Relatia dintre convingerile cursantilor EFL si utilizarea strategiei de invatare

Nae-Dong Yang

Departamentul de limbi si literature straine,Universitatea Nationala Taiwan,Taipei

10617,Taiwan,ROC

Rezumat

Cum sunt convingerile celor care invata o limba straina/cea de-a doua limba despre invatarea
limbii in raport cu folosirea strategiei lor de invatare? Prezentul studio adreseaza aceasta
intrebare prin investigarea relatiei dintre convingerile studentilor colegiului EFL(Engleza ca
limba straina) despre invatarea limbii si utilizarea strategiilor de invatare. Acest studiu a
descoperit ca convigerile asupra auto-eficientei a celor care invata limbi straine despre invatarea
englezei au fost puternic legate de utilizarea lor a tuturor strategiilor de invatare ,in mod special a
strategiilor practice functionale.De asemenea, convingerile cursantilor despre valoarea si natura
invatarii englezei vorbite au fost strans legate de utilizarea formala a strategiilor oral-prctice.
Rezultatele acestui studio sugereaza o relatie ciclica intre convingerile cursantilor si utilizarea
strategiei. Un construct theoretic a convingerilor cursantilor a fost propus apoi si au fost
discutate implicatii pedagogice. @ 1999 Elsevier Science Ltd.Toate drepturile rezervate

Cuvinte cheie: Convingeri despre invatarea limbilor; strategii de invatare; Invatarea unei limbi
secundare; Engleza,limba secundara;Metacognitie; Motivatie.

1.Introducere

In calitate de persoane care studiaza o limba straina, influentate de experientele anterioare

sau formate de propriile lor medii cultural,cei care invata ce-a de-a doua limba in general detin
convingeri sau notiuni diferite despre invatarea limbii.(Horowitz,1987). Multi cercetatori au
sugerat ca convingerile preconcepute ale cursantilor despre invatarea limbii probabil ar afecta
modul in care acestia isi utilizeaza strategiile de invatare si invata o limba secundara. (Abraham
si Vann,1987; Horwitz, 1987, 1988;Wenden, 1986a, 1987a).Cunoasterea relatiei dintre
convingerile cursantilor despre invatarea limbii si utilizarea strategiei ar trebui sa le ofere
profesorilor o intelegere mai buna a “asteptarilor,angajamentului fata de,succesul in si satisfactia
cu privire la cursurile de limba straina” a studentilor. (Horwitz, 1988, p. 283). Cu toate acestea,
cat de specific sunt convingerile celor care invata o a doua limba despre invatarea limbii legate
de utilizarea startegiilor proprii de invatare? Scopul acestei lucrari este ,prin urmare, sa prezinte
un raport pe un studiu care investigheaza relatia dintre convingerile studentilor de la colegiul
EFL(Engleza ca o limba straina) despre invatarea unei limbi si utilizarea strategiei lor.

2.Revizuire a literaturii

2.1 Convinerile cursantilor despre invatarea celei de-a doua limbi

Wenden (1986a, b) a folosit rapoartele retrospective ale cursantilor pentru a investiga si clasifica
cunostintele metacognitive ale cursantilor despre experientele lor de invatare a limbilor straine.In
interviurile ei cu 25 de student adulti ESL despre modul lor de invatare a limbii engleze,in
numeroase situatii sociale , Wenden(1986, b) a descoperit ca ,in plus fata de strategiile de
invatare a propriilor limbi , intervievatii au fost capabili sa discute urmatoarele cinci aspect
asupra modului lor de invatare a unei limbi:
1. Limba incluzand gramatica sa,fonologia,vocabularul, discursul si functia
2. Competenta si progresul lor in limbazonele de dificultate si compararea cu altele
3. Rezultatul utilizarii unei strategii selectate
4. Reactiile lor la procesul de invatare si perspective asupra aptitudinilor limbii,stilului de
invatare, personalitaii si varstei; si
5. Convingerile explicite si implicite despre cum este cel mai bines a inveti a doua limba
Horowitz a dezvoltat un instrument , Inventarul convingerilor despre invatarea unei limbi
(BALLI) pentru a evalua convingerile studentilor despre invatarea unei limbi in cinci arii majore:
(1)aptitudinea unei limbi straine,(2)dificultatea invatarii limbii,(3)natura invatarii limbii,
(4)strategii de invatare si de comunicare,(5)motivatii si asteptari.(Horowitz,1987,1988)
Cercetatorii recenti au examinat convingerile cursantilor si cunostintele metacognitive despre
invatarea unei limbi pentru scopuri diferite. Cotterall (1995),spre exemplu a explorat modul I
care acele convingeri ale cursantilor despre invatarea limbii reflecta pregatirea cursantilor pentru
autonomie. Victori (1992) a extins clasificarilelui Wenden(1987b, 1991) asupra cunostintelor
metacognitive a celor care invata a doua limba si a dezvoltat un chestionar pentru a masura
cunostintele metacognitive ale studentilor in invatarea limbii (Victori, 1992, citat in Victori si
Lockhart, 1995). Victori si Lockhart (1995) au utilizat chestionarul pentru antrenamentul
cursantilor intr-un program auto-dirijat.S-au concentrat asupra convingerilor cursantilor despre
eficienta strategiei.

