.5 Compozitia chimica: 1. MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii.  Prepararea la vacuum-malaxor. Rezistenta mecanica  (1400015000 C) Proprietati/ Indicatii: 1. -dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare. exoterma  CIMENT. Acidul ortosilicic 3. Recomandari practice:  Masa de ambalat – ermetic inchisa. Silicati de sodiu.  Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant. Coloranti. Saruri de Cu.  Agitarea pulberii inaintea amestecului.  GEL H2O  HCl cristobalit. Ti 4. Turnarea modelului duplicat. de etil 3. . Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata. Silicatul de etil 2. Componenta refractara 2. cuart acid ortosilicic (SOL)  acid polisilicic (SOL COL.) Cuart/ cristobalit deshidratare R.  Utilizarea maselor de mabalat specifice aliajului respectiv.

Pot sa fie: A. Materiale nemetalice pentru proteze acrilice: Sunt materiale organice ce pot intra in constructia protezelor. In 1873 sunt sintetizate primele rasini acrilice din mase plastice (Caspary si Tollens).1 MATERIALE DENTARE CURS 13 Clasificarea materialelor pentru proteze I. MATERIALE NEMETALICE: 1. MATERIALE METALICE: 1.RASINI VINILICE. poliamidice si cele carboxilice. E. Dintre acestea primele patru tipuri de rasini. D. Cr-Co. In schimb. Intre anii 1924 si 1930 existau rasini acrilice mai putin rafinate . RASINI ACRILICE. C. Materiale nemetalice organice (rasini). B. Materiale metalice nobile. datorita dezavantajelor rezultate atat din proprietatile lor cat si din tehnologia complicata. totusi cele mai folosite sunt rasinile epoxidice. in forma de pasta vascoasa. 1. b) rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite . baza Cu (bronzuri). sunt putin utilizate in tehnologia protezei acrilice. c) sistem pulbere/lichidautopolimerizabile termopolimerizabile. rasini compozite). in amestec cu alte rasini sau cu componente anorganice (datorita adezivitatii foarte mari). RASINI POLIAMIDICE . . Pd).RASINI EPOXIDICE . Materiale metalice turnate inoxidabile :Cr-Ni. Denumiri comerciale : Denumirea comerciala a rasinilor acrilice este POLIMETIL-METACRILAT-ACRILIC (PMMA) Forme de prezentare : a) rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite . I. rasinile epoxidice sunt foarte toxice (BIS-GMA este de natura epoxidica). iar astazi exista 7 forme variate de rasini acrilice. 2. RASINI POLICARBOXILICE . 2. Scurt istoric : In 1843 s-a descoperit acidul metacrilic . RASINI ACRILICE Sunt derivati ai acidului metacrilic. 3. Materiale metalice seminobile (Ag. Materiale nemetalice anorganice (mase ceramice. Rasinile vinilice. II. epoxidice.

 pigmenti sau coloranti si fibre de culoare rosie pentru imitarea vascularizatiei gingivale(pentru gingie) . miros aromat. Este insolubil in apa.  acceleratori de polimerizare-la cele autopolimerizabile :dimetil-fosfotoluidina. b) Rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite . cloroform. cape de acetat. Devin plastice sub actiunea caldurii si pot fi modelate in functie de campul protetic .8ºC-a nu se depasi !!!!!!!! -Pentru a nu polimeriza instantaneu se adauga :  inhibitori de polimerizare :hidrochinona si rezorcina. folositi pentru nuantari cromatice (la acrilatele albe).Pot avea culori diferite:roz.  Coroane acrilice (rasina acrilica de culoare alba) . Lichidul : -Este monomerul metacrilatului de metil. Pulberea : Se obtine din emulsii sau suspensii de monomer prin fierbere (polimerizare). Au calitati superioare celor autopolimerizabile instantaneu sau dupa termopolimerizare . Densitatea lichidului = 0. -Prezinta o contractie mare de polimerizare. fapt pentru care se amesteca cu pudra care scade contractia.2 a) Rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite . -Are actiune antiseptica-bactericida si dizolvanta. Sunt folosite pentru protezari imediate si proteze (mai rar). Contine :  un catalizator pentru reactia de polimerizare : peroxid de benzoil. tetraclorura de carbon). Sunt livrate sub forma semirigida . instabil chimic (polimerizeaza instantaneu) . Este incolor.  plastifianti. fatete acrilice . solubil in solventi organici (acetona. . pentru impiedicarea polimerizarii instantanee la lumina .  opacifiant. Polimerizeaza la o temperatura de 65-75ºC. -Punct de fierbere-103. c) Rasini acrilice autopolimerizabile si termopolimerizabile RASINI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE Indicatii :  Fatete acrilice. care fac rasinile mai usor prelucrabile si adaptabile .  in flacoane separate oxizi de crom sau de fier. alb. incolor. coroane acrilice. Forma de prezentare : sistem pulbere/lichid. rezultand particule fine de polimer. Sunt livrate sub 2 forme : placi. ce modifica transparenta rasinii . se pastreaza in flacoane de culoare inchisa. Se prezinta sub forme finite : dinti artificiali.  baza protezelor (rasina acrilica de culoare roz sau transparenta) Polimerizarea acestor rasini are loc sub actiunea caldurii umede sau uscate.950g/cmc.

