Sunteți pe pagina 1din 31

Minuta

intalnirii Comisiei de unificare a practicii judiciare in materie civila, dreptul familiei ~i conflicte de munca ~i asigurari socia Ie, 9.06.2010

In data de 9 iunie 2010, orele 10.00, a avut loc la sediul CSM intalnirea de lucru dintre membrii Comisiei "Unificarea practicii judiciare", presedintii sectiilor civile de la curtile de apel din tara si reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru discutarea unor probleme de practica neunitara semnalate de instantele de judecata in trimestrul 12010.

La intalnire au participat:

dnul. judecator Anton Pandrea, presedinte, Sectia penala, ICCl

dna judecator Octavia Spineanu-Matei, Sectia civila si de proprietate intelectuala, ICCl; dna. judecator Anca Neamtiu, presedintele Sectiei civile, Curtea de apel Alba Iulia

dna judecator Stoica Manuela, presedintele Sectiei Litigii de munca si asigurari sociale dna judecator Doina Visan, judecator, Curtea de Apel Craiova

dna. judecator Tapurin Tania, presedintele Sectiei a I-a civile, cauze cu minori si familie Curtea de apel Craiova

dna judecator Camelia Draghin, presedintele sectiei civile, Curtea de Apel Bacau dna. judecator Placinta Dochita, presedintele Sectiei civile, Curtea de Apel Suceava. dna. judecator Daniela Calai, presedinte al Sectiei civile, Curtea de Apel Timisoara dna judecator Florica Roman, presedinte al Sectiei civile, Curtea de Apel Oradea dna. judecator Simona Bacsin, presedintele Sectiei civile, Curtea de apel Galati;

dna. judecator Lucia Uta, presedinte al Sectiei a VII-a civila, conflicte de munca ~l asigurari sociale, Curtea de Apel Bucuresti

dna. judecator Georgeta Pavelescu, presedintele Sectiei civile si litigii de munca, Curtea de apel Iasi;

dna. judecator Valeria Stanciu Cormanenco, presedintele Sectiei civile, Curtea de apel Iasi;

dna. judecator Grigorescu Nicoleta, judecator in cadrul Curtii de Apel Brasov; dl. judecator Darjan Traian, presedintele Sectiei civile, Curtea de Apel Cluj;

dl. judecator Marcel Gavris, judecator Sectia a IV -a civila, Curtea de Apel Bucuresti; dl. judecator Fuica Benone, presedintele Sectiei civile, Curtea de Galati;

dl. judecator Radu Daniel, presedintele Sectiei civile, Curtea de Apel Pitesti; dna judecator Cristina Nica, Sectia a III-a civila, Curtea de Apel Bucuresti dna. procuror Florentina Balta, procuror sef serviciu Sectia judiciara, PICCl;

Sedinta a fost prezidata de catre domnul judecator Anton Pandrea, presedinte al sectiei penale a ICCl, care a supus dezbaterii problemele de drept solutionate in mod neunitar in materie civila in trimestrul IV 2009, conform notei intocmita de catre Directia Legislatie, Contencios si Documentare.

1. Urmare verificarii practicii judiciare la nivelul intregii tari in problema de drept vizand .Jnterpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 107 alin. (1) din Codul muncii st art. 37

1

alin. (1) lit. a) # b) din legea nr. 44812006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicatii, raportat la dispozuiile art. 120 alin. (1) si art. 137 din Codul Muncii cu privire la posibilitatea asistentilor person ali de a beneficia de un spor de piinii la 100% din salariul de bazii corespunziitor muncii prestate, in zilele de repaus siiptiimiinal $i in zilele de siirbiitori Jegale, la(ii de specificul activitiuii acestei categorii profesionale", Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat existenta acestei probleme de drept si a formulat propunerea de a fi inclusa pe ordinea de zi a Grupului de lucru constituit pentru unificarea practicii judiciare, mentionand ca au fost conturate urmatoarele doua opinii:

a) Intr-o prima opinie, s-a retinut ca asistentii personali nu pot beneficia de un spor de pana la 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate, in zilele de repaus saptamanal si in zilele de sarbatori legale intrucat nu au putut dovedi prestarea orelor suplimentare pentru perioada de referinta, avand in vedere caracterul atipic al contractului individual de munca al acestei categorii de personal in sensul ca nu se intocmesc foi de pontaj, nu se sernneaza zilnic 0 prezenta, iar salarizarea este corespunzatoare unui asistent social.

b) intr-o altii opinie, s-a apreciat ca aceasta categorie sociala beneficiaza de contravaloarea orelor suplimentare prestate in perioada de referinta ori de acordarea unor zile libere stabilite prin lege, neefectuarea unui pontaj si neevidentierea prezentei zilnice nu poate fi imputata angajatului, in conditiile in care contractul individual de munca nu este inserata nicio obligatie in acest sens.

Anexam in acest sens, deciziile nr. 466/22.02.2006 ~i 1564/13.09.2006 pronuntate de Curtea de Apel Timisoara,

A doua opinie de Ia lit. b) a fost considerata ea fiind opinia corecta.

2. Solutiile ce pot fi date cererilor de evacuare a sotului coproprietar al locuintei comune $i atribuirea provizorie a folosintei locuintei, cu care instantele sunt investite in cadrul proceselor de divan liirii a uza de dispozitiile art. 6132 Codul de procedurii civilii. (Curtea de Apel Alba Iulia)

a) Unele instatue au respins cererea de atribuire provizorie a folosintei locuintei cu motivarea ca nu s-a folosit calea speciala a ordonantei presedintiale conform art. 6132 C. pr. civila si au admis cererea de evacuare a sotului proprietar, intemeindu-si solutia pe dispozitiile art. 18 din Legea nr. 230/2007.

b) Alte instante au atribuit folosinta imobilului bun comun pana la partaj si au dispus evacuarea sotului coproprietar intemeindu-si solutia pe prevederile art. 613 alin. (3) C. pr. civila si art. 24 lit. b) din Legea nr. 114/1996.

A doua opinie a fost considerata ea fiind opinia corecta, ins a eu urmatoarea motivare: partajuI de folosinta este admisibil ea masura provizorie pana Ia partaj, indiferent daca este eerut inainte sau dupa ramanerea definitiva a divortului,

3. Cuantumul taxei judiciare de timbru datorata in caile de atac, ca urmare a modificarilor aduse Legii 146/1997 (Tribunalul Bacau - Curtea de Apel Bacau)

2

a) Intr-o prima opuue, s-a apreciat ca taxa judiciara de timbru trebuie calculata in functie de prevederile legale in vigoare la momentul declararii apelului sau recursului.

b) Intr-o a doua opinie, s-a apreciat ca taxa de timbru datorata in caile de atac trebuie calculata in functie de taxa de timbru datorata la momentul introducerii cererii de chemare in judecata la prima instanta, intrucat in caz contrar s-ar incalca principiuI constitutional al neretroactivitatii legii civile.

Intrucat nu s-a conturat 0 opinie majoritara nici in ce priveste solutia ~i nici in ce priveste motivarea acesteia, aceasta problema de drept va fi rediscutata dupa adoptarea unei opinii de principiu de catre ICCJ.

4. Interpretarea dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 (Judecatoria

Moinesti - Cureta de Apel Bacau)

Potrivit prevederilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 14611997, sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, referitoare la restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, pre cum si cererile accesorii si incidente.

a) Intr-o prima opinie, aceste dispozitii legale au fost interpretate in sensul ca sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru doar actiunile intemeiate pe prevederile legilor speciale de restituire, iar cele interneiate pe dispozitiile art.480 Cod civil nu beneficiaza de scutire de la plata taxei judiciare de timbru, chiar daca vizeaza imobile preluate de stat.

b) in opinia majoritara, s-a apreciat ca actiunea privind restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este scutita de plata taxei judiciare de timbru, indiferent de temeiul de drept, respectiv indiferent daca reclamantul invoca dispozitiile legilor speciale de restituire sau prevederile de drept comun ale Codului civil.

A doua opinie a fost considerata ca fiind opinia corecta.

5. In situatia in care instanta a dispus suspendarea judecatii in temeiul art. 1551 C. pro civila., pentru ca reclamantul nu si-a indeplinit obligatia stabilita in cursul judecatii in sarcina acestuia, simpla cerere a reclamantului de repunere a cauzei pe rol, neurmata de indeplinirea obligatiilor stabilite in sarcina acestuia consemnate in incheiere ~i fara ca instanta sa fi dispus repunerea cauzei pe rol, intrerupe sau nu cursul perimarii ? (Curtea de Apel Cluj)

a) in opinia majoritarii, s-a considerat ca simpla cerere de repunere a cauzei pe rol, neurmata de indeplinirea obligatiei stabilite in sarcina reclamantului si Tara ca instanta sa fi dispus repunerea cauzei pe rol, nu are ca efect intreruperea termenului de perimare, fata de prevederile art. 250 alin. (1) C. pr. civila.

b) in opinia minoritarii, s-a apreciat ca simpla cerere de repunere a cauzei pe rol, are ca efect intreruperea cursului perimarii, raportat la prevederile art. 249 C. pr. civila.

Prima opinie a fost considerata ca fiind opinia co recta.

6. Imobil cumparat in baza Legii nr. 112/1995. Cumparator de rea-credinta. Constatarea nulitati! absolute a contractului de vfinzare-cumparare. Actiune formulata

3

de fostul cumparator, avand ca obiect obligarea Ministerului Economiei ~i Finantelor la I restituirea pretului de plata al imobilului. (Curtea de Apel Cluj)

a) Intr-o opinie majoritarii, s-a considerat di in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 50 alin.(2) din Legea nr. 10/2001, republicata, reclamantul fiind indreptatit doar la restituirea pretului actualizat.

b) Intr-o opinie minoritarii, s-a apreciat ca intr-o asemenea situatie reclamantul are posibilitatea sa solicite in temeiul art. 50 alin. (2) din Legea nr. 1072001, republicata, restituirea pretului actualizat daca actul de vanzare-cumparare a fost incheiat cu eludarea dispozitiilor Legii nr. 112/1995, sau sa soli cite restituirea pretului de piata al imobilului in baza art. 501 art. 50 alin. (i) din aceeasi lege, daca actul de vanzare-curnparare a fost incheiat cu buna-credinta,

Prima opinie a fost considerata ca fiind corecta. In varianta b), teza a II-a are in vedere existenta bunei credinte, iar ipoteza din enunt este cea a relei credinte.

7. Determinarea momentului la care se calculeaza despagublrile in caz de expropriere, raportat la prevederile art. 26 din legea nr. 33/1994, coroborat cu art. 9 alin. (3) din Legea nr. 198/2004 (Curtea de Apel Cluj)

a) Intr-o opinie, s-a considerat ca evaluarea despagubirilor se face la valoarea din data intocmirii raportului de expertiza astfel cum se mentioneaza expres in textullegal.

b) Intr-o altii opinie, s-a considerat ca evaluarea despagubirilor se face raportat la data expropnern.

Prima opinie a fost considerata ca fiind corecta.

8. In situatia in care 0 actiune scutita de obhgatia platil taxei judiciare de timbru a fost anulata ca netimbrata, dar partea interesata nu a formulat cerere de reexaminare impotriva modului de stabiIire a taxei judiciare de timbru, in calea de atac declarata in contra sentintei, se poate critica nelegalitatea anularii ca netimbrate a actiunii? (Curtea de Apel Cluj)

Mentionam ca nu au fost formulate puncte de vedere cu privire la aceasta problema de drept, care sa reclame necesitatea unificarii practicii.

Se va rediscuta dupa formularea unor opinii.

9. Este admisibila stabilirea masurilor reparatorii prin echivalent sub forma despagubirilor, direct de catre instanta de judecata in procedura contestatiei impotriva dispozitiei de solutionare a notiflcarli, emise in temeiul Legii nr. 10/2001, republicata, iar in caz afirmativ cine are calitate procesuala pasiva in privinta despagubirilor? (Curtea de Apel Cluj)

Mentionam ca nu au fost formulate puncte de vedere cu privire la aceasta problema de drept, care sa reclame necesitatea unificarii practicii.

Se va rediscuta dupa formularea unor opinii.

4

10. Este admisibila actiunea in constatarea dreptului de proprietate asupra constructiei edificate pe terenul altuia, cu acordul acestuia, in situatia in care nu se solicita ~i constatarea dreptului de superficie? (Curtea de Apel Cluj)

Mentionam ca nu au fost formulate puncte de vedere cu privire la aceasta problema de drept care sa reclame necesitatea unificarii practicii.

Se va rediscuta dupa formularea unor opinii.

11. Momentul de la care opereaza masura suspendarii dreptului la Iibera circulatie. ( Tribunalul Constanta - Curtea de Apel Constanta)

a) intr-o opinie s-a sustinut ca masura suspendarii dreptului la libera circulatie opereaza de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus.

b) Intr-o alta opinie s-a sustinut ca masura suspendarii dreptului la libera circulatie opereaza de la data pronuntarii hotararii prin care s-a dispus, doar In cazul prevazut de art. 40lit. d) (situatia nerespectarii masurii de restrangere a dreptului dispusa In conditiile legii).

Prevederile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 arata ca In situatia prevazuta de art. 40 lit. d) prevederile art. 39 alin. (3)-(7) se aplica In mod corespunzator,

Ori art. 39 alin. (6) din acelasi act normativ arata ca "exercitarea cailor de atac nu suspenda executarea hotararii instantei",

Prin urmare doar In cazul prevazut de art. 40 lit. d) hotararea primei instante este executorie de la data pronuntarii independent de declararea vreunei cai de atac.

