G2 parteal intelegerea unui text scris Concurs de admitere la INM 6 februarie 2011 35 de intrebari ‘Timp aloeat pentru Partea I: 2h Pagina I in 27@Q partea I Intrebat despre cea mai puternicé inluenta in jazz, orice ghitarist de jazz probabil va raspunde Django Reinhardt. Django, un ghitarist tigan, nascut in 1910, in Belgia, a ‘reat un stil de muzica care impletea tonurile ritmice ale acordeonului cu jazzul gi ‘swing-ul american. Tristefea coplesitoare a muzicii sale contrasta puternic cu jubilarea saltareata a jazzului timpuriu, cnd Django, in ciuda tuturor viisitudinilor, doar cu mana sa, @ creat un stil de muzicé care na Incetat 94 fie azreciat gi imitat fara Intrerupere, de la moartea sa in 1953, In cazul Tui Django, ,doar cu mana sa” nu este o simpla expresie. A inceput 38 cante Ia banjo la varsta de 12 ani, s-a apucat de ghitard la 13 si curand a atins miiestria astfel Incat, pe la 18 ani era deja apreciat printre tigani pentru talentul sé. Dar Django nu ar fi fost altceva decdt un instrumentist foarte talentat daca, in 1928, un accident nefericit nu-i schimba soarta pentru fotdeauna, laséndud doar cu dowd degete Ja mana stanga. Confruntat cu pierderea pasiunii de o viati, Django a refuzat si se dea batut. A ‘exersat metodic zilnic pentru a gisi o cale de a compensa plerderea a trei degete. A inventat un sistem complet nou de facut acorduri, a gisit armonii pe care nimeni mu le- a cantat gia ajuns la o maiestrie tehnicd gi o virtuozitate ffrd pereche printre muzicienii de jazz. Toate inovatiile ulterioare in tebnica de ghitard se leaga de acest handicap care Ira fortat #4 incerce Iucruri noi. $ia iegit un sunet incrediil. Django nu este singurul care datoreaza talentul sau unul lucru pe care alti lar socoti un handicap. Sunt multe genii care au avut diferite dificultafi ~ Picasso si nebunia sa, Beethoven gi surzenia accentuata, Stephen Hawking jintuit intr-un scaun rralant, Evident c& nu orice om care realizeaz ceva iesit din comun trebuie sa fi fost limitat de o inabilitate, dar un procent surprinzator dintre cei care au modificat gandirea umana pentru totdeauna au avut un handicap. In vremurile noastre se pare cd nu este suficient s& fi foarte bun In ceea ce faci; pentra a avea un impact trebuie 84 faci acel lucru diferit fafa de restul Iumil. Un Bhitarist care trebuie sa invefe 9a fac acorduri doar cu dou degete va da peste tehnici pe care nici un muzician nu le-a conceput pana atunci ~ gi de ce ar fi facut-o? Dacd ai Bvut norocul sa fi inzestrat cut cinci degete, de ce s4 te folosesti doar de doua? Dar, fara fStingerea coardelor cu doua degete, stilul Unie, de mare virtuozitete al lui Django nu ar Hexistat Trebuie sici privim pe cei cu handicap ¢i altfel decat cu mila care adesea (jignitor) ‘apare in privirile color sdraveni, Cei care sunt altfel ~ substantial diferifi ~ an acces la 0 ume la care cei ,normali” pot doar sa viseze, Abllitatea remarcabild a flinfei umane de a se adapta, de a inventa side a se transforma ca réspuns la provocarile mediului este Icrul cel mai impresionant al speciei noastre. Cu cat sunt mai mari provocirile, cu atét mai mari inventiile 1. Care dintre propozitile de mai jos exprimé cel mai bine ideea principala a articolului? (A). Viata tui Django Reinhardt este un exemplu pentru muzicienitineri (B) Succesul unui musician uneori depinde de elemente imprevizibile. (©) Handicapul fizic constituie intotdeauna un impuls pentru realizéri mari (D) Django Reinhardt este comparat cu alte persoane renumite cu handicap fizie (&) Efectul unei dizabilitayi fizice asupra unui artist sau ganditor este nebanuit, = i — Br Se~ Concurs de admitere la INM ‘Timp aloeat pentru Partea I: 2h 6 februarie 2011 Peeina2din 27 DunesGee partea I 2. Articolul poate fi descris cel mai bine ca find: (A) 0 fictiune care devine teoretizare. (B) 0 ipoterd guintficd urmata de un studiu aprofundat. {C) orelatare personala urmata de o argumentare. {D} un comentariu analitic care combate o idee preconceputd, (B) 0 poveste aparte care duce la 0 generalizare 3, Conform textului, muzica lui Django era diferita de jazz-ul timpuriu prin; (a) veselia siltireata (B) predominanta unei note de amiriciune. (C) exaltarea unui spirit de optimism. (D) inserarea unor accente nostalgice. (E) exarcerbarea elementelor tehnice. 