BIODENT (pentru coroane si punti. ROMACRIL.3 Lant macromolecular. Prepararea se face prin 2 metode : a) tehnica saturarii progresive : -dozare empirica. faza a 3-a. Aceasta activare este realizata de catalizatorii din pulbere sau de catre acceleratorii de polimerizare ce vor infrange efectul inhibitor al hidrochinonei si pirogalolului. -cantitate mare de monomer rezidual b) predozare : -cantitati exacte in capsule speciale.R.COOCH 3 CH 2 2. are ca urmare reatia : CH 2 1 CH 2 =C-COOCH 3 CH 3   CH 3 -C. Atacul catalizatorului. dinti si coroane :SUPERPONT(SPOFA). Dozare si preparare: Dozare: se face prin 2 metode: a) volumetrica-in proportia stabilita de fabrica P/L=2/1 . -preparare mecanica la vibratoare speciale. pentru a fi folosita la captusiri. In urma punerii in contact se declanseaza reactia de polimerizare.  Acrilate roz pentru baza protezelor:SUPERACRIL. b) cu dozatoare speciale-cilindri gradati. sticla sau chiar mase plastice. 5/2 . pasta devine semifluida. Reactii chimice : Are loc o reactie de polimerizare . firma D3). 3/1 . pasta este vascoasa. de stagnare sau de incetinire. rezulta in prima faza o pasta friabila. este aderenta. iar viteza ei este proportionala cu legarea (cuplarea )merilor activati. Reactii fizico-chimice: Reactii fizice: In urma contactului pulbere/lichid. (faza de coca nelipicioasa). PALADON 65. se trage in fire. neaderenta. etc.PYROPLAST. COLORSTAT-acrilate polimerizate sub actiunea caldurii uscate. curge. Aceasta reactie de polimerizare este o reactie exoterma cu 3 faze :  faza 1 corespunde primei faze fizice si consta in activarea dublei legaturi a monomerului. rezultand un monomer activat epuizat (consumat).3 Denumiri comerciale :  Acrilate albe pentru fatete. de condensare liniara a merilor. S. In faza a 3-a. Prepararea : pulberea si lichidul se pun in recipiente din ceramica. PALAFERM(KULTZER). STELON. cu aspect de zahar umezit (se produce o dizolvare a granulelor de pulbere sub actiunea lichidului. . este o reactie partiala). modelabila si optima ca si consistenta pentru a fi introdusa in tipare. corespunde polimerizarii. In faza a 2-a. PALLAPONT. 1/1 . in care valentele libere ale lantului macromolecular se inchid. compus care atrage alti monomeri faza a 2-a. peroxidul de benzoil. LUXOR(ISRAEL). in urma careia rezulta lanturi macromoleculare de polimeri (PMMA). sau de crestere este intensa si corespunde farmarii lantului macromolecular.

Proprietatile rasinilor acrilice termopolimerizabile :  stabilitate volumetrica : rasinile acrilice se contracta. stabilitatea coloristica : acrilatele isi modifica culoarea in timp datorita structurii lor microporoase. Cutia mai contine : diagrama de amestec . sunt biofobe si alergice. impreuna cu cea volumetrica. rezistenta mecanica : la presiune. cheia de culori . datorita structurii poroase. pana la 2. pulpotoxic. rupere este mica. Rezistenta mecanica poate fi imbunatatita prin adaugarea de fibre de sticla. prin infiltrari lichidiene sau coloranti. care se dilata prin imbibare cu apa. in laborator. de suportul rigid : model sau tipar. Se recomanda sa fie tinute in mediu apos pentru a evita modificarile. punti) .8%-contractie liniara .     . Diabeticii.5-2. prezentand o mare valoare de contractie :1. cloroform. chimic :acrilatele sunt solubile un solventi organici si insolubile in apa.4 Rasinile acrilice termopolimerizabile pentru dinti Forma de prezentare : pulbere+lichid Pulberea are culori diferite si este conservata in flacoane cu numere variabile (7-Spofa.Culoarea acrilatelor mai poate fi modificata de expunerea la ultraviolete sau la noxe toxice pe baza de solventi organici : toluen. flacoane cu coloranti pentru efecte cromatice diferite Indicatii :  confectionarea fatetelor acrilice (coroane. placi metalice si prin respectarea proportiei pulbere/lichid si a regimului termic de polimerizare (acrilatele polimerizate industrial sunt superioare celor polimerizate in laborator sau cabinet).  dinti din acrilat (proteze partiale si totale) Aceste rasini acrilice pot fi polimerizate : dozatoare.5%. iritant asupra mucoaselor. Rezistenta mecanica este mai mare la acrilatele termopolimerizabile si mult mai mica la acrilatele autopolimerizabile. prin corpii cetonici in cantitate mare ce ii au in organism. Aceasta contractie lineara este diminuata. produc modificari coloristice ale rasinilor acrilice albe sau roze. biologic :rasinile acrilice au efect toxic. 20-30 flacoane la Biodent) .  coroane fizionomice acrilice. regimul de polimerizare incorect. industrial si au caracteristici superioare . Polimerizarile incorecte. compensand valorile mici de contractie. nerespectarea proportiei pulbere/lichid determina deficiente.

-rebazarea protezelor. Rasini acrilice autopolimerizabile pentru coroane si dinti-vezi indicatii rasini acrilice simple pentru obturatii coronare . respectarea proportiei pulbere/lichid dupa indicatiile fabricantului .5 RASINI ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Forma de prezentare : pulbere+lichid. Acum aceste acrilate sunt foarte utilizate atat in cabinet cat si in laborator. pentru a nu patrunde rasina acrilica in structura tiparului si apa din tipar sa nu afecteze rasina acrilica .Acestea actioneaza asupra inhibitorului de polimerizare.  fizic : aceste rasini arilice au o structura poroasa. protezele finite trebuie sa fie conservate in mediu apos. care determina o virare a culorii spre galben. prelucrarea se face evitandu-se incalzirea bazei seilor protezelor pentru ca altfel se produc modificari .  modificarea coloristica : se produce si datorita acceleratorilor de polimerizare (dimetilparatoluidina). chiuveta se introduce in prese mecanice sau hidraulice pentru 3060 minute. Indicatii : -pentru dinti-acrilate albe . . baza protezelor era realizata din cauciuc vulcanizat. In anii ’40. Proprietatile rasinilor acrilice autopolimerizabile :  rezistenta mecanica : este inferioara rasinilor acrilice termopolimerizabile . galben. roz. care se infiltreaza usor si in consecinta isi modifica foarte repede culoarea . INDICATII PRACTICE LA RASINILE ACRILICE CLASICE        izolarea riguroasa a tiparelor : se dau 2-3 straturi de substanta izolanta. cand acrilatuleste sub forma de pasta modelabila (coca nelipicioasa) . anterior polimerizarii. introducerea acrilatului sa se faca in faza fizico-chimica (a treia). reactie care are loc datorita activatorului de polimerizare continut in lichid : dimetil-paratoluidina si a catalizatorului :peroxidul de benzoil. -pentru proteze. Rasini acrilice autopolimerizabile pentru proteze : -reparatii de proteze . dupa dezambalare. Vasul de polimerizat este introdus intr-un ring metalic. Pulberea poate avea culori diferite :alb.  biologic : au efect iritant mai mare decat cele termopolimerizabile. respectarea regimului termic de polimerizare . datorita cantitatii mai mare de monomer rezidual si aefectului toxic al acestuia . Chimic :aceste rasini polimerizeaza la temperatura mediului ambiant (« polimerizare la rece »).