A doua opinie a fost considerata ca fiind corecta. Ideea a fost ca ridicarea unei constructii poate sa creasca sau sa scada valoarea unui teren, de la cay la cay. Nu este 0 problema de drept, ci de fapt.

12. Modalitatea de cuantificare a dreptului de creanta la care este indatorat proprietarul terenului care exercita dreptul de accesiune imobiliara artificiala (Tribunalul Constanta - Curtea de Apel Constanta)

Prevederile art. 494 alin.3 C.civ. arata ca " daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre 0 a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati 0 suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului"

a) Intr-o opinie s-a retinut ca valoarea cresterii fondului reprezinta de fapt valoarea de circulatie a constructiei pentru care s-a exercitat dreptul de accesiune imobiliara artificiala.

b) intr-o alta opinie s-a exprimat punctul de vedere In sensul ca dreptul de creanta se cuantifica la nivelul valorii de circulatie a terenului asupra caruia a fost edificata constructia.

Prima opinie a fost considerata ca fiind corecta.

13. Actiune intemeiata pe O.U.G. nr. 68/2008 privind vanzarea spatiilor proprietatea privata a statu lui sau a unitatilor administrativ-teritoriale cu destinatia de cabinete medicale. Refuzul consiliului judetean de a efectua vanzarea. Natura Iitigiului. Competenta materials in prima instanta. ( Curtea de Apel Constanta)

a) Intr-o opinie s-a sustinut ca suntem In prezenta unui litigiu civil ce are ca obiect . obligatia de a face - obligarea titularului dreptului de proprietate asupra cabinetului medical

5

de a incheia un contract de vanzare-cumparare cu beneficiarul contractului de concesiune al cabinetului medical.

In aceasta situatie competenta in prima instanta revine judecatoriei ca instanta cu plenitudine de competenta in materie civila,

b) Intr-o a doua opinie, s-a sustinut ca actiunea este de competenta instantei de contencios administrativ, conform dispozitiilor art. 8 al. (4) ~i (5) din O.D.G. nr. 68/2009 si dispozitiilor Legii nr. 554/2004.

In sustinerea acestei opinii s-a ararat ca potrivit principiului simetriei, instanta de contencios administrativ care analizeaza legalitatea hotararilor luate de Comisia constituita la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale detinatoare a unor spatii ce cad sub incidenta O.D.G. nr. 68/2008, este competenta sa cenzureze ~i refuzul nejustificat al unitatii administrativ-teritoriale de a instraina cabinetul medical persoanei care a formulat cerere de cumparare, conform art. 2 lit. h) din Legea nr. 504/2004.

Referitor la natura contractului de vanzare-cumparare a unor spatii ce cad sub incidenta O.D.G nr. 68/2008 s-a apreciat ca acesta este un act administrativ, conform art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 (" ... sunt asimilate actelor administrative in sensul prezentei legi si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica").

Instanta cornpetenta sa solutioneze cauza este tribunalul - sectia de contencios administrativ.

A doua opinie a fost considerata ca fiind corecta,

14. Transformarea obligatiei unitatfi administrativ-teritoriale de a atribui un teren, cu aceleasi caracteristici tehnico-edilitare, 'in compensarea bunului preluat abuziv ~i care nu mai poate fi restituit in natura (obligatie stabilita prin hotarare judecatoreasca irevocabila) 'in obligatie de acordare a valorii de circulatie a terenului imposibil de restituit. Admisibilitate. Cadrul procesuaJ. Instanta competenta, (Debitorul obligatiei). (Curtea de Apel Constanta)

a) intr-o opinie, s-a sustinut ca actiunea este admisibila, instanta competenta sa 0 solutioneze fiind instanta cornpetenta d.p.d.v. al dreptului comun in functie de valoare ( instanta care a solutionat initial procedura desfasurata conform Legii nr. 10/2001).

In argument area acestei opinii s-a sustinut ca reclamantul este titularul unui "bun" in sensul art. 1 Protocolul 1 din CEDO - dreptul sau fiind recunoscut in procedura Legii 10/2001 - prin hotarare judecatoreasca stabilindu-se asupra obligatiei unitatii administrativ-teritoriale notificate de a atribui reclamantului in compensare un teren cu aceleasi caracteristici tehnicoedilitare ca si eel preluat abuziv ~i care nu mai poate fi restituit in natura.

In conditiile in care executarea hotararii judecatoresti care a finalizat procedura in Legea 10/2001 nu s-a realizat motivat de faptul ca terenurile ofertate reclamantului nu indeplinesc caracteristicile stabilite prin hotarare judecatoreasca, s-a apreciat ca reclamantul este indreptatit sa solicite valoarea de circulatie a terenului notificat, valoare stabilita la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti ce finaliza procedura Legii 10/2001.

Referitor la debitorul obligatiei, s-a retinut ca acesta este StatuI Roman, iar nu unitatea administrativ-teritoriala, intrucat statuI este responsabil de dezdaunarea fostilor proprietari ai imobilelor preluate abuziv si care nu mai pot fi restituite in natura.

b) intr-o altii opinie s-a sustinut ca actiunea nu este admisibila, intrucat procedura declansata conform Legii nr. 10/2001 s-a finalizat prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti

6

care constata dreptul rec1amantului de a primi masuri reparatorii prin echivalent, respectiv acordarea unui teren in compensare.

In conditiile in care executarea nu se realizeaza, intrucat nu exista astfel de terenuri la dispozitia unitatii administrativ-teritoriale, sau pentru ca oferta facuta de persoana notificata nu este acceptata de rec1amant, acesta din urma poate solicita numai acordarea de masuri reparatorii conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Prima opinie a fost considerata ca fiind corecta.

15. Calitatea procesuala activa a persoanelor care au facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, de a solicita despagubiri pentru prejudiciul moral suferit, in baza art.S alin.(I) lit. (a) din Legea 22112009. (Curtea de Apel Craiova)

a) Intr-o opinie s-a apreciat ca aceasta categorie de persoane nu beneficiaza de daune morale, conform art.5 alin.(1) !it.(a) din lege, intrucat din cuprinsuI expunerii de motive rezulta ca, la adoptarea ei, s-a avut in vedere ca " existd 0 serie de persoane ale cdror condamndri de natura politicd isi produc in continuare efectele, dat fiind cd faptele, care au constituit obiectul condamndrilor, sunt si in prezent prevdzute de legea penald si nu sunt intrunite conditiile pentru a opera reabilitarea de drept .... Persoane care s-au impotrivit fliti~ prin actiuni armate, regimului totalitar comunist, sat care au fost persecutate de catre acesta ca urmare a exercitdrii unor drepturi fundamentale ce au fost considerate amenintari la adresa sistemului politic totalitar, si care nu au beneficiat pdna acum de 0 minima reparatie morala constdnd in stergerea consecintelor penale ale condamnarii lor. "

In sustinerea acestei opinii s-a mai aratat ca nu poate fi invocata discriminarea intre cei care au suferit condamnari politice si cei care au facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, intrucat regimul de detentie nu este comparabil cu cella care au fost supuse persoanele carora Ii s-au aplicat masuri administrative.

b) 0 altii opinie a fost in sensul ca beneficiaza de daune morale in conditiile art.5 alin.(1) lit.(a) din Legea 22112009 si persoanele care au facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, avandu-se in vedere spiritul si ratiunea legii, de inlaturare, fie si partiala, a efectelor gravelor abuzuri comise in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, ale carer victime au fost atat cei condamnati penal, cat si cei impotriva carora s-au luat masuri administrative cu caracter politic.

Tinand seama de aceeasi expunere de motive invocata in justificarea opiniei contrare, se constata ca, privitor la acordarea prejudiciilor morale, s-a argumentat ca " pot exista situatii in care mdsurile reparatorii cu caracter pecuniar prevdzute de Decretul - Lege nr. J J 8/90 ( act normativ ce are in vedere toate categoriile de persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie J 945) sa nu fie suficiente in raport cu suferinta deosebita resimtitd de persoanele care au fost victimele unor mdsuri abuzive ale regimului comunist, fiind deci necesar sa se prevadd explicit competenta instantelor de judecatd de a acorda despagubiri suplimentare ", asadar ratiunea adoptarii actului normativ a fost de a acorda reparatii tuturor categoriilor de persoane persecutate din motive politice.

Totodata, textul de la lit.(a) (care prevede "acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare,,) trebuie interpretat prin raportare la intregul context aI articolului 5 alin.(1) care, in prima faza, desemnand persoanele ce se pot adresa instantei de judecata cu cereri pentru despagubiri, face referire, atat la categoria celor care au suferit condamnari politice, cat si la cei care au facut obiectul unor masuri administrative, acesta fiind cadrul general de reglementare a drepturilor patrimoniale recunoscute de legea speciala,

7

Se va rediscuta, dupa centralizarea mai multor hotarar! din partea instantelor, neexistand un punct de vedere al tuturor curtilor de apel.

16. Cuantumul taxei judiciare de timbru datorata pentru cererile de apel sau recurs introduse impotriva hotarartlor pronuntate in cauzele de partaj succesoral inregistrate anterior adoptarii Legii nr. 276/2009 pentru modificarea Legii nr.146/1997. (Curtea de Apel Craiova)

a) lntr-o opinie, s-a considerat ca se impune timbrarea cererii de exercitare a caii de atac prin raportare la valoarea de 3% din masa partajabila, avand in vedere regula" tempus regit actum" conform careia toate actele procedurale ulterioare intrarii in vigoare a legii noi sunt supuse prevederilor acesteia.

Potrivit art.725 alin.(1) Cod proc. civila dispozitiile legii noi de procedura se aplica, din momentul intrarii ei in vigoare si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche, precum si executarilor silite incepute sub acea lege.

b) lntr-o altli opinie, s-a apreciat in esenta, ca din considerente de echitate s-ar impune timbrarea cu 50% din 19 lei, taxa initial a de timbrare a cererii de partaj la instanta de fond.

Se are in vedere, in principal, faptul ca rec1amantul a achitat 0 taxa de timbru de 19 lei la instanta de fond in cadrul dosarului in care s-a solutionat cererea de partaj iar in calea de atac, apelantului parat i-ar reveni, potrivit noilor modificari ale Legii nr.14611997, obligatia de a achita 0 taxa de timbru mult mai mare, prin raportare la 3% din masa partajabila,

Se da eficienta, de asemenea, principiului ca legea noua nu retroactiveaza, pre cum si interpretarii art. 11 alin.1 din Legea nr.146/1997 conform caruia cererile pentru exercitarea apelului sau recursului impotriva hotararilor judecatoresti se taxeaza cu 50% din taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila in bani, solutionata de prima instanta, Cum dosarele au fost solutionate avand achitata 0 taxa de timbru de 19 lei la instanta de fond, taxa de timbru in calea de atac urmeaza a se stab iIi prin raportare la aceasta.

A se vedea punctul 3.

17. Calitatea procesuala activa a procurorului de a exercita in instanta civila actiunea pentru desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat (Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Suceava)

a) Unele instante au considerat ca, urmare a rnodificarii art. 245 Cod procedura penal a, prin Legea nr. 356/2006, prin care s-a introdus lit. c', s-a conferit Ministerului Public calitatea de a sesiza instanta civila competenta, cu privire la desfiintarea inscrisurilor falsificate.

b) Alte instante au opinat ca procurorul are calitate procesuala activa in promovarea actiunilor civile numai in conditiile art. 45 alin. (1) Cod procedura civila, asa Incat chiar si dupa modificarea prevederilor art. 245 Cod procedura penal a, incidenta dispozitiilor din lit. c' trebuie analizata in raport de art. 45 Cod procedura civila.

Dispozitiile art. 45 alin. (1) Cod procedura civila au facut obiectul recursului in interesul legii, solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie Bucuresti prin decizia nr. XV/2005, prin care s-a stabilit ca in cauzele in care actiunea penal a s-a stins in faza de urmarire penal a, printr-o solutie de netrimitere in judecata, adoptata de procuror, acesta are calitatea de a exercita in fata instantelor civile actiunea pentru desfiintarea total a sau partials a unui inscris falsificat, numai in cazurile prevazute de art. 45 alin. (1) Cod procedura civila. Desi modificarea art. 245 Cod procedura penala a survenit ulterior pronuntarii deciziei in interesul legii, dispozitiile din lit. c' nu sunt de natura a inlatura argumentele avute in vedere la pronuntarea acesteia.

8

Reprezentantul PICCJ a precizat ca se afla in lucru un proiect de RIL pe aceasta tema. Se va astepta solutionarea RIL-ului.

18. Legea nr. 18/1991. Emiterea titlului de proprietate pe numele comostenitorilor care nu au formulat cerere de reconstituire (Curtea de ApeI Craiova)

Potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, in baza acestei Iegi, se face Ia cerere, iar potrivit art. 13 alin. (3) titluI de proprietate se emite cu privire Ia suprafata de teren determinata, pe numele tuturor mostenitorilor, urmand ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.

