Sunteți pe pagina 1din 60

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obiective turistice naturale ale judetului Neamt. Studiu de caz al


agentiei de turism

INTRODUCERE

Turismul, ca ramura a sectorului tertiar, este un fenomen amplu si complex, cu adânci


implicatii sociale, politice, culturale si economice, stimulând, prin obiectul activitatii sale,
dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale, cum ar fi industria,
agricultura,constructiile,transporturile,comertul.
Rolul si importanta turismului, dobândite în perioada contemporana, au sporit preocuparile
pentru definirea cât mai exacta si completa a acestui fenomen.
Turismul reprezinta o ramura a economiei nationale cu functii complexe, ce reuneste un
ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc în afara
mediului lor obisnuit, pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul
decât exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat . Definirea conceptului de „turism”
aduce în discutie aspecte cum sunt scopul calatoriei, distanta si durata deplasarii, precum si
caracteristicile subiectului calatoriei, respectiv ale turistului .
Dezvoltarea turismului ca fenomen de masa a contribuit la aparitia turismului organizat, care
se desfasoara doar pe baza de contracte între prestatorii de servicii turistice si agentiile de
turism. De aici se desprinde importanta agentiei de turism, ca principal distribuitor al
produselor turistice. În aceasta calitate si conform obiectului sau de activitate, agentia de
turism presteaza servicii legate de vânzarea de bilete de transport, servicii turistice si servicii
complementare. Diversitatea activitatilor ce dau continut prestatiei turistice, precum si
prezenta unora dintre ele în structura altor ramuri si sectoare ale economiei (transporturi,
alimentatie publica, tratament balnear etc.) confera turismului caracterul unei ramuri
economice.
Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor favorabile de care dispune, a
frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor,zonelor montane, precum şi a inestimabilului

Pagina 1 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

patrimoniu cultural şi religios existent, judeţul Neamţ deţine un potenţial turistic valoros, care
poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ţară şi din străinătate. Alături de
pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul
gastronomiei moldoveneşti, bogata moştenire istorică dau culoare locală pentru atragerea
turiştilor, în decursul timpului, potenţialul turistic al judeţului Neamţ crescand în ofertă,şi
atractivitate.
Gradul de dotare a localităţilor şi originalitatea peisajului nemţean cât şi specificul
deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizaţie a populaţiei, pot juca un rol în
turismul de
lungă durată, cu activităţi sportive, agrement şi pentru optimizarea sănătăţii.
Zona muntoasă şi deluroasă deţine un potenţial turistic valoros, în mare parte
insuficient dezvoltat, dar care, cu măsuri adecvate poate intra cu uşurinţă în circuitul turistic
european, cu specializarea „turism religios” (Agapia,Văratec, Bistriţa, Secu, Sihăstria,),
turism etnografic, agroturism, turism rural, turism sportiv .

CAPITOLUL1

Prezentarea agenţiei de turism S.C. GETICA TOUR S.R.L.

S.C. GETICA TOUR S.R.L. a fost organizată conform legii 31/1990 – legea
societăţilor comerciale pentru satisfacerea nevoilor turistice ale clienţilor potenţiali, şi
implicit, a scopurilor sale – obţinerea de profit (Anexa 1 – certificatul de înregistrare al
societăţii).
Forma de organizare: societate cu răspundere limitată
Număr de ordine în registrul comerţului: J 09/361/2004
Sediul: B-dul Brăilei, nr. 15, sc.A, ap. 2, Focşani, judeţul Vrancea
Telefon: 0237 230339, 0237 230340; Fax: 0237 223411
Durata societăţii: nelimitată
Cod unic de înregistrare: R 16377571 atribuit în data de 02.03.2004, plătitor T.V.A.
din 01.01.2007

Date despre capitalul social

Pagina 2 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capital social subscris: 1000.00 RON


Nr. părţi sociale: 100.00
Valoarea unei părţi sociale: 10.00

CAPITOLUL2

Structura organizatorică a agenţiei

2.1 Organigrama agenţiei de turism S.C. GETICA TOUR S.R.L.

Organigrama este reprezentarea structurii organizatorice a agentiei de turism prin


intermediul casutelor dreptunghiulare(care vizualizeaza posturi de conducere si
compartimente) si al liniilor de diferite forme(care evidentiaza relatiile existente in cadrul
intreprinderii turistice)

DIRECTOR GENERAL

DEPARTAMENT TURISM ŞI
DEPARTAMENT ECONOMIC
SECRETARIAT

Personalul (economistul şi agentul de turism) a fost selectat de către directorul general


în urma unui interviu şi prezentare CV.
În cadrul agenţiei de turism se desfăşoară următoarele procese operative:

Departamentul Secretariat si Turism:


- efectuează lucrări de secretariat
- înregistrarează corespondenţa şi repartizarea acesteia destinatarilor

Pagina 3 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- instruieşte şi coordonează activitatea curierilor şi comisionarilor


- se ocupă de rezervarea anticipată a mijloacelor de transport sau a camerelor de hotel,
efectuarea eventualelor plăţi anticipate, întocmeşte şi tipăreşte programul provizoriu al
voiajului
- încheie contracte cu hoteluri si restaurante; încheie contracte cu furnizorii de diverse
servicii (agenţii de spectacole), încheie contracte cu agenţiile corespondente
- inventariază serviciile de primire din diverse localităţi turistice oferite de agenţie
- se ocupă de corelarea ofertei de voiaj în grup cu cererea
- se ocupă de voiajele colective cu caracter profesional şi religios
- încheie contracte şi elaborează planuri de promovare publicitară

2. Departamentul Economic
- stabileşte tarifele de vânzare a biletelor şi comisioanelor agenţiei
- întocmeşte registre de stoc de bilete, răspunde de gestionarea biletelor
- încheie contracte cu furnizorii de servicii de transport
- stabileşte cu furnizorii clauzele contractuale şi urmăreşte respectarea lor

S.C. GETICA TOUR S.R.L. nu dispune de următoarele compartimente:


- departament marketing şi dezvoltare
- departament resurse umane
- departament transporturi
Aceste departamente sunt preluate de departamentele existente în cadrul agenţiei. În
cadrul acestor departamente exista relaţii de colaborare.

Fişa postului

Fişa postului este un document care precizează sarcinile si responsabilităţile ce-i revin
titularului postului, conditiile de lucru, standardele de performanţa, modalitatea de
recompensare, precum şi caracteristicile personale necesare angajatului pentru îndeplinirea
ceriţtelor postului.
Fişa postului este un instrument managerial important atâta vreme cât serveşte
următoarelor scopuri1:
1
Gabriela Stănciulescu – Managementul agenţiei de turism

Pagina 4 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

 stabilirea îndatoririlor si responsabilitaţilor postului, în asa fel incat oricui sa-i fie
clar care sunt asteptarile pentru postul respectiv;
 precizarea cunostintelor, aptitudinilor, abilitatilor si a altor calificari necesare
ocuparii postului respectiv;
existenta unei baze concrete si clare pentru compararea posturilor si determinarea
nivelului de salarizare;
sustinerea deciziilor de angajare, evaluare si promovare a angajatilor;
asigurarea conformitatii cu legislatia in vigoare.

FIŞA POSTULUI

1. Nume şi prenume----
2. Denumirea postului: Director General
3. Răspunde în faţa: Adunării Generale a Asociaţilor
4. Răspunde de: întreg persononalul agenţiei
5.Condiţii specifice privind ocuparea postului:
- studii superioare în turism/ economie/marketing
- cunoştinţe de operarea pe calculator: Word, Excel, Power Point, Corel Draw, Internet, poştă
electronică
- limbi străine: limba engleză (scriere, citire, conversaţie)
6. Sfera relaţională :
Intern:
a) Relaţii de subordonare: Consiliul Director al Asociaţiei
b) Relaţii de colaborare : membrii Asociaţiei
Extern:
a) Relaţii de reprezentare: în limitele stabilite de Consiliul Director al Asociaţiei
7. Atributii :
- întocmirea fişelor de post a celorlalţi angajaţi
- selecţia, angajarea, instruirea, evaluarea, supervizarea, sprijinirea personalului
angajat
- managementul conflictelor între salariaţi, precum şi între salariaţi şi beneficiari
- stabilirea sancţiunilor disciplinare şi concedierea personalului angajat

Pagina 5 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- responsabilitate în buna şi corecta gestionare a fondurilor agenţiei cu respectarea


legislaţiei româneşti şi al actului constitutiv al societăţii
- întocmirea bugetului şi aplicarea corectă a acestuia, după aprobarea sa de către
Adunarea Generală a Asociaţiilor
- organizarea şi participarea la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale de turism
- atragerea de programe şi finanţări în vederea creşterii calităţii turismului
- menţine şi dezvoltă relaţii cu factori cheie pentru agenţie, cum ar fi: finanţatori,
ambasade, media şi alte organizaţii neguvernamentale româneşti şi străine
- promovarea schimbului de date, informaţii, publicaţii, specialişti, cooperarea cu agenţii din
ţară şi străinătate
- organizarea şi desfăşurarea de activităţi de promovare a turismului judeţean;
- iniţierea şi desfăşurarea unor programe atractive şi utile în domeniul turismului;
- organizarea de mese rotunde, seminarii conferinţe;
- colaborarea cu agenţii de turism naţionale, regionale şi afiliate şi alte organizaţii pentru
promovarea zonei, ca obiectiv turistic;

- conceperea şi imprimarea şi distribuirea unor materiale promoţionale, broşuri,


pliante, ghiduri turistice;
- organizarea unor studii şi anchete privind gradul de satisfacţie al consumatorilor (nivelul de
cunoaştere a zonelor/punctelor de atracţie turistică, motivaţia de a călători, imaginea
destinaţiei turistice, nivelul serviciilor, intenţia de a reveni cu o altă ocazie, etc);
8. Măsuri disciplinare: directorul general poate fi sancţionat de Adunarea Generală a
Asociaţiilor cu:
- penalizări din salariu
- demitere
- avertisment verbal sau scris

Preşedinte Am luat la cunoştinţă


Adunarea Generală a Asociaţiilor Director general

Pagina 6 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

7.Descrierea sarcinilor/atributiilor/activitatilor postului:


- centralizarea tuturor datelor economico financiare ale firmei
- intocmire raport lunar privind situatia economico-financiara a firmei
- verificarea corelatiilor existente prin urmarirea sistematica a unor rapoarte de depistare a
eventualelor erori
- urmărirea situaţiei financiare
- intocmirea ordinelor de plată şi înregistrarea lor
- menţinerea relaţiilor cu banca şi cu alte organe de control specifice
- colaboreaza la tinerea corecta si la zi a evidentei financiare si contabile;
- alte responsabilitati date de conducerea companiei ce pot avea legatura cu activitatea
postului
8. Sarcini specifice: execută orice alte sarcini primate de la şefii ierarhici în limita
pregătirii sale

Data
Director general Am luat la cunoştinţă

FISA POSTULUI

1.Numele si prenumele
2.Denumirea postului: agent de turism
3.Departamentul: secretariat/turism
4. Cerinţele postului:
 studii superioare
 cunoştinţe de operare pe calculator
 cunoasterea avansata a limbilor engleza, franceza si/sau germana;
 vechime: 1 an
5.Relatii:
A. Ierarhice: se subordonează directorului general al agenţiei de turism
B. Funcţionale: cu toate departamentele funcţionale
C. De colaborare: cu toţi angajaţii din cadrul agenţiei de pe acelaşi nivel ierarhic

Pagina 7 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

D. De reprezentare: în limita sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu


6.Responsabilitatile postului:
- raspunde pentru desfasurarea si finalizarea cu succes a contractelor turistice
angajate.
- raspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor aditionale cu clientii si cu
reprezentantii hotelurilor/ pensiunilor.
- îsi asuma responsabilitatea pentru propunerile de noi unitati de cazare, dupa ce a verificat
pozitia în piata si standardele serviciilor oferite de catre acestea.
7.Descrierea sarcinilor/atributiilor/activitatilor postului:
- planificarea, organizarea si coordonarea programelor turistice interne (excursii, circuite,
programe de week-end pentru grupuri sau turisti individuali);
- vânzarea de pachete turistice în tara (rezervari de bilete, încasarea si urmarirea platilor);
- promovarea programelor, ofertelor si pachetelor turistice ale agentiei catre clienti;
- participarea la organizarea si coordonarea diferitelor evenimente speciale;
- revânzarea programelor oferite de alte agentii;
- conceperea si realizarea de oferte promotionale;
- stabilirea unor relatii optime cu clientii si cu reprezentantii hotelurilor, -pentru rezolvarea în
timp util si în bune conditii a tuturor problemelor ocazionale;
-prospectarea pietei de profil în vederea optimizarii continue a serviciilor, având ca scop final
realizarea obiectivelor asumate.
8. Sarcini specifice: execută orice alte sarcini primate de la şefii ierarhici în limita
pregătirii sale

Data
Director general Am luat la cunoştinţă

Sistemul informaţional al agenţiei GETICA TOUR

Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate in procesul de colectare,


transmisie, prelucrare, etc. de informatii.
Rolul sistemului informational este de a transmite informatia intre diferite elemente .
De exemplu, in cadrul unei unitati economice, roulul sistemului informational este de a

Pagina 8 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asigura persoanele din conducere cu informatii necesare pentru luarea diferitelor decizii
economice sau de alta natura..
In cadrul sistemului informational se regasesc : informatia vehiculata, documentele
purtatoare de informatii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a
informatiei, etc.
Printre posibile activitati desfasurate in cadrul acestui sistem, pot fi enumerate
:achizitionarea de informatii din sistemul de baza, completarea documentelor si transferul
acestora intre diferite compartimente, centralizarea datelor, etc.
In cadrul sistemului informational, majoritatea activitatilor se pot desfasura cu
ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare si apoi, rezultatul poate fi transferat
mai departe, catre alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face si el pe cale
electronica, prin intermediul unei retele de calculatoare sau cu ajutorul modemului.
GETICA TOUR dispune de un sistem tehnic format din 3 calculatoare DELL legate
în reţea, având următoarea configuraţie:
hardware: processor AMD SEMPROM 3000 +, memorie internă 512 RAM, hard disc
80 G, placa video 256 RAM
software: sistem de operare WINDOWS XP, Microsoft Office, ContLiv, acces la
internet, poştă electronică, fax cu legătură naţională şi internaţională, etc.

CAPITOLUL3

Potenţialul turistic al judeţului neamţ

Judeţul Neamţ dispune de un bogat, variat si valoros potenţial turistic, care se


încadrează în tradiotionala zona turistica Moldova Centrala. Varietatea peisajului geografic,
cu neinumarate locuri pitoresti, patrimonial monumentelor istorice si de artra, originalitatea
elementelor etnografice si folclorice, prezenta statiunilor climaterice si balneoclimaterice
(Durau, Baltatesti, etc.), reprezinta doar cateva obiective de mare atractie turistica.
Obiectivul turistic central al judetului care inregistreaza cel mai intens aflux turistic il
constitiue zona Bicaz - Ceahlau, accesul catre ea fiind usurat de drumurile modernizate care
unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului. Masivul Ceahlău este cel mai falnic
munte al Moldovei, un obiectiv turistic important al ţarii, un loc despre care circula multe
legende si povestiri. Arealul turistic din jurul orasului Tg. Neamt si de pe valea Bistritei,

Pagina 9 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pastrator al unor inestimabile monumente istorice si de arhitectura (Cetatea Neamtului,


Manastirile Bistrita, Secu, Sihastria, Agapia, Varatec, Casa memoriala Ion Creanga din
Humulesti, etc.) sau a unor renumite rezervatii forestiere precum Padurea de Arama si
Padurea de Argint reprezintă un alt pod de atractie turistica. Oferta turistica este completata
de obiectivele existente in municipiile Piatra-Neamt si Roman, sau in orasul Tg. Neamt, de
celebrul Han al Ancutei, rezervatia de zimbrii de la Vanatori Neamt, de Cascada Duruitoarea,
etc.
Peisaje spectaculoase, configuraţie variată a peisajului şi condiţii climatice favorabile
Judeţul Neamţ deţine o mare diversitate de resurse turistice naturale şi tezaurizează
importante monumente turistice şi de artă, precum şi un bogat fond etnofolcloric. Aceste
resurse, destul de complexe şi variate în structură, volum, ca valoare turistică şi repartiţie
spaţială se concentrează în 5 areale turistice, şi anume:
1. Ceahlău - Bicaz;
2. Neamţ - Bălţăteşti;
3. Piatra Neamţ – Bistriţa;
4. Roman;
5. Tazlău - Roznov.
Componentele relativ constante ale ofertei turistice, aceste resurse determină sau
influenţează atât valoarea turistică, respectiv, forţa de atracţie pentru turism a fiecărui areal în
parte şi a judeţului în ansamblul său, cât şi valenţele funcţionale, adică pretabilitatea pentru
anumite forme de turism, ca şi mărimea şi structura activităţii de turism.
Agenţia GETICA TOUR conlucrează cu o serie de furnizori de programe turistice,
dintre care amintim S.C. ROSE Internaţional Travel S.R.L. Galaţi, S.C. ACCENT TRAVEL
S.R.L Constanţa, S.C. TRANSILVANIA TRAVEL S.R.L. Braşov. Furnizorii de servicii de
cazare şi alimentaţie sunt hoteluri, pensiuni, restaurante din ţară.
În ceea ce priveşte transportul agentia are încheiat un contract de colaborare cu S.C.
KISN PREST S.R.L. Focşani.
Clienţii agenţiei GETICA TOUR sunt atât persoane fizice cât şi grupuri organizate de
la instituţii publice sau private.