sa prezinte o faza plastica initiala scurta si o faza plastica secundara mai lunga . LUTEMOLL. sa nu modifice proprietatile mecanice si chimice ale polimerului . rezultand o solutie aromatica sau alcoolica a monomerului. Proprietati ideale-plastifianti: 1. MOLLOPLAST. SIMPA. PYROPLAST (IVOCLAR)=acrilat termopolimerizabil sub actiunea caldurii uscate.. Lichidul: are in compozitie o cantitate de plastifianti. Cristalizeaza la temperatura de 50ºC. 2. sa fie netoxic pentru tesuturile parodontale si mucozale. fara a migra la suprafata. DICREZOLFTALAT. S. In anii ’60. care se realizeaza pe o placuta de ceramica ce se incalzeste la 50ºC. . Denumiri comerciale: plastifianti: DIBUTILFTALAT.  creste alveolare cu exostoze.Plastifiantii de regula sunt introdusi in monomer. pulberi: FLEX BASE.Acrilate moderne . rezultand un acrilat elastic folosit in anii’70. adaugat la Superacryl (Clinica din Bucuresti).Desavarsirea polimerizarii are loc la 140ºC. Toate aceste particularitati morfologice creeaza dificultati in adaptarea si purtarea protezelor totale.6 ACRILATE ELASTICE Sunt : 1. s-au pus la dispozitie acrilatele elastice. ACRILATE MODERNE Indicatii : Sunt utilizate in obtinerea coroanelor acrilice.Este un acrilat care se va aplica direct pe bont. SALOL=derivat fenolic al acidului salicilic.  creste alveolare lamelare. 2. SOFT-LINE.Acrilate elastice. VERNO-LINE. PERLIGON. sa nu se combine (sa fie compatibil) cu polimerul. R. Forma de prezentare: pulbere+lichid. DIACRILFTALAT.A. prin modelarea directa pe bont. care au o stare plastica prelungita. Din categoria aceasta fac parte si acrilatele care se introduc in tipar (se toarna) in stare semifluida.R.Aceasta stare se datoreaza adaugirii unor plastifianti in compozitia rasinilor clasice (la polimer si monomer). ACRILATE ELASTICE Situatii clinice deosebite au impus aparitia acrilatelor elastice : campurile protetice nefavorabile cu :  creste alveolare negative .  creste alveolare intens atrofiate.S.+plastifianti determina cresterea fazei plastice. SOFT-ORYL. Aceasta cristalizare este favorizata in momentul prepararii. Denumiri comerciale: acrilate semifluide:PORIT(GETZ). REZICAST/REZILIT. 3. timp de 10 minute. 4. dintilor. sunt esteri alcolici sau esteri aromatici ai polimetil metacrilatului (PMMA).

SOFT LINE.Protezele captusite cu acrilat se numesc « proteze cu sei reziliente ». Dureaza 3-5 minute. dureaza 2-3 minute. care ar putea genera leziuni (decubitusuri). creste lamelare. pentru a contracara efectul traumatic al bazelor sau seilor rigide de pe suportul muco-osos. marind astfel gradul de rezilienta si faciliteaza trasmiterea presiunilor ocluzale la suportul osos. Au timp scurt de lucru. 4. Acrilatele elastice pot fi:  Termopolimerizabile  Autopolimerizabile: sunt cele mai recomandate pentru polimerizare si sunt usor de manevrat.  In confectionarea protezelor chirurgicale cu obturator  In protezarea imediata pentru captusirea protezelor imediate.  In edentatiile clasa I Kennedy (biterminale) si clasa a-II-a Kennedy (uniterminala). tuberculi piriformi. Denumiri comerciale : Acrilate elastice : pulbere+lichid : SOFT ORYL. Acrilate elastice. Acum acrilatul este modelabil. Faza granuloasa (de imbatranire) acrilatul isi pierde elasticitatea. . proteze sau tipar. Etape fizico-chimice: In urma prepararii pastei au loc urmatoarele etape: 1. torus palatin. tuberozitati. devine semirigid. are efect modelator si determina scurtarea timpului de vindecare.  La captusirea seilor protezelor scheletate pentru egalizarea rezilientei parodontale (pentru anularea efectului de basculare) . exostoze.  Ele pot fi aplicate in zonele dureroase: papile. FLEXBASSE.7 Dozarea si prepararea : Dozarea: cu dozatoare pentru pulbere si lichid. Faza plastica secundara : are o durata de 6-24 luni. Faza plastica activa : ideala pentru aplicarea pastei acrilice in proteze sau in amprente. Tehnologia de lucru : Se aplica la nivelul seilor sau bazelor protezelor pentru a contracara efectul traumatic al bazelor protezelor . atat la protezele acrilice car si la cele scheletate.f 3. VERNO SOFT. rasini acrilice+siliconi: SIMPA (Kettenbach). MOLLOPLAST (Detax). 5. In aceasta etapa se contraindica manevre de preparare sau modelare. 2. cu particularitati morfologice : creste negative. sticla sau din material plastic. Indicatiile acrilatelor elastice :  Pentru captusirea elastica a protezelor totale si partiale. aplicabila in amprente. Prepararea: se face in godeuri din ceramica. reproduce cu exactitate detaliile campului protetic.  La captusirea protezelor partiale si totale aplicate pe campuri protetice intens resorbite. creste intens atrofiate. Proportia pulbere/lichid=1. se desprinde de marginile protezei.25/1 sau 1/1. In urma prepararii rezulta o pasta semifluida. Ele se aplica intre bazele protezelor si suportul osos. in functie de calitatile intrinseci ale produsului. Etapa fizica:dureaza 2-3 minute. LUTEMOL. Pasta semifluida se aplica in proteze sau in tipar. Etapa chimica : se formeaza lanturile macromoleculare. corespunde dizolvarii polimerului de catre monomer. Acest mod de actiune este favorabil pe campurile protetice accentuat resorbite.

Obligatoriu inainte de folosire se realizeaza niste lacasuri in sa de 2-3 mm. semirigid. deoarece are o structura spongioasa si se infiltreaza cu resturi alimentare.  procesul de imbatranire este accentuat atunci cand stratul de acrilat elastic este subdimensionat . O alta varianta este utilizarea la nivelulseilor. cand acrilatul elastic se termina marginal in strat gros. generand un miros fetid . grosimea va fi de minim 2( se termina in strat gros) . In acest fel se risca diminuarea rezistentei mecanice a bazei protezelor sau a seilor protetice. Dezavantajele acrilatelor elastice :  sufera o imbatranire precoce in mediile acide .  acrilatul se aplica intr-un lacas creat anterior la nivelul seilor sau bazei protezelor . acrilatul elastic devine granulos.  utilizarea acrilatelor autopolimerizabile este mai favorabila.8  Concluzie Acrilatele elastice nu pot corecta protezele concepute si executate eronat.  la zona de intalnire dintre acrilatul elastic si acrilatul rigid.  se imbiba cu microorganisme. in functie de situatia clinica (gradul de rezilienta al mucoasei) : cand rezilienta este mica. stratul de acrilat trebuie sa fie mare. Recomandari practice:  stratul de acrilat elastic sa fie de 2-3 mm grosime. . etc .  in timp plasticitatea diminua.  grosimea stratului de acrilat elastic va fi stabilita de catre medic. in special cand nu se utilizeaza lacurile adezive.  pentru marirea aderentei se indica utilizarea lacurilor adezive pe proteza . saliva.  isi modifica culoarea. se desprinde cu usurinta de marginile protezelor.

