Cazacu Andrei

Grupa 141 ID

TEMA DE CASA ELECTRONICA II

1. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru

amplficatorul inversor din figura, pentru care se cunosc: R1 = 1KΩ,
R2=10KΩ, ştiind că amplificatorul operaţional este ideal.

Rezolvare

În cazul amplificatorului operaţional ideal se ţine cont de

proprietăţile sale: impedanţa de intrare R i   , impedanţa de ieşire
R O  0 , coeficientul de amplificare în buclă A0 .
deschisă
Întrucât amplificatorul operaţional are coeficientul de amplificare în buclă
deschisă infinit, orice diferenţă de tensiune ar exista între cele două intrări
inversoare şi neinversoare, ea va duce la saturarea amplificatorului. Din
acest motiv se trage concluzia că tensiunile pe cele două intrări trebuie să
fie egale, prin urmare tensiunea pe intrarea inversoare trebuie să fie zero.
În aceste condiţii putem scrie:

V1  IR1 , VO  IR 2

VO R2
de unde rezultă: Au    10
Vi R1

Semnul minus arată că semnalul de ieşire este în antifază cu

semnalul de intrare

1
Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

.
2. Să se calculeze coeficientul de amplificare al amplificatorului
neinversor din figura. Se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 = 5KΩ, iar
amplificatorul operaţional este ideal.

Rezolvare

Datorită coeficientului de amplificare infinit al amplificatorului

-
operaţional pentru a nu se ajunge la saturaţie este necesar ca tensiunea V
+
să fie egală cu V , iar datorită impedanţei de intrare infinite curenţii prin
cele două rezistenţe sunt egali. Prin urmare se poate scrie:

V1  IR1 , VO  I(R 1  R 2 )

VO R 1  R 2
Au   6
Vi R1
Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

3. În circuitul din figura se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 = 2KΩ,

R3=3KΩ, R4 = 6KΩ, V1= 1V, V2 = 1,5V, V2 = 6V, iar amplificatorul
operaţional este ideal. Să se determine:
a) tensiunea la ieşire VO
b) dacă R1 = 3KΩ, ce valori trebuie să aibă rezistenţele R2 şi R3 astfel
încât amplificatorul să fie sumator

Rezolvare
-
a) Tensiunea V este zero de unde rezultă că:

V 1  I1 R 1 , V2  I 2 R
V3  I 3 R 3 , 2
VO  I 4 R 4
,

Deoarece impedanţa de intrare a amplificatorului operaţional este infinită

se poate scrie:
I 4  I1  I 2 
I3

Din primele trei relaţii se află curenţii I1, I2, I3, iar din ultimele două
relaţii:



b) Pentru ca amplificatorul să fie sumator este necesar ca tensiunea la

ieşire să fie direct proporţională cu suma tensiunilor de la intrare, deci
este necesar ca R1 = R2 = R3, caz în care tensiunea la ieşire va fi:

VO  V1  V  V  R 4  19
2 3
R1
Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

V
4. Pentru circuitul din figura se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 =4KΩ,
R3 = 2KΩ, R = 10 KΩ, V2 = 2V, iar amplificatorul operaţional este ideal.
Să se determine:
a) Curentul I3
b) Curentul I

Rezolvare
-
a) Întrucât potenţialul V = 0 se pot scrie relaţiile:
V1  I1R 1 , VO  I 2 R 2 VO  I 3 R 3
,

Din ultimele două relaţii rezultă:

Întrucât impedanţa de intrare a operaţionalului este infinită : I1=I2, iar din

prima relaţie rezultă:
I1  V 1 / R 1

Din expresiile anterioare se obţine:

V1R 2
I3   4mA
R 3 R1

b)

5. Montajul din figura este format dintr-un amplificator

operaţional ideal şi din rezistenţele R1 = 1KΩ, R2 = 10KΩ, R3 = 2KΩ, R4
= 10KΩ, R = 10KΩ, iar V1 = 2V, V2 = 4V. Să se determine:
a) tensiunea la ieşire VO;
b) valoarea rezistenţei R4 astfel încât amplificatorul să fie diferenţial;
c) valoarea tensiunii de ieşire VO dacă amplificatorul este diferenţial.
Cazacu Andrei
Grupa 141 ID
Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

Fig.64
Rezolvare

a) Tensiunea la ieşire se obţine prin compunerea tensiunilor generate la

ieşire de tensiunile V1 şi V2.
VO  VO1  VO2
Faţă de tensiunea V1 montajul este un amplificator inversor, iar faţă de
+
tensiunea V montajul se comportă ca un amplificator neinversor, astfel
încât putem scrie:

 R

Iar

Prin urmare:

b) Amplificatorul din fig. 64 este diferenţial dacă tensiunea la ieşire este

direct proporţională cu diferenţa tensiunilor de la intrare. În ultima relaţie
scoatem în factor comun R2/ R1 şi obţinem:

Prin urmare amplificatorul este fiferenţial daca

Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

6. În montajul din figura se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 = 4KΩ,

R3=2KΩ, R4 = 8KΩ, R = 10KΩ, R5 = 1KΩ, R6 = 4KΩ, V1= 2V, V2 = 1V,
V3 = 12V. Ştiind că amplificatoarele sunt ideale să se determine tensiunile
V4 şi V5.