2.2. Convingeri si utilizarea strategiilor

Cercetatorii (Abraham si Vann, 1987; Horwitz, 1987, 1988; Wenden, 1986a,1987a) au

sugerat conexiuni intre cunostintele metacognitive ale cursantilor sau convingerile despre
invatarea imbii si alegerea strategiilor lor de invatare a limbii.In interviurile ei, Wenden(1987,a)
a descoperit ca in multe situatii studentii nu puteau doar sa descrie in mod diferit credintele lor
despre invatarea limbilor, ci si sa adopte strategii de invatare consecvente. Wenden (1986a) a
aratat ca aceste credinte explicite despre cum este cel mai bine sa inveti o limba straina, pare sa
ii fi ajutat pe cei care invata sa gaseasca logica pentru alegerea strategiei de invatare. Bazandu-se
pe cercetarea sa asupra studentilor de la facultatile de limbi straine, , Horwitz (1988)
argumenteaza faptul ca anumite idei preconcepute pot restrange varietatea de strategii de invatare
folosite . in plus, Abraham and Vann (1987) au sugerat de asemenea ca studentii au opinii despre
modul cum functioneaza limba si, prin urmare, despre modul cum este invatata limba ce poate
afecta varietatea si flexibilitatea folosirii strategiilor

2.3. Motivatii, convingeri si folosirea strategiilor

In timp ce au existat unele mentiuni despre motivatie (Horwitz,1987) si motivatie si

folosirea strategiilor (de exemplu, Oxfors si Nyikos, 1989), trebuie sa abordam si psihologia
cognitiva pentru a obtine informatii despre relatia dintre motivatie, convingeri si folosirea
strategiilor. Teoriile auto-eficacitatii si ale atributiilor vor fi trecute in revista primele, de vreme
ce reprezinta baza studiilor cognivite despre motivatie.

2.3.1. Teorii ale auto-eficacitatii si ale atributiilor

Auto-eficacitatea se refera la “judecatile personale asupra capacitatilor de performanta

dintr-un anumit domeniu de activitate” (Schunk, 1985, p. 208). Potrivit lui Bandura (1986),
perceperea auto-eficacitatii poate influenta alegerea activitatilor. Oamenii isi asuma si executa cu
siguranta activitati despre care considera ca pot fi capabili, dar le evita pe cele despre care ei cred
ca le depasesc abilitatile. Aceste judecati ajuta, de asemenea, oamenii sa determine cat efort vor
investi si cat timp vor face fata obstacolelor sau dificultatilor. Cand sunt confruntati cu
dificultati, oamenii care au au un simt al auto-eficacitatii mai bine dezvoltat tind sa depuna mai
mult effort pentru a indeplini provocarile, pe cand cei care au dubii serioase in ceea ce priveste
capacitatile lor, isi diminueaza eforturile sau se dau batuti. (Bandura si Schunk, 1981; Stipek,
1993).
O presupunere de baza in ceea ce priveste teoria atributiilor este aceea ca oamenii cauta
sa explice cauzele evenimentelor din viata lor. Weiner (1988) noteaza ca atributiile studentilor
influenteaza asteptarile lor asupra performantelor viitoare, asupra perseverentei, reactiilor
emotionale si asupra alegerii sarcinilor.Palmer si Goetz (1988) au argumentat ca fiecare dintre
aceste “variabile legate de realizari”, afecteaza deciziile studentilor despre cand si cum trebuie
folosite aceste strategii. Potrivit psihologilor cognitivisti, astfel de judecati ale atributiilor
constituie o importanta sursa de informare asupra credintelor despre auto-eficacitate care
influenteaza performanta (Schunk, 1983; McCombs, 1988).