Punctul de topire este sub cele 2 metale. cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru  proprietati mecanice excelente : duritate.  reactioneaza cu acizii rezultand saruri iar in mediu electrolitic disociaza in ioni . . policarboxilice. d) Baza Pd (mai mult Cu. flexibilitate. Proprietatile aliajelor dentare:  la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia mercurului) . aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament.  culoare majoritar alb-argintie (alb-gri). anorganice : masele ceramice rasini compozite( origine mixta) ALIAJELE DENTARE Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr Cr-Co .1 MATERIALE DENTARE . II. Clasificarea aliajelor metalice : I. Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag.S) rasini acrilice simple : vinilice.  bune conducatoare de caldura si electricitate . IV.  au un coeficient specific de densitate =densitate specifica . b) cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) .CURS 14 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale metalice : aliajele : nobile : baza aur. Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza cupru (aliaje pentru antrenament )GAUDENT nemetalice : organice : rasini acrilice simple(R. maleabilitate. Aliaje binare :in faza solida si lichida sunt compatibile Aliaje metalice : solubile unul in altul functie de fabricant. aliaje nobile: a) cu continut crescut de aur(mai mare de 60%) . III.(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) b) Co-Cr (58 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica si 43 pentru proteza partiala scheleatata) . aliaje titan . mai putin Cu). c) Ag-Pd (Cu2+.  au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat . Pd . aliaje nenobile (inoxidabile) : a) Ni-Cr moderne . rezistenta la abraziune. Cu2-) . elasticitate .A. intindere. epoxidice. Ag. poliamidice. Se amesteca in faza lichida si se separa in faza solida.

5 1-14% cupru 1082 8. punti totale. rezistente la coroziune. Aliajele nobile : componente : Aurul :  este moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica). 3) sarma: 0. coroane substitutie)=aliaje platinate. densitatea este mica. modifica culoarea aliajului .    . se modifica culoarea sau apar incluziuni oxidice. Cuprul: influenteaza culoarea. Argint 960.5-atele. 1-1. procesul de fuzionare. DEGULOR  Clasa IV.aliaje dure (coroane.3) : inele ortodontice. Cu.2 Forma de prezentare : 1) banda (0.  sunt rezistente .V. Prelucrarea aliajelor:    la rece: stantarea.5 1-14% platina 1769 21. 0.aliaje extradure (coroane .  Clasa V. confera proprietati mecanice foarte bune.8 10. ORO A1  Clasa III.pentru metalo-ceramica : dure/extradure.8-crosete.2-ligaturi.2-0. MAINGOLD. coroana din 2 bucati . laminarea. incrustatii) . topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate. INLAY GOLD  Clasa II – aliaje medii (coroane. duritate = 50-90U. Pt.4 1-5% Punctul de toipire Densitatea Procentaj(%)     Argintul : confera proprietati mecanice bune . chimic se combina cu sulful si in momentul topirii cu oxigenul. Aliaje nobile :  Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale. Pt. prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala).Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice.  in cavitatea bucala sunt neutre. modifica densitatea.  singur nu poate fu utilizat(in stare pura). punti).4 10-13% paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22.  prelucrare usoara . Iridiu.6-0. se aliaza cu Ag. 2) pastile. ciocanirea.

Paladiul : inlocuieste platina . rezistenta mecanica. Aur-Ag . culoarea si densitatea aliajului . aliajele Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare. confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu. rigiditate. Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14. dupa turnare confera o structura cristalina aliajului .5 0 0-3 3. Iridiul :  creste rezistenta la coroziune.3 75 66.5 8-20 4. principalul element de innobilare al aliajelor . Karataj 24 22 20 18 16 14 Aur pur % 100 91. Staniul = elemente de echilibraj. Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire.1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0. Este un metal pretios dar nu este nobil. Zincul. se obtin turnaturi foarte omogene. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea totala. culoarea . Zincul=creste fluiditatea .(Titrul aurului pur =1000). Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice.(Aurul pur este de 24 karate) Titrul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj. Structura cristalina : Aur-Cu . Aceste aliaje dupa toipire se deznobileaza.5 Zinc % 0-0.3        Platina: rezistenta mecanica la coroziune.6 83. influenteaza punctul de topire. influenteaza punctul de topire.5-20 Cupru % 2-4.5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0. Nobletea unui aliaj se evalueaza prin 2 sisteme : Karatajul si titrul. In schimb. oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil . turnare) Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic.6 58. tenacitate.5 0 1 1-2 Tip A Tip B Tip C Tip D De retinut ca argintul nu este un metal stabil.5 Titrul 1000 916 833 750 666 585 .

