Sunteți pe pagina 1din 19

m m

  

?   
   

 ?

³Un om sănătos este un om de succes


succes´´

Prelegerea a 7-
7-a
p  
 
?unt componente alimentare absolut necesare vieţii.

Din cei 45 de nutrienţi consideraţi absolut necesari


sănătăţii organismului uman, 17 sunt minerale.

Din cele 92 elemente chimice prezente, în mod natural,


pe Pământ, 50 se regăsesc şi în organismul uman.

   

au rol PLA? , participă la formarea şi constituţia ţesuturilor


organismului, în special oase şi dinţi;

intră în structura multor compuşi biologici, precum HEMOGLOBA,


HORMO RODE, Hl din stomac;

intervin în activitatea normală a muşchilor şi nervilor;

menţin echilibrul acido-


acido-bazic, conferind celulelor proprietăţi osmotice;

controlează metabolismul apei;

au rol A AL , în calitate de cofactori şi/sau activatori enzimatici;

intervin în procesul de sinteză al substanţelor proteice şi al acizilor


nucleici;

deficienţele minerale sunt corelate cu afecţiuni grave, precum cancer,


H A, afecţiuni imunitare
imunitare..
   
  

?ubstanţele minerale necesare organismului sunt:


MAROELEME E se găsesc în organism în cantităţi
apreciabile.
MROELEME E sau OLGOELEME E se găsesc
în cantităţi foarte mici sau extrem de mici.

MAROELEME E: a, P, Mg, a, K, l, ?


OLGOELEME E: Fe, u, Zn, F, , Mn, ?e, o, Mo, r

A EE!
Având rol esenţial, sărurile minerale trebuie introduse în
organism odată cu hrana.
 
ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL SURSE
ZILNIC ALIMENTARE
’ ›  p  f ›
de  ›› 500 ± 800
g î P› de
f f  ş ›   99% d C e f  e de ex ş e e
 e
g eşe î e ş d  › 1% î ›e f  g de  
fdee  ›p ş e›e
 (î eg
e 
1200
g/ p›ev
›e    OSTEOPOROZA
f› e ve›de-
’ 
p e   f ›  › e î 
ee›   › e v B12 eg
 e
’ ve 
e› e e 
e p› ›e  e›ve de
›e f fe ›p  e peşe ›d
’  e›v e î f   ›e
ş › ş
e›v › ş   g›e  ge
’ p›ev e HTA ş p e p›eve 
 e› de   
’  de›e e
e (C d  ge
p› v  e e ş df   ›de
Õ
Biodisponibilitatea a depinde de raportul a/P care trebuie sa fie >1 şi de
prezenţa compuşilor care leagă a de ex. acidul oxalic.
Lactoza din lapte, unii aminoacizi şi vit. D măresc absorbţia a
  

  Î I  


II I  
’ m ›m  fo› › o o› ş   u    umno 

 o› în  n   ş în  ›  mn  
on fo › -o ›u
’ n›n în m omu u   m ş
m ş m›o › n
 nuş
’ m ›m  fo›m › m › uu
 u
n ş mm› no› u ›
 mu
’ m ›m  mn n›   n   mş
o- 
  ›n  
’ of o› ş/ u  o› nm 
Õ

U U A ! Fosforul are importanţă covârşitoare în toate procesele


energetice, intrând în structura tuturor compuşilor macroergici.


  Î I  
II I  
- ›  fo›m › o o›  m  
3 -4 m o  ş fo › -
-     î fo›m › ş  ›
o ›
 ›o› m ›o›
 
-  › î o    3  m  ›m  › 
-  › › ş o›   ş  mo 
      › › fo›m ›  m oo› 
o î › › -î 
- ›  m› › o›  ›  › 
  › m ›
 ›m 
Õ

A EE! Magneziul este esenţial pentru activitatea musculară şi nervoasă.


arenţa induce dereglări ale sistemului nervos, contribuie la H A, chiar
infarct.
 

  Î I
 
II I
 
  › 
’ n›n în › nm› -3 u›
mmuuu n›o
 mn
’ ›     nu m›u› 
’ › n m   în o› nm   ›n 
mo› ş 
 mş o n
 umno 
Õ

A EE!! onsumul de alimente sărate necesită un aport suplimentar de apă!


onsumul exagerat de a măreşte riscul de H A, în special pentru
persoanele ³salt sensitive´.
Dietele hiposodate sunt indicate exclusiv persoanelor suferind de H A, boli
renale şi cardiovasculare.
m  

  Î I
 
II I
 
- n›n în on›   muu › 3 6  @›u ş
uu›  f›u
- mn n n› u ›   n m ş
›o o›  um ş
uu›  um
- m ›m  › nm› mmuuu  › nu
n›o
 umno 
- n›n în m omu n›  › 
n› 
Õ

A EE!! Pentru prevenirea H A, raportul a/K=0,60.

