Sunteți pe pagina 1din 39
Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANA Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică
Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANA Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică
Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANA Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică
Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANA Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică

Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANA

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

CUPRI S

Cap.

Denumire Capitol

Pagina

I

Ce este o decizie?

1

II

Stiluri decizionale

5

III

Etapele luării unei decizii

14

IV

Deciziile privind comportamentele de risc: consumul de alcool şi de droguri

18

V

Deciziile privind cariera

22

 

Bibliografie

36

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

I. CE ESTE O DECIZIE?

Decizia înseamnă alegerea unei modalităţi de rezolvare a unei probleme, a unei situaţii. Întotdeauna decizia înseamnă o alegere (decizia de a merge la o anumită şcoală, de a avea anumiţi prieteni, de a te îmbrăca într-un anumit fel, etc.). Viaţa este plină de alegeri. Multe dintre ele sunt minore, dar sunt de asemenea momente când suntem în faţa unor decizii dificile. Dar deşi luarea de decizii bune este extrem de importantă când suntem în momente semnificative, este la fel de important pentru noi să luăm decizii bune tot timpul.

de important pentru noi să luăm decizii bune tot timpul. Procesul decizional se referă strict la

Procesul decizional se referă strict la alegerea unui mod operaţional de rezolvare a unei situaţii sau probleme, din mai multe alternative existente. În sens larg, acest proces include şi stabilirea soluţiilor posibile de rezolvare a unor situaţii sau probleme, pe baza unor informaţii culese în prealabil şi care trebuie să aibă un grad cât mai mare de certitudine, astfel încât decizia finală să fie cât mai eficientă. În concluzie, luarea deciziilor reprezintă abilitatea de a rezolva o problemă prin alegerea unei acțiuni din mai multe alternative posibile.

alegerea unei acțiuni din mai multe alternative posibile. Important! Reţineţi că aveţi întotdeauna mai multe
alegerea unei acțiuni din mai multe alternative posibile. Important! Reţineţi că aveţi întotdeauna mai multe

Important! Reţineţi că aveţi întotdeauna mai multe variante de ales în rezolvarea unei problemei, în adoptarea unei decizii. Analizaţi-le cu atenţie pe fiecare, informaţi-vă din surse cât mai valoroase şi implicaţi-vă în decizie. Consultaţi-vă, dar nu lăsaţi alte persoane să decidă în locul vostru.

dar nu lăsaţi alte persoane să decidă în locul vostru. Adolescenţa – perioada marilor decizii 1

Adolescenţa – perioada marilor decizii

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

La ieşirea din copilărie şi începutul adolescenţei, ca şi în tot decursul acestei perioade,

se produce dezvoltarea impetuoasă a unei personalităţi cu trăsături în plină formare.

Adolescenţa este o perioadă importantă a dezvoltării umane, perioadă de numeroase şi profunde schimbări biologice, fizice, psihice, morale, etc, perioadă a dezvoltării, în care dispar treptat trăsăturile copilăriei, cedând locul unor particularităţi complexe şi foarte bogate, unor manifestări psihice individuale specifice. Adolescenţa cuprinde două faze :

-una timpurie între 10-11/13-14 ani, perioadă a transformărilor profunde fizice şi fiziologice, a unor conturări complicate a intereselor, atitudinilor şi concepţiei morale a copilului; această perioadă se numeşte preadolescenţa sau pubertate. -a doua perioadă 13-14/17-18 ani este cea a adolescenţei propriu-zise ce se caracterizează printr-o echilibrare puternică, intimă a concepţiei despre lume şi viaţă, prin clarificarea şi intensificarea elaborării idealurilor omului, printr-o mare dezvoltare a laturii cognitive, afective şi voliţionale a personalităţii. La această vârstă se dezvoltă conştiinţa de sine, preadolescentul fiind animat de dorinţa de a-şi cunoaşte propriile sale posibilităţi, pentru a-şi da seama în ce măsură poate fi util celor din jur. Copilul se orientează mai mult către lumea externă, în aspectele ei multiple, dar îşi îndreaptă atenţia şi către propria-i viaţă psihică, în cunoaşterea căreia tinde să se adâncească tot mai profund.