la aliajele Ag-Pd (Paliag) se produc modificari coloristice ale fatetei datorita zonei de corodare pe zona metalului. In etapa de solidarizare a pieselor protetice(lipire . Se mai pot proteja cu borax nehidratat care la 741ºC se combina usor cu oxizii metalelor de la suprafata formand o crusta sticloasa s ce se poate indeparta. Acelasi raport va fi folosit si in etapa de topirelipire. . timp de 2-3 minute. timp de 2-3 minute cu racire brusca. este necesar tratamentul termic al turnaturilor. Paladiu. Ele nu se combina cu aliajul. Ag-Pd se dezomogenizeaza . Ag-Pd : 855-900ºC.  exceptional tehnologia protezei scheletate –clasa III . ionomeri.  Rezistenta la temperatura de ardere . cresterea ductilitatii) .  tehnologia puntilor mici si ample din elemente unite sau separate –aliaje clasa III. cu racire brusca. timp de 2-3 minute. In practica. Degucast. Acidul boric : reducere. cu racire brusca .  primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite. timp de 5 minute.  Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal .  Contractia 1. ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati :  Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice .IV . a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii Aur: 700-750ºC. Paladiu-Argint. Turnarea aliajelor nobile Centrifuge : de mana pana la cele automate. clasa II-916o%aur) .aliajele clasa III.6% . Platina. argon. coroane partiale. In etapa de turnare aliajele nobile sunt protejate pentru evitarea formarii oxizilor metalici si a incluziunilor oxizilor in structura (cupru. daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) . cu efect antioxidant. Gazele inerte + boraxul sunt utile in etapa de topire-turnare.4 Indicatii :  incrustatii. Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC. timp de 15-30 minute. Pentru reomogenizarea turnaturilor si cresterea proprietatilor mecano-fizice se indica tratamentul termic(indicate de fabricant). Protectia se realizeaza ideal cu gazele inerte . coroane totale (clasa I. Se indica protectia la aliajele :Aur. b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºc. clasa IV. argint). cripton. heliu aplicate ca o perdea de protectie in momentul turnarii. Gazele inerte sunt livrate ideal cu aparatelede turnat moderne tip Castomat. c) DURIFICAREA : intre 370-435ºC. Castelini. cu racire lenta. Silicea: dizolvare. cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii.obtinerea puntilor prin metoda clasica) se va folosi borax/mangan =2/1.

Elemente rare. la tractiune buna . indiu. 3. Aur-Pt. Paladiu :40% . Caracteristici :  Prêt de cost scazut .  Modul de elasticitate crescut fata de Aur-Platina .  Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) . Caracteristici :  Proprietati mecanice bune . prelucrare.  Rezistenta la ardere buna(nu se deformeaza) . se deformeaza in timpul arderii . .5      Sa permita adeziunea maselor ceramice .  Densitate crescuta. 1. Aliaje nobile Pd-Ag Paladiu :50-60% . Platina : 5-11% . Limita de remanenta crescuta.  Alternativa ideala la aliajele Ag-Pd. argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii)  Au modul de elasticitate mic. staniu.5% . Restul elementelor sunt : argint.  Sunt scumpe. Nu contin argint. Argint :30-45% .  Buna rezistenta la coroziune . Aliaje nobile cu procent crescut de aur Aur : 78-85. 2. Denumiri comerciale : OLYMPIA ECLIPSE. Aliaje Aur-Paladiu Aur :50% . staniu. Elemente : fier. indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici  Denumiri comerciale : JELENKO WILL-CERAM-Y Caracteristici :  Nu contin cupru .  Modul de elasticitate mai mare (datorita paladiului)  Adeziunea la metalo-ceramica nu este buna datorita coeficientului de dilatare termica ce este diferit fata de cel al maselor ceramice.  Rezistenta la coroziune.

ei se pot inlatura. Lot de aur : Ag. . Cupru :15% . .  Unde nu dorim sa umecteze se aplica antidecapant (solutie grafitica)  Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice.  Modul de elasticitate mai mare ca Aur-platina . rigiditatii .  Pentru piese de mica dimensiune (coroane. OPTION .  Modul de elasticitate mic. Galiu :5-10%. fluoruri. lichizi. cu. curgerea crescuta .  Argintil este inhibat prin aplicarea de bondinguri pe baza de aur tip DECK-GOLD. Denumiri comerciale . punti unidentare). ATHENIUM. se topesc greu. Lot de Ag :Ag. Caracteristici :  Duritate crescuta . paste. LOTURILE PENTRU ALIAJELE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice. limita de curgere este mica . carbonat de K.Se contraindica pentru lucrari metalo-ceramice ample. Sn. Caracteristici:  Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica . Prezinta cele mai bune proprietati mecanice pentru tehnologia metalo-ceramica datorita modulului de elasticitate. Aliaje aur-paladiu-argint : paladiu :30% . Zn. Cd. componenta metalica poate fi placata pentru a anihila migrarea ionilor de argint cu solutii coloidale de aur. turnarea dificila . Sn. 4.  Topirea .  Se depune in spatiul capilar numai dupa curatire cu decapanti (borax). acid boric. Cu.Decapantii pot fi pulbere. Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. 5. Argintul determina aparitia oxizilor ce modifica culoarea in gri-verzui. Zn (765-800ºC) . Argint :15% Caracteristici :  Rezistenta buna la coroziune .Decapantii se combina cu oxizii .6    Nu se deformeaza . Aliaje pe baza de paladiu : Pentru a elimina oxizii ce modifica culoarea. Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% .

paladiu :20% .5 grame . Bondon IV (Degussa) Degupal (Degussa) mai contin si paladiu +cupru.7% . inelul coroanei din 2 bucati. cupru :11. Forma de prezentare :  Banda laminata :0.  Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica Back-On. incrustatii) . Zn) Produse comerciale:  Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa). Pt. Paladin (Metalor).  Baza paladiu : Castadur (Pd.10/10 .40 mm (inele ortodontice.  Banda/sarma =LOT (Ag. . Cupru :5% . Cu.1 MATERIALE DENTARE – CURS 15 ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur. coroane partiale.  Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza .  Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale.5% . Compozitia: Clasice:  Argint 65%. abraziune) aur :20% .  Paladiu:25%  Aur :2-15% . Caracteristici :  Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur .  Platina :1-2% Moderne :  Realor :  Degupal :  Bondon :  Poson : cu rol de a ameliora proprietatile mecanice.  Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur . inelul coroanei turnate) . paladiu :79.  Cupru :7-9% .6%. aur.  Placute 7/7.5-3. Sn. indiu-metalo-ceramica) .Argint :30%. 1. Paladiu :57. structura cristalina (rezistenta la indoire. Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur.8% .30-0.argint :39% paladiu :76.

 Tehnologia metalo-ceramica . turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si turnaturi poroase)  In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux)  Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3.  Sensibile in etapa de topire.5-3 mm) .2 Proprietati :  Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur. unele superioare aliajelor Aur-paladiu . Indicatii :  Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice . fosfati . Se contraindica piese de inalta precizie.  Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice :  Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2. . rezultand piese mai confortabile decat Aurplatina .topire :1100ºC .  Modulul de elasticitate.  Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului .  Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC . incrustatii in incrustatii. asemanatoare celor Aur-platina . incrustatii.  Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati. duritatea le indica in tehnologia puntilor .  Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale. incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) .  Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) . De necesitate coroane partiale.  Proprietatile mecanice bune .  Preincalzire.