CATEGORIA / AN 2005 2006 2007


Vârsta 100% 100% 100%
<18 ani 37 41 35
18~40 ani 40 45 44
>40 ani 23 14 21

Pagina 10 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sex 100% 100% 100%


masculin 52 57 54
feminin 48 43 46
Origine 100% 100% 100%
intern 86 75 81
extern 14 25 19

3.1 Neamţ – prezentare istorică, geografică şi etnografică


Cu un cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile între zonele
montană, subcarpatică şi de podiş, teritoriul judeţului Neamţ a constituit o străveche şi
permanentă vatră de locuire. Cetăţile dacice de la Piatra Şoimului, Cozla şi, mai ales, Bâtca
Doamnei, cu zidurile şi sanctuarele lor de piatră, dovedesc că aici a existat aşezarea dacică
Petrodava, localizată în această zonă de Ptolemeu în secolul II d.Hr.
Urme ale culturii au rămas materializate în diverse zone, atestând popularea acestor
meleaguri:
paleoliticul superior ( urme de vetre, unelete de silex, vase ) pe terasele Bistriţei
respectiv satele Ceahlău, Piatra Neamţ, Piatra Şoimului, Români.
cultura epipaleolitică - pe platoul înalt al Ceahlăului, Cheile Bicazului.
aşezări atestând prezenţa omului neolitic în zonele Bodeşti, Frumuşica, Izvoare,
Podoleni, Hangu.
Resturi de cetăţi dacice : pe Bâtca Doamnei.
Epoca bronzului şi apoi epoca fierului, caracterizate prin apariţia şi dezvoltarea
metalurgiei, sunt evidenţiate prin aşezările de pe cuprinsul bazinelor Bistriţei şi Moldovei.
Treptat, ele au lăsat locul societăţii tracice şi apoi civilizaţiei dacice. Acesteia din urmă îi
aparţin aşezările descoperite în zona oraşului Piatra Neamţ, la Bâtca Doamnei, Cozla, care au
oferit importante informaţii referitoare la nivelul înalt de dezvoltare economico-socială,
militară şi spirituală atins de civilizaţia dacică din această parte a ţării.
Apariţia popoarelor migratoare a modificat puternic evoluţia populaţiei daco-carpice
existente în sec. IV e.n. pe teritoriul actual al judeţului. Influenţa acestora, dar şi cea a
civilizaţiei romane sau romano-bizantine, a dus la apariţia, între secolele V-VII e.n., a culturii
Costişa-Botoşana, care a coincis, pentru această parte a ţării, cu perioada formării poporului
român. Dintre aşezările ce datează din această perioadă, merită amintită pe cea de la
Davideni, unde a existat între sec. V-VIII o comunitate romanică, aflată într-un proces de
creştinare.

Pagina 11 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Evoluţia aşezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a
primelor centre cu nuanţă urbană: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ Cu timpul, târgul
Piatra capătă o mai mare importanţă, aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţii
Domneşti (Cetatea domnească de la Piatra Neamţ construită de domnitorul Ştefan cel Mare în
a doua jumătate a secolului XV), iar Romanul devine unul dintre cele mai însemnate centre
(Cetatea Romanului edificată de Roman I, în secolul XIV), făcând parte din sistemul defensiv
al Moldovei, aici fiind întemeiată în 1408 şi o episcopie. La fel de vechi ca şi Piatra sau
Roman, oraşul Neamţ va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleşului, a
Cetăţii Neamţului ridicată de Petru I Muşat şi întărită de Ştefan cel Mare. Tot din perioada
medievală datează începuturile Mănăstirii Neamţ, unul dintre cele mai vechi şi mai vestite
centre religioase din ţară, alături de Mănăstirile Bistriţa, Secu, Sihăstria, Agapia sau Văratec.
Participarea României, începând cu 1916, la primul război mondial a făcut însă ca
situaţia generală a judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reuşit refacerea
vieţii economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă.
Intrarea României în cel de-al doilea război mondial, moment ce l-a găsit pe mareşalul
Ion Antonescu la Piatra Neamţ, a determinat trimiterea pe front a unităţilor militare din zona
Neamţului, alături de alte unităţi din ţară, şi participarea la lupta pentru reîntregirea Patriei.
Evoluţia ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a
fortificaţiei Tg. Neamţ-Paşcani, a făcut ca multe dintre localităţile din estul judeţului să sufere
mari distrugeri.
Anii de după război şi schimbarea regimului politic în 1947, au determinat o nouă
etapă în evoluţia istorică a judeţului Neamţ, în care se pot distinge, totuşi, şi transformări
pozitive, care şi-au pus amprenta asupra zonei şi locuitorilor săi.
Judeţul Neamţ ocupă o poziţie central-estică în ansamblul teritorial naţional, respectiv
în zona central-vestică a regiunii istorice a Moldovei.
Geografic, judeţul Neamţ se învecinează cu: judeţul Suceava – la Nord; judeţele
Vaslui şi Iaşi – la Est; judeţul Bacău – la Sud; judeţul Harghita – la Vest.
Relieful este variat, constitruit din unitati montane, subcarpatice si de podis, ce
coboara in trepte de la V la E, precum si din culoarele largi de vale ale Siretului si Moldovei.
Relieful muntos, amplasat aproximativ in jumatatea de vest a judetului Neamt, puternic
fragmentat de vai adanci, se prezinta sub forma unor culmi prelungi sau sub forma de platouri
si varfuri isolate, care apartin compartimentului central – estic al Carpatilor Orientali.
Zona etnograficã Neamt este intens încãrcatã de istorie si de legende. Ea ocupã
Podisul Central al Moldovei remarcându-se în principal pentru folclorul muzical, pentru

Pagina 12 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

costumele populare româneşti din această zonă, pentru arhitectura tradiţională din lemn,
pentru meşteşugurile practicate dar şi pentru obiceiurile păstrate şi cunoscute în întreaga ţara
(amintim aici obiceiurile de iarnă din zona Târgu-Neamţ şi de maştile folosite pentru de
localnici pentru a da culoare acestor sărbători).

Piatra – Neamt - „Perla Moldovei”


Situat în partea de Nord-Est a României, municipiul Piatra – Neamt, cu o populatie de
123 175 de locuitori, este cel mai mare oraş din cadrul judeţului, fiind deasemenea şi capitală
reşedinţă de judeţ..
Calătorul care poposeşte aici după, ce a strabatut Sudul torid al ţării, va fi plăcut
surprins să descopere acest mic Paradis, asemeni unei staţiuni de vacantă, unde timpul pare să
se fi oprit în loc – de unde şi numele de Perla Moldovei, pe drept atribuit acestui oras.
Siluetele fragile ale castanilor ce ţin sub oblăduire principalele artere ale Pietrei
Neamt - aflată la confluenţa Culejdiului cu Bistriţa (345 m altitudine) - îi conferă o
misterioasă aură de legendă.Cei aflaţi pe aceste plaiuri pot face o veritabilă incursiune in timp
strabătând curtea batută cu bolovani a cetaţii Petrodava. Mentionată de geograful antic
Ptolomeu, se pare ca această "davă" getică ar fi fost cândva, înainte de Hristos, vatra oraşului
modern de astazi. Multe războaie si multe distrugeri a cunoscut în timp târgul Pietrei, dovezi
în acest sens găsindu-se şi pe malurile mătasoase ale Bistriţei. În acest "oraş voloh", botezat
de slavi (1387) sub numele de "Korociunuv Kamne" (Piatra lui Craciun), se inalţa pe vremea
lui Alexandru cel Bun "Casa lui Crăciun de la Piatra". Ştefan cel Mare a fost cel care a
schimbat aspectul arhitectural al târgului, ridicând aici, prin secolul al XV-lea, o mândra curte
domnească, cu ziduri straşnice şi beciuri încapatoare, folosite pentru provizii dar şi ca loc de
temnită pentru răufacatori. Tot aici şi-a ctitorit domnitorul si o biserică (1497-1498) purtând
hramul "Sfântului Ioan Botezatorul" - al cărei turn servea drept clopotniţă şi punct de
observare în caz de pericol. Supus la jafuri şi silnicii fară de număr, lăcasul a pierdut aproape
toate odoarele şi daniile primite, şi a trecut prin succesive reparaţii şi modificari. Curtea
domnească a fost şi ea afectată de astfel de evenimente nefaste. În prezent, printre ruinele sale
(aflate în curtea Liceului Petru Rares) se mai gasesc doar beciurile.
Principalele atracţii ale oraşului sunt, pe lângă frumusetţile naturale ale zonei
(muntele Pietricica, Cozla şi Cernegura, lacul Bâtca Doamnei) şi cladirile cu caracter istoric
pronunţat ( Biserica Domnească, Turnul lui Ştefan cel Mare, Casa Ivaşcu, Casa Paharnicului),
muzeele (Muzeul de istorie, Muzeul de artă eneolitică Cucuteni, Expoziţia muzeală Curtea

Pagina 13 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Domnească, Muzeul de artă, Muzeul de ştiinţe naturale şi Muzeul de Etnografie) precum şi


parcul zoologic2.
De curând oraşul a intrat într-un program de transformare prin care se doreşte ca
acesta să devină un punct de atracţie pentru turiştii din ţara şi deasemenea pentru cei din
străinătate. Astfel a fost dezvoltat strandul municipal - care are bazine de înot, terenuri de
tenis, volei, handbal, pistă de role si patinoar artificial, a fost amenajată Baza Hipică - pentru
a oferi turistilor lecţii de echitaţie, deplasarea călare pe cărări de munte sau plimbarea cu
trăsura prin centrul orasului -, pîrtiile de schi pentru începători si avansati dotate cu instalatie
de zăpadă artificială, masini de bătut zăpada, instalatie de nocturnă si instalatii de transport pe
cablu, iar traseele de drumetie existente vor fi reamenajate si, eventual, îmbogătite cu
itinerarii noi3.
Tot în cadrul aceluiaşi program a fost inclusă şi telegondola. Oferind o priveliste
panoramică a orasului, telegondola face posibil transportul către pîrtiile de schi, dar si către
celelalte puncte de atractie de pe muntele Cozla, fiind un obiectiv turistic ce va putea fi
valorificat indiferent de anotimp.

Fig. 1 – Oraşul Piatra-Neamt văzut din telegondolă


O serie de proiecte de anvergură vor fi şi acelea de construire a unei baze nautice pe
lacul Bîtca Doamnei - pentru sporturile nepoluante dar şi traseul de drumeţie de pe muntele
Pietricica, aflat momentan în studiu de fezabilitate. Acest traseu va fi amenajat cu hotel si
parcaje subterane, în zona de pornire, restaurant rotativ, centru cultural si un muzeu al
rezervatiei naturale Pietricica, în zona de sosire. Traseul va avea portiuni de scară fixă, ce vor

2
Apăvăloaie Mihail – Piatra Neamţ – Studiu monografic
3
www.neamt.ro

Pagina 14 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

alterna cu portiuni de scară rulantă, iar din loc în loc vor fi amenajate platforme belvedere,
dotate cu puncte de alimentatie publică, bănci, iar pe vîrful muntelui va fi construit un
restaurant rotitor. „Telegondola, traseul turistic de pe muntele Pietricica si instalatia de
transport pe cablu între Cozla si Pietricica vor reprezenta cel mai important proiect turistic al
municipiului Piatra Neamt“, sustin reprezentantii municipalitătii.

Obiective turistice naturale ale judeţului Neamţ

Masivul Ceahlău - la 40 km vest de Piatra Neamt , impresionant atât prin frumuseţea


deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător, unul dintre munţii cei mai
căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate,formeaza o entitate geografica bine
individualizata si, desi are inaltimi moderate (Vf.Ocolasul Mare, de 1907 m), pe timp senin se
vede de la departari enorme.
Fiind cel mai circulat masiv din Carpatii Orientali, denumit si “piatra nestemată a
Moldovei” (D.Cantemir), prin forma lui, de castel uriaş ruinat de vânturi, de ploi şi ape,
cheamă irezistibil la drumeţie. Se evidentiază:
● Domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate:
peisaje carstice spectaculoase: piramide şi turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului).
Pentru fiecare stâncă (interesant modelată de natură) există cate o frumoasă legendă: Dochia
(fiica regelui dac Decabal), Turnul lui Butu si Ana (Butu-viteaz oştean al domnitorului
Alexandru cel Bun), abrupturi, stâncării, grohotişuri, chei şi cascade (Duruitoarea, Stanilele).
formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera
Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-
Munticelu. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului.
Peştera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău, iar Peştera 3 Fântâni se află în
comuna Dămuc.
la acestea se alatură celebrele Chei ale Bicazului (fig.4), străbătute de râul Bicaz, de
mare spectaculozitate cu Serpentinele Mici şi Mari şi abrupturile de 200-340 m înălţime, cu
numeroase rupturi de pantă în albia râului Bicaz; remarcabile prin peisagistică sunt şi văile
afluente Bicazului cu cascade, chei şi mici canioane (văile Lapoş, Bicăjel, Cupaş, Şugău la
circa 8 km spre Bicaz Chei) etc.
Unul din principalele obiective de atracţie al turiştilor îl reprezină relieful
conglomeratic din zona centrală, printre cele mai spectaculoase forme numărându-se

Pagina 15 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Panaghia, Toaca, Căciula Dorobanţului, Piatra cu Apă, Detunatele, Dochia, Clăile lui Miron,
Piatra cu Apă, cascada Duruitoarea cu o înălţime de peste 30 m, rezervaţia cu zadă (singurul
conifer cu frunze căzătoare) "Poliţa cu crini". Plante ocrotite: floarea de colţ, zada (laricele),
genţiana, sângele voinicului, papucul doamnei ş.a. Endemisme: odoleanul, vulturica etc.
Un alt obiectiv îl reprezintă, pentru cei pasionaţi de alpinism, ascensiunile pe traseele
de escaladă din masiv.
● Domeniul lacustru este reprezentat de Lacul “Izvorul Muntelui”-Bicaz, (la 35km de
Piatra Neamt), lac de acumulare format pe Bistrita, in spatele unui baraj inalt de peste 120m.
Cu o lungime de cca. 35km, o suprafaţă de cca. 3100 ha şi un volum de cca. 1130 milioane
mc brut, „marea de sub Ceahlau”, constituie o atractiva zona de agrement. Se pot face
plimbari cu vaporasul, se pot inchiria salupe.
● Domeniu pentru practicarea alpinismului în Cheile Bicazului şi pe abrupturile
limitrofe, unul dintre cele mai reprezentative din ţară, cu 47 de trasee pentru căţărare şi
escaladă .
● Domeniu schiabil este prezent la poalele Masivului Ceahlău în staţiunea Durău.
● Domeniu pentru drumeţie montană, cu peste 29 poteci montane, ce pornesc/acced
din / în staţiune, în mare parte amenajate şi marcate
● Fond cinegetic şi fond piscicol reprezentative pentru această zonă a ţării
● Bioclimat tonic – stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negativă, cu
aeroioni răşinoşi, favorabili odihnei şi recreerii, dar şi climatoterapiei profilactice sau curative
● Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş şi Parcul Naţional CEAHLĂU
● Resursele umane asigurate pe plan local din aria de la baza masivului
● Domeniul balneo-terapeutic este pus în valoare de catre sursele de ape minerale de
la Oglinzi şi de la Bălţăteşti
● Resursele balneare ca apele clorurosodice şi sulfatate, inclusiv microclimatul salin
şi nămolul sapropelic de la Oglinzi, ca apele sulfuroase, clorurate, sodice, calcice de la
Bălţăteşti- ca şi cele partial explorate şi valorificate de la Neguleşti, văile Iapa şi Nechitu din
Munţii Tarcău.