O caracteristică a adolescenţei este şi proiectarea idealului în viitor; un aspect al

acestei preocupări este interesul pentru profesia pe care o va îmbrăţişa, determinându-l la

reflecţie asupra vieţii sale interioare; adolescentul se analizează spre a-şi cunoaşte calităţile, spre a se convinge de valoarea lor în raport cu profesia la care se va decide. Capacitatea de a se preocupa de propria persoană, de a medita, şi de a-şi analiza trăsăturile psihice, nu înseamnă fuga de societate. Caracteristica principală a adolescentului este un puternic impuls către acţiune, dorinţa de a participa la toate manifestările vieţii sociale. Acum dispar dorinţele vagi şi apar ţelurile bine conturate, visarea îşi ia forme conştiente. În general, în procesul de luare a deciziei, preadolescentul este prompt, dar la adolescent, timpul este mai îndelungat, deoarece el reflectă mai temeinic asupra mijloacelor realizării acţiunii precum şi a consecinţelor ce decurg din aceasta.

În execuţia hotărârii preadolescentul nu trece totdeauna imediat la execuţia ei, ci

adesea amână îndeplinirea celor propuse. Adolescentul dă dovadă de mai multă perseverenţă, scopurile acţiunilor sale având o motivaţie mai puternică. Pe această perseverenţă se dezvoltă calităţile voinţei: iniţiativa, perseverenţa, principialitatea scopului, etc.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Deosebit de importante pentru deciziile preadolescentului şi adolescentului sunt valorile şi interesele acestora. Sfera intereselor se lărgeşte ca urmare a creşterii orizontului

cultural şi a îmbogăţirii experienţei de viaţă. Interesele preadolescentului nu gravitează doar în jurul activităţii şcolare, ci se extind şi la alte domenii ale ştiinţei, tehnicii, artei. Interesele devin mai stabile, fiind legate de domenii mai cunoscute, sau spre care se manifestă aptitudini evidente. Interesele devin mai conştiente, ele fiind urmărite cu tenacitate în vederea unui scop anumit; capătă caracter selectiv şi de eficienţă iar sub aspectul conţinutului este de remarcat marea diversitate: cognitive, pentru tehnică, pentru lectură, politico-sociale, pentru sport, pentru muncă etc. Aceste interese sunt, mai ales la vârsta adolescenţei, legate de idealul profesional, generând motivele care-i determină pe adolescenţi, să se orienteze şi să-şi aleagă o anumită profesiune: aptitudinile pentru profesia respectivă, şansele de reuşită în învăţământul superior, posibilităţi de câştig, condiţii de muncă avantajoase, posibilităţi de afirmare, etc. Toată această succintă prezentare a acestei etape din viaţa omului ne confirmă faptul că, adolescenţa este perioada când se pun baza marilor decizii care vor influenţa întreaga existenţă a individului:

- decizii asupra tipului de şcolarizare (liceu sau facultate) care vor influenţa viitoarea carieră;

- decizii privind alegerea prietenilor, a anturajului;

- decizii asupra relaţiilor intime pe care le vor avea;

- decizii privind dezvoltarea personală (decizia de a citi mai mult, de a se înscrie la un club, de a face un anumit sport, etc);

- decizii referitoare la evitarea sau eliminarea unor comportamente de risc, dăunătoare (fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, etc). Exerciţii:

Brainstorming- decizie. Acest exerciţiu se recomandă a fi aplicat la începutul sesiunii de formare referitoare la definirea deciziilor. Fiecare participant este rugat să menţioneze primul cuvânt care îi vine în minte în legătură cu termenul de decizie. Formatorul notează pe flipchart aceste cuvinte. Se analizează în ce măsură fiecare cuvânt este implicat în definirea conceptului de decizie. Linia vieţii Aceasta este un procedeu care va ajuta formabilii să analizeze lucrurile pe care le-au făcut în trecut, deciziile mai mult sau mai puţin importante pe care le-au luat şi totodată să se orientezi asupra viitorului.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

„ Desenează o reprezentare a experienţelor tale care să includă evenimente importante despre care tu crezi că te-au format şi ceea ce planuieşti sau speri să ţi se întample în viitor. Desenul tău poate fi creativ sau poate fi o simplă linie cu date marcate pe ea.

- evenimente importante din viaţa ta

- educaţia primită, slujbe,

- persoane semnificative în viaţa ta (familie, prieteni, mentori, supervizori, profesori etc) Pe acest desen vei marca cu:

*

pentru evenimente care au avut loc ca urmare a unor decizii luate de tine;

+

pentru

evenimente

rezultate

din

decizii

luate

de

alţii;

0

pentru evenimente care nu au fost rezultatul unor decizii

 

- Care crezi că au fost deciziile bune pe care le-ai luat? De ce?

