Sunteți pe pagina 1din 2

cele mai enervante chestii din romania !!!

Pantalonii cu turul jos: Habar n-am cine a inventat genul ăsta de


îmbrăcăminte, dar trebuie bătut cu furca. Sunt un fel de izmene, mulate aşa,
dar cu turul între genunchi, lăsat şi lăbărţat de zici că posesorul tocmai s-a
căcat pe el grav şi turul bălăngăne sub greutatea a 2-3 kile de maro de colon.
Purtate de ambele sexe, au magica proprietate de a transforma şi cea mai
miştoacă femeie într-o nasoală nefutubilă. E magie. Poţi lua cei mai mişto
craci din univers, pui pantaloni de-ăştia şi femeia se transformă într-o
maimuţă nasoală. Deşi bănuiesc că numai maimuţele nasoale poartă aşa
ceva şi nu e un proces de transformare. Sâmbătă am văzut pe la
Universitate, cam între pasajul ăla ce uneşte centrul vechi cu piaţa Sfântu
Gheorghe şi strada Doamnei, un oligofren încerca să treacă strada şi purta
de-ăştia. Încerca să sară gardul ăla verde de juma de metru dintre benzi şi i
s-au agăţat pantalonii în el în cel mai penibil mod. Din păcate, soarta nu are
umor şi prostul nu s-a împiedicat, să-l calce o maşină pe gît din cauza
pantalonilor, aşa cum ar fi meritat. Ce să-i faci, Dumnezeu anost. Poate face
cancer, totuşi.

Bătrânii din cluburi: Vineri în Vault zici că se dădeau medicamente


compensate. Pe lângă faptul că clubul era oribil de plin, am numărat vreo 10
cetăţeni trecuţi de 40 de ani lejer, poate chiar şi de 50. Oamenii ăştia n-au ce
face acasă? Ce pula mea să cauţi la 50 de ani la 2 noaptea în club? Nu-ţi dai
seama că e penibil? Mă aşteptam ca o fosilă de-asta să-şi scape proteza în
paharul de Jack cu Redbull, sau măcar să facă un infart hazliu, de la
combinaţia de energizant şi viagra, dar iarăşi, Dumnezeu anost. Io la vârsta
aia o să mă bucur liniştit de impotenţă şi de noua generaţie de medicamente
pentru ficat care o să-mi perimtă să mă îmbăt pînă mă cac pe mine în
confortul propriei mele case. Serios, dacă mă prinde cineva, prin 2030 că o
ard monden la 2 noaptea cu medicamentele de prostată în buzunar, vă rog să
îmi spargeţi capul.

Oamenii care aruncă cu şerveţele în bodegi: Este fizic imposibil ca un creier


care are măcar o trăsătură salvatoare ce-l scuteşte de oligofrenie totală să
lase omul de care e ataşat să arunce cu şerveţele în sus, în club. Care pula
mea e fantezia? Eşti maimuţă? Îţi place să vezi obiecte uşoare în mişcare prin
aer? Nu există nici un motiv valabil pentru care un om cu un IQ care-i permite
să respire şi să meargă în acelaşi timp s-ar bucura să arunce şerveţele în sus.
Am văzut bebeluşi care se bucură când aruncă hârtii în sus şi râd din gingii.
Dar e de înţeles, pentru că bebeluşii sunt complet idioţi. Oamenii normali mai
evoluează din stadiul ăla. Poate oi fi radical, dar aş vrea să fac lagăre de
concentrare pentru oameni care aruncă cu şerveţele. E de bun simţ să
presupui că singurul lucru bun pe care l-ar putea face în toată viaţa asta
genul ăsta de oameni e săpun.

Timişoara şi Clujul: Urăsc oraşele ăstea două că sunt pline de gherţoi mândri
de oraşul lor. Umflă guşa ţanţoş că au istorie şi arhitectură şi ce pula mea
mai au. Bine bă, da’ ştiţi ce n-aveţi? Viaţă. Nu se întâmplă nimic relevant în
oraşele ălea moarte. Te naşti şi, 70 de ani mai târziu mori, dându-ţi seama că
nu s-a întâmplat nimic interesant toată viaţa ta. De-aia se şi sperie când vin
în capitală. Că e aglomeraţie, că lumea e atât de grăbită şi gălăgioasă şi alte
plângeri de-ale lor. E normal, bă, să fie aşa, că aici se întâmplă chestii. De-aia
e lumea grăbită şi gălăgioasă. Sunteţi ca’ Tarzan, aţi venit la oraş şi vă
minunaţi că aici evenimentele se desfăşoară şi viaţa nu e îngheţată în timp
ca o fotografie, ca la voi. Cu accentele voastre ciudate. Cum vorbiţi voi cu
25% mai lent decât noi, oamenii normali. No, păăi e nooormaaal săă
vorbeeştii aşaaa câând nuu se întâââmplăăă niiimiiic pe lâângăă tiine cuu
deceeniile, căă nuu pieerzi niiimiiicaaa. Da’ aici, la noi, până ai terminat tu o
propoziţie a trecut viaţa pe lângă tine. Tu îţi dai seama că la ce concluzie
ajungi tu cu prietenii tăi în o oră, eu cu prietenii mei ajungem în 45 de
minute?

Marţi şi miercuri o să fiu prin aceste două fabuloase cătune, să mă satur de


oameni cu retard de vorbire. Pregătiţi cheile oraşelor.