In practica au fost sesizate doua opinii cu privire Ia posibilitatea emiterii titlului de proprietate pe numele comostenitorilor care nu au formulat in mod expres 0 cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

a) AstfeI, intr-a prima opinie se considera ca dispozitia cuprinsa de art. 13 din Iegea nr. 18/1991 nu poate fi interpretata decat in sensuI ca titluI de proprietate se emite pe numele tuturor mostenitorilor care au soIicitat reconstituirea dreptului de proprietate. De asemenea, sa aratat ca dreptuI celor care nu au formulat cerere de reconstituire profita, prin acrescamant, comostenitorilor din aceeasi clasa, intrucat ratiunea emiterii titlului de proprietate pe numele tuturor mostenitorilor nu este aceea de a-i cuprinde in titlu pe toti succesorii, indiferent daca au cerut sau nu reconstituirea dreptului de proprietate, ci numai de a dispune prin aceeasi procedura de reconstituire si 0 individualizare a Ioturilor cuvenite tuturor mostenitorilor, urmand ca iesirea din indiviziune sa se faca potrivit dreptului comun.

b) Intr-o alta opinie se apreciaza ca emiterea titlului de proprietate, prin reconstituirea dreptului de proprietate, pe numele tuturor cornostenitorilor fostului proprietar, nu e conditionata de formularea de cereri exprese de reconstituire de catre toti comostenitorii. Se arata ca, in cazuI in care titluI de proprietate a fost emis ~i pe numele unui mostenitor care nu a formulat, in mod expres, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, iar ceilalti cornostenitori nu au atacat actele premergatoare emiterii titlului de proprietate, atunci titluI de proprietate se considera a fi emis in mod valabiI, intrucat se prezuma ca a existat un mandat tacit din partea mostenitorului care nu a formulat cerere de reconstituire, urmand ca situatia dintre cornostenitori sa fie rezolvata pe calea partajului succesoral.

A doua opinie a fost apreciata ca fiind corecta ( cu precizarea ca opinia contrara nu este universal valabila).

19. Aplicarea dispozitiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr.10/2001, in privinta exceptarii de la incidenta legii a terenurilor situate in eX"travilanul localitatii la data preluarii sau la data notiflcari , in raport de jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si .Iustitie. (Curtea de ApeI Craiova)

Actualitatea problemei, discutata Ia intalnirile anterioare, este determinata de practica actuala, irnpusa ca urmare a casarilor cu trimitere, dispuse de instanta de recurs.

a) in majoritatea solutiilor pronuntate cu privire Ia terenurile din categoria mentionata, sintagma " terenuri situate in extravilanul localitatilor la data preludrii abuzive, sau la data notificarii' a fost interpretata in sensuI ca, pentru a deveni incidente prevederile Legii nr. 10/2001 privind acordarea de masuri reparatorii trebuie ca, atat Ia data pre I uarii, cat ~i Ia data notificarii, terenuI sa fie situat in intravilan, fiind asadar lara eficienta juridica faptuI ca Ia momentuI formularii notificarii terenuI se afla in intravilan, atata timp cat Ia data trecerii acestuia in proprietatea statului avea destinatia de teren agricoI.

In acest sens Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in mod constant (deciziile nr. 5436/2009, 9662/2009, 36/2010, 396/2010).

9

b) S-au pronuntat $i solutii prin care (respectandu-se indrumarile date prin deciziile de casare), aplicarea dispozitiilor art. 8 alin. (l) nu s-a facut In situatia In care terenul, aflat In extravilanul localitatii la data preluarii abuzive, la data notificarii, era amplasat In intravilan (Deciziile Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie nr. 1319/2007, 2097/2010), apreciindu-se ca textul excede de la incidenta legii numai terenurile amplasate In extravilan atat la data preluarii, cat si la data notificarii.

Se va rediscuta Ia 0 reuniune viitoare. iCCJ Sectia civila va prezenta un punct de vedere sau decizii de speta in care s-a facut ~i aplicarea jurisprudentei CEDO.

20 .. Bunurile pentru care se pot acorda despagublri in baza art.S lit.(b) din Legea nr. 22112009, persoanelor care au suferit condamnari cu caracter politic, sau masuri administrative asimilate acestora (Curtea de Apel Craiova)

a) S-a apreciat, intr-o opinie, ca despagubirile reprezentand echivalentul valoric al bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative , se acorda numai pentru bunurile imobile.

Au fost invocate ca argument chiar dispozitiile textului care, impun conditia ca bunurile sa nu fi fost restituite sau sa se fi obtinut despagubiri prin echivalent In conditiile Legilor nr. 10/2001 si 247/2005.

b) intr-o alta opinie, s-a considerat ca dispozitiile art.S lit.(b) privesc deopotriva bunurile imobile ~i mobile confiscate prin hotararea de condamnare sau masuri administrative asimilate acestora.

Mentiunea privind exceptarea bunurilor care au fost restituite, sau pentru care s-au acordat despagubiri prin echivalent In conditiile Legilor nr. 10/2001 si 247/2005, nu este de natura a inlatura de la beneficiul legii bunurile mobile, ci numai de a nu permite ca pentru bunurile imobile, al carer regim juridic a fost reglementat prin legi speciale de restituire, sa se acorde 0 dubla reparatie.

A doua opinie a fost considerata ca fiind co recta.

21. Validare poprire. Calea de atac, apel ~i recurs. Cuantumul valoric (art. 460- art. 461 C. pro civila.) ( Curtea de Apel Iasi)

Codul de procedura civila, prin art. 460, reglementeaza 0 procedura speciala, de exceptie, a validarii popririi de catre instanta, poprirea lara validare fiind regula.

a) intr-o opinie s-a apreciat ca hotararea prin care se dispune validarea popririi, data In faza procesuala a executarii silite, urmare a unei actiuni/cereri este supusa numai caii de atac a recursului, motivarea fiind pe dispozitiile art. 402 alin. (2) C. pro civila.

b) Un alt punct de vedere a fost exprimat cu privire la calificarea caii de atac In functie de cuantumul debitului, a sumei pentru care se dispune validarea popririi. Daca obiectulldebitul este sub 100.000 lei calea este recursul, peste aceasta valoare caile de atac sunt apel si recurs.

c) intr-o alta opinie, hotararile pronuntate In cererile de validare a popririi sunt supuse cailor de atac a apelului si recursului, oricare ar fi valoarea debitului.

Punctul de vedere este motivat pe dispozitiile ce reglementeaza poprirea (art. 452 - 461 C. pro civil a.) cuprinse In Sectiunea a V -a din Capitolul II - Urmarirea silita asupra bunurilor mobile ce nu prevad In mod expres calea de atac a recursului incidenta, fiind aplicabile dispozitiile dreptului comun. Dispozitiile ce reglementeaza contestatia la executare din Codul de procedura civila (art. 399 - arto 404) sunt inc1use In Cartea a V-a Despre executarea silita, Capitolul I Dispozitii generale, Sectiunea V -a, ce sunt de stricta aplicare.

10

Poprirea ca forma de executare silita indirecta presupune existenta raportului juridic de creanta intre debitorul urmarit si un tert, in temeiul caruia tertul datoreaza sau va datora in viitor debitorului sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile corporale.

Tertul poprit este obligat sa plateasca creditorului urmaritor ceea ce datora debitorului. In procedura executarii silite prin poprire regula este aceea a popririi tara validare, data in cornpetenta executorului judecatoresc, a instantei de judecata in cazul in care poprirea se dispune din oficiu.

Consideram opinia redata la pet, 3 ca fiind corecta. A vern in vedere ca poprirea este supusa unei reglementari proprii, "Executarea silita asupra burilor mobile" (Cartea a V-a, Despre executarea silita, Capitolul al II-lea, Sectiunea a V-a C. pr. civila.), distincta de contestatia la executare, definita ca 0 cale de atac speciala.

Prin poprire si in modalitatea validarii este executat silit debitorul si respectiv sanctionat tertul poprit pentru neindeplinirea obligatiilor stabilite prin lege.

Natura juridica a contestatiei la executare este mixta, de cale de atac cand este exercitata de una din parti (de regula de debitor), instanta de judecata efectuand controlul judiciar asupra actelor de urmarire dispuse de executorul judecatoresc ori alta autoritate stabilita prin lege, ori de lamurire a titlului executor, daca este cazul. In acest caz, calea de atac la instanta superioara in grad este recursul, oricare ar fi valoarea creantei, cu exceptiile stabilite prin lege (art. 400, 401 alin. 2 C.pr.civ.; irnparteala bunurilor comune la cererea partii interesate; contestatia privind intelesul, intinderea ori aplicarea titlului). Pentru tertul vatamat prin actele de executare ori eel interesat, contestatia la executare este mijlocul procedural, actiunea principals prin care sunt desfiintate actele de executare si inlaturata vatarnarea pretinsa,

In consecinta, dispozitiile art. 402 C. pr. civila stabilesc caile de atac numai pentru contestatia la executare. In Sectiunea .Poprirea'' nu sunt stabilite cai de atac ~i intrucat validarea popririi se dispune in prima instanta de judecata, ca instants de executare (art. 460 alin. (2) C. pr. civila) prin hotarare pentru detenninarea cailor de atac sunt incidente dispozitiile art. 282 ~i 299 C. pr. civila,

Hotararile pronuntate in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal.

Hotararea data in cererea de validare a popririi nu este enumerata in art. 282 indo 1 C. pr. civila ca nefiind supusa apelului.

Literatura de specialitate juridica aduce ca argument caracterul patrimonial al litigiului pentru incidenta art. 28i C. pr. civila: "In raport de valoarea pretentiilor banesti ale debitorului, motivata si pe efectele hotararii de validare, de obligare a tertului poprit sa plateasca creditorului, in limita creantei, suma datorata debitorului, hotararea va fi susceptibila de atac cu apel sau recurs sau, dupa caz, exclusiv recurs." In caz de nerespectare a obligatiilor, executarea se face impotriva tertului poprit, pe baza hotararii de validare ce constituie titlu executoriu (art. 460 alin.(2) si (4)).

Criteriul valoric nu se aplica cuantumului debitului, motiv pentru care apreciem ca ori de cate ori legiuitorul a dorit sa suprime apelul a facut-o explicit. In absenta unor mentiuni exprese, referitoare la calea de atac, hotararea este supusa nonnelor de drept comun in materie.

A treia opinie a fost considerata ca fiind corecta.

11

22. Incheiere de admitere in principiu, partaj judiciar, cale de atac (art. 282 alin. 2, art. 673 indo 8 C. pro civila). Cerere de apel/recurs (art. 287 pet, 2, art. 302 alin. I lit. b) (Curtea de Apel Iasi)

In art. 282 alin. 2 Codul de procedura civila prevede ca regula generala, ca impotriva incheierilor premergatoare nu se po ate face apel decat odata cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.

Procedura impartelii judiciare prin art. 673 indo 8 C.pr.civ. stabileste ca incheierile prevazute la art. 673 indo 6 alin. 1 si art. 673 indo 7 pot fi atacate cu apel sau, dupa caz, cu recurs odata cu fondul, fiind supuse acelorasi cai de atac, ca si hotararea data asupra fondului procesului.

Declaratia de apellrecurs trebuie sa cuprinda aratarea .Jiotararii" care se ataca, cererea fiind valabila chiar daca poarta 0 denumire gresita. Prin incheierea de admitere in principiu, data in cererile de imparteala judiciara succesorala, de regula si uneori in partajul bunurilor comune (art. 36 C. fam.) se stabileste compunerea masei de impartit, cota, natura juridica a bunurilor comune sau proprii, dispunandu-se administrarea probelor pentru stabilirea valorii masei de impart it si formarea loturilor.

Dispozitiile art. 288 alin. 2, art. 302, art. 302 indo 1 din Codul de procedura civila au fost supuse controlului de constitutionalitate sub aspectul sanctiunii nulitatii caii de atac, cand se depune la instanta de control judiciar si nu la instanta care a pronuntat hotararea atacata, cat si a cuprinsului declaratiei, prin Deciziile Curtii Constitutionale nr. 737/24.06.2008, nr. 288/3.07.2003, nr. 50114.10.2005, nr. 176/24.03.2005.

In situatia in care in declaratia de ape/recurs nu este mentionat odata cu recursul, data hotararii, ce se ataca si incheierea de admitere in principiu, insa sunt formulate critici asupra a ceea ce s-a dispus (cota, compunerea masei, natura juridica a bunurilor proprii/comune, calitatea de mostenitori) practica instantelor nu este unitara, asupra Iegalitatii investirii instantei de control judiciar.

a) Intr-o prima opinie se sustine ca omisiunea mentionarii declararii apelului/recursului si impotriva incheierii de admitere in principiu, are ca efect intrarea in puterea lucrului judecat asupra a ceea ce s-a dispus, controlul judiciar fiind limitat numai la criticile ce au ca obiect hotararea si masurile procedurale ulterioare (valoare, compunere loturi, atribuire, sulta).

Se motiveaza pe art. 673 indo 8, art. 302 alin. 1 lit. b), art. 287 alin. 1 pet. 2 C. pr. civila.

Partea nemultumita de "solutia data" prin incheierea de admitere in principiu trebuie sa atace atat hotararea pronuntata asupra fondului, cat ~i incheierea de admitere in principiu.

b) Intr-o alta opinie s-a sustinut ca regula potrivit careia "impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul" este consacrata expres de art. 282 alin. 2 C. pr. civila, aplicabila si in recurs, iar in cererile de irnparteala judiciara si de art. 6738 C. pr. civila, care impreuna cu celelalte texte ale capitolului respectiv, au ca scop iesirea din starea de indiviziune a coindivizarilor.

Instanta de control judiciar are obligatia impusa de art. 129 C. pr. civila, in calea de atac de a se pronunta asupra a ceea ce a fost investita, respectiv a criticilor formulate prin .xleclarati e".

Faptul ca in cererea de apellrecurs nu s-a inscris alaturat numarului si datei hotararii si atacarea incheierii de admitere in principiu nu inlatura obligatia instantei de a examina to ate criticile ce au ca obiect fie ceea ce s-a dispus prin incheiere cat si prin sentinta/decizie in apel,

A admite 0 alta solutie inseamna un formalism excesiv, instanta de control judiciar fiind legal investita prin expunerea si dezvoltarea motive lor de fapt si de drept in calea de atac.