- Dar deciziile mai puţin inspirate?

- Care au fost factorii care te-au influenţat în luarea acelor decizii?”.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

II. STILURI DECIZIO ALE

Persoane diferite iau decizii în moduri diferite. De exemplu: Alina trebuie să se hotărască ce rochie să îşi facă pentru banchet. Le cere ajutorul colegelor, şi le lasă pe acestea să aleagă pentru ea, pentru că ea consideră că nu ştie cu ce i-ar sta mai bine. Marian trebuie să-şi cumpere o maşină. Fiind pus în faţa a două variante, face alegerea rapid, fără să cântărească alternativele, după cum se gândeşte în momentul respectiv etc.

De-a lungul vieţii fiecare dintre noi ne formăm un anumit stil de a lua decizii, numit stil decizional. Acest stil depinde de modul în care am fost educaţi, de personalitatea nostră, de factorii care ne-au influenţat în mod repetat în adoptarea unor decizii.

influenţat în mod repetat în adoptarea unor decizii. Important! Indiferent de stilul decizional pe care îl

Important!

Indiferent de stilul decizional pe care îl avem sau pe care suntem pe cale să ni-l formăm este bine de ştiut că acesta poate fi îmbunătăţit. Totuşi, în mod ideal, un proces de decizie echilibrat include elemente din majoritatea stilurilor decizionale şi trebuie întotdeauna adaptat situaţiei specifice care impune luarea unei decizii. Ca reper, prima dată se caută informaţia (din sursă internă, externă) se verifică validitatea acesteia, se formulează planurile, după verificare se caută opiniile şi sfaturile celorlaţi. Stilurile decizionale au eficienţă diferită în funcţie de conţinutul deciziei. Astfel, un stil intuitiv poate fi eficient în cazul unor decizii cum sunt: alegerea activităţii pentru petrecerea timpului liber sau a unei cărţi ce urmează a fi parcursă, iar pentru deciziile care au implicaţii pe termen lung, ca de exemplu: alegerea şcolii, a profesiei, stilul raţional s-a dovedit a fi mai eficient.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Caracteristici ale stilurilor decizionale :

STILUL DECIZIO AL

CARACTERISTICI

Stilul raţional

Persoanele care au acest stil adoptă decizii utilizând o abordare logică şi organizată; Realizează planuri amănunţite pentru punerea deciziei luate în practică. „Am luat decizia după ce am cântărit bine toate alternativele”.

Stilul dependent

În luarea deciziei, se bazează mai mult pe sfaturile, sprijinul şi îndrumarea celor din jur decât pe propria părere. Consideră că ajutorul celor apropiaţi (prieteni, părinţi, etc.) este indispensabil atunci când cântăresc şi aleg alternative. “Ceilalţi ştiu cel mai bine ce este potrivit pentru mine.”

Stilul evitativ

Amână pe cât posibil luarea unei decizii, evită să ia decizii. „Acum nu e momentul potrivit să iau această decizie”.

Stilul intuitiv

Pune accent pe impresii, intuiţii, sentimente în luarea unei decizii („Aşa am simţit”); Nu caută dovezi logice pentru a-şi argumenta decizia. Cel ce adoptă acest stil ţine seama de anumite "semnale" interne pentru a lua o decizie. Acest stil este util în situaţii de urgenţă, cu presiune de timp mare.

Stilul spontan

Iau decizii sub impulsul momentului, rapid, fără să se gândească prea mult. “Am luat decizia rapid şi fără să mă gândesc prea mult.”

Iată, în continuare, un chestionar de identificare a stilurilor decizionale.

CHESTIO AR DE IDE TIFICARE A STILURILOR DECIZIO ALE

1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.

3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă

4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.

5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.

6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.

7. Iau decizii în mod logic şi sistematic.

8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

9. De obicei, iau decizii foarte rapid.

10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.

11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.

12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.

13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile mele.

14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.

15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.

16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.

17. Amân să iau decizii cât de mult pot.

18. Iau rapid decizii

19. Dacă am sprijinul altora, mi-e mai uşor să iau decizii.

20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.