Rezervaţii şi monumente ale naturii


- “Codrii de arama” (la 30 km de Piatra Neamţ, 1km nord de Mănăstirea Varatec),
rezervaţie forestieră alcatuită din goruni seculari. Împreună cu “Pădurea de Argint”
(mesteceni seculari) din apropiere, au fost izvor de inspiraţie pentru marele poet Mihai

Pagina 16 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Eminescu: “De treci codrii de aramă,/ de departe vezi albind /ş-auzi mandra glasuire / a
padurii de argint”;
- Piatra Teiului – rezervaţie geologică, (langă Poiana Teiului, la 65 km de Piatra
Neamţ), uriaş bloc de calcar format prin eroziune;
- Padurea Vânatorii Neamţului – rezervatie forestieră, (la 3 km de comuna Vânători),
codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistică;
- Padurea Goşmanu-rezervaţie forestieră din Munţii Tarcău, include molizi, brazi si
fagi seculari, de dimensiuni impresionante;
- Rezervaţia paleontologică Cozla-Pietricica-Cernegura. Munţii Cozla (679 m),
Pietricica (530 m) şi Cernegura (852 m) ce străjuiesc oraşul Piatra Neamţ, reprezentând
ultima treaptă a Carpaţilor la zona de contact cu Subcarpaţii, sunt mărturie a existenţei pe
aceste locuri cu 60 milioane de ani în urmă a unei mări aici descoperindu-se numeroase fosile
de peşti şi scoici, ce pot fi văzute la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.
- Stânca Şerbeşti (Măgura Şerbeşti) - monument al naturii situat la 17 km NE de
Piatra Neamţ, pe teritoriul com. Ştefan cel Mare. Domină Depresiunea Cracăului având o
altitudine de 512 m. Forma sa deosebită se datorează poziţiei stratelor de roci din care este
alcătuită şi durităţii lor mai mari, ceea ce a făcut să fie mai puţin erodate decât rocile
înconjurătoare. Constituie un punct cheie pentru înţelegerea fenomenelor geologice din zonă
şi, de asemenea, un punct fosilifer conţinând resturi de moluşte şi impresiuni de plante.

Obiective turistice antropice

În privinţa potenţialului turistic antropic, în cadrul regiunii turistice Carpaţii Orientali


se conturează 7 areale turistice dintre care pe teritoriul judeţului Neamţ se desfăşoară Arealul
Neamţ cu Complexul Piatra Neamţ - Târgu Neamţ ce înglobează culmile Munţilor Bistriţei,
Stânişoarei, Ceahlău, Tarcău, Goşman şi Subcarpaţii Moldovei, cu renumitele localităţi
turistice precum:
Piatra-Neamţ - numită simbolic „Perla Moldovei” are o mare rezonanţă istorică fiind
şi un centru economic de importanţă naţională,
Bicaz – oraş, în apropiere Lacul de acumulare Izvorul muntelui
Târgu Neamţ – cu celebra Cetate Neamţ (1395) precum şi MânăstireaNeamţ –
complex mânăstiresc cu edificii din sec. XV
Roman cu complexul muzeal , o arhitectură urbană modernă şi cu Episcopia
Romanului – locaş de cult bisericesc ce datează din…….

Pagina 17 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Bistriţa – localitate unde se află citoria lui Alexandru cel Bun, Mânăstirea Bistriţa,
(sec. XV)
Bodeşti – vestigii neolitice în care s-au descoperit renumita „Hora de la Frumuşica”
Ceahlău – punct de plecare spre crestele Ceahlăului
Pângăraţi, Poiana Teiului, Vânători-Neamţ (veche aşezare de răzeşi)
Oglinzi, Bălţăteşti – staţiuni balneoclimatice sezoniere de interes local
Grumăzeşti, Crăcăoani unde se află Mânăstirea Horaiţa
Secu, Sihăstria, Agapia, Văratic, toate nume de rezonanţa în turismul monahal.
Vestigii arheologice şi istorice
Cetatea Neamtului-Tg. Neamt, construita de Petru Musat (la sfarsitul sec.XIV) pe un
platou de unde se putea tine sub observatie toata Valea Moldovei. Pentru acele vremuri era o
fortareata de neinvins. Impunatoarea cetate a intrat in cronici si legende, fiind atestata
documentar inca din 1395. Epoca lui Stefan cel Mare a fost epoca de stralucire si glorie a
cetatii, considerata a fi un adevarat cuib de soimi. Zidurile uriase pastreaza ecoul trecutului
dramatic : ele au suferit asedii grele din partea sultanului Mahomed al II-lea (1476), a regelui
polon Ioan Sobieski (1691). In prezent, intr-o incapere din interior a fost amenajat un mic
muzeu;
Curtea şi biserica domnească din Piatra-Neamţ, ridicata de Stefan cel Mare in 1491.
Astazi se observa urmele zidurilor si pivnitelor, Biserica, precum si Turnul lui Stefan
(construit in 1499, inalt de peste 20 m).
Vestigiile Cetatii Dacice – Batca Doamnei,(langa Piatra Neamt), cu ziduri
masive(cc1.3m), se aseamana foarte mult cu cetatile dacice din Muntii Orastiei. Sanctuarul,
locuintele ilustreaza inalta civilizatie a dacilor. A fost identificata cu marea asezare geto-daca
Petodava, amintita de Ptolemeu in 106 i.Hr.;
Palatul Cnejilor-(langa comuna Ceahlau), la 76 km de Piatra Neamt, din sec. XVII,
astazi doar ruine;
Ruinele Cetatii-Roman, intemeiata de Roman Voda Musat,(1391-1394).

Edificii culturale
- Casa memoriala “ Ion Creanga”-Humulesti, (la 2 km de Tg. Neamt), casa si locuri
descrise atat de maiestrit de marele nostru povestitor (1837-1889) in nemuritoarele “Amintiri
din copilarie” : “Dragu-mi este satul nostru, in care se oglindeste cu mahnire Cetatea
Neamtului de atatea veacuri”;

Pagina 18 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Casa memoriala “Calistrat Hogas” - Piatra Neamt, pastreaza amintirea acestui


scriitor, care a fost si un vestit excursionist, lasandu-ne pagini pline de farmec despre
frumusetea peisajelor din acest colt de tara:”Eu cred ca padurile au suflet…”;
- Casa memoriala “Mihail Sadoveanu”- Vanatori - Neamt, langa Manastirea
Neamtului, unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice;
- Muzeul memorial “Al. Vlahuta”-(1859-1919), langa Manastirea Agapia;
- Complexul muzeal Judetean-Piatra Neamt, detine exponate ce ofera vizitatorilor
posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum “ Hora de la Frumusica”, “Sborul
Zeitelor” si “Ganditorul de la Tarpesti”.
- În Municipiul Piatra Neamţ: Muzeul de Istorie, Muzeul de artă eneolitică Cucuteni,
Expoziţia Muzeală Curtea Domnească, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de
Ştiinţe Naturale,
- În Municipiul Roman: Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul de Ştiinţele
Naturii,
- În zona Târgu Neamţ: Muzeul de Istorie şi Etnografie, Muzeul Memorial Ion
Creangă, Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu, Casa Memorială Alexandru Vlahuţă, Casa
Memorială Veronica Micle.
- În Bicaz: Muzeul de Istorie.
- Colecţii muzeale în cadrul mânăstirilor: Agapia, Bistriţa, Durău, Horaiţa, Neamţ,
Secu, Văratec.
- Muzeul memorial "Vasile Conta" situat în satul Ghindăoani, com. Bălţăteşti.
- Casa memorială "I.I. Mironescu" situată în com. Tazlău.
- Muzeul zoologic "C. Romanescu" - Com. Poiana Teiului, sat Dreptu.

Monumente de artă plastică şi peisagistică


- Monumentul - mausoleu al vânătorilor de munte ridicat pentru a comemora jertfa eroilor
neamului din Primul Război Mondial în Tg. Neamţ pe o terasă largă creată artificial pe
Culmea Pleşului, la o altitudine de 491 m pentru a putea fi observat cu uşurinţă.
- Monumentul de la Războieni.
- Podul lui Ştefan cel Mare - Com.Girov, pe drumul spre Turtureşti, în preyent doar
ruine.

Etnografia şi folclorul
- Colecţii etnografice, în com. Ceahlău, Agapia (centre de ţesături – covoare).

Pagina 19 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Colecţia de etnografie şi istorie locală "Nicolae Popa" - com. Petricani satul


Tărpeşti, la 10 km sud-est de Tg. Neamţ
Cuprinde: măşti populare, sculpturi în piatră şi lemn, piese arheologice, monede, unelte
tradiţionale, costume populare etc.
- Punct muzeistic etnografic "Ioan Luca" - Com. Farcaşa,

Edificii tehnicoeconomice
- Barajul Lacului de acumulare Izvoru Muntelui
- Viaductul de la Poiana Largului
- Hidrocentrala Stejaru si Complexul Hidroenergetic de pe Bistriţa-
microhidrocentralele si lacurile de acumulare.

Obiective turistice religioase


Mănăstirile judeţului Neamţ

 Mănăstirea Bistriţa
Între vetrele de credinţă ortodoxă şi de cultură românească ce înnobilează trecutul
acestei ţări, Mănăstirea Bistriţa (fig. 2, 3) ocupă un loc deosebit, numărându-se printre cele
mai vechi ctitorii voievodale, adăpostind oseminte domneşti şi fapte de neuitat din istoria şi
viaţa spirituală a poporului nostru.
Situată la aproximativ 8 km de limita vestică a oraşului Piatra-Neamţ, în comuna
Viişoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun), Mănăstirea Bistriţa a dăinuit timp de
peste şase veacuri la adăpostul culmilor împădurite care o înconjoară, înfruntând - ca toate
lăcaşurile noastre de credinţă şi cultură - năpraznicele încercări ale istoriei.
După tradiţie, începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în timpul
domniei lui Petru I Muşat, la asfinţit de secol XIV, când s-a ridicat aici o modestă bisericuţă
de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit -
în 1402 - o frumoasă biserică de piatră, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropniţă, naos şi
altar, pentru a-i fi loc de veşnică odihnă, lui şi familiei sale.
De-a lungul mai multor ani, ctitorul înzestrează Mănăstirea Bistriţa cu numeroase sate
şi moşii, asigurându-i şi alte surse de venituri. Suficient să amintim că numai pe baza
hrisovului din 6 ianuarie 1411 mănăstirea primeşte două sate şi biserica de la Bohotin

Pagina 20 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

împreună cu zece butii de vin, zece "coloane de grâu" şi tot atâtea postavuri de Cehia, în
fiecare an. Dacă adăugăm la acestea şi vămile de la Bârlad şi Tazlău, iar în timpul lui Ilie
Vodă şi pe cea de la Bacău, putem să ne facem o imagine mai clară cu privire la forţa
economică la care ajunsese mănăstirea în decurs de numai trei decenii.
După ce în 1418 Doamna Ana a fost aşezată sub lespedea din gropniţa bisericii, la 1
ianuarie 1432 a fost adus şi Alexandru cel Bun în mormântul dinainte pregătit, încheind astfel
o domnie lungă şi rodnică pusă în slujba întăririi statului feudal şi principalelor instituţii ale
acestuia.
La sfârşit de veac, în 1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii de la
Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis, după cum rezultă şi din inscripţia
votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei:
Evlaviosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al
Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această clopotniţă şi biserică aşeză într-însa,
întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Albă, pentru rugăciunea sa şi a
Doamnei sale, Maria, şi a copiilor lor, în anul 7006 (1498), şi tot în anul acela le-a şi săvârşit,
în luna lui septembrie, 13 zile4.
Şirul marilor ctitorii voievodale de la Bistriţa a continuat apoi cu Petru Rareş care, în
toamna anului 1538, a trebuit să părăsească ţara invadată de ienicerii lui Soliman Magnificul.
Abandonat de boieri şi lipsit de orice speranţă, fiul lui Ştefan cel Mare a găsit loc de popas şi
adăpost la Bistriţa, în drumul său către Ciceul transilvan.
Amploarea lucrărilor realizate de Petru Rareş la Bistriţa între 1541-1546 nu poate fi
stabilită cu precizie, neavând date certe în această privinţă. Ca atare, unii cercetători
consideră că efortul constructiv al voievodului s-a rezumat la consolidarea şi întregirea
bisericii lui Alexandru cel Bun, în timp ce alţii, dimpotrivă, îi atribuie o nouă biserică ce nu s-
a mai păstrat din motive necunoscute. În sfârşit, nu lipsesc nici cei care afirmă că lucrările
începute de Petru Rareş au fost continuate apoi şi terminate de ginerele său Alexandru
Lăpuşneanu, înscriindu-se şi el printre ctitorii acestui vestit lăcaş de credinţă şi cultură
românească.
Coroborând ştirile existente cu datele oferite de cercetarea arheologică s-a putut
stabili că Petru Rareş a refăcut zidul de incintă cu turnul de la intrare, unde a amenajat un mic
paraclis cu hramul Sfântului Nicolae, a refăcut casa domnească pe care a împodobit-o cu
frescă şi a extins paraclisul din clopotniţa ridicată de Ştefan cel Mare, adăugându-i o navă
susţinută de elegante arce de zid. Se mai ştie că tot lui Petru Rareş i se datorează şi clădirea
4
www.neamt.ro

Pagina 21 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de piatră din colţul sud-vestic al incintei, unde a funcţionat până în secolul al XIX-lea o
şcoală domnească şi care găzduieşte astăzi muzeul mănăstirii.
Incinta mănăstirii are o formă cvasipătrată, fiind protejată de ziduri puternice de piatră
cu o înălţime iniţială de aproximativ 4 m, prevăzute cu metereze şi drum de strajă ce se
desfăşoară pe toată lungimea lor. Intrarea principală e situată pe latura sudică şi este arcuită
sub un turn cu trei nivele: o încăpere cu boltă semicirculară, sprijinită pe două arce în ogivă la
parter, un paraclis închinat Sfântului Ierarh Nicolae la primul etaj şi o cameră la etajul
superior, destinată probabil corpului de gardă ce străjuia accesul în mănăstire. Paraclisul nu
este pictat şi se pare că nici nu a avut zugrăveli anterioare, întreaga atmosferă interioară fiind
creată de un frumos iconostas din secolul al XVIII-lea.
Atât zidul de incintă cât şi turnul de la intrare se datoresc lui Petru Rareş (în perioada
1541-1546), construcţiile similare din vremea lui Alexandru cel Bun, ale căror substrucţii au
fost descoperite cu prilejul cercetărilor arheologice din 1972-1977, fiind distruse de tunurile
lui Soliman Magnificul în 1538. Arhondaricul, vechea stăreţie şi celelalte anexe care urmează
linia împrejmuirii nu prezintă caracteristici arhitecturale deosebite, cu excepţia noilor chilii
din partea sud-estică a incintei, construite după modelul tipic al caselor ţărăneşti de pe valea
Bistriţei.
În partea de miazănoapte a incintei se află turnul-clopotniţă zidit de Ştefan cel Mare în
1498, după victoria de la Codrii Cosminului obţinută asupra regelui polon Ioan Albert. Deşi
contemporană cu cele de la Popăuţi şi Sfântul Ion Domnesc din Piatra-Neamţ, clopotniţa de
la Bistriţa nu este identică cu acestea. Baza reprezintă aproape jumătate din înălţimea totală a
turnului, care are forma unei prisme dreptunghiulare cu laturile de lungime egală. Doar
contraforturile ce sprijină colţurile bazei întrerup linia continuă a zidurilor, fiind construite -
ca şi la Tazlău şi "Sf. Ioan" din Piatra-Neamţ - cu o copertină intermediară din piatră de talie.
Comunicaţia dintre cele trei nivele ale turnului (parter, paraclis şi camera clopotelor) se
asigură atât prin clădirea anexă, cât şi printr-o scară exterioară, fiecare etaj având propria sa
intrare.
Valorificând judicios suprafeţele restrânse, s-a realizat o erminie a frescelor pe deplin
adaptată la spaţiul existent, întreaga lucrare impresionând prin unitatea ei de ansamblu şi prin
personalitatea fiecărei scene sau personaj. Coloritul sobru şi bine armonizat pe fond albastru
profund, alegerea şi repartizarea scenelor, trăsăturile pline de mişcare ale îngerilor şi, mai
ales, exprimarea sfinţeniei pe chipurile blânde şi luminate ale Sfinţilor Părinţi, situează
pictura paraclisului de la Mănăstirea Bistriţa în rândul marilor ansambluri iconografice din
ţara noastră.