12

Se invoca si jurisprudenta C.E.DO., a Curtii Constitutionale, a tC.C.J. - Sectiile Unite in recursul in interesul legii, in materia cailor de atac, prin care s-a statuat ca libertatea legiuitorului de a stabili conditiile de exercitare a cailor de atac si procedura de judecata nu este absoluta. Limitele libertatii de reglementare sunt determinate de obligativitatea respectarii normelor si principiilor privind drepturile si libertatile fundamentale ~i a celorlalte principii consacrate prin Constitutie si prin actele juridice la care Romania este parte. Conditionalitatile impuse nu trebuie sa aduca atingere substantei dreptului sau sa il lipseasca de efectivitate.

Incheierile premergatoare in sensul art. 282 alin. (2) C. pr. civila sunt at at cele preparatorii, dar si interlocutorii, categorie in care este inclusa si incheierea de admitere in pnncrpiu.

Dec1ararea caii de atac impotriva hotararii declanseaza controlul judiciar si asupra masurilor luate prin "incheierile premergatoare" prin criticile formulate, oricare ar fi actul de procedura prin care au fost dispuse, dreptul la recurs trebuie sa fie efectiv si nu ingradit prin conditiile de forma pe care trebuie sa Ie indeplineasca cererea de recurs.

Se considera ca mentionarea numai a numarului dosarului, a datei la care s-a pronuntat hotararea, a caii de atac gresite, neindicarea incheierii nu se sanctioneaza cu nulitatea .xleclaratiei de apel/recurs", instanta avand obligatia de a se pronunta asupra temeiniciei ~i a legalitatii hotararii prin prisma criticilor formulate.

A doua opinie a fost considerata ca fiind corecta.

23. Aprecierea caracterului cert al creantei in cadrul cererilor avand ca obiect "incuviintare executare silita'', formulate de catre un creditor - banca cornerciala, in baza contractelor de credit de consum, contracte in care se specifica faptul ca banca are dreptul sa declare creditul exigibil anticipat §i sa procedeze Ia recuperarea daunei, fara somatie, in situatia rnregistrarii unei sume restante cu 0 vechime mai mare de 90 de zile. (Tribunalul Arges - Curtea de Apel Pitesti)

In cadrul Tribunalului Arges s-au conturat doua opmll in stadiul procesual recurs declarat impotriva incheierilor de respingere a actiunilor avand ca obiect mcuviintare executare silita.

a) Intr-o opinie se considera ca cererea de incuviintare a executarii silite (indiferent de forma de executare silita) a fost corect respinsa, apreciindu-se ca in cazul unui contract de credit acordat persoanelor fizice, in calitate de consumatori, avand in vedere dispozitiile speciale, in materie, incuviinjarea executarii silite se poate realiza, in conditiile art.379 Cod procedura civil a, doar asupra sumei ce urmeaza a fi restituita conform graficului de rambursare, semnat de catre debitor si emis odata cu contractul de credit in conformitate cu art.8 lit. d) din Legea m.289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, din care se va scadea contravaloarea ratelor achitate de catre debitor, indiferent ca banca ar fi imputat aceste sume de bani asupra altor comisioane si speze, avand in vedere ca 0 asemenea clauza. precum si cea care declara intregul credit exigibil este abuziva, fiind lovita de nulitate absoluta partiala, in raport de dispozitiile Legii m.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, care a transpus Directiva m.93/13/CEE a Consiliului Europei din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, urmand ca verificarea legalitatii clauzelor inserate in contractele de credit sa fie realizata de catre instanta. cu ocazia solutionarii oricarui

13

litigiu cauzat de respectivul contract. Totodata, s-a apreciat faptul ca nu exista caracter cert al creantei nici pentru ca nu s-a anexat graficul de rambursare semnat de catre debitor.

b) intr-o a doua opinie se considera ca cererea de incuviintare a executarii silite este interneiata, In conditiile In care s-a facut dovada ultimei plati a ratelor, precum si intarziere la plata ratelor mai mare de 90 de zile, fara a se analiza caracterul abuziv al clauzelor contractuale In lipsa graficului de rambursare semnat de debitor.

Problema de drept va fi transmisa spre a fi examinata In cadrul reuniunii In presedintilor sectiilor comerciale, dat fiind ca prin decizia in interesul legii nr. 32/2008 ICC] s-a referit ~i la competenta de atributiune a sectiilor specializate ale instantelor (decizia ICCJ nr. 3212008 privind recursul in interesul legii referitor la cdteva aspecte legate de stabilirea competentei materiale in ceea ce priveste litigiile evaluabile in bani).

24. Aprecierea in cadrul contestatiei la executare a bunei credinte a debitorului care a incercat executarea benevola a creantei §i in consecinta anularea formelor de executare in ce priveste cheltuielile de executare. (Tribunalul Arges - Curtea de Apel Pitesti)

In cadrul Tribunalului Arges s-au conturat doua opinii In stadiul procesual recurs declarat impotriva sentintelor de respingere a contestatiilor la executare formulate de catre debitorul angajator, pe motiv ca acesta a incercat anterior sa execute de buna voie obligatia de plata, solicitand anumite acte si un numar de cont creditorului, Insa acesta din urma nu a raspuns solicitarii.

a) intr-o opinie a fost respinsa irevocabil contestatia la executare, cu consecinta ramanerii cheltuieIilor de executare In sarcina contestatoarei-debitoare, considerandu-se ca executarea sentintei trebuie sa faca parte integranta din" proces", In sensul art.6 alin.1 din C.E.D.O., iar debitoarea nu poate conditiona executarea obligatiei impusa judecatoreste de indeplinirea altor obligatii, imp use unilateral creditorului (prezentarea la sediul debitorului cu actele de identitate, deschiderea unui cont, etc). Totodata, s-a apreciat ca nu se poate invoca acest aspect ca fiind 0 incercare a executarii benevole a obligatiei, contestatoarea avand la dispozitie procedura ofertei de plata urmata de consemnatiune, reglementate de art. 1114 Cod civil, conform caruia "cand creditorul unei sume de bani refuza de a primi plata, debitorul poate sa-i faca oferte reale si, refuzand creditorul de a primi, sa consemneze suma. Ofertele reale, urmate de consemnatiune. libereaza pe debitor; ele, In privinta-i tin loc de plata, de sunt valabil facute, si suma consemnata, cu acest mod, este In rizico-pericolul creditorului." si de art.586 din Codul de procedura civila potrivit caruia, "cand debitorul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata, debitorul e In drept a face oferta reala si a consemna ce e dator",

b) intr-o alta opinie, a fost admisa contestatia la executare si anulate formele de executare In ce priveste cheltuieIile de executare datorate de catre debitoare, apreciindu-se ca executarea silita este menita sa intervina numai In cazul neexecutarii de buna-voie a masurilor dispuse de judecator, astfel cum reiese ~i din art.3711 alin.1 Cod procedura civila "obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie". Prin urmare, executarea este 0 exceptie de la regula si la ea se recurge doar daca debitorul nu voieste sa-~i indeplineasca obligatia cu buna-credinta. S-a considerat ca partile au obligatia comuna de a-si

I I I I

14

exercita drepturile cu buna-credinta si in conforrnitate cu scopul pentru care acele drepturi le-au fost recunoscute in aceasta faza a procesului civil, iar un abuz de drept din partea creditorului, in faza executarii silite, poate consta in pornirea unei executari silite oneroase, fara a se face minima dovada a faptului ca debitorul a fost de rea-credinta, in sensul ca a refuzat executarea de buna voie a obligatiei sale.

, ,

rntrucat creditorul a fost instiintat sa depuna, in vederea efectuarii platilor, copie a actului de identitate si extras de cont bancar, obligatie care nu a fost indeplinita de catre creditor, care a inteles sa demareze procedura executarii silite, iar potrivit exigentelor imp use de Iegislatia contabila, prezentarea acestor acte catre debitor era necesara pentru a se face 0 plata valabila. liberator ie, s-a considerat ca debitorul nu poate fi obligate la plata cheltuielilor de executare, cata vreme aceasta a incercat sa plateasca de buna-voie drepturile banesti restante, stabilite prin titlul executoriu.

Prima opinie a fost apreciata ca fiind corecta.

25. Competenta materiala de solutionare a contestatiilor formulate de inspectorii scolari impotriva deciziilor de incetare a contractelor de management educational (Tribunalul Buzau - Curtea de Apel Ploiesti)

a) intr-o opinie s-a considerat ca litigiul are un caracter contencios, motiv pentru care, prin incheiere, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol si inaintarea spre competenta solutionare in favoarea Sectiei Comerciale si de Contencios Administrativ din cadrul Tribunalului Buzan.

S-a constatat ca obiectul actiunii este anularea unei decizii emise de Inspectoratul Scolar Judetean Buzau, prin care a incetat contractul managerial educational incheiat de contestatorul, in calitate de inspector scolar de specialitate al Inspectoratului Scolar Judetean Buzan, temeiul legal de incetare fiind pet, IX lit. f din contractu 1 de management educational.

Petentul nu a fost numit in functie potrivit prevederilor Codului Muncii, ci a detinut 0 functie de indrumare si control potrivit dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 128/1997 ~i a participat la ocuparea acestui post nu in temeiul dispozitiilor Codului Muncii, ci a dispozitiilor speciale din Legea nr. 128/1997, H.G. nr. 223/2005 si Ordinului MEC nr. 3418/13.03.2006 privind aprobarea metodologiei de desfasurare a concursului de ocupare a functiilor de inspector scolar de specialitate.

Conform dispozitiilor art. 1 alin. 2 din Codul Muncii, prezentul cod se aplica si raporturilor de rnunca reglementate de legi speciale, insa in rnasura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.

Or, conform dispozitiilor art. 24 din Legea nr. 66/1993 - care reglernenteaza contractu 1 de management, acestora Ii se aplica si dispozitiile Legii nr. 3111990 ~i prevederile Codului Comercial.

Ca atare, avand in vedere ca regimul juridic al contractului de management este reglementat de Legea speciala nr. 66/1993, Legea nr. 3111990 si Codul Comercial si nu de dispozitiile Codului Muncii, instanta a constatat ca, in speta, cornpetenta apartine Sectiei Comerciale si de Contencios Administrativ si, in consecinta, a scos cauza de pe rol ~i a inaintat dosarul spre competenta solutionare acestei sectii.

b) intr-o altii opinie majoritarii s-a considerat ca litigiul este de competenta Sectiei Civile - litigii de rnunca si asigurari sociale, motiv pentru care au respins exceptia necompetentei materiale si au solutionat cauza in fond, cu urmatoarea motivare:

Obiectul prezentei actiuni il reprezinta contestatia impotriva deciziei emise de catre Inspectoratul Scolar Judetean Buzan, prin care au incetat raporturile stabilite intre parti in baza contractului de management educational.

15

Contractul de management educational din invatamantul preuniversitar este asimilat contractului individual de munca, astfel incat ii sunt aplicabile prevederile Codului muncii si cele ale Legii nr. 12811997, si nu ale H. G. nr. 527/2009 care se refera la modelul cadru al contractului de management tipic.

Obiectul contractului de management 11 reprezinta organizarea, conducerea si administrarea serviciului public deconcentrat, pre cum si gestionarea patrimoniului si a mijloacelor materiale si banesti ale acestuia, in conditiile realizarii unui management eficient si de calitate.

In speta, instanta constata ca este yorba de raporturi juridice de munca, pentru ca obiectul raportului juridic 11 reprezinta efectuarea unei munci determinate de catre persoana fizica, in folosul unei alte persoane (in cazul nostru, Inspectoratul Scolar Judetean Buzan), care, la randul ei, se obliga sa 0 remunereze si sa ii asigure conditiile realizarii muncii respective.

Din analiza contractului de management, depus la dosar, in ceea ce priveste instanta competenta sa solutioneze litigiile aparute pe parcursul derularii contractului, rezulta la litigiile izvorate din incheierea, executarea, modificarea, incetarea si interpretarea clauzelor prezentului contract, nerezolvate pe cale administrativa sau administrativ jurisdictionala, sunt de competenta instantelor judecatoresti (Cap. X).

De asemenea, in cuprinsul dispozitiile finale (cap. XII), se arata ca prevederile prezentului contract se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 8411995, ale Legii nr. 12811997, ale Legii nr. 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare si ale altor acte nonnative in vigoare.

Art. I din Codul muncii si art. 295 din acelasi cod arata in mod expres ca prevederile Codului muncii se aplica cu titlu de drept comun si acelor raporturi juridice neintemeiate pe un contract individual de munca, in masura in care reglementarile speciale nu sunt complete si aplicarea lor nu este incompatibila cu specificul raporturilor de munca respective si nu contin dispozitii speciale derogatorii.

Nu in ultimul rand, prevederile art. 2 pet, I lit. c din Codul de procedura civila vizeaza conflictele de munca dintre angajatori si salariati ~i pe acelea dintre partile ale carer raporturi juridice de munca nu sunt intemeiate pe un contract individual de munca, in lipsa unor reglementari legale exprese in sens contrar.

o ultima argument are este aceea ca reclamanta nu a contestat un act administrativ (respectiv Ordinul MEC nr. 4836/26.08.2009), prin care se aproba noua structura organizatorica a Inspectoratului Scolar Judetean care ar fi fost, intr-adevar, act administrativ, ci solicita anularea deciziei prin care i-a incetat contractul de management educational.

De asemenea, nu i~i intemeiaza actiunea nici pe dispozitiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ceea ce ar fi atras competenta de solutionare a actiunii in favoarea Sectiei Comerciale si de Contencios Administrativ.