Grila de cotare:

STIL DECIZIO AL

ITEMII CORESPU ZĂTORI

Stilul raţional

4, 7, 13, 20

Stilul dependent

2, 5, 10, 19

Stilul evitativ

6, 11, 14, 17

Stilul intuitiv

1, 3, 12, 16

Stilul spontan

8, 9, 15, 18

Să aflăm mai multe despre factorii implicaţi în stilurile decizionale! Pentru a reuşi să cunoaştem mai bine stilul decizional pe care în avem sau suntem pe cale să ni-l formăm, este bine să avem mai multe informaţii despre principalele caracteristici ale stilurilor menţionate anterior, mai precis despre impulsivitate/spontaneitate, dependenţă şi atitudine evitantă. În DEX, definiţia cuvântului impulsiv este:

“Impulsiv, -ă, impulsivi, -e, adj. Care este înclinat să acționeze sub influența primului impuls; violent, nestăpânit, nestăvilit.” Este bine să fim impulsivi atunci când trebuie să luăm o decizie? Răspunsul la această întrebare nu este singular şi precis. Da, uneori este bine să ne lăsăm sub influenţa primului impuls dar nu în orice situaţie. Impulsivitatea, adesea corelată spontaneităţii în adoptarea deciziilor, poate fi benefică dar numai în situaţii care implică minimum de risc şi consecinţe minore pentru existenţa noastră. Da, atunci când ne cumpărăm un obiect vestimentar, o decoraţiune pentru casă, un cadou, puţină impulsivitate ne poate

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

stimula creativitatea. În deciziile majore însă (alegerea tipului de şcolarizare, a unei viitoare cariere, a unui prieten intim, etc.) impulsivitatea poate fi mai mult decât dăunătoare şi este de recomandat să o ţinem în frâu. Pentru a afla dacă avem tendinţe impulsive care ne pot influenţa direct stilul decizional, putem parcurge următorul chestionar.

Cât de impulsiv eşti?

parcurge următorul chestionar. Cât de impulsiv eşti? Răspundeţi cu Da sau Nu la următoarele întrebări: 1.

Răspundeţi cu Da sau Nu la următoarele întrebări:

1. Te plictiseşte repede rutina?

2. Crezi că, în general, planificarea înseamnă obligatoriu excluderea oricărei plăceri din viaţă?

3. Îţi organizezi mintea foarte repede?

4. Se întâmplă vreodată să acţionezi mai întâi şi apoi să regreţi?

5. Cumperi haine sub imboldul momentului?

6. Cumperi mîncare sub imboldul momentului?

7. Cumperi vreodată lucruri pe care realmente nu ţi le doreţti sau îţi dai seama după ce le-ai cumpărat că de fapt nu îţi sunt necesare?

8. Cumperi haine pe care nu le îmbraci niciodată?

9. Cumperi vreodată cărţi pe care nu le citeşti niciodată?

10. Accepţi vreodată invitaţii pe care mai târziu le regreţi?

11. Intri în încurcături din cauza faptului că mai întâi acţionezi şi după aceea gândeşti?

12. De obicei, pregătirile pentru vacanţă le faci în ultimul moment?

13. De regulă, gândeşti mult asupra lucrurilor înainte de a lua decizii majore?

14. Ai tendinţa de a aprecia şi califica oamenii după prima întâlnire?

15. Ai organizat vreodată petreceri spontane?

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Cotarea şi interpretarea răspunsurilor

Întrebare

Răspuns

Punctaj

Răspuns

Punctaj

1.

Da

1

Nu

0

2.

Da

1

Nu

0

3.

Da

1

Nu

0

4.

Da

1

Nu

0

5.

Da

1

Nu

0

6.

Da

1

Nu

0

7.

Da

1

Nu

0

8.

Da

1

Nu

0

9.

Da

1

Nu

0

10.

Da

1

Nu

0

11.

Da

1

Nu

0

12.

Da

1

Nu

0

13.

Da

0

Nu

1

14.

Da

1

Nu

0

15.

Da

1

Nu

0

Dacă scorul obţinut este de 10 puncte sau mai mult:

Aproape sigur sunteţi tipul de persoană care sare acolo unde „îngerilor le este teamă să mergă”. Aveţi tendinţa de a face mai întâi anumite lucruri şi de a gândi asupra lor mai târziu. Aceasta înseamnă că adesea intraţi în încurcătură. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că viaţa este rar plicticoasă pentru dumneavoastră. Scorul obţinut indică o accentuată tendinţă impulsivă.