Sarma.  Crom:18%. siliciu. tungsten . carbon. Microbond . Nemagnetic .  Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala . titan.  Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare se adauga mangan.t. cobalt. molibden. si tantal. Denumiri comerciale : Ticonium .40mm . Cape :0. (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic. Crom : 16% element de innobilare fizicio-chimic . p. mangan. modulul de elasticitate.40mm . abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul . Aluminu : 0. Vironit tehnologia metalo-ceramica Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate). usor prelucrabil .70% maleabilizeaza aliajul. rezistenta la rupere. Ni:8% (“aliaj18-8 »). Alte elemente : beriliu. 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire.30-0. !!!!!!!!!!!!!!! Nichel .=1539ºC.30-0.20-0. Verosoft .  Aliaje Fe-Ni-Cr  Aliaje pe baza de fier  (wipla) Compozitie :  Fe +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) . Remanium CS Ney Q.3 ALIAJELE NENOBILE Baza : A) Ni-Cr B) Cr-Co Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea. A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice :  Aliajele Ni-Cr : : banda :0. responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv) . Verabond. ductilizabil .5% . molibden.

 Coeficientul de contractie :2. Dezavantaje :  Nichelul poate determina reactii alergice . Avantaje :  Proprietati mecanice excelente (duritatea.  Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) . rezistenta mecanica.  Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare . rezistenta la deformare.  Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati .  Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2. duritate . rupere.  Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica . modul de elasticitate scazut . Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea. Siliciul.. abraziune) .15 compensat de masele de ambalat pe baza de fosfati . rezistenta mecanica .3-2.  Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) .  Intervalul de topire :1375-1420ºC . Proprietati:  Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H.4 Cobaltul : Propretati mecanice crescute . modul de elasticitate. se toarna din elemente unite .  Crosetele se fractureaza . efect carcinogenetic .  Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti . tulburari parodontale .  Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom.V. multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit).  Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile .  Prêt de cost mai mic . tratamentul ocluzal. ductilitatea. Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA. . Manganul. nedeformabilitate.  Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) .5% este necompensat de masele de ambalat clasice(sulfati) . este necesara o forta de impingere mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) .influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil . Beriliul : influenteaza intervalul de topire . Beriliul este agent carcinogenetic. siliciul =creste ductilitatea . In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) .  Tehnologia de prelucrare –accesibila . Fluiditatea –solutia lichida . indoire. Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice.

cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei). Tantal/tungsten confera duritate. Sarma :WIPTAM. Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8. Molibden :6-18%-alb-argintie-structura cristalina omogena. Forma de prezentare: 1. curge in tipar . rezistenta la rupere.  Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) . !!!!!!!!!!!!!!1 Aliaje moderne : Bondiloy : Crom :27%. Magneziu :1% . grad de extindere mare.5 Indicatii :  Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) . Cobalt :66. Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard. Virobond. limita de curgere . »memory effect » . antioxidant Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului. Molibden :50%. nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica. Tungsten. prêt de cost scazut. duritate) . Compozitie : Cobalt :5-64%-alb-gri . Proprietati :  Pasivitatea datorita oxidului de crom . proprietati mecanice crescute. densitate=8.8-creste ductilitatea. pasivitate datorita oxidului de crom . Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice . aliajul este mai usor prelucrabil . rigide. arcuri . modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. proprietati mecanice crescute. ortodontice . Aceste aliaje nu contin carbon.9(stabilitate chimica. Aliaje clasice VITALIUM RUBONIT WISIL. 2. Magneziu.  Duritatea. Ca elemente de echilibrare :Vanadiu.  Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur . Tantal. Wolfram.prin laminarea lingoului.5%.(nu se formeaza carburi). Crom :15-30%-alb-densitate=7. Baza: Co-Cr-Mo-Ni. B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure. ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. Aluminiu.1 . BIOSIL Aliaje moderne BONDILOY DENTITAN REMANIUM GC WIROBOND cu buna elasticitate. Siliciu :1%.

.  Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC . fier.  Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita .  Densitatea mica de 4.  Coeficientul de contractie 1.  Dupa turnare.  Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu. carbon.2-8. ALIAJE BAZA TITAN Aliaje:tehnologia protezelor. rezistenta crescuta la rupere. piese confortabile . Sunt aliaje .1% este compensat de masele de ambalat .  Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate .  Este dificil de turnat implanturi . mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati . zirconiu . oxigenul si hidrogenul .5g/cm3 .  WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate. staniu.5 utilizate in tehnologia protezelor . subperiostale.  Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu .  Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul . piese de precizie . oxid de aluminiu. tungsten.V. Proprietati :  Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) .(WIPTAM). capse .  Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2.  Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal. implanturi lama.  Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 .  Densitatea :8. azot. zinc Contin hidrogen. wolfram. Titan pur: implanturi. azotul.  Crosete sarma.4-2. recoacere. foarte confortabile . bare Dolder .6 Proprietati:  Duritatea mare :260-300U.5g/cm3 – piese de mare finete . mai usor de turnat fata de titan. deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) .  Curg mai bine decat Ni-Cr .  In faza de turnare se poate combina cu carbonul. oxigen .  Culise .  Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titanRutil) . surub. recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) . Indicatii:  Baza protezelor scheletate. Compozitie: Se aliaza cu molibden. .  Conductilitatea termica este redusa .

NP G II (USA) OROCAST . ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama .  Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat. se racesc rapid si devin vascoase.  CAD/CAM . Raportul Nichel/Fier=2 .  Mangan :1.4mm.5-10% .  Electroeroziune .  Se pot turna piese protetice cu grosime de 0. nichel. iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell. .  Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr . contin 80% cupru in compozitie OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite.3-0. Proprietati :  Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala. GAUDENT S Compozitia :  Cupru :80% .  Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat .5 ori mai mica decat la aliajlele nobile. Daca procentul de zinc este mai mic de 25 =tombacuri .  Fier :1-2% . Dezavantaje:  Turnaturile se obtine cu dificultate.  Nichel :2-4% . pret de cost crescut.  Conductibilitatea termica este de 2.  Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice . Prezenta fierului expune la coroziune aliajul.7 Tehnica de prelucrare :  Turnare .5g/cm3.  Densitatea =8. cadmiu-dau bronzuri complexe. argint. Denumiri comerciale : GAUDENT S . defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida). ORALIUM . crom. magnaziu. Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metalealuminiu. prin formarea unei pelicule fine de Al 2 O 3  Interval de topire 1025-1050 ºC . .  Aluminu :8.5% .5-2.