Fata de cele expuse pe larg anterior, instanta a constatat ca este competenta din punct de vedere material sa solutioneze prezenta cauza, motiv pentru care a respins exceptia necornpetentei materiale a Sectiei Civile - litigii de munca si asigurari sociale si retine cauza spre solutionare,

A doua opinie a fost apreciata ca fiind corecta,

26. Prescriptia dreptului la actiune in cazul cererilor care au ca obiect pronuntarea unei hotarar! judecatoresti care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare ( Curtea de Apel Ploie~ti)

Au fost exprimate trei opinii:

16

a) Intr-o prima opinie s-a considerat ca astfel de actiuni sunt imprescriptibile

extinctiv;

b) Intr-o alta opinie s-a apreciat ca astfel de actiuni sunt prescriptibile extinctiv in termenul de 30 de ani prevazut de art. 1890 Cod civil, intrucat prin intermediul lor se urmareste dobandirea unui drept real;

c) Intr-o a treia opinie s-a apreciat ca astfel de actiuni sunt prescriptibile in

termenul general de prescriptie de 3 ani cu mentiunea ca exercitarea posesiei intrerupe termenul de prescriptie, conform Decretului nr. 16711958 privind prescriptia extinctiva,

A treia opinie a fost apreciata ca fiind corecta.

27. Constatarea nulltatii absolute a procesului verbal de punere in posesie conform dispozitillor art. III din Legea 169/1997 - (Judecatoria Vatra Domei - Curtea de Apel Suceava)

a) Intr-o opinie se apreciaza ca procesul verbal de punere in posesie nu reprezinta, in acceptiunea legilor fondului funciar, un act de reconstituire astfel incat impotriva acestuia nu se poate formula 0 actiune in constatarea nulitatii intemeiata pe dispozitiile art. III din Legea 16911997.

b) intr-o alta opinie se considera ca procesul verbal de punere in posesie se intocmeste dupa emiterea Hotararii de reconstituire a dreptului de proprietate (Hotararea Comisiei Judetene sau hotarare judecatoreasca) ~i constituie anexa la titlul de proprietate.

Astfel, procesul verbal de punere in posesie nu poate face obiectul analizei (in ceea ce priveste identificarea terenului raportat la vechiul amplasament) odata cu plangerea formulata conform art. 53-58 din Legea 18/1991 republicata, impotriva Hotararii de validare a cererii emisa de Comisia Judeteana de reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin urmare, in conditiile in care procesul verbal de punere in posesie nu respecta identificarea terenului, raportat la vechiul amplasament, poate fi atacat, pe cale separata, in temeiul prevederilor art. III din Legea 16911997; 0 solutie contrara ar conduce implicit la recunoasterea legalitatii acestuia si emiterea unui titlu de proprietate anulabil.

A doua opinie a fost considerata ca fiind co recta.

B. Din comunicarile transmise de curtile de apel, au rezultat urmiitoarele probleme de drept solutionate in mod neunitar in materia dreptului familiei:

28. Conditiile de instituire a masurii supravegberii specializate in familie a minorului, in raport de dispozitiile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 (Curtea de Apel Craiova)

a) Intr-o opi~ie, s-a considerat ca masura supravegherii specializate se poate dispune si tara sa se impuna vreo conditie anume pe care s-o respecte minorul.

b) Intr-o alta opinie, s-a considerat ca 0 astfel de masura nu poate fi dispusa decat daca instanta considera ca minorul trebuie sa respecte anumite obligatii.

In argumentarea acestei opinii, s-au ararat urmatoarele:

Textul art. 81 alin. (l) din Legea nr. 272/2004, prevede ca "masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, sub conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii",

Din interpretarea acestui articol, se intelege ca aceasta masura nu poate fi instituita (neavand eficienta), decat daca instanta considera ca minorul trebuie sa respecte 0 anum ita

17

obligatie, textul prevazand obligatia (nu facultatea) pentru instanta de a stabili 0 sarcina pentru minor in situatia in care dispune masura supravegherii specializate.

Asa fiind, se considera ca masura supravegherii specializate in familie nu poate fi dispusa in situatia in care instanta constata ca minorului nu i se poate stabili 0 anumita obligatie pe care trebuie s-o respecte, de vreme ce, de exemplu, acesta frecventeaza cursurile scolare, avand rezultate bune la invatatura, nu are nicio afectiune medicala, traieste intr-un mediu familial stabil, care-i asigura bunastare materiala si spirituala, a savarsit singur fapta, neinfluentat de alte persoane sau de anumite locuri si nu se impune deci nici utilizarea unor servicii de ingrijire de zi sau urmarea unor tratarnente medicale, consiliere sau psihoterapie ori interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane si nici respectarea unei alte sarcini anume determinate.

A doua opinie a fost considerata ca fiind co recta.

29. Instanta competenta in solutionarea actiunii de divort, a actiunilor ~i cererilor ce au ca obiect exercitarea drepturilor ~i obligatillor parintesti (vizitare minor, pensie de intretinere) (Curtea de Apel Iasi)

In fapt, cetatenii rornani ce nu locuiesc in Romania indica in cererea de divert un "domiciliu" din tara, sunt reprezentati de avocat la judecarea actiunii, fie de mandatar (art. 614 C. pr .civila), sub semnatura legalizata.

Administrarea probelor, efectuarea anchetei sociale, audierea minorului in cazurile in care este obligatorie, prin comisie rogatorie, se realizeaza cu dificultate, durata de solutionare se prelungeste,

a) Intr-o prima opinie se sus tine ca instantele nation ale nu sunt competente, dispozitiile art. 607 C. pr. civila nu sunt incidente.

Criteriul domiciliului comun sau al reclamantului impune conditia ca unul din soti sa locuiasca in tara.

Solutia ce se impune este de respingere a actiunii, instanta competenta se stabileste conform art. 3 lit. a) din Regulamentul (CE) 2201/2003.

b) Intr-o alta opinie, dispozitia din art. 3 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 este obligatorie si se aplica direct in toate statele membre, in conformitate cu Tratatul de instituire a Cornunitatii Europene.

Instantele nationale sunt competente sa judece actiunea de divert si in cazul in care nici unul din soli nu locuieste in tara.

A doua opinie a fost considerata ca fiind co recta.

C. Din comuniciirile transmise de curtile de apel, au rezultat urmiitoarele probleme de drept solutionate in mod neunitar in materia conflictelor de muncii si asiguriiri sociale:

30. Aplicarea in cazul concedierii intemeiate pe dispozitiile art. 65 din Codul muncii a dispozitiilor art. 74 lit. d) din acelasi Cod. Aplicarea din oficiu sau la cererea parti! a sanctiunii nulitatii deciziei (Curtea de Apel Bucuresti)

18

a) Intr-o opinie, s-a sustinut ca prevederile art. 74 lit. d) din Codul muncii se aplica, potrivit art. 64 din acelasi Cod, numai in cazul concedierilor intemeiate pe dispozitiile art. 61 lit. c) si d) si art. 56 lit. f); prin urmare, dispozitiile art. 74 lit. d) din Codul muncii nu se aplica si in situatia in care concedierea s-a dispus in temeiul art. 65 Codul muncii.

b) intr-o altd opinie, s-a apreciat ca prevederile art. 74 lit. d) Codul muncii se aplica si cazului de concediere intemeiat pe dispozitiile art. 65 Codul muncii, intrucat textul supus analizei face trimitere la conditiile si nu la cazurile prevazute de art. 64, iar lipsa mentiunii nu reprezinta 0 conditie de nulitate absoluta a deciziei de concediere, ci se analizeaza in cadrul probatoriului, urmand a se aprecia daca angajatorul a avut si a oferit persoanei concediate 0 lista a locurilor de munca disponibile.

Prima opinie a fost considerata ca fiind corecta.

31. Problema acordarii sporului de 50% pentru personalul auxiliar de specialitate din instante ~i parchete, dupa intra rea in vigoare a O.G. nr. 8/2007 ( Curtea de Apel Bucuresti)

a) intr-o opinie, majoritarii, s-a sustinut ca acest spor se cuvine personalului auxiliar de specialitate si dupa intrarea in vigoare a 0.0. nr. 8/2007, cu motivarea ca, la data solutionarii recursului in interesullegii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. acest act normativ era in vigoare si, prin urmare, a fost avut in vedere de instanta suprema.

b) Intr-o altii opinie, minoritarii, s-a apreciat ca, dupa data de 03.02.2007, acest spor nu se mai cuvine personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor, cu motivarea ca a fost abrogat expres prin 0.0. nr. 8/2007, iar decizia I.C.C.J. pronuntata in recursul in interesul legii nu a avut in vedere acest act normativ, ci s-a raportat numai la neconstitutionalitatea abrogarii acestui spor prin 0.0. nr. 83/2000, nu si la actele normative ulterioare.

Prima opinie a fost considerata ca fiind corecta.

32. Problema acordarii sporul de 50% pentru magistrati si personalul auxiliar de specialitate din instante si parchete, dupa intra rea in vigoare a Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice (Curtea de Apel Bucuresti)

a) Intr-o opinie, majoritarii, s-a sustinut ca acest spor se poate acorda magistratilor si personalului auxiliar de specialitate din instante si parchete numai pana la data de 12.11.2009, cand a intrat in vigoare un alt act normativ care reglernenteaza salarizarea, si anume Legea nr. 330/2009.

b) Intr-o alta opinie, minoritarii, s-a apreciat ca drepturile salariale cu acest titlu trebuie acordate pana la data de 01.01.2010, cand sporul de stres si suprasolicitare neuropsihica se reflecta in salariul stabilit conform Legii nr. 330/2009 in cuantumul stabilit de IC.C.l. prin decizia pronuntata in recursul in interesul legii, si anume 50%. In aceeasi opinie, se distinge dupa cum partile detin sau nu titluri executorii, aratandu-se ca, in cazul in care actiunea a fost respinsa la fond, solutia care se impune a fi data in recurs este de acordare a sporului numai pana la data de 12.11.2009, in timp ce pentru magistratii si personalul auxiliar care au obtinut hotarari favorabile la fond, in recurs trebuie sa Ii se acorde drepturile pana la data de 01.01.2010.

Prima opinie a fost considerata ca fiind corecta.

19

33. Problema privind data de la care coeficientii de multiplicare utilizati pentru calculul drepturilor salariale ale personalului didactic se majoreaza la valoarea prevazuta de Legea nr. 220/2007 pentru aprobarea O.G. nr. 1112007, dupa respingerea recursului in interesullegii de catre Inalta Curte de Casatie si .Iustitie (Curtea de Apel Bucuresti)

a) intr-o opinie, majoritarii, s-a sustinut ca solutia pronuntata de I.C.C.l. este de respingere a recursului in interesul legii si, in consecinta, nu este obligatorie pentru instante,

b) intr-o alta opinie, minoritarii, s-a apreciat ca, desi I.C.C.l. a respins recursul in interesul legii, a dezlegat problema de drept, in sensul art. 329 din Codul de procedura civila, aratand ca si acesti coeficienti se acorda de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 220/2007.

A se vedea ultimul punct.

34. Problema recalcularii pensiilor din sistemul public cu luarea in considerare a sumelor obtinute de asigurati prin utiIizarea sistemului de retribuire in acord global (Curtea de Apel Bucuresti)

a) Intr-o opinie majoritara cererile de chemare in judecata avand ca obiect obligarea caselor de pensii la recalcularea pensiilor cu valorificarea sumelor obtinute in acord global trebuie admise in continuare, iintrucat solutia pronuntata de I.C.C.l. este de respingere a recursului in interesul legii si, in consecinta, nu este obligatorie pentru instante.

b) intr-o alta opinie, minoritarii, s-a apreciat ca, desi I.C.C.l. a respins recursul in interesul legii, a indicat in mod clar in considerente care este solutia care trebuie pronuntata, aratand ca aceste sume nu pot fi valorificate la calculul pensiilor. Recursul in interesul legii a fost respins, cu motivarea ca norma juridica este foarte clara si nu ridica probleme de interpretare, dar solutia indicata de instanta suprema ca fiind cea corecta poate fi considerata 0 "dezlegare" a problemei de drept, in sensul art. 329 din Codul de procedura civila.

In aceasta privinta, Curtea de Apel Bucuresti a apreciat ca este necesara obtinerea unui punct din vedere din partea Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la obligativitatea deciziilor ICCl de respingere a recursurilor in interesullegii.

A se vedea decizia ICCJ din data de 16 aprilie cu privire la solutionarea RIL-ului.

35. Care este instanta competenta sa judece actiunile formulate de personalul silvic contractual, avand ca obiect drepturi ce rezulta din contractul individual de munca, altele decat actiunile prevazute de art. 80, art. 85 si art. 106 din Legea nr. 188/1999 ? (Curtea de Apel Cluj)

a) intr-o opinie, s-a apreciat ca instanta de contencios administrativ ar fi cornpetenta sa judece aceste litigii, fata de trimiterea pe care 0 face art. 58 alin. (l) din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, la prevederile Legii nr. 189/1999, pentru intregul personal silvic, indiferent daca are sau nu calitatea de functionar public.

b) intr-o alta opinie, s-a considerat ca numai personalului silvic care are calitatea de functionar public ii sunt aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999, in timp ce in privinta personalului contractual, cornpetenta apartine completelor specializate in solutionarea litigiilor de munca.

A doua opinie a fost considerata ca fiind corecta.