2.3.2 Studii despre convingeri, motivatii si folosirea strategiilor

Bazandu-se pe cercetarile lor asupra copiilor (de exemplu, Elliott si Dweck, 1988; Licht
si Dweck, 1984), precum si pe alte studii realizate asupra adultilor (de exemplu, Brunson si
Matthews, 1981), Dweck si Leggett (1988) prezinta un model care ia in calcul majoritatea
comportamentelor adaptative si dezadaptative pentru a sublinia procesele psihologice. Este
acceptat faptul ca studentii au convingeri despre abilitatile lor si acestea vor afecta modelele de
reusita si modelele motivationale, care la randul lor vor influenta cmportamentele lor de invatare
si folosirea strategiilor. Un studiu recent realizat de catre Dweck si colegii ei asupra copiilor din
ciclul primar a intarit relatia dintre modelele motivationale si convingerile despre abilitati si
realizari (Cain si Dweck, 1995).
Pintrich si colegii lui au studiat relatia dintre motivatia studentilor si folosirea strategiilor
(de exemplu, Pintrich, 1989; Pintrich si De Groot, 1990). Bazandu-se pe un cadru general
asteptare-valoare, Pintrich (1989) a propus ideea ca motivatia studentilor contine 3 componente:
asteptarea, valoarea si afectul. Asteptarea se refera la credintele studentilor despre abilitatile lor
de a executa o sarcina (auto-eficacitatea) si valoarea include telurile studentului in ceea ce
priveste sarcina, precum si parerile lor despre importanta, utilitatea si interesul sarcinii.
Componenta afectiva include reactiile emotionale ale studentilor la sarcina, cum ar fi anxietatea
de testare (Garcia si Pintrich, 1995). Pintrich si colegii saiau descoperit ca ideile asupra auto-
eficacitatii (componenta asteptarii a motivatiei) si valorile intrinseci (componenta valorica) au
legatura intr-un mod pozitiv cu utilizarea strategiilor cognitive (de exemplu, repetitia si
elaborarea), strategiilor metacognitive (de exemplu, planificarea si monitorizarea) si
management-ul efortului (de exemplu, rezistenta si sarguinta), pe cand anxietatea de testare (o
importanata componenta afectiva) are legatura intr-un mod negativ cu cele trei aspecte ale
invatarii de unul singur (Pintrich, 1989; Pintrich si De Groot, 1990). Cu alte cuvinte, este
probabil ca studentii care sunt mai increzatori in abilitatile lor (care au convingeri mai puternice
in ceea ce priveste auto-eficacitatea) de a sustine cursurile, sa fie mai angajati din punct de
vedere cognitiv in munca lor si sa incerece sa isi controleze gandirea si eforturile. De asemenea,
studentii au tendinta de a utiliza tot felul de strategii de invatare daca ei considera ca materialul
cursului este interesant si valoros. Cu toate acestea, este probabil ca acei studenti care sunt mai
nelinistiti in ceea ce priveste testele, sa renunte la predarea cursurilor si sa foloseasca mai
putinestrategii cognitive si metacognitive.

2.4. Rezumat
Pentru a rezuma, literatura cognitiva revizuita (de exemplu, Dweck si Leggett, 1988;
Pintrich si De Groot) a indicat faptul ca exista legaturi intre credinte, motivatie si folosirea
strategiilor. Studiul de caz al lui Wenden ofera dovezile preliminare despre cum credintele
metalingvistice ale studentilor pot influenta abordarile lor asupra invatarii limbilor straine si
asupra utilizarii strategiilor de invatare. Sunt inca necesare ceretari mai amanuntite in domeniul
achizitionarii celei de-a doua limbi pentru a cerceta in mod sistematic relatia dintre credintele
studentilor care invata a doua limba si strategiile pe care le folosesc. Asadar, obiectivul acestui
studiu este sa invesigam aceasta problema.