culoarea galben-gri nu se modifica.  Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa. mixte) .  Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute . -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta .  Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca . punti (metalice.  Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. . se contraindica depasirea acestei temperaturi . coroane partiale si pentru proteze scheletate.  Dupa turnare. coroane . sub medii de protectie .  Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul . Daca turnatura se face corect.  Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii.  Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru.  Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN . Recomandari practice :  Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 68 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire . turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) .8 Indicatii :  Pentru turnarea RCR (indicatie de electie).

 lingouri :prelucrate la rece/cald.albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura :  cristaline .  la temperaturi medii :1050-1200ºC .  silicatice . keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative. keramin=ceramica portelan = scoica alb sidefie.  tehnologia mixta . MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) :  rezistenta mecanica.  biocompatibilitate cu tesuturile parodontale . b. metalice: aliajele . 2) functie de structura atomica :  oxidice(cele mai indicate) . 5) dupa forma de prezentare :  pulberi (frite) .1 MATERIALE DENTARE CURS 16 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS). la rupere.  stabilitatea coloristica exceptionala . nenobile (inox) .  neoxidice. anorganice: masele ceramice. argint. 3) functie de metoda de ardere :  arsa in vid : cu parametrii cei mai buni . se desprind usor) . nobile (baza aur. baza cupru : aliaje pentru antrenament :Gaudent.  in prezenta oxigenului : cea industriala. Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%). Ni-Cr .culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) . rasini compozite.  la temperaturi joase :850-1050ºC. baza titan . incovoiere f.  pentru dinti artificiali .  mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice).  inerte fizico-chimic . 4) functie de temperatura de ardere :  la temperatura crescute : 1200-1400ºC . Cr-Co .  necristaline. 6)dupa procedeul tehnologic :  arse pe folie metalica . paladiu). (mai putin la tractiune.

Caolin :0. Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% . 3)moderne. .  Ceramica presata(IVOCLAR). dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. pentru izolarea bonturilor « die spacer » . Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza.  Mase pentru zona gingivala . nu chimic  implanturile ceramice (mixte) . dentina. lichid+coloranti. Caolin:50-70%.  Masa pentru smalt 6 flacoane . dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor .  Mase pentru corectarea culorii . cu agentul de cuplare.  Mase ceramice pentru nuantari coloristice .  Flacoane cu diferite lichide :lichid universal.  Pensule de diferite marimi. fatete. smalt .  Glazura 1 flacon .  Ceramica magnezica .  Godeu .  Ceramica turnata(DICOR) . Cuart :15-25% . O trusa BIODENT contine :  Masa ceramica (opac)16 flacoane. Cuart :20-25% . punti mixte :sistem P/L. fac zgomot.2 Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile . nu da fluorescenta. unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect. glucoza.  Masa pentru dentina 16 flacoane . coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). . 3)Moderne :  Aluminoceramica . Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. se desprind usor. smalt.  Masa opac.  coroane.5% 9absent la ceramica moderna . mixte. 1) Prefabricate :se prezinta ca :  dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial .) Portelanul : Feldspat :20-30% .  Diagrama de amestec . Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac. 2) Preparabile :pentru obtinerea coroanelor fizionomice.

CERAMCO . Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM.  dupa ardere confera transluciditate. carbonat de sodiu si potasiu.oxizii metalici  stabilitatea coloristica a masei ceamice arse . reprezinta componenta plastica a maselor ceramice. aur.Se prezinta ca forme alotropice : tridimit. in timpul arderilor se dilata. cobalt. metale rare(tuliu-dispersius) Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) . sodiu(albit). magneziu. contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%. nedeformabil . ramane rigid. titan. MASELE CERAMICE MODERNE     se ard numai in vacuum . Caolinul :  aluminosilicat hidratat de culoare alba. .  fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier. Fondantii :  in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu. mangan-violet) .  maresc masa produsului .culori foarte stabile. BIOBOND . borax. pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu. crom.  este un aluminosilicat de potasiu(ortoza). oxid de aluminiu 19% . argint. Alte elemente : .  scad temperatura de ardere. cu rol de liant . dupa ardere confera luciu. mai putin coroane total fizionomice. in amestec mai putin de 165 oxid de bor.  coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice. cristobalit. potasiu. cuart. calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica. Cuartul :  componenta refractara confera rezistenta mecanica.  prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. VITA IN CERAM ceramica arsa pe model pentru incrustatii. nichel. fatete.  fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere .3 Rolul elementelor componente: Feldspatul:  in masele ceramice au procentul cel mai mare. zirconiu . PERMODENT. carbonat de calciu. indiu.

timp de trei minute .3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute .) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas.2-0. apoi in cavitatea bucala (cervical. in prezenta oxigenului si cu racire lenta. Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare :  inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice. degresare. modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 3040%)pentru a compensa contractia dupa ardere . dentina.  scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac. aplicare sau nu de bonding sau oxidare) . Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC . Etapele arderii :  a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur . « SINTER »=cenusa incandescenta.  racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa.masa grundului se aplica in strat uniform 0. . Etape de ardere in tehnologia mixta :  1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare.G. Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model . se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine.  se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model. proximal)  3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta . temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) . are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor . Rolul fritarii :  scade intervalul de uscare a maselor ceramice .  2)arderea masei dentina + smalt.  previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii . 6-7 minute in vid si racire lenta. arderea are loc in mijlocul cuptorului. ocluzal.4 Ceramica turnata + presata: DICOR(C. Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC. Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa).Poate fi autoglazurare si supraglazurare.  b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC . smalt) .

cele mai translucide . materiale inerte neatacate de agenti chimici . 343 pentru smalt. coroane fizionomice.  sint indicate in special pentru piesele total fizionomice.  porozitatea : dupa ardere poroase. preardere.Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric. tipar. Urmeaza arderea in vid 5 minute.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale. pe baza de calciu).  proprietati chimice . stabile coloristic. Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat. la 1360ºC rezulta miezul ceramic. Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale. magnezica . pentru acrilat .  VITAINCERAM pentru incrustatii. izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru. timp de 1100ºC timp de 4 ore. se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. incovoiere are valori mari . temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare. se toarna ceramica DICOR (este o sticla.K. punti.  biologic :foarte bine tolerate : coroane. rezistenta mica la tractiune. Arderea ceramicilor moderne :  timpul de ardere mult mai lung . .  ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice . implanturi (cele zirconice. rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta.este foarte translucida . model de lucru. Amprenta .42g/cm3 pentru ceramica presata si 2. Proprietatile maselor ceramice :  proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2. Caracteristici:  aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta). comparativ cu 20 U.  proprietati optice :sunt izotrope. contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. Model de lucru.  proprietati mecanice : rezistenta la rupere. vitroceramica) . macheta miezului ceramic. punti fizionomice ceramice.  proprietati termice:nu conduc caldura.95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere. Ceramica turnata DICOR. 380 pentru aliajele Cr-Co .  ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. nici electricitatea.  duritatea : valori crescute :400-460 U. singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric. racire lenta.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase.K.  are loc numai invid . ambalare. arderea la 1120ºC timp de 2 ore .5 Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). Se aplica apoi masele ceramice conventionale.