36. Care este natura juridica a Iitigiului prin care se urmareste recuperarea de catre un salariat a impozitului si a contributiilor retinute nelegal de catre angajator ? Dar daca se

20

urmareste in principal restituirea contributiilor, iar capetele accesorii de cerere cum sunt constatarea retinerii nelegale, obligarea angajatorului la intocmirea declaratiilor rectificative, nu au aceeasi natura juridica ? (Curtea de Apel Cluj)

S-a ridicat intrebarea daca litigiul in care urmeaza a se stabili legalitatea retinerii de catre angajator a contributiilor de asigurari sociale are natura unui litigiu de contencios fiscal, sau este un litigiu de asigurari sociale pe care art. 155 lit. a) din Legea nr. 19/2000 il atribuie in cornpetenta completului specializat in solutionarea litigiilor de asigurari sociale ?

Este un Iitigiu de asigurarl sociale.

37. Daca in urma casarii cu trimitere, asistentii judiciari care au facut parte din completul de judecata care a pronuntat sentinta casata, mai pot participa la judecarea cauzei dupa casare, sau devin incompatibili? (Curtea de Apel Cluj)

a) Problema s-a pus pomindu-se de la numarul lor mic, ceea ce creeaza dificultati insurmontabile in alcatuirea completelor de judecata care solutioneaza cauzele privind conflictele de munca si asigurari sociale, ajungandu-se astfel la deplasarea lor de la un tribunalla altul. Avand in vedere ca potrivit art. 55 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, asistentii judiciari participa la deliberari doar cu vot consultativ, s-a considerat ca asistentilor judiciari nu li s-ar aplica stricto sensu incompatibilitatea prevazuta de art. 27 pet. 7 C. pr. civila.

b) Pe de alta parte, intrucat in acelasi articol se prevede ca "opinia acestora se consernneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza", a dus la concluzia ca ~i asistentii judiciari in ipoteza noastra si-au "spus parerea cu privire la pricina ce se judeca" si deci ar fi incompati bili.

A doua opinie a fost considerata ca fiind co recta, cu observatia ca art. 27 pet, 7 C. pro civila reglementeaza un caz de recuzare.

38 . Obligarea fostului salariat la contravaloarea c1auzei penale stipulata in cuprinsul actului aditionalla contractul individual de munca (Curtea de Apel Galati)

a) intr-o prima opinie s-a retinut ca, potrivit art.195 alin.2 Codul muncii, prin act aditional se stabileste durata obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, precum ~i orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare pregatirii sale.

S-a constatat disproportia dintre suma prevazuta prin clauza penal a si cea suportata de angajator prin formarea profesionala de 2 zile de cursuri.

Aceasta disproportie se explica doar prin pozitia privilegiata pe care 0 are angajatorul fata de angajat la data incheierii acestor acte.

Aceasta disproportie determina caracterul abuziv al clauzei ~i implicit nulitatea ei.

Ca atare, solutia instantei, de despagubire in functie de perioada efectiv lucrata este corecta ~i legala,

b) Intr-o altii opinie majoritarii, s-a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 283 lit. d) din Codul muncii, nulitatea unui contract de munca, poate fi invocata pe toata durata existentei contractului.

In cazul de fata, contractul incheiat de reclamanta cu paratul a incetat din vina acestuia, motiv pentru care nu se mai poate analiza legalitatea clauzelor contractuale negociate de ambele parti.

Chiar daca, ar fi ignorate dispozitiile textului de lege ararat mai sus, Curtea, constata ca certificatul de calificare obtinut de parat a fost avizat iar, in baza sa, paratul a fost angajat pe perioada nedeterminata primind si salariul corespunzator.

De asemenea, curtea, a constatat ca, in mod legal au fost aplicate dispozitiile art. 270 din Codul muncii, text potrivit caruia, salariatii raspund patrimonial in temeiul normelor si

21

principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor, astfel ca incheierea clauzei penale in contract nu este impotriva legii, dispozitiile Codului muncii cornpletandu-se cu cele ale Codului civil.

A doua opinie a fost considerata ca fiind corecta.

39. Modalitatea de interpretare ~i aplicare a dispozitiilor Legii nr. 22112008 pentru aprobarea Ordonantei nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, raportat la pretentiile formulate de catre personalul din invatamant, de obligare la calculul ~i plata diferentelor dintre drepturile salariale incasate ~i cele cuvenite in baza Legii nr.22112008 incepand cu data de 1 octombrie 2008, actualizate in functie de coeficientul de inflatie pana la data efectiva a platii. (Curtea de Apel Galati)

a) Intr-o opinie se apreciaza ca pretentiile astfel formulate nu sunt intemeiate, actiunea fiind considerata nefondata si respinsa ca atare, pentru urmatoarele considerente:

Se retine ca, reclamantii au invocat faptul neaplicarii prevederilor Legii nr. 22112008 prin O.U.O. nr. 136/2008 si O.U.O. nr. 151/2008, acestea fiind declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala astfel incat in mod nejustificat si nefondat nu au beneficiat de drepturile salariale garantate de aceasta lege.

De rnentionat faptul ca Legea nr. 22112008 pentru aprobarea 0.0. nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invafamant a fost adoptata de Parlamentul Romaniei si publicata in Monitorul Oficial nr. 730/28.10.2008.

In ceea ce-i priveste pe intimatii-reclamanti care indeplinesc functii didactice au fost modificate dispozitiile art. 1 lit. c din O.U.O. nr. 15/2008 in sensul majorarii coeficientilor de multiplicare pe perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 de 1,000: 400,00 lei, care reprezinta valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare in referire la anexele nr. 1.2, 2 si 3 astfel cum au fost modificate.

Modificarile astfel aduse 0.0. nr. 15/2008 prin Legea nr. 22112008 au fost abrogate in mod expres prin art. 4 din O. U.O. 136/2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 739/31.10.2008, pentru perioada octombrie - decembrie 2008 fiind prevazut un coeficient de multiplicare de 299,933 lei pentru functiile didactice prevazute la art. 1 alin. 1 lit. c.

Ulterior, a fost adoptata O.U.O. nr. 15112008 publicata in Monitorul Oficial nr. 759/11.11.2008 care a prevazut pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 0 valoare a coeficientului de multiplicare de 299,933 lei pentru functiile didactice prevazute la art. 1 alin. 1 lit. c.

A fost introdus un nou articol nr. 11 alin. 1 la 0.0. nr. 15/2008 prin care au fost prevazute majorari ale coeficientilor de multiplicare si valorilor acestora pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2009 corespunzator functiilor didactice si didactice auxiliare prevazute in anexele la ordonanta de urgenta,

Ca atare, aplicarea asa cum solicita reclamantii a prevederilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea 0.0. nr. 15/2008 pe perioada incepand cu 1 octombrie 2008 nu poate fi analizata decat prin prisma modificarilor legislative intervenite potrivit actelor normative enuntate.

Este adevarat ca, prin Decizia nr. 1221/12.11.2008 a Curtii Constitutionale publicata in Monitorul Oficial nr. 804/02.12.2008 au fost constatate ca fiind neconstitutionale prevederile O.U.O. nr. 136/2008 privind stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului de invatamant in anul 2008.

De asemenea, prin Decizia nr. 842/02.06.2009 a Curtii Constitutionale publicata in Monitorul Oficial nr. 464/06.07.2009 au fost constatate ca fiind neconstitutionale dispozitiile art. I alin. 2 si 3 din O.U.O. nr. 151/2008.

22

in acelasi sens sunt si Deciziile nr. 984/30.06.2009 si nr. 989/30.06.2009 ale Curtii Constitutionale, ultima dintre acestea fiind in referire si la prevederile art. 2 si 3 din O.U.G. nr. 112009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar.

Insa, potrivit art. 11 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 republicata privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, deciziile, hotararile si avizele Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

Textul de lege enuntat reprezinta 0 transpunere in legea special a a normei fundamentale reglementata de dispozitiile art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei potrivit carora deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

Efectele pentru viitor ale deciziilor Curtii Constitutionale reprezinta 0 aplicare a principiului neretroactivitatii, ca 0 garantie a realizarii drepturilor constitutionale, in stransa legatura cu asigurarea securitatii raporturilor juridice potrivit reglementarilor legale in vigoare la un moment dat.

o asemenea interpretare rezulta si din coroborarea dispozitiilor art. 31 din Legea nr. 47/1992 cu prevederile art. 147 alin. 1 din Constitutia Romaniei, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare pre cum si cele din regulamente constatate ca fiind neconstitutionale incetandu-si efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvemul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

Facand interpretarea si aplicarea celor de mai sus, curtea retine ca O. U.G. nr. 136/2008 si-a produs efectele vizand perioada reglementata 1 octombrie 2008 - 2 decembrie 2008 (data publicarii in Monitorul Oficial a deciziei nr. 1221/12.11.2008 a Curtii Constitutionale), prevederile art. I pet. 2 si 3 din O.U.G. nr. 15112008 si-an produs efectele vizand perioada 1 octombrie 2008 - 6 iulie 2009 (data publicarii in Monitorul Oficial a deciziei nr. 842/02.06.2009 a Curtii Constitutionale), iar prevederile art. 2 si art. 3 din O.U.G. nr. 112009 aprobata cu modificari prin Legea nr. 145/2009 vizand perioada 1 ianuarie 2009 - 31 iulie 2009 (data publicarii in Monitorul Oficial a deciziei nr. 989/30.06.2009 a Curtii Constitutionale ).

De mentionat aplicabilitatea in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar in referire la cresterile salariale ce se vor acorda personalului din invatamant a prevederilor art. 2 si 3 din O.U.G. nr. 3112009 aprobata prin Legea nr. 259/07.07.2009 vizand perioada 1 aprilie - 30 aprilie 2009 si ale O.U.G. nr. 4112009 aprobata prin Legea nr. 300/06.10.2009 vizand perioada 1 mai - 31 decembrie 2009.

Ulterior, prin art. 48 alin. 1 pet, 16 din Legea - Cadru nr. 330/2009 publicata in Monitorul Oficial nr. 762/09.11.2009, a fost prevazuta abrogarea la data intrarii in vigoare a legii a prevederilor O.G. nr. 15/2008 aprobata cu modificari prin Legea nr. 22112008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prill Decizia nr. 838/27.05.2009 a Curtii Constitution ale s-a retinut ca doar Parlamentul ;;i Guvernul, prin delegare legislativa, au eompetenta de a institui, modifiea sau abroga normele juridiee cu putere de lege, rolul instantelor judecatoresti fiind de a realiza justitia, adica de a solutiona aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea ;;i exercitarea drepturilor subiective.

b) intr-o altii opinie se apreciaza ca pretentiile astfel formulate au caracter intemeiat, actiunea fiind considerata fondata, pentru urmatoarele considerente:

Se retine ca, prin art. 1 lit. c din O.G. nr. 15/2008 s-a stabilit pentru functiile didactice prevazute in anexele 1.2.2 si 3( intre care se gasesc si functiile reclamantilor) 0 majorare a valorii coeficientului de multiplicare.

23

Prin Legea nr. 221127.10.2008 s-a aprobat O.G. nr. 15/2008 cu unele modificari in ceea ce priveste valoarea coeficientului de multiplicare in sensul ca pentru functiile didactice prevazute in anexele 1.2, 2 si 3 aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2008 este 400,00 lei.

Prin O.D.G. nr. 136/28.10.2009 se stabilesc alti coeficienti de multiplicare pentru perioada octombrie - decembrie 2008 si se amana aplicarea Legii nr. 22112008 pentru aprilie 2009, iar in preambulul ordonantei se arata ca ordonanta este determinata de contextul economic dificil care se reflecta si asupra Romaniei.

Prin decizia nr. 1221112.11.2008 Curtea Constitutional a a constatat ca dispozitiile O.D.G. nr. 136/2008 sunt neconstitutionale. In considerentele deciziei Curtea Constitutionala a aratat ca ordonantele de urgenta pot fi emise doar pentru situatii extraordinare pentru adoptarea unor solutii in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public. A constatat Curtea ca adoptarea de catre Guvem a O.D.G. nr. 136/2008 nu a fost motivata de necesitatea reglementarii intr-un domeniu in care legiuitorul primar (Parlamentul) nu a intervenit, ci, dimpotriva, de contracararea unei masuri de politic a legislativa in domeniul salarizarii personalului din invatamant adoptata de Parlament. Asa fiind, in conditiile in care legiuitorul primar a stabilit deja prin Legea nr. 22112008 pentru aprobarea O.D.G. nr. 15/2008 cresteri salariale, Guvemul, prin interventia sa ulterioara, intra in conflict cu prevederile art. 61 alin. 1 din Constitutie, potrivit carora .Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii'',

Acesta a fost un argument al Curtii, iar eel de-al doilea a constatat ca O.D.G. nr. 136/2008 afecteaza drepturi fundamentale precum dreptul la munca si la protectia sociala a muncii si dreptul la un nivel de trai decent, asa cum sunt consfintite in prevederile constitutionale ale art. 41 si 47 alineatul 1. Prin continutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ si dreptul la salariu si dreptul la conditii rezonabile de viata care sa asigure un trai civilizat si decent cetatenilor.

Pentru aceste doua motive, curtea a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor O.D.G. nr. 136/2008. Decizia a fost pronuntata la 12 noiembrie 2008.

La 10 noiembrie 2008 Guvemul emite 0 noua ordonanta de urgenta 151 prin care modi fica titlul ordonantei in sensul ca ordonanta priveste cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 si 2009 personalului din invatamant si, de asemenea, modifica coeficientii ce privesc salariile cadrelor didactice in sensul reducerii lor.

Aceasta ordonanta a fost analizata de Curtea Constitutional a prin decizia nr. 842/2 iunie 2009.