Rezolvare

Primul amplificator din fig. de mai sus este un sumator neinversor.

Întrucât impedanţa de intrare a operaţionalului este infinit tensiunea
V   V1  V2 . Din acelaşi motiv prin rezistenţele R1 şi R2 se obtine
acelaşi curent I, iar V4  I(R 1  R 2 ) . Factorul de amplificare pe mod
+ -
diferenţial al operaţionalului fiind infinit tensiunile V şi V trebuie să fie
egale şi prin urmare vom avea:

V   R 1  V1  V2
Din ultima relaţie se gaseşte curentul I şi tensiunea:

(R 1  R 2 ) R
V4  (V1  V2 )  15V
1
Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

7. Montajul din figura este format dintr-un amplificator

operaţional ideal, din rezistenţa R=1KΩ, şi din dioda D a cărei
caracteristică este descrisă de ecuaţia:

iar VT  26  10 3 V . Tensiunea la intrare este V = 10V.

1
Să se determine tensiunea la ieşire V0.

Rezolvare
V1  IR , 
O

Din relaţiile de mai sus rezultă:

I V
T

VO  VT ln V1  VT ln I S
R
-3
Întrucât V1 = 10V, iar ISR = 10 V al doilea termen se poate neglija şi se
obţine:

8. În montajul din figura se cunosc: R1 =1KΩ, R2 = 10KΩ, E =

1V, amplificatorul operaţional este ideal şi este alimentat cu tensiunile
VCC = ±10V. Dacă tensiunea de la intrare se modifică în domeniul ± 5V
cum variază tensiunea de la ieşire.

Rezolvare

Ţinând cont că impedanţa de intrare a amplificatorului operaţioal este

Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

infinită şi prin urmare prin rezistenţele R1 şi R2 trece acelaşi curent I,

pentru montajul de mai sus se poate scrie relaţia:


EV V   VO
I
R1 R2
Din care se obţine:

ER 2  VO R 1
V 
R1  R 2

Dacă tensiunea V1 este –5V amplificatorul va fi saturat în starea sus

VO = VCC,
şi va rămâne astfel până cân
Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

Când V1 este 5V amplificatorul va fi saturat în starea jos:

V0 = –VCC
şi va rămâne aşa până când:

1  10  10  1
V1  Vp1   0V
11

Dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare este reprezentată în a doaua figura

Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

.
9. În montajul din figura se foloseşte un amplificator operaţional
ideal, iar dioda Zener este cu siliciu şi are tensiunea de deschidere U z =
4V. Cum variază tensiunea la ieşire atunci când tensiunea la intrare
variază între ±10V.

Rezolvare

Dacă dioda Zener este deschisă, fie la polarizare directă, fie la

polarizare inversă montajul se comportă ca un amplificator inversor având
amplificarea –2 şi o tensiune la intrare egală cu tensiunea de deschidere a
diodei VD:
2R
VD  2VD

Unde VD =0,6V la polarizare directă şi –4V la polarizare inversă.

Dacă dioda este blocată este ca şi cum dioda nu ar exista, iar montajul
devine un inversor la care cele două rezistenţe sunt egale cu 2R,
amplificarea este –1, iar tensiunea la intrare este V1.
2R
VO  V 1  V1
2R
Se observă că în acest caz tensiunea la ieşire depinde liniar de tensiunea la
intrare.

10. Un amplificator operaţional ideal este folosit într-un montaj

similar celui prezentat în figura, în care se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 =
10KΩ, R3 = 3KΩ, E = 1V, iar tensiunile de alimentare sunt ±10V. Să se
determine dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare.
Cazacu Andrei
Grupa 141 ID

Rezolvare

Suma curenţilor din nodul de la intrarea neinversoare trebuie să fie zero şi

prin urmare putem scrie:


V1    VO  V
0V  0
V  R2 R3
R1

Din această relaţie vom scoate V+ :

V1 VO

V

 R1 R3
1 1 1
 
R1 R 2 R 3

Ca amplificatorul să nu fie saturat ar trebui ca pe cele două intrări să avem

+
tensiuni egale, prin urmare: V = E. Din cauza reacţiei pozitive din montaj
+
această egalitate nu există niciodată. Dacă: V > E amplificatorul va fi
saturat sus, V0 = V0H = 10V, iar acest lucru se întâmplă pentru:

În cazul în care V+< E amplificatorul va fi saturat jos, VO = VOj = –10V,

iar acest lucru se întâmplă dacă
Cazacu Andrei
Grupa 141 ID