4, Autorul articotului foloseste, in primul paragraf, expresia ,In ciua tuturor vicisitudinilor” ou referire la realizar lui Django pentru a: (A) arata ugurinta cu care Django a devenit un mare muzician. (8) evidentia discriminarea cu care erau priviti muzicienii tigani a: timpului, (C) anticipa prezentarea dificultatilor depasite de Django pentru adeveni un muzician renumit. (D) adauga un element de dramatism la povestea vietil lui Django. (&) explica de ce Django era un ghitarist mai mare decat alti muzic i de jaz. 5, Scopul comentariului din parantezi de la inceputul ultimului peragraf este de (A) dovedi simpatia profunda a autorului pentru persoanele cu handicap mental [B) elabora argumentul prezentat mai sus. (©) descrie mandria ranita a autorului (D) introduce opinia unor experti calificat. (B) insera un alt argument impotriva atitudinii ofensatoare de mild fata de persoanele cu handicap. 6. Cu care enuint dintre cele de mai jos ar f autorul cel mai probatil de acord? (A) Sistermul de acorduri gi armonti creat de Django sta la baza inovatillor in tehnica ghitarei din deceniile ulterioar (B) Mulfidintre inovatoril in muzica au fost persoane cu un handicap fizc. (C) Cand un artist sau ganditor este victima unui accident, trebuie 8A abandoneze acel wera care il pasiona, (D) Tristetea coplesitoare a muzicii lui Django a fost rezultatul accidentului care ta paralizat degetete. (©) Succesul izvordste din evenimente nepreviizute mai degraba decat din mune cu straduinta, 4. bee Yume Be ‘Concurs de admitere la INM “Timp alocat pentru Partea 6 februarie 2011 Pagina 3 din 27G2 parteal 7. Autorul articolului afirma ca: (A) muzica Tui Django se caracterizeazi prin ritmuri saltdrete gi vesele, (8) stilul de o virtuozitate inconfundabila al lui Django nu ar fi existat fara dizabilitatea (C) Django este un exemplu de persoand coplesita de dizabilitatea sa (D) oricine care a realizat ceva deosebit a avut de depagit o dizablitate. (E) putin sunt cei care reugesc s& se adapteze provocizilor mediului in care traiesc. Concurs de admitere la INM ‘Timp alocat pentru Partea I: 2h 6 februarie 2011 Pavina 4 din 27@ partea I La intrebarea ,Ce este morala?" se rispunde in general ,Ce este bine gi ce este iu", Da, dar din ce punct de vedere? Din punctul de vedere al individului care isi pune intrebarea sau din punctul de vedere al comunitafii in care traieste? Toate acestea sunt intrebiri subtile pe care filosofil gi le-au pus de la inceputuri, considerand c& morala teste atat 0 chestiune de deontologie, cat gi de sensibilitate personald. Omul moral este, deci, pentru filosof, atét o finja rajionala, constientd de principiul responsabilitati stabilite in urma unei deliberari analitice, cat si o flinf& modelata de pasiuni in cAutarea ‘nei satisfactii de sine, fra si le facd rau celorialti ‘Cercetarile sociologilor gi antropologilor au ardtat cA, desi regulile care ne recomanda s& nu facem ri alfcuiva exist in toate societitile, morala difera. In functie de loc $i epocé, obiceiurile, religiile gi legile sunt o variabila in compozitia moralei. De aici apare gi intrebarea: si dacd ar exista ceva dincolo de accasta diversitate, vreo sensibilitate moral care 84 fie proprie tuturor oamenilor? Un fel de program etic inregistrat in celulele cerebrale gi pe care genele ni I-ar lésa mostenire de la 0 generatie Ja alta? Acum sliintele experimentale au reugit s& dovedeasca acest fapt, un subicct foarte mult dezbatut de la Thomas d'Aquino la Hobbes si care a produs un adevirat scandal cand Diderot a sugerat cA morala gi-ar putea avea originile in activitatea cerebrala. ‘Jean-Pierre Changeux, neurobiolog, susfine ci aceast descoperire a stiinfelor neurologice poate fi vazutA ca o extindere a sintagmei socratice ,Cunoaste-te pe tine insufi", ,Cu cat ne cunoagtem mai bine, cu att mai usor ne putem construi o viata armonioasd, Nu cred c& exista un conflict intre stiinfe i filosofie. O mai buna ‘cunoastere a creierultii poate duce la o mai bund educare a individului care s-i permitd ‘88 facd alegeri mai bune in viata. As zice, deci, c& am putea avea o neuro-etica in slujba ‘unui trai mai bun.” Sociologul Raymond Boudon este in principal interesat de un experiment stiinific prin care, atunei cand se neutralizeaza o anume parte a creierului, subiectul continua 5a aiba simful dreptitii, dar acjioneaza impotriva acestula. Cand creierul este normal, comportamentul este in concordan{a cu sentimentele morale. ,Sociologia nu poate si ignore descoperirle stiinfelor experimentale.” Mai ramdne acum ca cercetitorii eA explice cum se construiegte echilibrul dintre cea ce aver ca mogtenire genetica gi ceea ce invajam prin contectul interuman pentru ‘ajunge la ceea ce este moral. Se pare cA rdspunsul se afla in achizitia limbajului, Pentruva deveni un animal moral, omul trebuie 98 T9i inougeased limbajul. Limbajul este cel care ne permite #4 contrabalansém propriile inclinafii comportamentale cu ale Celorlaiti, Pentra a infelege mai bine aceasta gramaticd biologic a morale, va trebui ca ‘tiinjele cognitive #8 aibséi o infelegere mai complex a aparitiellimbajului ‘8, Care enung dintre cele de mai jos exprimd cel mai bine ideea principal a textului? (A) Stingele experimentale completeazé cu o noua descoperire dezbaterile filosofice cu privire la simul moral al oamenilor. (®) Simful moral al oamenilor nu poate fi explicat fir a cunoaste precis modul de insugire a limbajului (© Simul moral este cel care fl ajuta pe om s& aleag intre cece ce este bine gi ceca ce este rau, (D) Stiinfele experimentale considera cA simtul moral al oamenilor este generat numai de mostenirea genetica cu care se nase. (©) Descoperirile recente ale gtinfelor experimentale au dus le aparitia unui conflict intre acestea, pe de-o parte, §flosofie si sociologie, pe de cealalta parte. eee Goncurs de adiere AINE” Bi. g_Tapebe te Fe 2 6 februarie 2011, ‘ Be R Pacina$din27 fh uae Ae aQQ partea I 9. Care este rolul celui de-al treilea paragraf in structurarea ideilor articolului? (A) De mediere a conflictului acut dintre stiintele experimentale gi filosofic. (B) De explicare a legaturiidirecte dintre stiinfele experimentale si flosofie. (C)_ De subliniere a avantajelor unei explicatii stiintifice a simfului moral. {D) De negare a posibilitatii unet intervengil a stlinfet in filosofie. (G) De sustinere a sintagmel socratice ,Cunoaste-te pe tine Insufi’. 10, Limbajul, aga cum reiese din ultimul paragraf al articolului, poate fi asemAnat cu: (4) un glosar. ger (3) uniiant na {C)_ un obstacot. a (D) un catalizator. (©) un rezultat, 11, Care este atitudinea lui Raymond Boudon fata de cescoperirile stiinfelor experimentale? (A). Este interesat numai de experimentele ce vizeazi comportamentele deviante, {B) Considera ca o posibila baz neurologicd a moralititi poate fi revelata de stiinfele experimentale, (C)_ Este impotriva experimentelor gtiintfice legate de simful moral (D) Doreste #8 cunoasea bazele experimentelor stiintifice, (E) Sustine pozitia cercetatorilor ou privire la comportamentele deviante. 12, Care explicatie dintre cele de mai jos redai cel mai bine sensul sintagmei ,gramatic& biologica a morales” din ultimml paragraf al textulul? (A) Modul in care achizitia limbajului determina un anumit sim} moral in functie de ‘capacitatile fiziologice ale flecarut individ. (8) Modul in care dotarile fiziologice ale unui individ influenteazé achizitia limbajului si ‘modificd simful moral. (©) Modul in care mecanismele genetice influenfeazA indirect, prin capacitatea de achizifie a limbajului, felul in care percepem cea ce este sau nu este moral. (D) Modul in care achizitia limbajului sub toate aspectele sale, atat fiziologice At si sociale, duce la modificarea simfului moral aga cum este mostenit genetic. (E) Modul’ in care achizitia Umbajului poate explica echilibcul dintre mostenirea geneticd a eimfului moral gi influentele mediulul social asupra acestuia. 13. Care este scopul cu care autorul a seris acest articol? (9) De a wage un semnal de alarmd ou prvire Ia interventia stint i problemele filosofice. (B) De aevidentia faptul od gtiinfele experimentale gi filosofia se exclud reciproc. {©} Dea prezenta noi descoperii stintifice gi aspectele Mlosofice ale acestora. (D) De a scoate in eviden{a confusille ce pot aparea traténd problema simfului moral dintr-o perspectiva stintified, (&) Dea explica modul in care functioneaza simul moral al omului in societate. Concurs de admitere laINM_— [;. “Timp alocat pentru Partea I: 2h Stebmuare 2011 off Sy SReeak timG2 partea I 14, Cu care afirmatie dintre cele de mai jos ar fi cel mai probabil de acord autorul textului? (A) Desi originea simfului moral al omului este dezbitutd de la Inceputurile filosofiei, aceasta a equat deja si ofere o explicatie plauzibil. (B) Descoperirile gtiintifice cu privire la originea simfului moral sunt doar inceputul ‘unei cercetari mai ample. (©) Este nevoie de mediere deoarece stiintele experimentale tocmai au redeschis confictul dintre filosofi gi oamenii de stint (D) Achizitia limbajulut f permite omuului s& tg exprime doar sentimentele morale cu care a fost inzestrat genetic. (Bil moral se poate educa prin vin prin deeoltaren cepacia de exprimare Concurs de admitere la INM “Timp aloest pentru Partea 1: 2h 6 februarie 2011, Pacina 7 din 27partea I Harta deprinderilor culinare, a modurilor de a manca, este diferita de harta statelor nationale, a limbilor i a obsesillor identitare. Frontierele alimentare au alt& logic decat cele politice. In ceea ce ne priveste, trebuie si admitem c@, oricat am fi de latini, bucatele, camarile si damigenele noastre sunt mai curdnd balcanice decat pariziene sau italienesti, Dumicatul moldo-valah priveste spre sud-est, Intr-un bland elan de comunicare (si cuminecare) cu dumicatul sarbesc, bulgirese, peloponeziac si minor-asiatic, Prin intermediul Ardealului gi pe caile emulatiei culturale am integrat, © rept, o sumedenie de yacomodari” culturale, de iradieri apusene care ne-au devenit ‘caracteristice. Dar, cand vrem #4 méncim ,roméneste", nu pulem scipa de marele model baleanic, de bunadisporitie a aperitivelor si de ecumenismul tocatut Balcanii n-ar fi devenit, poate, ,butoiul cu pulbere” al Eurozei, daca baleanicit ar fi luat mai in serios lectia butoaielor lor bahice in jurul cirora se desfigoara, de sute de ani, aceleagi ritualuri sacre gi profane, aceleasi chefuri Atenti la tot ce-i dezbind, ef las& de izbeliste multele lucruri pe care le au in commun. Politica incendaz& mereu afecte care scar gasi ugor un echilibru cuviincios si durabil printr-un simplu ospat comunitar. Bucataria gi muzica ar putea deveni argumente irevocabile ale unel indelung agteptate gi sarguincios eabotate Pax Balcanica, Daca mancam si cantam la ‘el, ce mai ramane de imparfit, im afara vreuunei vecine aluunecoase, cu virtufi transnationale?... Mancam la fel ~Piata Comuna” a bucatariei balcanice, stilul care ne uneste, patria noastra palatald se pot defini prin trei inconfundabile trisdturi de caracter. In primul rand, fii balcanice nu-i prieste frugalitatea cand ¢ vorba de masa. Chiar si .gustarea” are un tipie potolit, sfatos, confortabil. Masa nu e facut sf fie cexpediata ea trebuie sf fie tihnita, si-fi priasea, siti mearga la inima. Bucatele trebuie savurate, expuse provocator, vorbite. Cu alte cuvinte, masa hu se justfica far ,co- mesenie”, fri 0 uleioasé colocvialitate pentru care degustarea ‘merindelor © de neconceput daca nu e dublata de o simultand ,degustare” a partenerilor de ospaf. In acelagi timp, baleanicului nu-i place 84 ajungd, fri ocoliguri, in miezul ospayului. Prefera si escaladeze, bucurdindu-se anticipativ, 0 sumedenie de ,amandsi” substantiale: antreurile. Masa balcanicé porneste, agadar, baroc, multicolor, exploziv, invers decat masa oceidentului clasic. Ospaful baleanic incepe cu o carnavalescai’ percutie, cet apusean se eptizesza, initial, in decorativ. Diferenta este cea dintre linia frontului si salon, dintre sirba gi menuet, In al treilea rand, deserturile au aproape intotdeauna un ‘statut marginal. Dupa aperitivele torentiale si felurile grele, atractia dulciurilor ¢ destul de palids, nemaifiind loc pentra deafaguréri ample. Comparata cu cofetaria viene eau ppariziana, cofetaria sud-estului european nu exceleaza prin diversitate. 22, Care enunt dintre cele de mai jos exprimé cel mai bine ideea principalA a textului? (8) Masa balcanicd functioneaz& dupa reguli dificil de inteles prin prisma modelelor gastronomice occidentale. (B) Ritualurile culinare asociate culturii balcanice sunt mai expresive gl mal putin artificiale decat cele ale culturil vestce. (C) Obiceiurile culinare romanesti sunt o mixturd egald de influente occidentale si de clemente de cultura estica. (D) Ritualurile gastronomice contureaaiio alt identitate regions statale, (©) Discursul gastronomic balcanic trebuie si inlocuiasc& frictiurile generate in zona de discursul politic. Wee \ Rex Ae Concurs de admitere la INM ‘Timp alocat pentru Partea T: 2h 6 februarie 2011 S Pros Patina 1 6in27 decat graniteleG2 partea I 23. Conform textului, influentele occidentale din gastronomia romaneasca au patruns: (A) prin modificarea succesiva a granifelor statale. (B) cacconsecinta a tratatelor politic. (©) prin intermediul celorlalte yiri balcanice. (D) prin adoptarea unor elemente de cultura occidentala. (B) caefect accidental al schimburilor culturale. 24, Cu care enunt dintre cele de mai jos ar fi, cel mai probabil, de acord autorul? (A) Adeziunea la valorile europene presupune deschiderea asumsta catre ritualurile culturale si gastronomice occidentale. (@) Traditia gastronomicd romaneasea trebuie purificatd de elementele de influent a, atat vestice, cat gi balcanice. : (©) Excesul alimentar baleanic se datoreaza in bui contextului geopolitic al zonei. (D) Obicelurile culinare occidentale au sunt influenfate in nici un fel de ritualurile religioase ale acestor culturi. (&) Caracterul european ar trebui si stea mai degraba in respectarea diferenjelor gastronomice, decat in tentativa de integrare culinara. jarte tensiusilor specifies 25. In ultimul paragraf, ,degustarea” partenerilor de ospait se refera la: (A) savurarea companiel in timpul mesei (B) descoperirea gusturilor comesenilor (C) testarea cunostintelor culinare ale comesenilor. {D) participarea intr-o conversatie de calitate {E) ldudarea bucatelor de caitre comeseni 26, Potrivit articolului, una dintre trasiturile fundamentale ale bucatariei baleanice (A). inlocuizea felurilor principale de catre aperitive. (B) predominanja antreurilor din carne tocatd. {©} amanarea mesei in favoarea conversatiel. (D) lipsa de diversitate a antreurilor. (©) hipertrofia aperitivelor. 27. Autorul explica diferenta dintre inceputul mesei balcanice gi al celei occidentale prin: (A) folosirea sintagmet ,uleioasdi colocvialitate”. (B) contrastul dintre varietatea deserturilor specifice celor doua bucatarii, (C) comparatille dintre ,linia frontului gi salon” si dintre ,s@rba si menuct": (D) sugerarea predomisiantei elementelor culturale in ritualul ba.canic. (E) ldudarea caracterului sofisticat al gastronomiei occidentale. Yes Bee Concurs de admitere ta INM ‘Timp aloeut pentru Partea I: 2h 6 februarie 2011 Soy: Masia 12dn27partea I 28, In vieiunea autorului, asemanarea din paragraful al doilea dintre muzica gi arta culinara baleanice este ca: (A) pot garanta linigtea in zona. (B)_ pot adanci divergentele politice {C) pot submina asemanarile intre diferitele etn (D) pot dezamorsa tensiunile dintre tarile vecine. (E) pot elimina granitele politice. tl~ coe Concurs de admitere la INM 6 februarie 2011 “Timp aloeat pentru Partea I: 2h Pecina 13 din 27G2 partea I Ceca ce stim despre spioni stim din memoriile lor sau din relatarile altor spioni Or, acegtia, antrenati sa culeaga informatii, cand le ofera, 0 fac pentru a intoxica. Aflafi {in activitate, i Ineaca in false relatiri pe eventualii amatori, odatd retragi din activitate, ii zapacese pe eititori, Autorli celor mai bune fictiuni de spionaj se bazeaza fie pe propria experienfa, fe utilizeaza ca materie primi marturiile agentilor. Meritul lor fine mai putin de inventie cat de ,stilizare”. Ei dau cursivitate gi tensiune narativa unor fapte adesea derizorii, asociate dupa tigorile suspensulul. ‘In realitate spionul este eficient cind nu bate la ochi. William Colby, director al CIA in timpul administratiei Nixon, descria spionul ideal ca pe ,o finta cenusie, care cu greu atrage privirea chelnerului intr-un restaurant’. Schimband pistolul in condei gi Sangele in cerneala, agentul devenit scriitor, ca si scriitorul obsedat de agenti, transforma asemenea persoanc terme in personaje marcante, care reugesc s& starneascA imaginatia, propunand chiar un stil de vis. Femele sau barbat, spionul este o flin{a rabdatoare. Majoritatea oamenilor vor s& vorbeasea, indeoscbi despre el ingigi. A asculta cu rabdare, aratdnd interlocutoruli un. interes neconfectionet, este o calitate atat de raré incét, in mod normal ar trezi ‘suspiciunea, daca, fiind atat de dorité, n-ar anestezia prudenta. Nu trebule s& credem insa cA un spion ribdator, bun ascultétor, este gi unul mut. El are bune abilititi de comunicare, stie sa intervind Ia momentul potrivit cu o remarcd incurajatoare si, mai mult decat poliglet, cunoaste arta limbajului non-verbal. Spionul este discret, nu técut, Diseretia spionului nu este técere de mormant, ci spirit de discernémént. El nu poate transmite ca atare orice afla gi trebuie sii se gandeasta bine la ceea ce spune, dat fiind ea nu poate ramane vegnic tAcut, mai ales dacé vizeaza si intoxicarca inamicului. Depozitar al unor informatii numeroase gi eterogene, este confruntat cu surse avand grade diferite de credibilitate, astfel ineat evaluarea lucrurilor pe care le afla este la fel de important ca gi alegerea celor pe care le spune. Casanova, spion al Venetiei, deserie nu o dat in cartea sa felul in care gi-a folosit farmecul, mizind pe suavitate, nui pe for}a, Semiotician avant la letire, el stia 08 in actul sexual exist aceeasi complementaritate intre performanta si competent ca si in actul vorbirit. Seductia, de care nici un epion nu e lipsit, cel putin in carti, este ins& rareori folosita pentra a’ obtine informatii sau a determina o atitudine, deoarece de cele mai multe oni personajele care merit influentate sunt barbali. Or, manipularea homoerotica, desi freeventa in realitate, este cvasiabsenta in literatur’, deoarece ar submina mitul virl al spianulut fictional. Conform conventillor, profesionista seductiei rimane femel Ta urma urmelor, spionul fictiv care infierbanta imaginatia, constituindu-se intr- ‘un model, nu este insa rezultatul compunerii savante a unor trasituriiesite din comun, ‘i tocmai’ simplistul 007, James Bond. Bond rimane singurul care iese din spatiul fictiunii pentru a propune un mod de viafé. Ca dovadd, iat reclama savuroasd a unei ‘car{i audio: ,Cum sa traiegti in stilul lui James Bond: o carte audio serioas4 pentru Darbafi din care inveti sé te ridici la nivelul lui James Bond, inciferent de varsta i de venitul tau.” te el a “Bre cy Concurs de admitere la INI “Timp alocst pentru Partea I: 2h 6 februarie 2011 . Pacina 14 din27@ partea I 29. Care enung dintre cele de mai jos exprimii cel mai bine ideea principala a textului? (A) Catitajile unui spion din vag real dierd de cele prezentat de seritor in povestle (@) Caltayle unui spion sunt greu de identifeat, deoarece acsta are o personaitate (©) Bxiata multe puri combinate de apion in vata real, dar nu gi In fitiune {D) Literatura de spiona) nu ar putea feria fara contribufia celor care au Tost odaté (8) Trace coma »aponir cel fa cor din eraturt ete capactatn de manipulare 30. Conform articolului, toate afirmatiile urmitoare sunt adevérate CU EXCEPTIA vunela. Care? (A) Spionii folosesc informatiile pe care le primesc dup ce au cantarit bine posibilul fect. (®) Spionii barbafi folosese tneori seductia pentru a manipula alfi birbati (©) Spioni fermei objin informatiile de care au nevoie numai folosind seductia. (©) Spionii sunt capabili sa objina informatil importante deoarece au capacitates de & asculta cu rabdare. (© Spionii din literatura sunt personalititi marcante care se pot transforma in modele de viata. 31, Autorul articolului il citeaza pe William Colby pentru a: (A) scoate in evidentat o caracteristicd importanta a spionilor. () sublinia personalitatea gtearsé a spionilorfictivi (© prezenta una dintre trasaturile spionilor CIA. (D) scoate in evidenta o caracteristica negativa a spionilor. (©) demonstra c4 spionii CIA sunt bine pregatiti. 92. Care este atitudines autorului fata de impactul personajului James Bond asupra publicului, aga cum reiese din ultimul paragraf? (A) Autorul dispretuiegte zeflemitor publicul fermecat de simpltatea personajului lui ‘James Bond. (B) Autorul este amuzat de succesul lui James Bond in ciuda simplitiyil acestuia. (© Autoral este ingrijorat de preferinfa publicului pentru un personaj simplist ca James Bond. (©) Autoral este resemnat cu privire la impactul personajulul James Bond asupra publiculu (©) Autorul i ridiculizeaza pe cei care apreciazé simplitatea personajulul James Bond. #L une Beet Concurs de admitere la INM “Timp alocat pentru Partea T: 2h 6 februarie 2011 , Pasina 15 din 27G2 partea I 33. Din reclama prezentaté in finalul articolului se poate deduce, cel mai probabil, ca ‘James Bond este: (A) oferit ca model de inteligenta pentru toti barbati (B) un personaj foarte apreciat de femei, (©) un ideal masculin al societapii contemporane, (D) foarte apreciat mai ales de cei in varsta. (©) un om cu o inalta pregatire intelectual’. 34. Cu care dintre afirmatille urmatoare ar putea fi autorul articolului, cel mai probabil, de acord? (A) Spiritul de discernamant il face pe spion s& devina foarte ticut in conversatille cu ceilalti (B) Seriitorii de spionaj mu ar putea construi o opera convingitoare fara a se folosi de ‘experienta unor spioni reall (©) Romanele de spionaj cele mai reusite se bazeaz pe un portret realist al unui spion cu experienta. (©) Spionii pot ff clasificayi cu ugurinté dupa metodele pe care le folosesc in timpul misiunilor. (&) Casanova a fost unul dintre spionii care ar putea constitui un model de viata. 35. Scopul principal al articolului este de a: (A) minimiza importanta autorilor de povesti de spionaj (@)_prezenta diferentele dintre spionil reali i cei din literature (©) demonstra cd nu exista asemanari intre spionil reali si cei dn literatura. (D) infirma teoria conform careia spionii sunt niste personalitati remarcabile. (@) explica procesul de transformare in personaje literare a spionilor reali PaaS as BA - Store Concurs de admitere la INM ‘Timp alocat pentru Partea f: 2h 6 februarie 2011. Pagina 16 din 27partea I Elemente de rationament analitic 6 februarie 2011, 27 de intrebari Concurs de admitere la INM ‘Timp aloeat pentru Partea I: 2h Pesina 17 din 27partea I Opt candidat! la pregedintie - H, J, K, L, M, N, O, P - participa la o dezbatere televizati. La finalal emisiunii, fiecare dintre el va transmite un mesa) catre alegatori. Ordinea in care vor lua cuvantul este stabilita conform urmatoarelor conditi: H va lua cuvantul cAndva inaintea lui N. K va lua cuvantul dupa P, dar inaintea lui N, enw va lua cuvantul primul gi nici ultimul. © va lua cuvantul al doilea sau al optulea. LgiM vor lua cuvantul unul dupa celilalt, indiferent in ce ordine. 36, Care dintre urmatoarele este o ordine acceptabild a ludrilor de cuvant? (A) HL, P, K,N, M, J, ©. (B)H, P,K,0,N,L,M, J. (C)K,0,H, PL, M,N, J. (D)P,0, 8, KL, M,N, J. ©)P, 0, KH, JM, L 37. Care dintre urmatoarele afirmatii poate fl adevarata? (A) H ia cuvantul al doilea gi M al treilea. (8) Mia cuvantul al doilea gi H al treile. (C) Mia cuvantul primul gi N ultimul (D) Nia cuvantul al doilea. (©) N ia cuvantul al treilea. 38, Daca O nu ia cuvantul ultimul, care dintre urmatoarele afirmatii NU poate fi adevarata? (4) M ia cuvantul primul, (B) M ia cuvantul al treilea, (C) Mia cuvantul al gaptelea. (D) Nia cuvantul al cincilea. (© Nia cuvantul al optulea. Me Spree Be [yp Stow ‘Concurs de admitere la INM ‘Timp alocat pentru Partea I: 2h 6 februarie 2011 Pina 18 din 2739, Daca N ia cuvéntul céindva inaintea Ini L, iar O ia cuvantul candva inaintea lui K, care este numarul pozitllor in ordinea Iuarilor de cuvant dintre care oricare poate fi cea ocupati de L? (aya. @)2. (os. (4. we. 40, Daca N ia cuvantul al patrulea, care dintre urmatoarele afirmayiitrebuie si fie adevarata? {A) H ia cuvantul al treilea. (8) K ia cuvantul al doilea, (©) K ia cuvantul al teilea, (0) Oia cuvantul al doilea. (©) O ia cuvantul al optulea, 41, Daca primii patru candidati care iau cuvantul sunt, in ordine, P, K, H gi N, cate laranjiri ale Iudrilor de cuvant ale celorlafi candidati sunt posibile? we. es. woe. os. @10. df gure & s oe pa PE SPow Concurs de admitere la INM ‘Timp aloeat pentru Partea I: 2h 6 februarie 2011 Pacina 19 in.27G2 partea I Un pare national trebuie si dea in folosinta cinci trasee montane diferite (P, R, S, T si V) Fiecare va fi ori un traseu pentru incepatori, ori un traseu pentru avansafi, Trascele vor fi deschise pe rand, respectand urmatoarele condi Reste al treilea traseu deschis. ‘Teste deschis mai devreme decat R. V nu este primul traseu deschis. P gi V sunt trasee pentru avansati. Al patrulea traseu deschis este pentru incepaitorl. 42, Care dintre urmatoarele este o programare posibila a dari in folosinta a celor cinei tase, In ordine cronologicd de la primul la ultimul traseu deschis? (A) 1: T~incepatori, avansati, 8 S~avansati, T~avansati, R-avansati, P—incepatori, V- avansati (C) 1: P-avansati, V~avansati, R-avansati, T~incepatori, S- avansati (©) 1: T-avansati, V—avansaji, © Lie See Concurs de admitere la INM ‘Timp alocat pentru Partea I: 2h 6 februarie 2011 « Paina 20¢in27partea I 43, Care din urmatoarele afirmatii trebuie s& fle adevarata? (A) Peste al cincilea traseu deschis, (8) Reste un traseu pentru avansati (©) S este al patrulea traseu deschis. (D) Teste un traseu pentru incepiitori (© Teste al patrulea traseu deschis. 44, Care dintee afrmatille de mai jos NU poate fi adevarata? (6) P este primul traseu deschis. (B) Peate al doilea traseu deschis, {¢) Seste un traseu pentru incepator. {D) Teste al doiles traseu deschis (E) Teste al cincilea traseu deschis, 45, Daca primul trascu este unul pentru incepatori, care dintre urnditoarele enunturi ar putea fi adevarat? (a) P nu este al cincilea traseu deschis. (B) S nu este al patrutea traseu deschis. (C) S este al doilea traseu deschis, (D) T nu este primul traseu deschis (&) T este al doilea traseu deschis. 46, Daca T este al doilea traseu deschis, cate aranjéri complete suat posibile pentru cele cinci trasee, fri a lua in considerare tipul traseelor (avansaji sau incepatori)? (A) Niciuna. = on (D) Trei. Vy) ame Suna Bes Lr Concurs de admitere la INM . Timp alocat pentru Partea 6 februarie 2011 Spe Pagina 21 din 27partea I Un consiliu alcatuit din cinci oameni de gtiintd urmeaza si fie desemnat. Membrit consiliului vor fi selectati dintre urmatorii trei serologi ~ F, G si H.-, trei toxicologi ~ K, L $1 M ~ 1 trei zoologi - P, Q si R. Selectia membrilor consiliului trebuie sa respecte ‘urmatoarele conditii: Consitiul trebuie si includa cel putin cate un om de stiintd din fiecare dintre cele tei categori ‘Daca sunt selectati cel putin doi serologi, atunci este selecta: cel mult un zoolog. F gi K nu pot fl selectati amandoi. K $i M nu pot fi selectati amandoi Daca M este selectat, atunci gi P, $1 R trebuie si fie selectati 47. Care dintre urmatoarele ar putea fi componenta consiliului? WRGLPR BRK LPR (VF, L.M, P,Q. O)G,K LPR. OLMP@QR 48, Daca P gi R sunt printre cei selectati, care dintre urmitoarele afirmatit trebuie 98 fie adevarata? (8) Exact un serolog este selectat, (B) Exact un toxicolog este selectat, (©) Freste selectat. (D) Keste selectat. (&) Meste selectat. 49. Dacd G nu este selectat, iar K este selectat, care dintre urmatoarele afirmatit ar putea fi adevarata? (a) Exact doi serolog sunt slecta. (B) Bact un zoolog este select (©) Exact te solo! sunt select (D) Net gl nie H nu sunt select. (@) Nici P si nici R'nu sunt selectai tf. ne Bee Concurs de admitere la INM 6 februarie 2011 ‘Timp alocat pentru Partea I: 2h Soper Pasina 2.6in27G2 partea I 50, Daca M este selectat, care dintre urmatoarele afirmatii trebuie si fle falsa? (0) G giL sunt printre cei select. () G si sunt printre cei selectai (©) G 5iQ sunt printre cei selectati. (0) L 91 Q sunt printre cei selectafi. (©) Q si sunt printre cei selectati 51. Care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sf fie falsa? (A) F, H iL sunt printre cei selectati. (8) F, H si M sunt printre cei selectati (C)K, Pi R sunt printre cei selectati. (©) M, Q si R sunt printre cei selectati. (©) P, QsiR sunt printre cei selectati. Whar Beet a D S Paw Concurs de admitere la INM ‘Timp alocat pentru Partea I: 2h 6 februarie 2011 Pasina 23 din 27G2 partea I Sapte piese muzicale ~F, G, H, J, K, L si M vor fi puse intr-o anumita ordine in cadrul unel Inregistrari audio. Fiecare pies consecutive de pe inregistrare, in conformitate cu urmatoarele condi fa ocupa exact unul dintre cele gapte patil F trebule 8A fie a doua, G mu poate fi nici imediat inainte gi nici imediat dupa H trebule of fie undeva inainte de L. L trebule sa fie undeva inainte de M. 57. Care dintre urmatoazele poate fi ordinea cronologic& a pieselor in Inregistrarea audio? (8) KF, GH, J, LM. © HFMGL4K () KFGLHu.M (0) KJ, HFG, 1M. ©) J.F,K,H,LG,M. 58. Care dintre urmatoarele afirmatii poate f adevarata? (8). Geste prima, J este a treia, M este a saptea, (8) Geste prima, J este a patra, M este a cincea. (C) Heste prima, M este a treta, J este a gasea. (0) Jeste prima, Leste a cincea, K este a gaptea (©) Leste prima, J este a treia, K este a saptea. 59, Daca K este prima, care dintre urmatoarele afirmatil poate fi adeviratt? (A) Geste a patra gi Meste a cincea. (@) Jeste atreia gH este a patra. (0) Jeeste a cincea si Leste @ gasea, (D) Leste a tela ; (©) Mesie a patra, te Bune C Bhs Concurs de admitere la INM ye ‘Timp alocat pentru Partea I: 2h 6 tebruarie 2011. Za Paina 26427a G2 partea I 60. Dacd H este a treia, care dintre urmatoarele este o list completa gi corecta a ppieselor dintre care oricare ar putea fia patra? @ aL @ 4K © LM. ©) GLK ©) LK 61. Care dintre urmatoarele afirmafi trebuie si fle falsa? (A) Heste a cincea, (B) Meste a patra. (©) Jeste prima gi G este a treia (D) Jeste prima gi G este a patra, (©) Jeste prima si H este a patra. 62. Daca G este a treia gi M este a gasea, care dintre urmatoarele afirmatii NU POATE #& fie adevarata? (A) Heste prima, (8) Jeste prima, (©) J este a patra, (D) Leste a patra, (&) Leste a cincea. Mo Mir Ber f) Sem Concurs de admitere la INM ‘Timp alocat pentru Partea I: 2h 6 februarie 2011 Pecina 27 din 27