In analiza ordonantei Curtea reaminteste ca s-a mai pronuntat asupra unei reglementari similare (O.D.G. nr. 136/2008) prin decizia nr. 1221112.11.2008 si a statuat ca adoptarea ordonantei de urgenta numai in scopul contracararii unei masuri de politic a legislativa in domeniul salarizarii personalului din invatamant adoptate de Parlament incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. 5 potrivit carora "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie". Raportand cele retinute prin considerentele deciziei nr. 1221112.11.2008 la noua sesizare Curtea a constatat ca acestea sunt aplicabile mutates mutandis si cu privire la situatia creata prin adoptarea O. D.G. nr. 15112008.

De asemenea, Curtea a retinut ca unele dispozitii din O. D.G. nr. 15112008, art. I pet, 2 si 3 (cele ce stabilesc coeficientii) si-au incetat efectele (fiind norme cu aplicare limitata in timp), dar, cu to ate acestea, neconstitutionalitatea se refera inclusiv la ele chiar daca nu mai sunt in vigoare. 0 asemenea concluzie, explica Curtea, se impune avand in vedere aceleasi considerente ale Deciziei nr. 122112008 ale Curtii Constitutionale, prin care Curtea a stabilit ca neconstitutionalitatea loveste intreaga ordonanta de urgenta, chiar dad unele prevederi ale sale au fost abrogate anterior pronuntarii respectivei decizii.

24

Astfel, prin decizia nr. 842/02.06.2009 Curtea Constitutional a a constatat ca fiind neconstitutionala O.U.G. nr. 15112008.

Prin O.U.G. nr. 1I29.0l.2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar la art. 2 si 3 se fac referiri la O.G. nr. 15/2008.

Prin decizia nr. 989/30.06.2009 Curtea Constitutional a constata ca dispozitiile O.u.G. nr. 112009 sunt de asemenea neconstitutionale avand in vedere exact aceleasi considerente ca si cele expuse prin decizia nr. 122112008, iar neconstitutionalitatea priveste intreg actul normativ chiar daca unele prevederi ale sale au fost abrogate anterior pronuntarii respectivei decizii. Curtea a mai mentionat ca ar fi discriminatoriu ca numai unele prevederi dintr-o ordonanta de urgenta sa se aplice si sa W produca efectele pentru perioada de pana la 30 aprilie 2009 si celelalte care vizeaza perioada de dupa 1 mai 2009 sa fie neconstitutionale si sa i~i inceteze aplicabilitatea prin efectul unei decizii de admitere, in conditiile in care art. I pct. 2 si 3 este lovit de acelasi viciu de neconstitutionalitate extrinsec, intrucat cresterile salariale preconizate prin Legea nr. 22112008 nu au fost acordate nici pentru anul 2008 si nici pentru anul 2009 , contrar vointei Parlamentului.

De asemenea, art. 2 si 3 din O.U.G. nr. 112009 continua acordarea cresterilor salariale cuprinsa in dispozitiile O.U.G. nr. 15112008, iar considerentele expuse mai sus sunt aplicabile si pentru constatarea neconstitutionalitatii O.U.G. nr. 112009.

Prin O.U.G. nr. 31110.04.2009 se modi fica de asemenea coeficientii si se face din nou trimitere la O.G. nr. 15/2008.

Prin decizia nr. 106/04.02.2010 Curtea Constitutional a respinge ca devenita inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor O.U.G. nr. 3112009 deoarece actul normativ era deja abrogat.

Prin O.u.G. nr. 41128.04.2009 face, de asemenea, trimitere la O.G. nr. 15/2008 si 0 modifica stabilind valoarea coeficientilor pentru perioada mai - decembrie 2009.

A~a fiind legislatia in materia salarizarii cadrelor didactice din invatamant instantei de judecata in prezenta cauza ii revine sarcina de a stabili care este valoarea coeficientilor in conditiile necorelarii ordonantelor de urgenta cu deciziile Curtii Constitutionale.

Conform art. 31 din Legea nr. 47/1992, decizia Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi este definitiva si obligatorie, iar conform art. 31 alineatul 3 in termen de 45 de zile Guvemul ar fi trebuit sa puna in acord dispozitiile constatate a fi neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen dispozitiile sunt suspendate de drept.

Aceasta presupune ca prevederea normativa a carei neconstitutionalitate a fost constatata de Curtea Constitutionala nu mai poate fi aplicata de nici un subiect de drept, incetandu-si de drept efectele juridice conform art. 147 alin. 1 din Constitutia Romaniei.

Dupa pronuntarea deciziilor nr. 1221112.11.2008, nr. 842/02.06.2009 si nr. 989/30.06.2009 date de Curtea Constitutional a Guvemul, nu a modificat continutul ordonantelor constatate ca fiind neconstitutionale pentru a-I pune in acord cu Constitutia si a respecta indicatiile Curtii date prin considerentele deciziei, ci, dimpotriva, emite ordonante cu continut identic si dupa data de 12.11.2008 cand s-a pronuntat prima decizia a Curtii. Considerentele deciziei Curtii din prima decizie sunt valabile pe to ate celelalte ordonante emise de Guvem, asa cum foarte dar arata chiar Curtea in motivarea deciziilor sale. Reclamantii sunt asadar in situatia in care, Ii se acorda printr-o lege, un drept care este anihilat ulterior printr-o ordonanta, se constata neconstitutionalitatea ordonantei la 12.11.2008, iar apoi cu nerespectarea deciziei de constitutionalitate se emit alte patru ordonante de urgenta cu continut similar sau identic in contradictie cu art. 31 din Legea nr. 47/1992.

Efectele deciziilor date de Curtea Constitutionala de constatare a neconstitutionalitatii diminuarii dreptului se traduc in neaplicarea/inexistenta dispozitiilor O.u.G. nr. 136/2008, O.u.G. nr. 15112008 si O.u.G. nr. 112009 respectiv, nu a existat niciodata 0 dispozitie care se

25

refera la modificarea dreptului stabilit prin O.G. nr. 15/2008 aprobata prin Legea nr. 22112008. Deciziile Curtii au efecte doar pentru vii tor in sensu I ca dupa data la care ele sunt pronuntate judecatorul Ie va avea in vedere si va asigura inaplicabilitatea dispozitiilor neconstitutionale. Odata constatate ca fiind neconstitutionale ele sunt asa inca de la instituire si nu doar de la data la care le-a pronuntat Curtea. A considera astfel ar insemna a aprecia ca 0 dispozitie a fost constitutional a pana la data de 12.11.2008 (in cazul nostru) iar dupa aceasta data a devenit neconstitutionala, iar consecinta fireasca a acestei constatari ar fi ca pretentiile reclamantilor sa fie intemeiate doar de la data de 12.11.2008 (data pronuntarii deciziei nr. 122112008 a Curtii Constitutional e), data "devenirii" neconstitutionale a O.u.G. nr. 136/2008. Nu suntem de acord cu aceasta interpretare, ci cu aceea ca ele produc efecte doar pentru vii tor in sensul ca vor fi aplicabile cererilor ce vor fi judecate dupa pronuntarea Curtii si nu si celor ce au fost deja judecate. Din momentul in care Curtea declara un act ca fiind neconstitutional de la ace I moment tori vom considera dispozitia neconstitutionala si inaplicabila, dar aceasta declarare nu va avea si efecte retroactive in sensul cererilor deja judecate ea neputand sa-si produca efecte. Va avea insa efecte si asupra situatiilor ivite anterior, dar nejudecate inca.

Suntem in prezenta unui drept stabilit de lege, luat printr-o ordonanta declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala si, cu toate acestea, dreptul nu este, in continuare, nici platit si nici recunoscut de angajator si nici de legiuitor, ordonantele ulterioare, respectiv O.u.G. nr. 151110.11.2008, O.u.G. nr. 112009, O.V.G. nr. 3112009, O.u.G. nr. 4112009 facand referire la dispozitiile unei ordonante neconstitutionale, care potrivit art. 147 din Constitutia Romaniei i~i inceteaza efectele.

Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia 0 persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.

Salariul reprezinta unul din elementele esentiale ale contractului si conform art. 41 alin. 2 Codul muncii , modificarea acestuia se poate face numai cu titIu de exceptie si in conditiile prevazute de cod.

La momentul formularii actiunii, reclamantii au avut speranta legitima ca dreptul lor va fi recunoscut, salariul reprezentand suma la care angajatorul s-a obligat sa 0 achite pentru munca prestata.

Astfel, legiuitorul a reglementat salarizarea reclamantilor prin O.G. nr. 15/30.01.2008 aprobata cu modificari prin Legea nr. 221127.1 0.2008.

Curtea Constitutionala prin decizia nr. 1221112.11.2008 a stabilit definitiv ca adoptarea de catre Guvern a ordonantei de urgenta in domeniul salarizarii personalului din in vat amant nu se justifica prin necesitatea si urgent a reglementarii acestei situatii.

De asemenea Curtea Constitutionals a constatat ca sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptulla munca si la protectia sociala a muncii ~i dreptulla un nivel de trai decent.

Prin Decizia nr. 842/2 iunie 2009 Curtea Constitutionala retine ca ar fi discriminatoriu ca prevederi ale ordonantei de urgenta sa se aplice si sa i~i produca efectele pentru perioada de pana la 30 aprilie 2009 si celelalte care vizeaza perioada de sup a 1 mai 1009, sa fie neconstitutionale si sa i~i inceteze aplicabilitatea, intrucat cresterile salariale nu au fost acordate nici pentru anul 2008 si nici pentru anul 2009, contrar vointei Parlamentului.

In jurisprudenta C.E.D.O. s-a statuat ca notiunea de "bunuri", in sensul art. 2 din Protocolul nr. 1 la Conventie, cuprinde atat "bunuri actuale" cat si valori patrimoniale, inclusiv, in anumite situatii sine stabilite, creante al carer titular demonstreaza ca acestea au 0 baza suficienta in dreptul intern si in virtutea carora reclamantul poate pretinde eel putin 0 " speranta legitima" in exercitarea efectiva a dreptului sau ( cauza Draon impotriva Frantei).

Or, reclamantii intimati, fiind beneficiarii dispozitiilor O.G. nr. 15/2008, asa cum a fost aprobata prin Legea nr. 22112008, pot pretinde cel putin 0 "speranta legitima" cu privire la realizarea drepturilor lor referitor la cresterile salariale.

26

De altfel, aceasta "speran!a legitima" a reclamantilor i~i gaseste justificarea si in desele modificari legislative prin interventia Guvernului, care prin ordonante succesive a cautat sa contracareze masurile legislative dispuse de Parlament cu privire la cresterile salariale ale personalului din invatamant ( Strain si altii impotriva Romaniei, Padurare impotriva Romaniei, Podeanu impotriva Rornaniei, Radu impotriva Romaniei).

Mai mult decat atat, in speta nu s-a dovedit ca ingerinta in dreptul reclamantilor cu privire la respectarea drepturilor lor salariale s-a facut cu respectarea limitarilor reglementate de art. 1 din Proto co lul aditional la Conventie.

Astfel, potrivit art. 1 din Protocol, privarea de un bun se poate face daca aceasta este prevazuta de lege, adica de normele interne aplicabile si daca este impusa de 0 cauza de utilitate publica.

Pentru ca 0 ingerinta sa fie " legala" aceasta trebuie, pe de 0 parte sa fie prevazuta de lege, asigurandu-se astfel principiul suprematiei legiiv principiu fundamental intr-o societate democratica, iar pe de alta parte sa pastreze un just echilibru intre cerintele interesului general al comunitatii si imperativele apararii dreptului la respectarea bunurilor reclamantilor (cauza V iasu/Romania),

Or, in cauza se constata ca insasi Curtea Constitutionala a considerat ca normele emise de Guvern si care se constituie intr-o ingerinta in dreptul la un salariu marit al reclamantilor incalca legea si ca aceste norme nu fac altceva decat sa contracareze unele mas uri de politica legislativa in domeniul salarizarii personalului din invatamant adoptate de Parlament.

A doua opinie a fost considerata ca fiind co recta. Dar facem mentiunea ca, privind aceasta din urma problema de drept solutionata in mod diferit, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si .Iustitie pentru a se pronunta pe calea recursului in interesullegii.

40. Admisibilitatea actiunilor formulate de catre reclamanti-consilieri locali impotriva deciziilor emise de A.J.O.F.M., prin care Ii s-a imputat incasarea indemnizatiei de soma], in urma unui control al Curtii de Conturi prin care s-a constatat ca sumele au fost incasate in mod nelegal. (Tribunalul Buzau - Curtea de Apel Ploiesti)

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Buzau, petentii au formulat, in contradictoriu cu parata A.N.M.O.F. - A.J.O.F.M. Buzau, contestatii impotriva deciziilor prin care li s-au imputat sume reprezentand indemnizatie de somaj incasata necuvenit pe perioadele in care au desfasurat si activitatea de consilier local si au beneficiat de venituri din aceasta activitate.

La baza emiterii deciziilor emise de catre A.J.O.F.M. au stat procesele-verbale intocmite de Curtea de Conturi Buzan, in care s-a stabilit ca sumele au fost incasate pe nedrept si s-a recomandat A.J.O.F.M. sa recupereze banii de la persoanele beneficiare.

a)Un complet a admis contestatia formulata si a dispus anularea deciziei emise de catre A.J.O.F.M. Buzan.

Pentru a hotari astfel, s-a stabilit ca rec1amantul a formulat cerere pentru acordarea indemnizatiei de somaj la data de 18.05.2009, declarand faptul ca nu are loc de munca si ca nu realizeaza nici un fel de venituri.

Totodata, s-a obligat ca in termen de 3 zile sa comunice A.J.O.FM. Buzau orice schimbare a conditiilor care au condus la acordarea indemnizatiei de somaj, obligandu-se si la restituirea integrala a sumelor incasate nelegal, in conditiile in care nu respecta propria declaratie pe proprie raspundere.

27

La cererea de sornaj a anexat si autorizatie nr. 1114.02.2007 eliberata de Primaria Galbinasi in baza Legii nr. 300/2004, pre cum si adeverinta de venit nr. 538038/27.04.2009 emisa de AF.P Vadu Pasii, de unde a reiesit ca reclamantul desfasura activitati autorizate avand un venit anual estimat de 1.436 lei, ceea ce reprezinta un venit lunar mai mic de 500 lei lunar.

In mod gresit s-a interpretat de parata ca indernnizatia de sedinta primita de reclamant, in calitate de consilier local ar reprezenta venituri si astfel, cumulat cu veniturile obtinute din activitatea autorizata ar depasi suma de 500 lei lunar si in aceste conditii nu se incadreaza in categoria persoanelor care ar putea beneficia de indemnizatie de sornaj potrivit art. 5 pet. IV, lit. a); c) din Legea 76/2002.

Indemnizatia primita de un consilier local conform dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 393/2004 este 0 indemnizatie de sedinta pentru membrii consiliului sau ale comisiilor de specialitate, ce este in cuantum de pana la 5% din indernnizatia lunara a primarului, presedintelui Consiliului Judetean, dupa caz ~i in acelasi text de lege s-a limitat numarul maxim de sedinte pentru care se poate acorda indernnizatie, la 0 sedinta de consiliu ~i 1-2 sedinte de comisii de specialitate pe luna, reglementare care, evident, nu ar permite consilierilor locali sa realizeze din astfel de activitate sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit, nu au un caracter permanent, ci a unei activitati intarnplatoare, cu caracter sporadic, ce are la baza indeplinirea unui mandat.

Indemnizatia de sedinta pentru consilierii locali nu trebuie confundata, cu veniturile cu caracter permanent a celorlalti alesi locali: primar, presedintele consiliului judetean, viceprimarul.

Potrivit dispozitiilor art. 39 din Legea nr. 393/2004, singurii alesi locali pentru care durata executarii mandatului constituie vechime in munca ~i specialitate ~i care sa se ia in calcul la acordarea tuturor drepturilor banesti, inclusiv calcularea ~i recalcularea pensiei sunt primarul, viceprimarul, presedintele si vicepresedintele Consiliului judetean, deci acei alesi care desfasoara activitate in functia electiva in permanenta si nu consilierii locali care sunt in serviciul cornunitatii pe care 0 reprezinta , dar care nu presteaza 0 activitate permanenta.

Din aceste considerente, consilierilor locali, nu Ii se calculeaza si vireaza din aceste indernnizatii de sedinta cota de CAS ~i sornaj, tocmai pentru faptul ca legiuitorul nu le-a caracterizat ca venituri.

Executarea de catre consilierii locali a atributiilor ce Ie revin, in aceasta cali tate nu reprezinta 0 activitate profesionala, deoarece nu consta in prestarea unei munci cu regim continuu intr-o anumita profesie sau meserie, astfel ca indernnizatia consilierilor locali nu reprezinta venituri realizate dintr-o activitate profesionala. Indemnizatia de sedinta a unui consilier local nu este decat 0 remuneratie ocazionala ~i nepermanenta, beneficiind de ea corespunzatoare numarului de sedinta la care au participat ~i nu poate fi asimilat cu un venit constant si permanent de natura indemnizatiilor si salariilor pe care Ie primesc demnitarii, functionarii publici, etc.

b)Un alt complet a respins ca neintemeiate actiunile respective, cu urmatoarea motivare: la baza emiterii deciziei de catre AJ.O.F.M. Buzau a stat procesul verbal nr. 6367102.11.2009 intocmit de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Buzan, conform caruia s-a constatat paguba cauzata prin incasarea in mod necuvenit a indemnizatiei de sornaj de mai multe persoane, in situatia anexa regasindu-se si reclamantul care, desi avea calitatea de consilier local, a incasat in perioada 04.08.2008 - 02.08.2009 indernnizatie de sornaj in suma de 8459 lei.

in fapt, din actele depuse la dosar, instanta constata ca reclamantul Nicoara Marian a detinut functia de viceprimar incepand cu data de 20.06.1996 ~i pana la 19.06.2008, asa cum rezulta din inscrierile efectuate in carnetul de munca al acestuia.

28

Dupa incetarea mandatului de viceprimar reclamantul a fost validat in calitate de consilier local in urma alegerilor locale din anul 2008, conform Hotararii nr. 2 din data de 19.06.2008 a Consiliului Local Colli, depusa la dosar.

Cu toate ca de tinea functia de consilier local ~i realiza venituri in aceasta calitate, reclamantul a formulat, la data de 04.08.2008, cerere pentru acordarea indernnizatiei de somaj, tara a duce la cunostinta A.J.O.F.M. Buzau calitatea de consilier local detinuta din 19.06.2008, iar prin dispozitia nr. 829669 i s-a stabilit acestuia, incepand cu 04.08.2008, dreptul de indemnizatie de somaj in suma de 655 lei.

Indemnizatia incasata de reclamant in calitate de consilier local reprezinta, potrivit H.G. nr. 149/2008, baza de calcul pentru plata asigurarilor de somaj, iar legea exclude posibilitatea ca 0 persoana sa fie in acelasi timp ~i asigurat in sistemul asigurarilor de somaj si beneficiar al unui ajutor de somaj,

Potrivit art. 17 alin. 1 lit. c) din Legea 76/2002, beneficiaza de ajutor de somaj persoanele al carer mandat pentru care au fost numiti sau alesi a incetat, or, in speta, dupa incetarea mandatului de viceprimar al reclamantului, in data de 19.06.2008, acesta a fost inlocuit, din aceeasi data, cu un mandat de consilier local, astfel ca nu erau intrunite cerintele legale pentru ca reclamantul sa beneficieze de ajutor de somaj in conditiile in care realiza in continuare venituri.

Contrar sustinerilor reclamantului, Legea nr. 76/2002 nu reglementeaza vreo situatie ce ar permite cumulul ajutorului de somaj cu indemnizatia de sedinta cuvenita in calitate de consilier local, partea interpretand gresit dispozitiile art. 5 pet. IV lit. c din Legea 76/2002. Textul citat se refera la ipoteza persoanei ce nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, in vigoare. Or, calitatea de consilier local nu se incadreaza in sfera activitatilor autorizate la care se refera textul de lege, iar venitul realizat de reclamant - indemnizatia de sedinta reprezinta, asa cum s-a ararat mai sus, baza de calcul pentru plata asigurarilor de somaj, fiind exclusa posibilitatea de a cumula calitatile de asigurat in sistemul asigurarilor de somaj ~i beneficiar al unui ajutor de somaj.

Opinia majoritara a judecatorilor Sectiei Civile este in sensul respingerii actiunilor formulate de consilierii locali care, pe durata mandatului au incasat si ajutor de somaj, in acest sens pronuntandu-se si Curtea de Apel Ploiesti intr-o speta similara (decizia nr. 640102.04.2009 a Curtii de Apel Ploiesti).

A doua opinie a fost considerata ca fiind co recta.

41. Aplicarea dispozitiilor art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, referitor la stabilirea stagiului complet de cotizare utilizat pentru determinarea punctajului mediu anual in operatiunile de recalculare a pensiilor in sistemul public, pentru persoanele ale caror drepturi de pensii s-au deschis in perioada 1.07.1977 - 31.03.2001 in baza Legii nr. 3/1977 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca (Curtea de Apel Suceava - reluare din sedinta de la data de 10.03.2010, punctul50)

S-a analizat decizia nr. 40 din 22.09.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a solutionat recursul in interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe langa ICC] privitor la aceasta chestiune.

Discutiile s-au cantonat asupra dispozitivului acestei decizii, din care rezulta ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual in operatiunile de recalculare a pensiilor in sistemul public, este eel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, care de fapt reglementeaza

29

varsta de pensionare a persoanelor ce au desfasurat activitati in grupe speciale de munca si nu stagiul de cotizare.

Concluzia a fost aceea ca, singurele facilitati oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat in grupa I sau II de munca sunt acordarea sporului de grupa si posibilitatea pensionarii inainte de implinirea varstei standard, dispozitiile art. 14 din acest act normativ neavand semnificatia reducerii stagiului de cotizare utilizat la reca1cularea pensiei, el fiind eel de 30 de ani.

Ca atare, este lipsita de relevanta imprejurarea ca, potrivit art. 43 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, stagiul de cotizare complet a fost stabilit la 20 de ani pentru aceste grupe de munca,

Asadar, pentru persoanele ale carol' drepturi la pensie s-au deschis in intervalul 1.07.1977 - 31.03.2001, stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual vafi eel reglementat de Legea nr. 311977, in speta, in cazul persoanelor ce au desfasurat activitdti in grupa I ~i II de munca, de 30 de ani.

S-a apreciat ca fiind intemeiata interpretarea anterior expusa,

42. Data de la care coeflcientii de multiplicare utilizati pentru calculul drepturilor salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar din Invatamantul preuniversitar §i didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar se majoreaza la valoarea prevazuta de Legea nr. 220/2007 pentru aprobarea OG nr. 11/2007 (Curtea de Apel Suceava - reluare din sedinta de la data de 10.03.2010, punctul 52)

S-au exprimat doua opinii:

a) Unele instante de judecata au considerat ca la stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar, coeficientii de multiplicare prevazuti de Ordonanta de Guvern nr. 111207, astfel cum au fost modificati prin Legea de aprobare nr. 220/2007 urmeaza sa se aplice incepand cu data de 1 ianuarie 2007.

In motivare, s-a retinut ca prin art. 1 alin. (l) lit. b) din Ordonanta de Guvern nr. 1112007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalul didactic din invatamant, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997, s-a prevazut ca valoarea coeficientului de multiplicare pentru functiile didactice stabilite in anexele 1.2, 2 si 3 va fi majorata in trei etape, respectiv: 1 ianuarie - 31 martie 2007, 1 aprilie - 30 septembrie 2007 si 1 octombrie - 31 decembrie 2007.

Potrivit art. 9 din aceasta ordonanta, dispozitiile sale urmau sa se aplice incepand cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.

Ordonanta Guvernului nr. 1112007 a fost aprobata prin Legea nr. 220/2007 care a modificat anexele 1.1, 1.2, 2, 3 si 4 ale ordonantei, in privinta coeficientilor de multiplicare, insa etapele de aplicare au ramas aceleasi,

De asemenea, dispozitiile art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 1112007 au ramas nemodificate.

Or, fata de prevederile art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, republicata, dispozitiile legale de modificare a coeficientilor de multiplicare, detaliati pe functii, grade didactice si vechime in invatamant, prevazuti de Legea nr. 220/2007 se incorporeaza in actul normativ aprobat (Ordonanta de Guvern nr. 1112007), identificandu-se cu acesta de la data intrarii sale in vigoare.

Ca atare, dispozitiile Ordonantei de Guvern nr. 1112007, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 220/2007 trebuie aplicate de la data de 1 ianuarie 2007, iar nu de la data de 20 iulie 2007.

30

In sustinerea acestui punct de vedere au fost invocate si prevederile art. 115 alin. (8) din Constitutie, pre cum si ale art. 53 din Legea nr. 24/200 republicata, care dispun ca in cazul legilor de aprobare sau de respingere a ordonantelor guvernului, sa se precizeze, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.

S-a aratat ca principiul neretroactivitatii legii trebuie aplicat si prin coroborare cu aceste dispozitii evocate anterior, astfel incat, in masura in care legea de aprobare a ordonantei guvernului nu a modificat textul referitor la momentul aplicarii sale, se considera ca si legea de aprobare se aplica din acelasi moment, ca si actul normativ aprobat;

b) Alte instante au considerat ca noii coeficienti de multiplicare prevazuti de Ordonanta Guvernului nr. 1112007, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 220/2007 urmeaza sa se aplice de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare, determinata potrivit art. 78 din Constitutie, respectiv 20 iulie 2007.

S-a aratat ca potrivit art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 1 din Codul civil, legea dispune numai pentru viitor si nu are putere retroactiva, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

De altfel, potrivit art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, republicata, dispozitiile de modificare si completare se incorporeaza de la data intrarii lor in vigoare, in actul de baza, identificandu-se cu acesta si in lipsa unei mentiuni exprese, in sensul ca noii coeficienti de multiplicare se aplica incepand cu luna ianuarie 2007, stabilirea drepturilor salariale majorate prin utilizarea noilor valori prevazute de Legea nr. 220/2007 se face doar de la data intrarii sale in vigoare, iar nu retroactiv.

Solutie : ja/a de prevederile art. 60 din Legea nr. 2412000 privind normele de tehnicd legislativd, republicatd, dispozitiile legale de modifieare a coeficieruilor de multiplieare, detaliati pe functii, grade didaetiee $i veehime in invdtdmdnt, prevazuti de Legea nr. 22012007 se incorporeaza in aetul normativ aprobat (Ordonanta de Guvern nr. ]]12007), identificdndu-se eu aeesta de la data intrarii sale in vigoare.

Ca atare, dispozitiile Ordonantei de Guvern nr. ]]12007, astfel eum a fost modificatd prin Legea nr. 22012007 trebuie aplieate de la data de ] ianuarie 2007, iar nu de la data de 20 iulie 2007.

S-a apreeiat ea fiind lntemeiata opinia de la punetul a), eu preeizarea ca aeeasta este aplicabila incepand eu data de 1 ianuarie 2007.

31