Pagina 22 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cu totul remarcabile din punct de vedere artistic şi de o valoare documentară


deosebită sunt cele opt compoziţii de pe pereţii de la nord şi sud care prezintă momentele cele
mai importante din viaţa, pătimirea şi martirizarea Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la
Suceava. Acelaşi interes prezintă şi tabloul votiv originar de pe peretele vestic, motiv pentru
care Petru Rareş a şi realizat un alt tablou votiv, păstrat până astăzi într-o bună stare, pe
faţada sudică a clopotniţei, în exterior.
De cealaltă parte a laturii vestice a incintei, în colţul sud-vestic şi în imediata
apropiere a turnului de intrare, s-a păstrat o clădire de piatră din secolul al XVI-lea, intrată în
tradiţie sub numele de Şcoala Domnească. Ea s-a zidit tot cu prilejul lucrărilor de reînnoire
iniţiate de Petru Rareş şi a găzduit o fecundă şcoală de dieci, copişti, cântăreţi şi preoţi la care
predau cunoscuţi călugări-cărturari. Şcoala a funcţionat până în veacul trecut, când au apărut
şcolile parohiale şi când unica încăpere existentă aici a fost compartimentată în chilii.
Restaurată în 1983-1984, vechea "Şcoală Domnească" de la Bistriţa a fost transformată astăzi
în muzeu şi impresionează vizitatorul prin monumentalitatea şi originalitatea plafonului,
susţinut de bârne masive de brad care s-au conservat surprinzător de bine şi care constituie un
ansamblu constructiv puţin obişnuit.
Alături de Slatina, biserica de la Bistriţa constituie cea mai mare şi impunătoare
ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu. Ca plan şi dimensiuni se apropie foarte mult de Probota
lui Petru Rareş, având între naos şi pronaos încăperea gropniţei şi o singură turlă deasupra
încăperii principale. Absidele laterale, ca şi cea a altarului, au formă poligonală, cu câte cinci
şi respectiv nouă feţe, acoperite cu firide alungite. Câte o pereche de puternice contraforturi
sprijină colţurile faţadei vestice, arcul transversal al pronaosului şi segmentele din dreapta şi
din stânga absidelor laterale, un singur contrafort aflându-se în axul altarului.
Pridvorul are două uşi de acces situate la sud şi la nord, încadrate de chenare identice
în formă de arc turtit, ca o acoladă abia pronunţată. Intrarea utilizată este cea sudică, deasupra
căreia se află stema Moldovei feudale şi inscripţia votivă originară. Pridvorul este boltit după
sistemul moldovenesc cu două calote sferice sprijinite pe arce în consolă şi arce piezişe cu
pandantivi. Lângă zidul nordic e aşezată piatra de mormânt a Mitropolitului Atanasie, care a
decedat la 13 iulie 1632, în aceeaşi încăpere aflând loc de veşnică odihnă şi episcopii Metodie
şi Simeon, răposaţi înaintea mitropolitului, în 1504 şi respectiv 1564.
Portalul monumental de la intrarea în pronaos este asemănător celui de la intrarea
principală a bisericii "Sfântul Ioan" din Piatra-Neamţ: o succesiune de muluri ieşite din baze
bogat ornamentate, care se întretaie în arc frânt, suprafaţa timpanului fiind acoperită cu loburi
gotice dispuse treflat sau în rozetă. Aceleaşi calote sferice le întâlnim şi în sistemul de boltire

Pagina 23 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

al pronaosului, cu deosebirea că pentru sprijinirea lor se folosesc aici şi arcele suprapuse iar
calotele sunt separate de un arc transversal de zid, susţinut de doi pilaştri de piatră.
Spre sud-est se află mormântul lui Ivaşcu Golescu, mare vornic din Ţara Românească,
pretendent la tronul lui Petru Cercel, mort în pribegie la 20 decembrie 1584, în timp ce venea
în Moldova la chemarea lui Petru Şchiopul. La nord-est se află mormântul atribuit
cronicarului Grigore Ureche, mormânt pregătit pentru tatăl său, Nestor Ureche, după cum
rezultă din inscripţia de pe lespede: Această groapă s-a gătit şi făcut din porunca dumisale
Ureche Nestor, marele vornic al Ţării de Jos. Cum Nestor Ureche a fost înmormântat în
ctitoria sa de la Secu şi cum Grigore Ureche a folosit pentru elaborarea cronicii sale
Pomelnicul şi Letopiseţul scrise la Bistriţa, este de presupus că osemintele deshumate aici în
1932 reprezintă resturile omeneşti ale marelui nostru cronicar, aşezat pentru veşnică odihnă
în 1647.
Uşa de trecere în camera mormintelor are un chenar simplu de piatră fără baze
ornamentate, împodobit doar cu două baghete din care se desfac ramuri secundare la colţuri.
Gropniţa, boltită cu un semicilindru transversal, adăposteşte cele mai importante morminte,
constituind necropola domnească. Într-o nişă nordică, sub o lespede artistic lucrată, se află
mormântul Doamnei Ana (Neacşa), prima soţie a lui Alexandru cel Bun, mormânt îngrijit de
Ştefan cel Mare, după cum rezultă din inscripţia pietrei funerare:
Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan
Voievod, am înfrumuseţat acest mormânt doamnei Ana, doamna lui Alexandru Voievod,
mama lui Ilie Voievod, care s-a strămutat la veşnicele lăcaşe în anul 6926 (1418), luna
noiembrie, 2 în timpul egumenului popa Gigorie.
Probabil că tot astfel a procedat Ştefan cel Mare şi cu mormântul lui Alexandru cel
Bun identificat lângă cel al soţiei sale prin sondajul arheologic din 1932. Din păcate,
mormântul a fost deranjat fie de lucrările din timpul lui Alexandru Lăpuşneanu, fie după
aceea, aflându-se doar resturi din mantia şi din coşciugul voievodului.
În afara acestor morminte, necropola domnească de la Bistriţa mai cuprinde - pe latura
sa de miazăzi - groapa lui Alexăndrel, primul dintre fiii lui Ştefan cel Mare, depus aici în
1494 şi lespedea frumos împodobită a Doamnei Maria, soţia lui Ştefan Lăcustă, care a trecut
în lumea celor drepţi la 31 iulie 1542. Mai trebuie amintit că în timpul ultimelor cercetări
arheologice s-a mai găsit un mormânt arhieresc, ce se presupune a fi al lui Iosif Muşat, primul
mitropolit al bisericii autocefale a Moldovei, rudă apropiată a lui Alexandru cel Bun.
Trecerea în naos se face printr-o uşă cu ancadrament de piatră asemănător cu cel
precedent, însă ramificaţiile baghetelor se dublează, iar triunghiurile din colţurile superioare

Pagina 24 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sunt ornate cu mici încrustaţii unghiulare. Greutatea turlei de pe naos este preluată de arce
piezişe şi pandantivi ce alcătuiesc sistemul de boltire specific moldovenesc. Ferestrele mici
din axul absidelor filtrează lumina din acest spaţiu, creând o atmosferă de împăcare şi
reculegere, accentuată şi mai mult de prezenţa icoanei Sfintei Ana.
Ca amintire a strânselor legături pe care românii le-au întreţinut cu Bizanţul în prima
jumătate a secolului al XV-lea, în spaţiul format de trecerea în naos se păstrează icoana
Sfintei Ana, creaţie a artei bizantine cu o mare valoare istorică, artistică şi spirituală
(executată probabil între anii 1150-1250). Icoana făcătoare de minuni este considerată ca dar
al împăratului Manuel II Paleologul (1391-1425) şi al soţiei sale Ana, făcută lui Alexandru
cel Bun şi Doamnei Ana (în 1407) în semn de recunoştinţă pentru buna primire de care se
bucurase fiul lor Andronic în timpul vizitei efectuate de acesta în Moldova. Dealtfel sfânta
icoană a fost purtată prin satele Moldovei în timpul foametei din 1947. În 1853, această
icoană împreună cu cea a Sfântului Gheorghe, protectorul Moldovei, care se află în spatele ei,
au fost aşezate într-o nouă strană de lemn sculptat şi aurit, fiind apoi împodobite cu ferecătură
şi candele de argint, aşa cum arată astăzi.
De activitatea cărturărească de la Bistriţa se leagă - în primul rând - existenţa şcolii de
copişti, pisari şi grămătici care a funcţionat aici în secolele XVI-XIX. În primele două decenii
ale veacului al XV-lea, monahul Chiril a scris şi împodobit cu miniaturi un Tetraevanghel şi
tot la Bistriţa se pare că s-au format vestiţii copişti şi miniaturişti Paisie şi Gavriil Uric, ambii
fiind pomeniţi în "Pomelnicul" mănăstirii.
La Mănăstirea Bistriţa s-au scris şi două dintre lucrările fundamentale ale literaturii
noastre vechi, datorită cărora au ajuns până la noi, date, fapte şi nume de oameni care s-au
înscris în istoria ţării de la "descălecat" încoace: Pomelnicul început în 1407 şi completat
până în secolul al XIX-lea şi Letopiseţul care se referă la perioada 1359-1506, fiind apoi
continuat la Mănăstirea Putna.
În atelierul care a fiinţat probabil la Mănăstirea Bistriţa încă din timpul domniei lui
Alexandru cel Bun, s-au lucrat în fir de aur şi argint mai multe broderii şi veşminte bisericeşti
cu o mare valoare artistică. Dintre acestea se detaşează cele patru piese dăruite de Alexandru
cel Bun ctitoriei sale: Epitrahilul din 1427, cu 16 medalioane, şi portretele voievodului şi
Doamnei Marina, care a fost expus la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg şi apoi a dispărut
după primul război mondial, Epitrahilul cu marile sărbători împărăteşti şi inscripţii cu litere
greceşti care se păstrează la Muzeul de Artă al României, Epitaful lucrat în 1428, care a fost
dus la Lvov în 1686 de către Mitropolitul Dosoftei şi s-a pierdut în timpul celui de-al doilea

Pagina 25 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

război mondial şi Epitaful cu scena Punerii Domnului în mormânt, realizat tot în 1428 şi care
poate fi văzut în Muzeul Mănăstirii Bistriţa.
Iniţiat încă din 1932, Muzeul Mănăstirii Bistriţa şi-a aflat împlinire în vara anului
1984, când s-au încheiat lucrările de restaurare a fostei Şcoli Domneşti a lui Petru Rareş. Aici
se păstrează un mare număr de icoane din secolele XVI-XVIII, fragmente de teracotă,
sculpturi şi frescă descoperite în timpul cercetărilor arheologice, resturi din veşmintele
domneşti şi alte obiecte din necropola voievodală, monezi de epocă, Evanghelia tipărită la
Mănăstirea Neamţ în 1821 şi împodobită cu o superbă ferecătură din argint aurit, Vieţile
Sfinţilor de Mitropolitul Dosoftei, tipărită la Iaşi în 1686. O piesă ce reţine atenţia încă de la
intrare este marele clopot dăruit de Ştefan cel Mare în 1494, cu o greutate de aproximativ 800
kg, împodobit cu o inscripţie în limba slavonă şi o frumoasă stemă a Moldovei, realizată în
genul vechilor semne heraldice occidentale.

Fig. 2 – Mănăstirea Bistriţa Fig. 3 – Curtea Mănăstirii Bistriţa

Pagina 26 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

 Mănăstirea Bisericani
Urmând firul de asfalt al şoselei Piatra Neamţ - Bicaz (DN 15), întâlnim la doar circa
10 km de oraş un drum lateral (DJ 157C) cu un traseu sinuos care, la o altitudine de
aproximativ 650 m, sfârşeşte în faţa complexului de clădiri al Sanatoriului Bisericani. Acolo
se mai păstrează amintirea şi o parte din construcţiile Mănăstirii Bisericani (fig.4), una dintre
cele mai importante mănăstiri din această zonă, care, timp de aproape trei veacuri a rivalizat
ca bogăţie şi ca forţă spirituală cu vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun de la Bistriţa5.
Iniţial, aici pare să fi existat o sihăstrie a Mănăstirii Bistriţa, într-un loc retras şi
îndepărtat, mărginit la apus de muntele Pietrosul, la sud de dealurile Crucii şi Grecului şi
Varnava la nord. O veche tradiţie consemnează sosirea la Bistriţa a monahului Iosif care,
după un îndelung pelerinaj prin Locurile Sfinte, se reîntoarce în fruntea unui grup de
anahoreţi ce-l însoţiseră în anii petrecuţi acolo. Dar nu după multă vreme, acest călugăr Iosif
şi tovarăşii săi se retrag în munţi, adăpostindu-se în scorburi şi rugându-se într-o peşteră
printre stânci.
Cauza care i-a determinat să părăsească Mănăstirea Bistriţa nu trebuie căutată doar în
dorinţa lor de a duce o existenţă cu totul izolată, ci şi în necesitatea de a respecta ritualul
oriental al slujbelor religioase neîntrerupte pe care-l deprinseseră la Sfintul Mormânt. Căci
anahoreţii lui Iosif, de două ori pe săptămână, în nopţile de miercuri spre joi şi sâmbătă spre
duminică, slujeau şi se rugau fără întrerupere făcând de veghe. Pentru acest insolit obicei li s-
ar fi spus "bisericoşi" sau "bisericani", denumire ce s-a extins şi asupra aşezării monahale pe
care ei au întemeiat-o după părăsirea Mănăstirii Bistriţa.
Pe la 1498, Iosif şi toţi ceilalţi închinători de la Bisericani au început să-şi ridice
biserică, dar cum nu dispuneau decât de propriile mijloace, se osteneau fără prea mare spor.
Abia în timpul lui Ştefăniţă Vodă (1517-1527), nepotul lui Ştefan cel Mare, călugării de la
Bisericani reuşesc - cu ajutorul acestuia - să-şi ridice lăcaş trainic de piatră. Şi tot Ştefăniţă,
terminând biserica, o înzestrează cu terenurile din jur, în ciuda protestelor pe care i le
adresează obştea monahală de la Bistriţa. Cu aceasta, sihăstria Bisericanilor se transformă
într-un schit a cărui biserică se afla pe propria sa moşie şi care va obţine deplină autonomie în
raporturile sale cu Mănăstirea Bistriţa.
Toate aceste date sunt consemnate într-un istoric al mănăstirii de la începutul veacului
trecut, dar cercetările recente impun o serie de corecturi, adăugând multe alte decenii la
vechimea aşezământului. Se pare că primul schit de lemn s-a ridicat aici încă din vremea lui

5
Pascaru Mariana, Andreescu Florin – Ţinutul Neamţului

Pagina 27 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alexandru cel Bun, acesta făcând şi primele donaţii. Mai târziu, Ştefan cel Mare, Ştefăniţă
Vodă, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu s-au înscris şi ei printre ctitorii-donatori,
Ştefăniţă Vodă fiind acela care a ridicat prima biserică de zid.
Intrarea în biserică se află pe latura de sud, printr-un portal de piatră sculptată ce
reproduce cunoscutul motiv al baghetelor încrucişate atât pe montanţi cât şi pe lintel. Acelaşi
motiv reapare şi la chenarul de piatră al celor două ferestre ale turnului: una amplasată
asimetric pe faţada sudică, cealaltă în axul peretelui de apus.
Turnul-clopotniţă este o construcţie masivă, căreia i s-a redus din înălţime cu prilejul
lucrărilor din 1786. În exterior, sânurile laterale ale bisericii au formă dreptunghiulară, pe cel
sudic fiind amplasat un cadran solar de piatră. Absida altarului - de formă pentagonală - are
două ferestre mari care înlocuiesc obişnuita fereastră în ax, ca la Socola şi "Sf. Gheorghe" din
Iaşi. Pe latura de miazănoapte, unde alunecările de teren constituie un permanent pericol, s-a
construit un zid de sprijin care acoperă absida nordică şi tot corpul bisericii. Tot pe această
latură, până la colţul nord-vestic al incintei, se înşiră cinci contraforturi masive, două dintre
ele sprijinind zidul dublu al bisericii. În afara acestora, nu mai întâlnim decât un singur
contrafort, în colţul sud-vestic al turnului.
Întreaga construcţie degajă o atmosferă de echilibru şi austeritate. Doar şirul de ocniţe aflat
sub cornişă şi eleganţa turlei de deasupra naosului mai nuanţează suprafeţele exterioare, altfel
monotone.
În interior, dacă exceptăm pronaosul adăugat în 1637, nu putem distinge decât o
singură încăpere, divizată în trei travei cu ajutorul a două arce transversale. Traveea mediană,
care include absidele laterale dând spaţiului o formă ovoidală, preia descărcarea sistemului de
boltire cu arce suprapuse şi pandantivi, deasupra căruia se înalţă o turlă zveltă, în contradicţie
cu masivitatea restului construcţiei. Învelitoarea este realizată din şiţă în trei ape şi marchează
printr-o lucarnă oarbă tainiţa. Naosul are câte două ferestre pe faţadele de nord şi de sud
(caracteristică proprie secolului al XVIII-lea), iar în peretele vestic se află uşile scărilor ce
duc în turn şi la tainiţa de sub acoperiş.
Biserica nu are zugrăveală decât pe calotă şi pandantivii bolţilor. În schimb,
catapeteasma - executată probabil cu prilejul lucrărilor din 1786 - este de o rară frumuseţe.
Ornamentaţia bogată, de o vivacitate cromatică ieşită din comun, contrastează cu sobrietatea
icoanelor zugrăvite pe fonduri mate, de o discreţie care impune. Între registrele cu icoane s-au
cruţat benzi libere în care s-au pictat mănunchiuri miniaturale de trandafiri, după modelul
desenelor populare.