: topire superficiala a metalului.cele oblice) -transversale-scad frecarea si inlesnesc degajarea aschiei . Ni. M: metal mat.I.p=4-6 bari. ex: aliaje moi depresiuni mari cu unghiuri rotunde.v=130m/s.  SABLAREA : proiectarea unui jet de particule cu dimensiuni diferite cu aer comprimat. netede -intersectate (vezi ant. Prelucrarea prin aschiere Instrumentar: 1. eficienta crescuta degajare caldura moderata. -scad depunerile de placa bacteriana. Tg.1 MATERIALE DENTARE CURS 17 MATERIALE PENTRU PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PIESELOR PROTETICE PRELUCRAREA LUSTRUIREA Consecinte :   elemente ce stau la baza succesului clinic al unei proteze dentare -asimilarea piesei protetice mai rapid. Pulberi necesare sablarii:  cuart (SiO 2 ) -25-250m. dure-vibratii -oblice la deapta f.mat. 1600 H. aliaj. moi. -se reduce fenomenul de coroziune. se inclaveaza in mat. la stanga putin agresive. -aliaje nenobile. Freze carburi Wo. C. rugos.FREZE freze otel 850 H. Co. Mo. V. PRELUCRAEA: inlaturarea neregularitatilor grosiere de pe suprafata piesei protetice Timpi operatori:  curatire sumara a piesei protetice..  corundul (Al 2 O 3 ) (faza ) 25-500 m. pt.  PMM -aliaje nobile -nu apar depresiuni crateriforme -modelare plastica fara lipsa de substanta.V. se obtin prin sinterizare si presare  fracturare Clasificare freze: lame taietoare -dreptemat. supraf. ex: aliaje dure depresiuni mici cu unghiuri ascutite. dupa impact particula se topeste: superficial scade ca volum : total si ramane in supraf. Vn.curat. se indeparteaza masa de ambalat si oxizii metalici. -faza amorfa (particule de nisip). agresive.

din cuart -pt.2 2.5% obtinuta din bauxita -duritate 6.INSTRUMENTE ABRAZIVE actiunea abraziva se bazeaza pe deplasarea unor particule cristaline dure pe supraf.5 Mohs -pe suport de hartie(discuri) -silicat complex(Al. de prelucrat Caracteristici: -forma neregulata -mai dure decat mat. Fe. Mg. de prelucrat -rezistente la impactul cu mat. aliaje nobile  OXIDUL DE ALUMINIU  GRANATUL  PIATRA PONCE  KIESELGUHR-ul  TRIPOLI  CUARTUL -duritate 7 Mohs -pt.5-7. de prelucrat -rezistente la uzura  CORUNDUL -Al 2 O 3 natural -duritate 9 Mohs -s-a inlocuit cu forma sintetica. Co. Mn) -SiO 2 + Al 2 O 3 .duritate 5-6 Mohs agent de lustruire -duritate 6 Mohs -moale lustruire -deriva din pamantul de “diatomee” -duritate 6 Mohs -alc.sablare -hartie abraziva -siliciu+bor -carborundum(CSi) pietre+discuri -duritate 10Mohs pietre+discuri  CARBURILE  DIAMANTUL . se separa greu din minerale -duritate 9 Mohs -alumina pura 99.

proprietatile maerialului ce se prelucreaza mat. Mg -carbonat de Ca -fluorura de Ca  OS SEPIAE  OXIDUL DE CROM pt.B. inox INSTRUMENTE ROTATIVE: perii.presiunea exercitata asupra suprafetei de prelucrat presiuneabrazie N.3 FACTORII CE INFLUENTEAZA EFICIENTA ABRAZIVILOR 1. dimensiunea particulelor de abraziv particule mariabrazie mare 2. viteza de miscare a particulelor abrazive vitezaabrazia LUSTRUIREA: eliminarea celor mai fine asperitati cu obtinerea unor suprafete lucioase v=3000m/s grosimea5m ABRAZIVI  OXIDUL DE FIER(ROSU DE PARIS) -aliaje nobile -pe suport de hartie/panza  CRETA(CARBONATUL DE CALCIU)  CALCARUL VIENEZ -carbonat de Ca si Mg  CENUSA DE OS -80%fosfat de Ca.dimensiunea particulelor particule mai marisanturi 4. fragilabrazare rapida mat. . bumbac. duritatea particulelor abrazive diamantul  piatra ponce+granatulmoi 2. roti de filt. guma.proprietatile mecanice ale abrazivului mat. se sfarmanoi unghiuri ascutiteabrazie 5. forma particulelor abrazive unghiuri ascutiteeficienta  3. presiunea aplicata asupra abrazivului presiune f. mareQefect negativ pt. maleabile+ductile(aurul)curg(nu se degroseaza) FACTORII CE INFLUENTEAZA VITEZA DE ABRAZIE 1. presiunea prea mare determina fracturi ale particulelor abrazive 3. instrumentul taietor 6.

fine -discuri din papura+paste speciale  paste ce contin pulbere de diamant. temp. deci lustrul cu filt+paste+turatii.produc caldura redusa. Rasinile acrilice care polim.moi(aurul)freze cu granulatie fina Prelustruirea piatra ponce+filt/perii din par natural paste Lustruirea paste speciale de lustruit+perii din material textil. -peste aceasta temp rasina se contamineaza cu abraziv si se inmoaie -frecvent se utilizeaza ceara+pastele.5-3A PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MATERIALELOR PLASTICE -filt+creta flotanta. v=3000rot/min.4 PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA SUPRAFETELOR METALICE corectarea defectelor mari pietre cu granulatie mare mat. catod (-)placa metalica t=2-5minute. fara deformari. pres.=700C. la rece sunt mai moi. -se obtine un lustru perfect. . la turatii inalte Lustruirea finala disc de lana LUSTRUIREA ELECTROLITICA -pentru aliaje nobile si oteluri -duritatea materialuluilustruire electrolitica -anod (+) piesa.=1kg. -zonele ce nu se doresc lustruite se acopera cu ceara I=2. PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MASELOR CERAMICE -pietre f.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful