Chimie anorganică

Conf. Dr. Daniela BERGER

 Chimie anorganică
„ Definiţie – este o ramură a chimiei ce se ocupă de
obţinerea şi proprietăţile elementelor chimice şi a
compuşilor anorganici.
„ Chimie anorganică structuală
„ Structura atomului şi sistemul periodic al elementelor
„ Legatura chimică
„ Chimie descriptivă
„ Elementele grupelor principale şi compuşii acestora
„ Metale tranziţionale
 Clase de compuşi anorganici
1. Elementele – au structuri şi proprietăţi foarte variate
a) Gaze atomice (gazele nobile) sau moleculare (H2, O2, N2)
b) Solide moleculare (S8, P4)
c) Solide moleculare cu reţele extinse (diamant , grafit)
d) Solide (metale)
2. Compuşi ionici – substanţe solide la temperatura camerei şi
presiune normală
- solubile - halogenuri (NaCl, KBr)
- insolubili - oxizi ionici: ZrO2, MgAl2O4, AgCl, CuS
3. Compuşi moleculari – pot fi solide, lichide sau gaze
a) Simpli, compuşi binari: PF3, SO2, UF6 etc.
b) Combinaţii complexe – chimie coordinativă (ex.
[Cu(NH3)4](OH)2
c) Compuşi organometalici - Fe(C5H5)2 – ferocen, Mo(CO)6,
B2H6.
 Elemente, atomi, izotopi
Particule Simbol Masa (kg) Sarcina
Electron β-, −10 e 9.11 x 10-31 -1.602·10-19C (-e)
A q
Proton H+, 11 p 1.67 x 10-27 +1.602·10-19C (+e)
Neutron 0n, 0 n 1.67 x 10
1 -27
0
Z E
Principalele particule atomice
Ê Atomul este cea mai mică particulă ce nu poate fi divizată
prin metode chimice.
Ê Este caracterizat de numărul atomic Z şi de număr atomic de
masă, A.
Ê Elementul reprezintă o specie de atomi cu acelaşi număr
atomic Z (număr de protoni)
Ê Izotopii sunt specii de atomi ai aceluiaşi element, dar cu
masă atomică diferită, A.
35
17 Cl cu o abundenţă de 75.4% şi cu 24.3% .
37
17 Cl

ACl = 0,754·35 + 0,243· 37=35,5

Sistemul periodic al elemntelor
 Structura atomului

„ Bohr introduce noţiunea cuantificării energiei (energia în

atom este discontinuă, există numai anumite nivele energetice).
„ Numărul cuantic principal, n, cuantifică energia şi indică
nivele (straturile) energetice dintr-un atom şi numărul
perioadei.
„ Numărul maxim de electroni pe un nivel energetic este 2n2.
„ n= 1, 2, 3, …, ∞; cuantifică energia
 Structura atomului

„ Moment cinetic al electronului este cuantificat.

„ Orbitalii atomici sunt diferiţi, forma lor este difertă
Numărul cuantic orbital, l – tipul de orbital
„ Determină simetria orbitalilor ⇒ orbitali de tip s, p,
d, f
„ l = 0, 1, 2, …, (n-1) numărul cuantic secundar
(orbital)
„ l – indică subnivele energetice (tipul orbitalului).
„ Mecanica cuantică a introdus noţiunea de orbital –
probabilitatea de existenţă a electronului în spaţiul
din jurul nucleului.
Structura atomului

Orbitali de tip s Orbitali de tip p

px py pz
Structura atomului
 Structura atomului
Orbitali de tip d

dxy dxz dyz

dx2 -y2 dz2

 Structura atomului
În câmp magnetic, se ridică degenerarea şi orbitalii se
orientează cuantic.
r r
Numărul cuantic magnetic, m m = l cos α

„ Deoarece α are valori în intervalul [0, 2π], cos α variază

între [-1,+1]
„ m = - l, ...., 0, .... +l - numărul cuantic magnetic
- ia (2l+1) valori ⇒ explică numărul de orbitali dintr-un
subnivel energetic
„ De exemplu, l=2, m ia 5 valori, -2, -1, 0, +1, +2, fiecare
dintre acestea corespunde unei anumite inclinări a
momentului cinetic faţă de câmpul magnetic.
„ l=2, - orbital de tip d; m ia 5 valori ⇒ pe un substrat sunt 5
orbitali de tip d.
 Structura atomului

9 Electronul are o mişcarea de spin, care se poate face

în ambele sensuri şi generează un moment cinetic de
spin, care este cuantificat.
„ s – număr cuantic de spin; ia valori ±1/2
„ s - cuantifică rotaţia e- în jurul axei proprii.
Valoarea ½ a numărului cuantic de spin a dus la ideea cuplării
de spin, conform căreia într-un orbital pot exista cel mult 2
electroni- cu spin opus (electroni cuplaţi).
Pauli (1925) – principiul excluziunii
Intr-un atom nu pot exista 2e- în aceeaşi stare energetică (cu
aceleaşi 4 numere cuantice); cei 2e- trebuie să difere cel puţin
printr-un număr cuantic.
 Rezumat – de ţinut minte!
„ Starea unui e- în atom este caracterizată prin 4 numere
cuantice.
„ n – numărul cuantic principal caracterizează straturile de e-
(nivele energetice); n=1, 2, 3, ..., 7.
„ l – numărul cuantic secundar (orbital) caracterizează subnivele
energetice şi poate lua valori l= 0, 1, 2, 3, ... (n-1). Determină
simetria orbitalilor ⇒ orbitali de tip s, p, d, f
„ Numărul cuantic magnetic, m, caracterizează poziţia orbitalilor
în spaţiu şi starea e- în câmp magnetic. Ia (2l+1) valori ⇒ 1
orbital de tip s, 3 orbitali de tip p, 5 orbitali de tip d şi 7 orbitali
de tip f.
„ Numărul cuantic de spin, s,- caracterizează mişcarea de rotaţie
a e- în jurul axei proprii; ia valori ± ½.
„ Pe fiecare strat se găsesc 2n2 electroni.