Dietele bogate în K au efect diuretic dar pot fi extrem de periculoase!!!

artoful este principala sursă de K 500 g cartofi = 2 g K


 

  Î I
 
II I
 
’ nmn  mn›u fo›m ›  -    › 
n uu  › u›
’ mu  ›    › ş  @›u
m n (Į- m    ›  m ›
 u
’ u  mn › ›n 
  ›n
m›ouşo›    om (u› 
  m
u›
Õ
 
  Î I
 
II I
 
’ommonn  hmoon om - 4 m   ›n m ›
moon ş  o›omo›  mş
on  m  @›u 
’of o›  muo› nm n
 n u ›m› o› on m m ›
 ›mn 
›  4 m
› u
† 4 n @ fu›n   mn @m 4 m  › 
 o›n nm   @ hmn n› 
›u  6 ş o @ n m›ou  mn  ş
   nhmn nu
† @ hmn  m  uşo› o›  umno 
 o› nm
Õ
MPOR A ! Absorbţia Fe neheminic este îmbunătăţită în prezenţa vit.  sau
prin cuplarea surselor de Fe neheminic cu cele conţinând Fe heminic.
Absorbţia Fe neheminic este redusă de acidul fitic din cereale şi de
acidul tanic din ceai.
DEFEA în Fe induce AEME FERPR.

ROLUL ÎN ORGANISM NECESAR SURSE
ZILNIC ALIMENTARE
’  f › e 
 pe › pee 70 15
g  C› e de v 
p › ş
e
de e 
e  Peşee
’ p›p   e p› e e › ş  Se
 ee de
 ş d ve
 › e  Ne
 B›  ş
’ 
p î p› e de ›eşe›e 
pee
›g 
e ›  dev  › exe  Ge›
e  de
î
e  e›e    pe g›

p ›  g › ş
 e ›
Õ

DEFA în Zn induce frânarea creşterii şi a dezvoltării sexuale, slăbirea


sistemului imunitar, căderea părului, scăderea abilităţii de a sesiza mirosurile.
 

  Î I
 
II I
 
’ › î omo o›moo›  mş
›  4 m  › 
›o 
’ o›o  f o ›   m  m m ›
›o  m
  
o› bo  î
† Î f  o   ›o  o
I   I  f  m   › o 
 
Õ
 

          


 
’Õ mnt n as i inţi; Õ ma f`  ată m `
 m Õ ai
’Õ `imsa @ m

aii nta
Õ m t
Õ @
t  ma
Õ mni  
Õ Œ nă m asmătă
Õ
m 

  Î I
 
II I
 
’ of o› mn›u num›o  nm  u
3 m
’ n › o›  ş u› @  @›u  m ›
(îno›mo› › u în hmoon ş în  ›mn 
u ›oş  mu oo  › u
’ mm  în m›ou  o u ›  › 
 nu n› 
’ n › un fun on› mo›  umno 
 ›o u › ş mun › uuu
onun ş n›o›
Õ


ROLUL ÎN ORGANISM NECESAR SURSE


ZILNIC ALIMENTARE
† Pe›    xd 
 p›e e    Peşee
›
p›ee
 @›ee de
›e
’  f › pe › e 
 SOD 005 ± 020
g
 Ne
’ î
p›e  v E p› ee de  Mş de p ›
xd›e
e
› ee e›e  B›  p› p 
 Ce›eee  eg›e
Õ

MPOR A !! Deficitul în ?e este responsabil de apariţia unor


forme de cancer



  Î I
 
II I
 
 ›o  ›
’ n   în m o › uo   m
 › h ş nu
’  ›n în › mof o› n 
 u›  
uo ş ›   nun
 m›un
 umno 
Õ

 

  Î I
 
II I
 
’ of o› › m›o  m
3 m  ›m  › 
m 
  ş 
’ m  î m bom  m  o o 
ş    f
 › 
’  › › ›› o›m  › 
o o› ››o› ş m  mo 
  
›o › 
Õ
  
  Î I
 
II I
 
’ ommonn   Œ
nu  uno ş  mş
’  ›n nu înn› ›ş› ş
 m n m ›n
no›
Õ



  Î I
 
II I
 
- of o› m  (   ›  ›m  › 
   m   ›  b
-o  
 › 
- › fo›m ›  ›o› › 
 mo 
 oş
Õ

S-ar putea să vă placă și