Pagina 28 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

În acelaşi spirit s-au realizat şi uşile împărăteşti, remarcabile prin sculptura densă de
arabesc a suprafeţelor dinspre naos. Lucrate din scânduri mari de stejar, uşile diaconeşti se
menţin pe aceleaşi coordonate stilistice, însă decoraţia sculpturală este mai aerisit spaţiată,
întărind expresivitatea picturilor din zonele centrale.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea marchează o nouă şi ultimă etapă constructivă
în ansamblul Mănăstirii Bisericani. Atunci se ridică toate chiliile din piatră şi cărămidă, se
construieşte stăreţia şi, probabil, paraclisul din colţul sud-estic.
După 1863, când aşezamântul monahal de la Bisericani pierde cele mai importante
surse de venituri, tezaurul se risipeşte, clădirile se ruinează iar numărul călugărilor scade
rapid. Pe la 1880 pleacă ultimii călugări şi întregul complex de construcţii va fi abandonat.
Abia în 1885 se amenajează sumar un penitenciar, dar după o scurtă perioadă de funcţionare
clădirile sunt iarăşi părăsite, până în 1905 când au fost preluate de "Societatea pentru
profilaxia tuberculozei" şi transformate în sanatoriu. De atunci s-au succedat mai multe etape
de amenajări, modificări şi construcţii, datorită cărora este destul de greu de reconstituit
vechea configuraţie a complexului mănăstiresc.
Ansamblul sanatorial mai păstrează totuşi - în afara bisericii - şi alte elemente al căror
aspect monumental poate constitui un preţios indiciu în aprecierea configuraţiei şi
posibilităţilor fostei mănăstiri. Turnul cel mare din colţul sud-vestic, deşi a fost fragmentat pe
orizontală cu prilejul consolidărilor din 1990, impresionează şi astăzi prin grosimea zidurilor,
prin prezenţa contraforturilor exterioare şi, în general, printr-o masivitate proprie unor
asemenea construcţii. La nord-vest şi la sud-est, turnurile rotunde au fost parţial sau integral
încorporate noului ansamblu, dar modificările efectuate n-au putut elimina unele trăsături
specifice secolului al XVII-lea, pe care le întâlnim şi la "Palatul Cnejilor" de la Ceahlău. În
sfârşit, fragmentul de zid care se mai păstrează între turnul nord-vestic şi clopotniţă pune în
evidenţă rezistenţa deosebită a incintei care se construise în jurul bisericii încă din secolul al
XVII-lea.
Fosta capelă a mănăstirii rămâne însă cea mai interesantă dintre vechile părţi
componente păstrate până astăzi. Împărţită în două printr-un planşeu de etajare, poate fi
apreciată ca o construcţie destul de înaltă şi de masivă, realizată într-un spirit arhitectural
puţin amalgamat. Portalul de la intrare e susţinut de doi pilaştri angajaţi, iar interiorul în
formă de navă este acoperit de o calotă sferică sprijinită pe patru arce care se îmbină în
consolă. Altarul, boltit în sfert de sferă, este delimitat printr-un arc ce se descarcă în zidurile
exterioare şi de care este ancorat iconostasul. În orice caz, proporţiile şi eleganţa acestui

Pagina 29 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

paraclis atestă bogăţia şi însemnătatea la care ajunsese Mănăstirea Bisericani în ultimele


decenii ale secolului al XVIII-lea.

Fig. 4 – Mănăstirea Bisericani

 Mănăstirea Pângăraţi

Fig. 5 – Mănăstirea Pângăraţi


Nu departe de Bisericani, urmând şoseaua Piatra Neamţ - Bicaz (DN15), un drum
colateral urcă până în apropierea hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la Stejaru, unde se află
un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanţă. Aici, la răsărit de
Muntele Botoşanu, pe care constructorii l-au străpuns cu un tunel de aducţiune lung de
aproape 5 km, pe malul stâng al pârâului Pângăraţi, se află Mănăstirea Pângăraţi (fig. 5), un
aşezământ de veche tradiţie de pe valea Bistriţei.
Încă de la începutul secolului al XV-lea, în aceste locuri trăiau călugări sihaştri. Din
prima aşezare monahală a făcut parte cuviosul Simeon Sihastru, unul dintre sfetnicii lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt. Acesta ridică în 1460 prima biserică din lemn cu hramul "Sfântul
Mare Mucenic Dimitrie". Biserica a fost incendiată de turci în 1476.

Pagina 30 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

În 1560 schitul este transformat în mânăstire de voievodul Alexandru Lăpuşneanu,


care zideşte în locul bisericii din lemn o biserică din piatră, cu arhitectură unică, ce a rezistat
până în zilele noastre. Mânăstirea a fost înzestrată de ctitorul ei cu multe danii.
La sfârsitul secolului vieţuiau aici mulţi călugări iconari. Câteva dintre icoanele de o
mare frumuseţe se pot vedea şi astăzi la uşile împărăteşti ale iconostasului. Ele aparţin marii
şcoli iconografice autohtone din epoca de vârf a Moldovei medievale. În 1642 marele vistier
Dumitru Soldan a construit o chisiarniţă. Tot lui se crede că îi aparţine şi construcţia turnului
clopotniţă.
Alte înnoiri s-au adăugat în secolul al XIX lea, de egumenul Macarie, care a
transformat tainiţa subsolului în biserică şi a construit impunătorul corp de chilii din sud-vest,
unde se află stăreţia, trapeza şi biblioteca. În 1850 stareţul Varnava restaurează mânăstirea şi
construieşte noi clădiri. Tradiţia locului îi consemnează printre cei mai renumiţi egumeni pe
Cuviosul Simeon şi urmaşul său, Amfilofie (venit de la mânăstirea Moldoviţa). Ei au
întemeiat această vatră monahală şi au dus aici viaţă de sfinţenie, fiind cinstiţi în zonă ca
sfinţi. Racla cu moaştele Cuviosului Simeon a fost dusă de Ştefan cel Mare şi Sfânt la cetatea
de Scaun a Sucevei.
După anul 1863 viaţa monahală slăbeşte tot mai mult în mânăstirea Pângăraţi, dar
sfintele slujbe şi firul vieţii duhovniceşti au continuat neîntrerupt până astăzi.
În anul 1956 s-a stabilit în mânăstire Staţiunea de Cercetări Biologice "Stejarul", iar
din 1984 "Plantavorel" depozitează aici plante medicinale. Mânăstirea, închisă în 1960, se
reactivează ca schit în 1990, iar după 1992 se efectuează lucrări de restaurare la acoperiş,
faţadele exterioare, ferestre şi turnul clopotniţei. Pentru început, fondurile au fost asigurate de
mănăsirea Bistriţa, de care a ţinut schitul Pângăraţi până să primească statutul de mânăstire pe
care îl are azi.
Este o construcţie masivă din piatră, care pare mare în exterior, dar e puţin spaţioasă
în interior. Sunt două biserici suprapuse; cea de la subsol, închinată iniţial Sfinţilor Apostoli
Petru şi Pavel, are intrarea prin sud, cea de sus, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie
(hramul principal al mânăstirii), are intrarea prin partea nordică.
Biserica de deasupra, în formă de cruce, nu are turlă. Altarul este luminat de o
fereastră la răsărit şi alta la nord, în zona proscomidiei. Catapeteasma din lemn este sculptată
şi pictată de stareţul mânăstirii în anul 1778. Naosul are absidele foarte înguste şi puţin
adânci. Se delimitează de pronaos printr-un zid care coboară din boltă la jumătatea distanţei
până la pardoseală. Este luminat de câte o fereastră la sud şi la nord, de formă
dreptunghiulară. Pronaosul este luminat numai de o fereastră aşezată la sud, care se termină

Pagina 31 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

în arc. Ferestrele sunt din lemn, mici, duble, cu grilaj metalic la exterior. Pridvorul este
luminat de o fereastră dreptunghiulară la nord şi alta la vest. Intrarea se face prin nord. Există
şi un al doilea pridvor, cu intrarea prin est, pe o uşă masivă, originală, din lemn, întărită
metalic. În pronaos se intră tot printr-o uşă masivă din lemn de stejar, sculptată în partea
exterioară. Pardoseala este din marmură albă în altar, naos; pronaos şi din dale de piatră în
pridvor. Acoperişul este din tablă vopsită în maro şi are streaşină largă. În noiembrie 1996
biserica era tencuită în interior, pregătită pentru a fi pictată.
Faţadele exterioare sunt simple, tencuite şi văruite în alb-închis. În partea sudică sunt
trei contraforturi masive, din piatră. La 6 m nord de biserică se află blocul care adăposteşte
stăreţia, trapeza, bucătăria şi camera de oaspeţi. Clădirea este orientată de la vest la est, având
două etaje în capul vestic, iar la est se termină cu un turn masiv în două etaje şi cu acoperişul
piramidal.
Incinta este împrejmuită la vest şi est cu un zid din piatră la 5 m înălţime. În incintă
sunt alei betonate. Brazii şi arborii tuia fac legătura cu peisajul zonei. În curtea blocului
pentru chilii din sud, tuia este atât de frumoasă, încât lasă impresia că este o plantaţie de
chiparoşi. În afara incintei s-a renovat după 1992 fostul palat pentru stăreţie.
( Mănăstirea Durău
Urcăm un tăpşan întunecat de brazi - scrie Alexandru Vlahuţă - şi ieşim în luminiş, în
larga fâneaţă de la poalele Ceahlăului, la Schitul Durău. Toaca răsună limpede în pacea
cuprinsului. Soarele scapătă spre asfinţit. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor. Şuietele
izvoarelor s-aud bolborosind ca nişte glasuri pe sub pământ. Măreţ, fantastic se ridică-n faţa
noastră, ca un dom uriaş, Pionul - bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei.
Actuala biserică de la Durău (fig. 6) s-a ridicat în locul unui vechi schit de maici,
existent aici încă de la începutul veacului al XVII-lea. După aproape două secole maicile s-au
risipit şi în locul lor au sosit călugări de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durău
menţionează la 1822 că schitul de la poalele Ceahlăului se afla sub ascultarea "mănăstirii cea
de piatră din vale". De altfel, când în 1830 egumenia Schitului Hangu este arendată
protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea şi
construirea unei noi biserici la Durău. Decăderea Schitului Hangu a dus la lichidarea
raporturilor de subordonare pe care era nevoită să le întreţină aşezarea monahală de la Durău.
În 1830, pe cheltuiala unor negustori înstăriţi din târgul Piatra, a început construcţia
bisericii actuale, care se încheie în 1835.
În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul veacului următor s-au
construit în jurul bisericii mai multe case călugăreşti, marea majoritate a acestora fiind

Pagina 32 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

demolate, după 1970, cu prilejul construirii Staţiunii climaterice Durău. Ca şi Palatul


Cnejilor, Durăul a constituit un preferat loc de întâlnire şi de popas pentru numeroase
personalităţi ale vieţii politice, literare şi cultural-artistice. Mitropolitul Veniamin Costache, a
cărui reşedinţă se mai păstrează şi astăzi, Emil Gârleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuţă
zăboveau îndelung pe prispele caselor mănăstireşti sau pe potecile Ceahlăului. Barbu
Delavrancea, Caragiale, Aurel Băeşu, Mihail Sadoveanu erau oaspeţi obişnuiţi ai Durăului.
Intrarea în incinta mănăstirii se deschide în arc, sub clopotniţa zidită la începutul
secolului nostru. Turnul-clopotniţă este o construcţie masivă, de plan pătrat, cu trei nivele. La
primul etaj se află paraclisul, unde s-a organizat o expoziţie permanentă de artă religioasă,
printre exponatele căreia se află şi o frumoasă catapeteasmă de biserică din secolul al XVIII-
lea, lucrată în stil popular, cu uşoare influenţe bizantine. Icoanele pictate pe scânduri groase
de stejar se caracterizează prin simplitate şi dinamism compoziţional, iar culorile vii utilizate
alături de nuanţe mai atenuate individualizează şi definesc locul fiecărui personaj. Pictura
paraclisului, în tonalităţi calde, cu puternice influenţe din arta lui Tonitza, se datoreşte
arhimandritului Teodor Varahil Moraru, fost călugăr şi stareţ la Durău, care a executat-o în
1938 şi a restaurat-o după cel de-al doilea război mondial, în timpul căruia mănăstirea a avut
mult de suferit.
Latura nordică a incintei este completată, la apus de turnul-clopotniţă, prin vechea
stăreţie, construcţie arhaică din bârne lutuite cu pridvor deschis şi balcon-mansardă spre
curtea mănăstirii şi prin Casa Veniamin Costache, aflată într-o bună stare de conservare. În
colţul nord-estic al curţii interioare se mai păstrează încă vechea clopotniţă, construită
probabil tot în perioada 1830-1835, iar pe latura vestică se află mai multe vile care au
aparţinut administraţiei Staţiunii Durău şi au intrat după 1990 în patrimoniul mănăstirii. În
sfârşit, în afara incintei, spre nord-vest, se află Sala de conferinţe, cu mai multe spaţii şi
paraclis propriu, unde se pot organiza diverse reuniuni cu caracter naţional şi internaţional.
În ultimii ani, Durăul a redevenit mănăstire de maici şi a fost amenajat ca Centru
cultural-pastoral al Patriarhiei Române, ocupând un loc cu totul deosebit în reţeaua
aşezămintelor monahale din ţara noastră.
Biserica "Buna Vestire" este zidită din piatră şi cărămidă şi constituie din punct de
vedere arhitectonic o realizare destul de interesantă, prin îmbinarea unor elemente tradiţional-
moldoveneşti cu altele mai noi, împrumutate chiar de la construcţii monumentale laice.
În interior, pridvorul este bine delimitat şi despărţit de pronaos printr-un perete masiv
în care s-a încastrat inscripţia votivă. În schimb, între naos şi pronaos distincţia nu se poate

Pagina 33 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

face decât cu ajutorul celor două cupole sprijinite pe acea succesiune de arce specific
moldovenească.
Valoarea deosebită a monumentului de la Durău rezultă însă din calităţile deosebite
ale picturii pe care Nicolae Tonitza şi elevii săi au executat-o în anii 1935-1937, după cum ne
informează şi inscripţia aflată deasupra uşii în pronaos:
Sub Mitropolitul Nicodim, prin strădania dr. Paul Gotcu, s-a făcut pictura de către
studenţii şi diplomaţii Academiei de arte frumoase din Iaşi sub călăuza dascălului lor,
zugravul N. Tonitza - încheiat la 14 septembrie 1937.
În lumina acestor considerente, Durăul îşi justifică pe deplin notorietatea de care se
bucură, cu atât mai mult cu cât, în vara anului 1969, datorită lui Teodor Varahil Moraru -
unul dintre acei care au stat alături de maestru în anii de rodnică osteneală - pictura a căpătat
o nouă strălucire, fiind spălată cu deosebită grijă şi pricepere.

Fig. 6 – Mănăstirea Durău

 Mănăstirea Petru Vodă


Urmând drumul naţional DN 15 B de la Poiana Teiului spre Târgu Neamţ, după puţin
timp un drum se desprinde în stânga, continuând printre brazii înalţi până la Mănăstirea Petru
Vodă. După câţiva kilometri, îi afli obârşia pe un platou însorit, pe care se înalţă o biserică
albă, străjuită de două rânduri de chilii. Deşi a fost constituită recent (sfârşitul secolului al
XX-lea), mănăstirea - realizată într-o manieră ce trădează influenţe ale stilului medieval - a
devenit deja loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi.
Dominată de figura impunătoare a părintelui Iustin Pârvu, considerat de mulţi unul
dintre cei mai mari duhovnici români în viaţă, un om care a dovedit că un vis poate deveni
realitate dacă îl înconjuri de credinţă şi dacă îţi doreşti cu adevărat împlinirea lui, cocheta
mănăstire de azi era în urmă cu doar câţiva ani un vis născut în întunericul umed al celulelor

Pagina 34 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

comuniste. O speranţă. Acum adăposteşte aproximativ 60 de călugări, iar turlele ei ce par


poleite cu aur vestesc de la kilometri distanţă că în acele locuri sălăşluieşte un om care şi-a
închinat viaţa anevoiasei cărări a credinţei. O cărare plină de greutăţi şi pe care nu puţini se
străduie din răsputeri să o năruie. Însă Mănăstirea Petru Vodă este un vis de credinţă care nu
se va nărui niciodată, pentru că pe aceste meleaguri cerul se zămisleşte pe pământ.
Sub îngrijirea acestei mănăstiri a luat fiinţă un azil de bătrâni şi o casă de copii cu
predare, existând două clase, (întaia şi a doua). Pe lângă acestea mai există şi un dispensar
medical pentru asigurarea asistenţei medicale.
Actualul stareţ este ieromonahul Lavrentie Carp Lucian. Acesta a intrat în monahism
la vârsta de 20 de ani, în anul 1998, la 14 septembrie, la mănăstirea Pângăraţi. A urmat
cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloaie" din Iaşi, pe care a absolvit-o
în anul 2004. A fost hirotonisit diacon de către Înalt Preasfinţia Sa, mitropolitul Daniel, la
data de 25 iulie 2002. A venit în mănăstirea Petru Vodă în data de 14 octombrie 2003, unde a
dat dovadă de ascultare şi dăruire pentru viaţa monahală.

Fig. 7 – Mănăstirea Petru Vodă

( Mănăstirea Neamţ
După ce lăsăm în urmă ultimele case din Vânători şi străbatem "Braniştea" în care au
crescut în egală măsură copaci şi legende, abandonăm şoseaua principală îndreptându-ne spre
rezervaţia "Dragoş Vodă" (DJ 155 C) şi mai departe, către Mănăstirea Neam (fig. 8), cea mai
veche şi cea mai importantă aşezare monastică a Moldovei.
În tezaurul de valori ale patrimoniului istoric şi cultural-artistic naţional, Mănăstirea
Neamţ ocupă un rol cu totul deosebit, întreaga sa existenţă conferindu-i aură de legendă şi
atributele unei vetre de viaţă spirituală ce se poate identifica în multe privinţe cu însuşi
românismul medieval. Fiindcă această străveche lavră a monahismului din Moldova nu

Pagina 35 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

străluceşte doar prin existenţa multiseculară, ci şi printr-o neîntreruptă activitate pusă în


slujba neamului şi a credinţei strămoşilor, nemurind paşii istoriei cu acele roade ale gândului
şi ale sufletului care înfruntă veşnicia şi înnobilează dăinuirea noastră pe aceste plaiuri
binecuvântate, sfinţite prin jertfa generaţiilor trecute şi a oştilor de martiri.
Se pare că în preajma unei vechi bisericuţe de lemn, Petru I Muşat (1375-1391) a
ridicat aici primul lăcaş de piatră cu hramul "Înălţarea Domnului", la finalizarea şi la
înzestrarea căruia au mai contribuit şi ceilalţi voievozi Muşatini de la sfârşitul veacului al
XIV-lea. Este adevărat că cercetările arheologice efectuate în incinta mănăstirii nu au oferit
rezultate concludente pentru a confirma această ipoteză, dar numeroasele însemnări şi
celelalte referiri documentare mai târzii, la care se adaugă izvorul trainic al tradiţiei, nu lasă
nici o umbră de îndoială în a considera Mănăstirea Neamţ ca fiind ctitoria cea mai veche şi
cea mai importantă a primilor Muşatini.
Trecerea anilor şi unele evenimente din a doua jumătate a secolului al XV-lea au
marcat puternic aşezământul monastic de la Neamţ. Catastrofalul cutremur din 1471 s-a
soldat cu mari distrugeri în întregul complex, afectând şi biserica mare. Dezastrul a fost
desăvârşit, după cât se pare, de oştile lui Mahomed al II-lea, care, în vara anului 1476,
neputând cuceri Cetatea Neamţ, s-au "răzbunat" asupra târgului şi a mănăstirilor din jur. Cert
este că, după 1480, vechea biserică de la Neamţ se afla într-un asemenea stadiu de degradare
încât Ştefan cel Mare nu a mai considerat posibilă restaurarea acesteia, preferând să ridice
aici un nou lăcaş de închinăciune, ce s-a sfinţit la 14 noiembrie 1497.
Deşi a avut o existenţă zbuciumată, ca şi întreaga istorie a poporului nostru, şi a fost
în repetate rânduri prădată şi incendiată, Mănăstirea Neamţ nu a încetat nici un moment să se
afirme ca centru reprezentativ al monahismului românesc. Relaţiile sale duhovniceşti cuprind
nu numai teritoriile locuite de români, indiferent de apartenenţa statală a acestora, ci şi unele
zone mai îndepărtate ale ortodoxiei, străbătând până în Bulgaria şi Serbia, până la Sfântul
Munte şi la Constantinopol sau până la Kiev şi Moscova. La Neamţ au trăit şi s-au format
reprezentanţi de seamă ai bisericii româneşti, cu o însemnată contribuţie în organizarea,
consolidarea şi afirmarea ortodoxiei în această parte a Europei, dar şi în păstrarea fiinţei
noastre naţionale.
Biserica "Înălţarea Domnului" de la Mănăstirea Neamţ constituie, totodată, şi o
importantă necropolă în care şi-au aflat odihna veşnică un mare număr de voievozi şi
demnitari, vlădici, episcopi şi stareţi, oameni care au osârdit cu spor în istoria şi în
spiritualitatea românească. Dintre mormintele care au ajuns până în zilele noastre ne
rezumăm să amintim pe cel al voievodului Ştefan al II-lea, asasinat şi depus aici în 1447, pe

Pagina 36 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cel al lui Micotă, pârcălab de Cetatea Neamţ decedat în 1495, al lui Calinic Miclescu, fost
Primat al Bisericii Ortodoxe Române între 1875-1886, ale foştilor episcopi de Roman, Pavel,
Teofil şi Ioanichie.
Aghiazmatorul, cu acoperământul bulbat, construit în anii 1836-1847 şi pictat în
perioada 1974-1977 de Teodor Varahil-Moraru, dar mai ales turnul-clopotniţă cu patru etaje
sub care se arcuieşte intrarea în incintă, creează de la început o puternică impresie de
monumentalitate. Incinta mănăstirii e alcătuită dintr-un patrulater continuu de chilii şi
construcţii anexe cu etaj, pe latura de est fiind amplasată cu ocazia ultimelor restaurări
Biserica "Sf. Gheorghe". În colţul nord-estic se ridică Pirgul, turn octogonal refăcut în 1754,
iar spre latura nordică a incintei admirăm silueta maiestoasă a bisericii lui Ştefan cel Mare.
Corpul treflat al bisericii este alungit prin introducerea gropniţei ca încăpere distinctă
între naos şi pronaos. Pridvorul, socotit multă vreme un adaos ulterior, s-a dovedit parte
integrantă a monumentului şi, ca vechime, este primul în Moldova. Prin restaurările din 1954-
1961 turla a fost adusă la forma sa iniţială, alcătuind un singur element vertical din vârf până
la soclu, încadrat de celelalte părţi ale clădirii, acoperite separat.
Din păcate, veacurile, incendiile şi momentele de grea cumpănă prin care a trecut
Mănăstirea Neamţ au pricinuit deteriorarea zugrăvelilor, impunând intervenţii ulterioare
pentru reliefarea formelor şi împrospătarea culorilor.
În turnul-clopotniţă se află Paraclisul "Bunavestire", amenajat în anii 1818-1823 prin
grija Mitropolitului Veniamin Costache. Vechea încăpere a clopotelor a fost transformată în
altar, iar absidele naosului au fost scobite în grosimea zidurilor. Deteriorat în urma
incendiului din noimbrie 1862, Paraclisul a constituit obiectul unor ample lucrări de
restaurare prin grija stareţului Timotei, sfinţirea săvârşindu-se la 13 septembrie 1873 de către
Mitropolotul Calinic Miclescu.
Cu ocazia restaurărilor din 1953-1961, sub duşumeaua acestui paraclis s-a descoperit o
icoană al fresco, Înălţarea Domnului, care iniţial se afla la exteriorul zidului, în partea de vest
a construcţiei din secolul al XVI-lea.
Pe latura nordică a incintei, la etajul clădirii care s-a ridicat în 1809 pe cheltuiala
Mitropolitului Veniamin Costache, s-a amenajat pentru obşte Paraclisul "Adormirea Maicii
Domnului". Distrus şi el de incendiul din 1862, a fost refăcut în 1873, locul său fiind marcat
astăzi printr-o mică turlă oarbă, de formă octogonală. Foarte interesantă din punct de vedere
artistic este catapeteasma acestui paraclis, ale cărei icoane au fost zugrăvite de ierodiaconul
Claudie de la Mănăstirea Neamţ şi diaconul Manolache din satul Drăgăneşti.

Pagina 37 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fiind unul dintre cele mai vechi şi mai importante aşezăminte monahale din Moldova
şi din ţară, Mănăstirea Neamţ se va afirma, încă din secolul al XVI-lea, ca o fecundă vatră de
cultură românească.
Cert este că în veacul al XV-lea Mănăstirea Neamţ era deţinătoarea unei fecunde şcoli
de caligrafi, copişti şi miniaturişti, care au lăsat posterităţii lucrări de o excepţională valoare
istorică, liturgică şi artistică. În prima jumătate a acestui secol, activitatea a fost dominată de
vestitul caligraf miniaturist Gavriil Uric, autorul unor adevărate capodopere, lăsând apoi loc
unui Teodor Mărişescul, unui Ghervasie şi altor ucenici ai săi. A fost astfel posibilă alcătuirea
unei biblioteci care - în ciuda vicisitudinilor - s-a îmbogăţit necontenit de-a lungul veacurilor,
cuprinzând, înaintea incendiului din 1862, peste 1000 de manuscrise.
Cel mai vechi manuscris care se păstrează la Mănăstirea Neamţ este un Tetraevanghel
scris pe pergament la finele veacului al XIV-lea. Multe altele, copiate şi împodobite la Neamţ
se păstrează în Biblioteca Academiei Române sau în alte biblioteci şi muzee din ţară şi
străinătate. Astfel, la Muzeul de Artă al României se păstrează renumitul Epitaf, realizat în
1437 de egumenul Silvan, iar Tetraevanghelul scris de Gavriil Uric în 1429 a ajuns tocmai
dincolo de Canalul Mânecii, constituind una dintre piesele de referinţă ale Bibliotecii
Bodleyana din Oxford.
Şcoala de caligrafi şi miniaturişti de la Neamţ a continuat să se dezvolte în timpul
domniei lui Ştefan cel Mare şi mai apoi în tot veacul al XVI-lea, multe dintre manuscrisele de
aici constituind "comenzi voievodale" pentru Putna şi pentru alte mănăstiri din Moldova.
Copiştii de la Neamţ au atins un asemenea nivel încât mai toate lucrările lor erau căutate şi
considerate ca "odoare", grafia şi ornamentica folosită influenţând mai târziu atât producţia
tipografică a unor centre de cultură din ţară, cât şi creaţia gravorilor şi chiar a constructorilor
de edificii religioase.
Aceste bogate tradiţii cărturăreşti au fost continuate şi dezvoltate în veacul al XIX-lea prin
înfiinţarea unei tipografii din teascurile căreia au ieşit primele volume în anul 1807.
Se poate spune, pe bună dreptate, că existenţa multiseculară a Mănăstirii Neamţ se împleteşte
cu existenţa ţării şi a poporului nostru. Dar această împletire nu trebuie înţeleasă unilateral, în
sens strict istoric, fiindcă ea a fost şi a rămas nu numai un simbol al credinţei noastre
strămoşeşti, ci şi o nestinsă vatră de cultură românească, în arderea căreia timpul a plămădit
mari valori ale spiritualităţii noastre naţionale. Furtunile istoriei au obligat adesea pe monahii
de la Neamţ să ia calea bejeniei, să se ascundă prin codrii din jur ducând cu ei avuţia obştei
pentru a o feri de jefuitori. Aşa se face că multe bunuri de preţ au dispărut pentru totdeauna,
iar altele s-au risipit, ajungând pe căi ocolite în diverse colecţii particulare sau în cunoscute

Pagina 38 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

muzee şi biblioteci din Europa. Se ştie astăzi că mai multe valori care au aparţinut Mănăstirii
Neamţ fac parte acum din fondurile unor instituţii de cultură de mare prestigiu cum ar fi:
Muzeul Rumianţev din Moscova, Biblioteca Bodleyana din Oxford, Biblioteca Centrală din
Sankt Petersburg, Biblioteca de Stat din München etc., altele fiind incluse în tezaurul
românesc transferat în Rusia în timpul primului război mondial.
Cu toate acestea, în Biserica "Înălţarea Domnului" sau în bisericile din jur, în
biblioteca şi în colecţia muzeală a mănăstirii se mai păstrează un mare număr de obiecte care
uimesc prin vechimea şi prin calităţile lor artistice, adevărate nestemate ale patrimoniului
nostru naţional.
Ne referim, în primul rând, la acea icoană de mari proporţii, pictată pe ambele feţe,
care domină naosul ctitoriei lui Ştefan cel Mare, icoană "făcătoare de minuni", cu obârşii
acheiropoite, nefiind "săvârşită de mâna omului". Dinspre naos ne întâmpină chipul Maicii
Domnului cu Pruncul pe braţul stâng, iar spre altar se află portretul Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe, stând lângă un scaun cu balaurul sub picioare.
Deşi icoana este protejată de o superbă ferecătură din argint aurit cu pietre multicolore
executată în anii 1844-1845, suprafeţele descoperite reuşesc să pună în evidenţă trăsăturile
ferme şi severe ale vechilor picturi bizantine, din care emană - în toată nemărginirea lor -
puterea şi înţelegerea divină.
În muzeul mănăstirii (înfiinţat în anul 1916) se păstrează o altă piesă de mare interes:
catapeteasma din Paraclisul Cetăţii Neamţ, adusă în 1962 de la biserica parohială din comuna
Vânători. Ea reuneşte un mare număr de icoane dispuse în patru registre, într-un cadru de
lemn sculptat cu motive florale şi acoperit cu vopsele de culoare închisă, pe un strat de ipsos.
Un alt punct interesant este gropniţa, care păstrează şi astăzi 540 de cranii şi oseminte
ale călugărilor vieţuitori în mănăstire (până la jumătatea secolului al XX-lea, monahii, la 7
ani după trecerea în nefiinţă, se deshumau, se spălau osemintele şi se aşezau frumos în
gropniţă).
În afara incintei, dar în complexul mai larg al Mănăstirii Neamţ s-au mai păstrat şi alte
monumente, printre care se numără şi Biserica Bogoslov situată în cimitir. Se crede că aici s-
a construit, încă din secolul al XIV-lea, primul lăcaş de închinare de la Mănăstirea Neamţ,
datorat discipolilor lui Nicodim.
De sub zidurile Mănăstirii Neamţ se naşte un drum ce urcă despărţind două şiruri de
brazi falnici. Acolo sus, deasupra unui iaz cu malurile năpădite de sălcii, venea adesea Mihail
Sadoveanu cu gând de odihnă şi de împlinire a unor pagini rămase mai demult neterminate.

Pagina 39 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 8 – Mânăstirea Neamţ

( Mănăstirea Văratec
La 12 km de Târgu Neamţ şi la 40 km de Piatra-Neamţ, amplasată într-un cadru
natural deosebit, Mănăstirea Văratec este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute şi mai
vizitate monumente ale judeţului Neamţ.
Printre ctitorii acestui aşezământ nu aflăm nici nume voievodale şi nici pe cele ale
unor mari dregători ai ţării. Tradiţia pomeneşte numele Maicii Olimpiada, călugărită în fostul
Schit Topoliţa din apropierea Văratecului şi venită apoi de la Schitul de maici de la Durău,
care, între anii 1781-1785, întemeiază o mică isihie în poiana Văratec, cumpărată de la
pădurarul Ion Bălănoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Bălaşa Herescu înainte de călugărie) va
juca un rol important în aşezarea şi dezvoltarea obştii monahale de la Văratec, sacrificând
întreaga avere, stăreţind de trei ori şi stingându-se aici în 1842, la venerabila vârstă de 85 de
ani.
După constituirea nucleului monahal de la Văratec în perioada 1781-1788, prima
stareţă rânduită aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durău şi în 1794 se ridică
o a doua biserică de lemn, mai ales că între timp Schitul Văratec se unise cu Schitul Topoliţa,
beneficiind şi de veniturile pe care le aduceau moşiile acestuia. În 1803, prin hotărârea
Mitropolitului Veniamin Costache, Văratecul se uneşte cu Agapia, dar pentru scurtă vreme.
Ceva mai târziu, în 1808, când numărul monahiilor crescuse spectaculos, a început
construcţia actuală, Biserica "Adormirea Maicii Domnului.
Abia încheiată zidirea noii biserici (în 1812) şi mănăstirea trece prin grelele încercări
ale anului 1821: odoarele sunt jefuite, călugăriţele izgonite sau ucise şi însăşi Maica
Olimpiada a scăpat cu mare greutate "de sabie" fiind adăpostită la Mănăstirea Secu, unde a
participat direct la terifiantele momente petrecute acolo.

Pagina 40 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

În anul 1900 un puternic incendiu mistuie cea mai mare parte a chiliilor, arzând şi
acoperişul bisericii mari împreună cu cele două turle de lemn care se adăugaseră ulterior, şi
care nu au mai fost refăcute. Actualul complex de clădiri din incinta mănăstirii Văratec s-a
construit după incendiul din 1900, doar zidul înconjurător - ridicat între 1808-1812 -
păstrându-se în forma sa iniţială.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din mijlocul incintei, în faţa căreia se află
statuia în bronz a Saftei Brâncoveanu realizată în 1935 de sculptorul Ion Jalea, îmbină
formele tradiţionale moldoveneşti cu elemente neoclasice. E construită din piatră şi cărămidă,
cu două turle rotunde, zvelte şi austere, de un alb strălucitor. Doar brâul de ocniţe oarbe de
sub streaşină, soclul bine profilat şi cele trei contraforturi scunde care sprijină zidurile laterale
şi absida altarului mai "înviorează" şi nuanţează sobra desfăşurare a faţadelor.
Intrările, situate pe laturile de sud şi nord, sunt străjuite de două pridvoraşe cu
acoperiş bulbat şi profile greoaie, ce contrastează cu linia elansată a edificiului. În interior,
pridvorul este amenajat în partea sa superioară pentru a adăposti obiectele de valoare ale
mănăstirii (tainiţa) şi e acoperit cu două calote sferice susţinute de un singur arc longitudinal
şi de alte două arce laterale. Pronaosul şi naosul, între care se ridică un zid susţinut de două
coloane ionice târzii, prezintă cunoscutul sistem de boltire moldovenesc cu arce piezişe ce
asigură o restrângere succesivă a suprafeţei de sprijin. Aceste două cupole sunt separate
printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arce transversale, în timp ce altarul
prezintă un arc dublou spre apus, fiind boltit în sfert de sferă la răsărit. Altarul este despărţit
de restul bisericii printr-o superbă catapeteasmă sculptată în lemn de tisă şi poleită cu aur,
lucrare cu o deosebită valoare artistică, executată de Constantin Zugravul în 1816, pe
cheltuiala logofetesei Elenco Paladi.
Biserica a fost pictată pentru prima oară în 1841, când sfinţirea s-a făcut de către
Mitropolitul Veniamin Costache. Fresca actuală, executată în stil neobizantin în anul 1882,
poartă semnătura pictorilor T. Ioan şi D. Iliescu, fiind apoi curăţată în 1968-1969 de către A.
Avachian.
Odată cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" s-a construit şi incinta din jurul ei,
alcătuită din ziduri puternice de piatră, iar în interiorul acestora, un corp de chilii pe două
nivele, cu prispă largă, sprijinită pe şiruri de coloane din lemn. Pe latura nordică a incintei se
află stăreţia şi clădirile administrative, iar pe cea sudică, la parter, s-a amenajat o bogată şi
atractivă colecţie muzeală în spaţiul fostului Atelier "Regina Maria", construit în 1934 de
către regele Carol II la îndemnul Mitropolitului Pimen.

Pagina 41 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

În jurul incintei se întinde satul mănăstiresc, alcătuit din case tradiţionale ţărăneşti de
un pitoresc deosebit. Satul s-a dezvoltat de-a lungul anilor după un plan ingenios, conceput de
meşteri populari care au construit aici uliţe înguste, casele şi celelalte anexe, ele fiind bine
orientate în funcţie de terenul accidentat. Ceva mai departe, pe o coastă de deal, străjuieşte
solitară Casa Lahovary, construcţie de la începutul secolului nostru, cu o arhitectură urbană în
stil românesc.
La aproximativ 150 m sud-est de biserica mare, pe o culme joasă, se află Biserica
"Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", zidită de Eufrosina Lazu ... cu ajutorul soborului şi altor
făcători de bine în anul 1844, pe locul unei biserici de lemn din 1817. Planul acestui lăcaş
este asemănător cu cel al Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", dar edificiul pare mai
complicat datorită celor trei turle de lemn de pe acoperiş, turnului-clopotniţă aflat deasupra
pridvorului din colţul sud-vestic şi diaconiconului de piatră de la sud-est. În interior, o arcadă
masivă desparte naosul de pronaos, iar absidele laterale, scobite în grosimea zidurilor, sunt
boltite în sfert de sferă, picturile de pe ziduri şi din catapeteasmă fiind executate în 1880 de T.
Zugrav şi D. Iliescu, aceiaşi care în 1882 au pictat şi biserica mare.
Lângă peretele sudic al acestei biserici se află mormântul Veronicăi Micle (decedată
în 1889), mărturie a vechiului cimitir existent aici şi punct de atracţie pentru miile de
vizitatori ai mănăstirii, dornici să se reculeagă în faţa acestui simbol al dragostei neîmplinite
şi să aşeze floarea unui gând în amintirea Luceafărului poeziei româneşti.
În actualul cimitir al mănăstirii, situat într-o poiană la aproximativ 400 m sud-vest de
biserica mare, se ridică Biserica "Schimbarea la Faţă a Mântuitorului", zidită tot prin
strădania stareţei Eufrosina Lazu în anii 1846-1847. Acoperişul edificiului este străpuns de
trei turle înalte, iar intrarea situată la sud-vest a fost protejată ulterior cu un pridvor de lemn,
planul general reproducând la dimensiuni reduse pe cel al Bisericii "Adormirea".
Catapeteasma datează de la jumătatea veacului trecut, dar pictura interioară s-a realizat abia
în anul 1965 de către Eremia Profeta.
De-a lungul anilor, mai multe schituri şi mănăstiri s-au aflat vremelnic sub ascultarea
Mănăstirii Văratic: Buciumeni, Dăneşti, Văleni - Piatra-Neamţ, Hangul, Durău, Topoliţa, iar
mai curând, monahiile din această obşte au osârdit la reorganizarea şi dezvoltarea fostului
schit Durău ca mănăstire de maici.

Permanent sprijinită de marii ierarhi ai Moldovei, dintre care se detaşează mitropoliţii


Veniamin Costache, Iosif Naniescu şi Pimen Georgescu, Mănăstirea Văratic s-a dezvoltat
rapid ca un "mare stup duhovnicesc", constituind un model pentru alte mănăstiri de călugăriţe

Pagina 42 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

din ţară, dar şi un important factor de cultură pentru locuitorii satelor din zonă. Încă din 1860
s-a înfiinţat în satul Văratic o şcoală sătească mixtă, la care a funcţionat ca profesor
"iconomul" Gheorghe Cheşcu şi ale cărei nevoi materiale erau acoperite de mănăstire. La
sfârşitul aceluiaşi an s-a constituit şi Şcoala primară de fete condusă de profesoara Nastasia
Agapi şi care avea ca "sediu" trapeza mănăstirii.
La 1 septembrie 1911 s-a constituit "Şcoala de adulte", frecventată de călugăriţele cu
vârsta sub 50 de ani, care nu au absolvit clasele primare şi care a funcţionat până la sfârşitul
celui de-al doilea război mondial. În paralel cu aceste şcoli de pregătire generală s-au
organizat şi alte forme de învăţământ, care aveau ca scop pregătirea bisericească a
călugăriţelor: şcoli de muzică bisericească psaltică şi liniară, şcoală monahală, seminarul
monahal pentru călugăriţe etc.
Nu este deci de mirare că la Mănăstirea Văratic se mai păstrează încă un valoros
patrimoniu cultural-artistic şi istoric, alcătuit dintr-un mare număr de hrisoave autentice, acte
de danie şi de întărire, obiecte de cult din metal preţios, icoane vechi, broderii, covoare şi
veşminte preoţeşti, multe dintre acestea fiind expuse în Colecţia Muzeală constituită aici din
anul 1960. Printre componentele de marcă ale acestui tezaur de spiritualitate românească se
numără, fără îndoială, icoanele din secolul al XV-lea de la Mănăstirea Râşca şi cele din
veacurile XVI-XVII de la Văleni - Piatra-Neamţ şi Topoliţa, crucea din lemn de chiparos
făcută în 1596 şi crucea de procesiune din lemn de măslin donată în 1852 de Gheorghe şi
Maria Hermeziu, potirul din argint aurit dăruit în 1840 de Safta Brâncoveanu, Epitaful lucrat
în fir de aur şi argint de Smaranda Niculce în 1798, Evangheliarul grec tipărit la Veneţia în
1811 şi Evanghelia cea mare tipărită la Mănăstirea Neamţ în 1821, ambele ferecate în argint
aurit şi împodobite cu icoane emailate.

Fig. 9 – Mănăstirea Văratec

Pagina 43 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

( Mănăstirea Agapia
De la Văratic se ajunge la Mănăstirea Agapia fie pe scurtătura tăiată prin pădure către
nord, trecând prin Filioara (DC 168), fie revenind în şoseaua naţională, pentru ca după 4 km
să ne îndreptăm spre vest pe DJ 155 D, fie pe un drum forestier de un pitoresc deosebit. Faţă
de Piatra Neamt, mănăstirea se află la 43 km, iar faţă de Târgu Neamţ la 9 km.
Biserica din incinta a fost construita din piatra si caramida dupa un plan arhitectural
treflat, asemanator Bisericii "Trei Ierarhi" din Iasi, cu turla pe naos, de catre arhitectul Ionasc
(Enache) Ctisi, Constantinopolitanul (arhitect de curte al lui Vasile Lupu), cu cheltuiala
Hatmanului Gavriil (fratele domnitorului Vasile Lupu si a sotiei sale, Liliana, in perioada
anilor 1642-1644. In anii urmatori, s-a construit zidul de incinta, cu chilii etajate si turnul
clopotnita, prin portalul caruia se patrunde in manastire.
Ctitorii au mai daruit noului lor asezamant si o frumoasa cruce cu opt brate, sculptata
in miniatura, cu cele douasprezece praznice mari de peste an, imbracata in argint aurit,
filigranat. Evanghelia imbracata in ferecaturi de aur si crucea ctitoreasca, impreuna cu alte
obiecte vechi se pastrează la Muzeul de Artă din Bucureşti.
Numeroase donatii au facut domnul Moldovei, Vasile Lupu si membrii familiei sale.
In timp, manastirea a suferit numeroase jafuri, distrugeri si incendii, dar totdeauna a
fost refacuta si consolidata. A fost locuita de calugari pana in anul 1803, cand mitropolitul
Veniamin Costache o transforma in manastire de maici.
Pe latura de sud a cladirii incintei, la etaj, in corpul de chilii al staretiei, a fost construit
cu banii lasati de Mitropolitul Veniamin Costache si de sora sa, schimonahia Elisabeta
Costache, prima stareta a Manastirii Agapia, paraclisul care are ca hram principal "Nasterea
Maicii Domnului", sfintit in anul 1847
Biserica cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din incinta manastirii a fost
renovata de mai multe ori. Cu prilejul renovarii din anul 1858, interiorul bisericii a fost pictat
de Nicolae Grigorescu. Cu toate ca avea doar 18 ani, acesta a realizat o remarcabila suita de
compozitii murale si de icoane pline de lumina, miscare si realism. Pictorul a folosit modele
vii, alese cu multa grija, pentru a realiza portretele sale si s-a inspirat pentru compozitii din
marii mesteri ai Renasterii. Pentru Icoana Sfantului Gheorghe in picioare, de pe usa stanga a
altarului, s-a inspirat din sculptura lui Donatello din Florenta.
" Sfintii lui Grigorescu sunt vii, omeneste vii si destul de sfinti prin expresia de
bunatate, de indurare si de evlavie, pe care pictorul a stiut sa le-o dea fara sa-i desfigureze,
fara sa-i bizantizeze prea mult, intelegand distinctiv ca un sentiment ceresc nu poate decat
infrumuseta o figura omeneasca" (Al. Vlahuta, 1910).

Pagina 44 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Despre Nicolae Grigorescu si pictura sa de la Agapia au scris Al. Vlahuta, Barbu


Delavrancea, George Oprescu, Francisc Sirato, I. D. Stefanescu si altii. " Din cate biserici
avem in tara, nici una nu inchide o asa de aleasa comoara artistica, atata bogatie de viata
cereasca, exprimata asa de frumos, asa de curat si cu atata putere." (Al. Vlahuta, 1910).
Cerdacul de la parter si cel de la etaj sunt largi, lucrate din lemn, frumos ornamentat,
incarcate cu ghivece de flori, care intregesc imaginea de curatenie din aceste locuri.

CAPITOLUL4

Elaborarea programului turistic


Transportul este asigurat de către S.C. KISN PREST S.R.L. Focşani existând un
contract de colaborare între GETICA TOUR şi firma de transport.
Studiind oferta de cazare s-a ales, în urma dorinţelor turiştilor, Motel Cristina Bicaz,
Pensiunea Agnes Durău şi Motel Casa Arcaşului Târgu Neamţ.

Programul turistic Agentie de turism B-dul Brăilei, nr. 15, sc.A, ap.
S.C. Licenţa 2, Focşani, judeţul Vrancea
GETICA TOUR Nr. 1205 Telefon: 0237 230339, 0237
S.R.L 230340; Fax: 0237 223411
J 09/361/2004 CUI R 1637757
E-mail: getica@tour.ro
ZIUA 1

FOCŞANI – BACĂU - PIATRA NEAMŢ - BICAZ ( 215 km)


Plecarea turiştilor din Focşani la ora 07.00 ( Mausoleu Sud) pe ruta Focşani –
Piatra Neamţ – Bicaz
Vizitarea Mănăstirea Bistriţa
Vizitarea Mănăstirea Bisericani
Vizitarea Mănăstirea Pângăraţi
Prânz: Restaurant Pescăruşul – Port Bicaz
Activităţi de agrement pe lacul Bicaz.
Cazare: Motel Cristina
BICAZ – CHEILE BICAZULUI – BUHALNIŢA – DURĂU (100 Km)

Pagina 45 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ZI UA 2 Mic dejun
Deplasarea turiştilor la Cheile Bicazului
Vizitarea Păstrăvăriei Potoci
Vizitarea Mănăstirii Durău
Se efectuează un tur al staţiunii Durău
Cazare la Pensiunea Agnes
ZIUA 3

DURĂU – POIANA TEIULUI – PIPIRIG – TÂRGU NEAMŢ (70 Km)


Mic dejun
Vizitarea Mănăstirii Petru Vodă
Vizitarea Mănăstirii Neamţ
Vizitarea rezervaţiei de zimbrii
Prânz: Restaurant Hanul Urşilor
Vizitarea Casei Memoriale Ion Creangă din Humuleşti
Vizitarea Cetăţii Neamţului
Cazare la Motel Casa Arcaşului
ZIUA 4

TÂRGU NEAMŢ – BĂLŢĂTEŞTI – PIATRA NEAMŢ – BACĂU - FOCŞANI


Mic dejun
Vizitarea Mănăstirii Agapia
Vizitarea Mănăstirii Văratec
Scurt popas în staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti
Se parcurge un tur al oraşului Piatra-Neamţ, efecuându-se vizite la Muzeul de
Istorie, Turnul lui Ştefan, Gradina Zoologică
Plimbare cu telegondola
Picnic la Bâtca Doamnei
Plecare spre Focşani pe ruta Piatra Neamţ – Bacău – Adjud – Focşani.

ANALIZADEPREŢ

DATE PREŢ / persoană NOTA


DE
PLECARE
15.06 –  Grup minim 10 persoane

Pagina 46 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

18.06. 2008  Transport microbuz 90 RON  Turiştii vor sta în camere


 1 noapte cazare Motel Cristina 60 RON de 2 persoane

 1 noapte cazare Pensiunea Agnes 75 RON  Data limită a înscrierii – cu

 1 noapte cazare Motel Casa Arcaşului 80 RON 15 zile înăintea plecării

 Comision 35 %  Plata se face în Lei RON

Total 415 RON/pers

CHELTUIELI TOTALE CU SERVICIILE

 transport: 16 x 90 = 1440 RON


 cazare Motel Cristina 16 x 60 = 960 RON
 cazare Pensiunea Agnes 16 x 75 = 1200 RON
 cazare Motel Casa Arcaşului 16 x 80 = 1280 RON

PREŢUL INCLUDE PREŢUL NU INCLUDE


 transport microbuz  biletele de intrare la
 3 nopţi cazare în moteluri de 2*, respectiv pensiune 2 Margarete, în obiectivele turistice
camere duble, cu baie proprie  tot ce nu este cuprins la
 3 mic dejunuri în unităţile de cazare serviciile incluse

 excursiile şi vizitele incluse în program

4.2 Circulaţia turistică în cadrul unităţilor de cazare din judeţul Neamţ

A.N.T.R.E.C. Neamţ (Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural)


deţine un număr impresionant de pensiuni afiliate, care în decursul ultimilor ani au găzduit un
număr tot mai mare de turişti.
În tabelul 1 şi figura 14 este prezentat situaţia pe total turişti (români şi străini) cazaţi
în pensiunile din judeţ, în perioada 2005-2006.

Numărul turiştilor în turismul rural – zona Neamţ


Tabelul 1
AN TIP ECHIPAMENT TURIŞTI CAZAŢI TOTAL
Români Străini
TURIŞTI
2005 Pensiuni turistice 3640 847 4487

Pagina 47 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2006 Pensiuni turistice 3976 1028 5004


2007 Pensiuni turistice 4780 1575 6355
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statiscică Neamţ

TOTAL TURIŞTI
7000 6355
6000
5004
5000 4487
4000
3000
2000
1000
0
2005 2006 2007

Fig. 14 – Evoluţia numărului de turişti cazaţi în pensiunile din Neamţ în perioada


2004-2005

După cum se observă în anul 2005 au fost cazaţi, în pensiunile judeţului un număr de
4487 de persoane, valoare relativ mică faţă de anii următori când s-au înregistrat în jur de
5000 persoane în 2006 şi 6355 în anul 2007. Este de menţionat faptul că, în cazul turiştilor
străini, procentul acestora a crescut de la 18 % în 2005 la 24 % în anul 2007 din totalul de
turişti cazaţi la pensiunile din judeţ. Cele mai mulţi turişti s-au înregistrat în sezonul estival.
În tabelul următor este prezentată ponderea în timp a numărului de turişti cazaţi în
pensiunile turistice din judeţ pe categorii de turişti – români şi străini.

Ponderea în timp a numărului de turişti cazaţi în pensiunile turistice din zona Neamţ
(2005– 2007)6
Tabel ROMÂNI % STRĂINI % TOTAL %
ul 2 TURIŞTI
AN
2005 3640 - 847 - 4487 -
2006 3976 + 9,23 % ('06/'05) 1028 + 21,36 % ('06/'05) 5004 + 11,52 %
2007 4780 +20,22 % ('07/'06) 1575 + 53,21 % ('07/'06) 6355 + 26,99 %
+31,31 % ('07/'05) + 85,95 % ('07/'05) + 41,63 %
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statiscică Neamţ

6
www.neamt.insse.ro

Pagina 48 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5000

4000

3000 Turisti romani


Turisti straini
2000

1000

0
2005 2006 2007

60
50
40
30 Turişti român
20 %
10 Turişti străin
0
%i
1 2
2006/2005 Total turişti %
2007/2006

Fig. 15 a.Evoluţia turiştilor români şi străini b. Evoluţia turiştilor pe categorii şi în


ansamblu

Datorită politicii de promovare a turismului din zona Neamţ se observă că ponderea


numărului de turişti de la an la an este într-o continuă creştere. Astfel în anul 2007 procentul
turiştilor străini a ajuns cu aproape 86 % mai mare decât în anul 2005, iar numărul turiştilor
români a crescut cu aproape 31 %, ceea ce demonstrează ca zona Neamţ s-a dezvoltat
considerabil din punct de vedere turistic.
Pentru a prezenta în amănunt circulaţia turistică a zonei Neamţ vom folosi următorii
indicatori: indicatorul ofertei de locuri de cazare, durata medie a sejurului, indicatorul
densităţii turistice în raport de populaţie şi în raport de suprafaţă.
Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare

Nr. Înnoptări turişti


Indicatorul ofertei = Nr. Locuri disponibile

Pagina 49 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare


Tabelul 3 2005 2006 2007
AN
Nr. înnoptări turişti 20200 22845 26865
Nr. locuri de cazare 925 1120 1312
Indicatorul ofertei 21,83 20,39 20,47
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statiscică Neamţ

După cum se observă indicatorul ofertei de locuri de cazare este cel mai mare în anul
2005 – 21,83 %, urmând apoi o descreştere cu aproximativ 1,50 % în anul 2006, iar în anul
2007 creşte faţă de anul precedent cu aproximativ 0,40 %. Grafic această situaţie este
prezentată în figura 16.
Fig. 16 - Indicatorul ofertei de cazare

22

21.5

21

20.5 Indicatorul
ofertei
20

19.5
2005 2006 2007

Calculul duratei medii a sejurului

Durata medie a Nr. Înnoptări turişti


sejurului =
Nr. Total al turiştilor
În tabelul 4 este prezentată evoluţia duratei medii a sejurului în număr de zile a
turiştilor în anii analizaţi

Durata medie a sejurului (zile)


Tabelul 4 2005 2006 2007

Pagina 50 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nr. înnoptări turişti 20200 22845 26865


Nr. total turişti 4487 5004 6355
Dm (zile) 4,50 4,56 4,22
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statiscică Neamţ
După cum se poate observa durata medie a sejurului cunoaşte o uşoară creştere în anul
2006 faţă de anul 2005, urmând ca în 2007 aceasta să scadă pâna la un nivel de 4,22. Grafic
aceasta se poate reprezenta astfel:
Fig. 17 – Evoluţia duratei medii a sejurului

durata medie a sejurului

4.56
4.6 4.5
4.5
4.4
4.3 4.22
4.2
4.1
4
2005 2006 2007

Calculul indicatorului densităţii turistice


 în raport de populaţie

( în raport de suprafaţă Nr. Turişti


dP =
Populaţia Totală
Nr. Turişti
dS =
Suprafaţa Totală
Cu ajutorul acestui indicator putem stabili densitatea turiştilor în raport cu populaţia şi
cu suprafaţa într-o anumită perioadă de timp. În tabelul 5 putem observa valorile acestui
indicator în cei trei ani de studiu.

Pagina 51 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Calculul indicatorului densităţii turistice în raport cu populaţia şi cu suprafaţa


judeţului Neamţ
Tabelul 5 2005 2006 2007
AN
Nr. total turişti 4487 5004 6355
Populaţia jud. Neamţ 557.000 564254 568.808
Suprafaţa jud. Neamţ 5.896 5.896 5.896
d P (loc) 0.0080 0.0088 0.011
2
d S (km ) 0.76 0.84 1.07
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statiscică Neamţ

Această situaţie este reprezentată grafic în figura 18 şi 19.

Densitatea în raport cu suprafaţa

1.5 1.07
0.76 0.84
1

0.5

0
1
2005 2006 2007

Densitate a în raport cu populaţia

0.015 0.011
0.008 0.0088
0.01

0.005

0
1
2005 2006 2007

Fig. 18 Fig. 19
După cum se poate observa şi din cele două grafice densitatea turistică creşte de la an
la an atât în funcţie de populaţia judeţului cât şi de suprafaţa acestuia.

Pagina 52 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Datorită obiectivelor turistice naturale cât şi antropice fluxul turiştilor a început să


cunoască o creştere vertiginoasă pe parcursul ultimilor ani.

4.3 Gestiunea resurselor materiale şi financiare

Gestiunea resurselor materiale şi financiare reprezintă elementul cheie în conducerea


unui sistem economic. Managerul societăţii trebuie să asigure permanent eficientizarea
activităţii în cadrul firmei el având responsabilitatea pentru luarea deciziilor financiare dar şi
de altă natură.

Eficienţa activităţii desfăşurate de agenţia de turism GETICA TOUR

Eficienţa economică este o concepţie modernă de evaluare a activităţii şi serveste la


fundamentarea deciziilor, astfel încât resursele disponibile să fie consumate în modul cel mai
favorabil pentru societate.
Conceptul de eficienţă economică este asociat în teoria şi practica economică de
specialitate cu diverse forme de manifestare a rezultatelor obţinute de agenţii economici cum
sunt : rentabilitatea, productivitatea muncii, eficacitatea capitalului, economisirea costurilor,
etc.
Evoluţia agenţiei de turism GETICA TOUR este evidenţiată prin analiza indicatorilor
de eficienţă şi anume rentabilitatea – R şi productivitatea muncii – W.
 Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin
utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor.
Rentabilitate: R = (PB / CA) X 100
unde: PB – profit brut
CA – cifra de afaceri.
( Productivitatea muncii
W = CA / N
unde: CA – cifra de afaceri
N – numărul de angajaţi.

Tabel cu situaţiile 2004 2005 2006

Pagina 53 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

financiareale agenţiei
GETICA TOUR
Date de bilanţ / anul
Cifra de afaceri / mii 267,5 314,2 344,2
RON
Profit brut / mii RON 224,3 287,7 359,3
Sursa: S.C. GETICA TOUR S.R.L.
Calculul rentabilităţii şi productivităţii muncii pentru fiecare an
Anul 2004
R = (224,3 / 267,5) x 100 = 83,85 %
W = 267,5 / 3 = 89,16
Anul 2005
R = (287,7 / 314,2) x 100 = 92,18 %
W = 314,5 / 3 = 104,1

Anul 2006
R = (359,3 / 344,2) x 100 = 104,3 %
W = 344,2 / 3 = 114,7
Tabel cu indicatorii de eficienţă ai 2004 2005 2006
agenţiei GETICA TOUR
AN
Rentabilitate – R % 83,85 92,18 104,3
Productivitatea muncii – W (RON) 89,16 104,7 114,13

Grafic această situaţie se poate reprezenta astfel:

Pagina 54 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Productivitatea muncii – W RON

120 114.13
100 104.7
89.16
80
60
40
20
0
2004 2005 2006

Rentabilitate – R %

120
100 104.3
92.18
80 83.85

60
40
20
0
2004 2005 2006

Din datele ce reies din tabel (grafic) observăm o creştere continuă a rentabilităţii pe
parcursul celor trei ani. Observăm deasemenea că valoarea acesteia depăşeşte 20 % ceea ce
înseamnă că rentabilitatea agenţiei este foarte bună ( ajunge în anul 2006 la 104 %).
Şi în ceea ce priveşte productivitatea muncii observăm o evoluţie favorabilă în
decursul celor trei ani de activitate, ajungând de la 89,16 în 2004 la valoarea de 114,13 în
anul 2006

Analiza eficienţei programului turistic

Eficienţa economică exprimă raportul dintre valoarea încasărilor obţinute şi sumele


cheltuite în vederea construirii şi funcţionării unor obiective şi amenajări turistice. Deoarece
această faţetă a eficienţei este condiţionată de durata recuperării capitalului avansat, de

Pagina 55 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

încasarea medie pe zi-turist etc., de mare importanţă este atenuarea sezonalităţii prestării
serviciilor turistice prin diversificarea formelor de turism.
Putem afirma că eficienţa economică în turism este deosebit de complexă deoarece
exprimă rezultatul unui ansamblu de activităţi specifice: servicii de cazare, de transport
turistic, servicii suplimentare, turism internaţional etc.
Raportul dintre eforturi şi efecte reprezintă eficienţa (eforturile sunt exprimate prin
cheltuieli, iar efectele prin venituri). Echilibrul este dat de relaţia dintre venituri şi cheltuieli
şi implicit de rezultatul obţinut.
Venituri = Cheltuieli + Rezultate ( Rezultatul = Venituri – Cheltuieli
Veniturile agenţiei GETICA TOUR rezultate în urma desfăşurării acestui program
turistic sunt de 2324 RON (comisionul fiind de 35 % din costul excursiei). Majoritatea
cheltuielilor privind - salariile, publicitatea, cheltuieli de întreţinere şi comunicare – sunt de
1268 RON, în urma căruia rezultă un profit brut de 1056 RON. Profitul net (diferenţa dintre
profitul brut şi impozitul datorat statului de 16 % din profitul brut) este de 887,2.

Instrumente şi modalităţi de decontare

Plăţile care au loc în economie se pot desfasura fie utilizând numerarul, adică biletele
de bancă şi moneda, fie se pot desfaşura fară numerar prin intermediul conturilor bancare,
adică utilizând moneda scripturală, adică soldurile din conturi pe care agenţii economici care
le deschid la bănci.
Prin decontare se întelege operaţiunea de stingere a creanţei debitorului faţă de
creditorul său, creanţa rezultată din schimburile comerciale si necomerciale şi care se
desfasoară prin circuite bancare.
Dacă până acum câţiva ani, în ţara noastră, erau caracteristice plăţile folosind
numerarul sau ordinul de plată, treptat s-au dezvoltat şi alte modalităţi din care amintim pe
cele mai uzuale: cecul, cartea de credit, voucherul etc.
CECUL este un instrument de plata, care cuprinde ordinul neconditionat adresat de o
persoana fizica sau juridica, numita tragator, unei persoane numita tras (care poate fi o banca
sau o institutie de credit), de a plati unei persoane fizice sau juridice, numita beneficiar, la
vedere, o suma determinata.
CECUL este deci un instrument de plata, care pune in procesul creari sale 3 persoane:
Tragatorul – este emitentul cecului;
Trasul – este platitorul cecului (poate fi o banca sau o alta institutie de credit);

Pagina 56 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Beneficiarul – cel care incaseaza contravaloarea cecului.


Exista mai multe tipuri de cecuri, a caror denumire indica rolul ca instrumente de
plată şi credit astfel:
 cecul nominal: are drept caracteristică indicarea numelui beneficiarului;
 cecul la purtător: care dă dreptul posesorului să încaseze suma, în momentul
prezentării;
 cecul de virament (sau de decontare): se utilizează pentru a realiza transferul
sumelor din contul curent al emitentului în contul beneficiarului;
 cecul acceptat: se caracterizează prin confirmarea de catre bancă, a existenţei
disponibilului în cont curent, asigurând beneficiarul că cecul se va plati la prezentare;
 cecul barat: se diferenţiază prin trasarea de catre posesor sau trăgător, a doua linii
paralele sau oblice pe fata cecului;
 cecul de călătorie
Cecurile de calatorie sunt instrumente de plata cu valoare fixa, imprimată la tiparirea
lor, emise de banci si destinate de regula a fi intrebuintate de calatorii ce se deplaseaza in
strainatate. Ele sunt vandute de bancile emitente sau de bancile lor corespondente, oricarei
persoane care doreste sa utilizeze aceste instrumente de plata pentru acoperirea cheltuielilor
de deplasare si intretinere in strainatate.
Caracteristicile cecurilor de calatorie in valută
Cecurile de calatorie în valută sunt hartii de valoare cu utilizare internationala, care
detin aceeasi valoare ca si numerarul inscris pe fata cecului si constituie o forma de plata mai
sigura si mai convenabila. Ele pot fi decontate la orice sucursala a unei mari banci, la
magazine, hoteluri sau restaurante.
O categorie specială a cecurilor de călătorie o reprezintă Eurocecurile care sunt cecuri
cu limită de sumă dar nu au valoare imprimată si sunt vandute sub forma unui carnet de
cecuri ân alb. Beneficiarii completează suma, aceasta fiind trasă din contul deschis la banca
menţionată pe cec.
Eurocecurile au ataşate o carte de garanţie cu elemente care asigură bancii plătitoare
garanţia de a recupera banii de la banca emitentă.
CARTEA DE CREDIT este o carte personală care permite titularului ei, identificat
prin semnatura sa, să cumpere bunuri şi servicii fără numerar în intreprinderi legate prin
contract de organizaţia emitentă a carţii (spre exemplu, Visa, Eurocard, American Express

Pagina 57 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

etc.). Suma care reprezintă contravaloarea cumpărăturilor este debitată de catre organizaţie, în
intervale egale, titularului contului.
Cardul prezintă o serie de avantaje şi anume:
 este utilizabil în tară si străinatate la terminale electronice;
 grad ridicat de securitate;
 operaţiunile sunt efectuate on-line;
 permite accesul la pachetul de produse bancare Contul Total ( plaţi facturi, transfer
şi/sau din alte conturi de card, transfer în contul curent personal serviciul eTAX de plată a
taxelor şi impozitelor locale si serviciul de my banking Smart Tel (TM)).
VOCHERUL TURISTIC este un document pe care turistul il primeşte de la agenţia
de turism cu care a contractat un pachet turistic şi il predă unităţii de cazare unde i s-a facut
rezervarea.
Acesta conţine:
Numele si Prenumele turistului (turiştilor);
Serviciul contractat;
Hotelul unde are rezervarea;
Numele agenţiei de turism;
Data intrării si data ieşirii din hotel;
Numărul de nopţi;
Alte servicii contractate.
Voucherul turistic este completat în limba romană şi într-o altă limbă de circulaţie
internaţională.

CONCLUZII

Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor favorabile de care dispune, a


frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor, zonelor montane, precum şi a inestimabilului
patrimoniu cultural şi religios existent, judeţul Neamţ deţine un potenţial turistic valoros, care
poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ţară şi din străinătate. Alături de
pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul

Pagina 58 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

gastronomiei moldoveneşti, bogata moştenire istorică dau culoare locală pentru atragerea
turiştilor, în decursul timpului, potenţialul turistic al judeţului Neamţ crescand în ofertă,şi
atractivitate.
Gradul de dotare a localităţilor şi originalitatea peisajului nemţean cât şi specificul
deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizaţie a populaţiei, pot juca un rol în turismul de
lungă durată, cu activităţi sportive, agrement şi pentru optimizarea sănătăţii.
Zona muntoasă şi deluroasă deţine un potenţial turistic valoros, în mare parte
insuficient dezvoltat, dar care, cu măsuri adecvate poate intra cu uşurinţă în circuitul turistic
european, cu specializarea „turism religios” (Agapia,Văratec, Bistriţa, Secu, Sihăstria,),
turism balneo-terapeutic (Bălţăteşti, Oglinzi), turism etnografic, agroturism, turism rural,
turism sportiv (alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu parapanta, rafting,
orientare turistică, mountainbike, schi.
Un studiu efectuat în 2003 de către Prefectura Judeţului Neamţ a analizat atracţiile
turistice ale judeţului. Raportul a fost intitulat "Turism - Locuri ce merită a fi vizitate în
judeţul Neamţ".
Unul din aspectele favorabile turismului este peisajul natural, munţii, cheile şi râurile
judeţului. Există aproximativ 15 zone naturale protejate în judeţ. Dintre acestea, se
evidenţiază Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş şi Parcul
Natural Vânători Neamţ. Toate aceste zone sunt bogate în resurse naturale, animale sălbatice
şi fond piscicol în diferitele râuri şi lacuri.
Un alt factor pozitiv este clima favorabilă activităţilor turistice în judeţul Neamţ. Aşa cum se
arată în raport, "judeţul are caracteristicile unui climat temperat continental.
Judeţul Neamţ este o regiune cu o bogată moştenire istorică. Acest lucru este evidenţiat de
numeroase monumente şi cetăţi, mânăstiri, catedrale şi biserici, multe din ele vechi de câteva
secole. Domnia timp de 47 de ani a lui Ştefan cel Mare în secolul al XV-lea este vast
reprezentată de mânăstiri şi cetăţi. La lista atracţiilor cultural se adaugă şi câteva muzee
contemporane.
Zona Neamţ prezintă şi alte aspecte favorabile pe termen lung de dezvoltare a
turismului ecologic, organizării de conferinţe, staţiunilor balneo-climaterice şi a turismului
rural.
Raportul identifică cinci areale din Judeţul Neamţ care ar trebui să fie cele mai
propice dezvoltării turismului: Ceahlău - Bicaz (cu 7 obiective turistice potenţiale), Târgu
Neamţ - Bălţăteşti (cu 17 obiective turistice potenţiale), Piatra Neamţ - Bistriţa (cu 13

Pagina 59 din 60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

obiective turistice potenţiale), Roman (cu un obiectiv turistic potenţial) şi Tazlău - Roznov
(cu 2 obiective turistice potenţiale).

Pagina 60 din 60