Biserica

“Precista”
Bacau
 In Bacău există şi acum Biserica şi ruinele Curţii Domneşti
unde a locuit Alexandru-Vodă, fiul şi coregentul lui Ştefan cel
Mare. Biserica, pe numele ei Precista, cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, parte componentă a Complexului arhitectonic
al Curţilor Domneşti din Bacău.Din punctul de vedere al
ctitoriei ,Biserica a fost construită în vremea lui Ştefan cel
Mare, de fiul său, Alexandru, fiind sfinţită la 1 ianuarie 1491.

Din punctual de vedere al constructiei ea este realizată din

piatră şi cărămidă, în stilul specific epocii lui Ştefan cel Mare,
Biserica este proportională, sveltă, de plan treflat cu turlă, având
o lungime de 25,68 m, lăţimea pronaosului de 8,12 m şi
lărgimea în dreptul absidelor de 11,24 m.

Pronaosul este supralărgit, de formă pătrată, cu intrarea spre

vest şi două ferestre spre sud şi nord.Naosul are absidele laterale
semicirculare în interior şi cu câte cinci laturi în exterior.
Absida altarului, semicirculară în interior şi cu nouă laturi în
exterior, este flancată de nişele proscomidiei şi diaconiconului.
Pronaosul este boltit în calotă sferică pe pandantivi şi arcuri.

Bolţi moldoveneşti cu arcade piezise se ridică deasupra

naosului. Turla, cilindrică în interior, prezintă în exterior opt
feţe. E aşezată pe o primă bază, de secţiune pătrată, din zidărie
de piatră şi o a doua stelată cu 12 vârfuri, de cărămidă. Doi
contraforţi întăresc zidul în dreptul diaconiconului şi
proscomidei; soclul de piatră brută, cu un profil de piatră de
talie; parament de piatră brută. Două rânduri de ocniţe cu
arcurile şi picioarele de cărămidă, înconjoară clădirea. La abside
firide lungi, cu arcurile şi picioarele la fel de cărămidă, coboară
până la soclu. Caranomentul contraforţilor e de piatră de talie, cu
profile.

Ctitorul bisericii, Alexandru Voievod, a avut grijă de

monument şi a dăruit cu proprietăţi şi bunuri materiale lăcaşul
sfânt. Între acestea menţionăm un frumos Tetraevanghel dăruit
la 23 aprilie 1491, a unui Panaghiar şi a altor obiecte sfinte.
La fel, este demn de relevat că din porunca lui Alexandru, la
1494, s-a aşezat în interiorul bisericii o piatră de mormânt,
atribuită unui fiu al voievodului, descoperită în 1911 de
arhitectul Virgil Drăghiceanu, decorată în stil gotic şi aflată în
prezent la Muzeul de Istorie din Bacău.

Biserica Precista a rezistat timpului, prin unele transformări

şi reparaţii întreprinse în secolul al XVII-lea, în vremea
domnitorului Vasile Lupu.Din această perioadă provine o piatră
de mormânt de la 1636, aparţinând domniţei Cârstina, soţia
panului Mihai Fotena Postelnic, unul din ctitorii bisericii.

Vasile Lupu va dărui biserica Precista şi satele Letea şi

Poporul mănăstirii Trei Ierarhi de la Iaşi. Mai târziu, Precista va
fi închinată Sfintelor mănăstiri de la Athos.

În secolul al XVII-lea prin osteneala credincioşilor şi

slujitorilor bisericii s-au realizat lucrări de întreţinere a bisericii,
s-a făcut catapeteasma, uşile împărăteşti şi cele diaconeşti, s-au
pictat icoanele în stilul renaşterii.

În veacurile XVIII – XIX, biserica a fost completată cu

icoane valoroase dăruite de enoriaşi.În secolul al XlX-lea, la
1854, se vor produce transformări în arhitectura monumentului,
care vor denatura forma originală a bisericii. În acest scop,
Arhimandritul Nilos de la mănăstirea Esfigmenos din Athos, a
adăugat un pridvor, a construit o turlă deasupra pronaosului, a
pictat interiorul bisericii în tempera şi a pardosit-o cu dale de
piatră.

Alte lucrări de reparaţii s-au întreprins la biserică, în anii

1871,1884 şi 1890.
La 1 iulie 1907 biserica Precista este declarată monument
istoric.

În 1924 Comisiunea Monumentelor Istorice a început lucrări

de restaurare la acest monument, în vederea refacerii ei în forma
originală, sub conducerea arhitectului George Sterian şi care au
fost terminate în 1933. Pictura din interiorul bisericii efectuată
pentru prima oară în 1854, refăcută de mai multe ori în secolul
al XlX-lea, curăţată în 1933 şi restaurată în 1966 nu a mai
rezistat timpului.
 În acest scop, între anii 1986-1989, s-au efectuat lucrări de
repictare a bisericii în tehnica fresco, de către pictorii
bucureşteni Vasile cel Mare (interiorul turlei bisericii) şi
Constantin Apostol (tot ansamblul interior al bisericii şi în
exterior, ocniţele monumentului).
Lucrări de mare amploare s-au întreprins pentru punerea în
valoare a monumentului istoric, în anii 1984-1988.Alte lucrări
importante întreprinse la monumentul istoric s-au efectuat în anii
2001 – 2004 şi care au constat din ridicarea unei case praznicale,
reparaţii capitale la acoperiş cu o nouă ţiglă, recondiţionarea
picturii din interiorul bisericii şi instalarea unei centrale termice.

În zona exterioară a bisericii, în partea de est, cu sprijinul

Direcţiei Monumentelor Istorice au fost restaurate, în aer liber,
ruinele Casei Voievodale şi a Turnului de apărare a Curţii
Domneşti.

Efectuarea lucrărilor de restaurare şi conservare la

complexul medieval Precista şi comemorarea a 500 de ani de la
trecerea la cele veşnice a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, în vremea
căruia s-au construit aceste edificii domneşti, a oferit ocazia
resfînţirii bisericii Precista, în ziua de 27 iulie 2004.