Dacă scorul obţinut este între 4 şi 9 puncte:

Aveţi ocazional impulsuri irezistibile însă în majoritatea timpului la menţineţi sub control. Dacă scorul obţinut este de 3 puncte sau mai puţin:

Sunteţi departe prea raţional şi logic pentru a vă supune impulsurilor imediate. S-ar putea să aveti impresia că faceţi anumite lucruri sub impulsul momentului, dar inteligenţa dumneavoastră nu vă lasă să cedaţi unor asemenea tentaţii. În ceea ce priveşte stilurile dependent şi evitant, în general, se recomandă evitarea acestora deoarece au eficienţă minimă şi presupun o nesemnificativă implicare personală. Aceste stiluri sunt strict legate de trăsăturile de personalitate, iar în literatura de specialitate sunt bine delimitate şi prezentate personalitatea dependentă şi cea evitantă.

9

LUAREA DECIZIILOR

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Ce înseamnă personalitatea dependentă?

rural buzoian Ce înseamnă personalitatea dependentă? O persoană dependentă se caracterizează prin: • Nevoia

O persoană dependentă se caracterizează prin:

Nevoia de a fi ajutată şi susţinută de ceilalţi:

- este reticentă când este vorba să ia singură decizii;

- de cele mai multe ori îi lasă pe ceilalţi să ia în numele ei decizii importante;

- preferă să îi urmeze pe ceilalţi decât să vină cu unele iniţiative;

- nu îi place să fie singură ori să facă singură unele lucruri.

Teama de a nu strica relaţiile cu ceilalţi:

- pentru a fi pe placul celorlalţi spune mereu “da”;

- este extrem de afectată şi îngrijorată atunci când este criticată şi dezaprobată;

- acceptă munci puţin gratificate, pentru a se face plăcută celorlalţi;

- rupturile relaţiilor o tulbură teribil. În general, un individ cu personalitate dependentă trece sistematic prin trei faze în relaţiile sale cu persoane sau grupuri:

- o primă fază de agăţare, în care face eforturi să fie acceptat;

- o fază de dependenţă în care s-a asigurat de sprijinul celorlaţi şi de faptul că ceilalţi vor

decide în locul lui. Este un soi de fază de echilibru, în care simbioza dintre el şi ceilalţi îl satisface pe deplin.

- o fază de vulnerabilitate, în care îşi conştientizează extrema dependenţă faţă de ceilalţi şi în care începe să se teamă de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă relaţia s-ar răci ori ar înceta.

Ce gândeşte, de obicei, o persoană dependentă?

- „Sunt neputincios şi nu tocmai competent.”

- „Ceilalţi sunt puternici.”

Care sunt, în general, regulile proprii pe care şi le stabilesc persoanele dependente?

- „Dacă apare vreo situaţie problematică trebuie să caut de îndată ajutor!”

- „Nu trebuie să mă împotrivesc celorlalţi!”

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian Ce se poate face? Dacă aţi parcurs

Ce se poate face? Dacă aţi parcurs testul de la finalul acestui capitol şi a rezultat că aveţi evidente tendinţe dependente iată câteva elemente pe care să le consideraţi în vederea optimizării personale şi inclusiv a stilului decizional:

- Încercaţi cît mai des să aveţi iniţiativă în cât mai diverse domenii. Chiar dacă nu toate

se finalizează cu o reuşită, felicitaţi-vă pentru curaj şi gândiţi-vă că uneori sunt mult

mai importante iniţiativele decât reuşitele. Banalizaţi eşecurile pornind de la ideea că ele fac parte din viaţa noastră şi ne ajută în demersurile ulterioare. Oamenii învaţă foarte mult din greşeli, nu?

- Nu uitaţi că toţi oamenii au îndoielile şi slăbiciunile lor, nu numai dumneavoastră. Gândiţi-vă că există persoane care au încredere şi vă solicită sfatul şi ajutorul.

- Încercaţi să vă multiplicaţi activităţile şi totodată ocaziile de a cunoaşte cât mai multe persoane.

- Reţineţi că sunt foarte multe lucruri pe care prietenii sau colegii le fac fără dumneavoastră dar asta nu înseamnă că vă resping.

Ce înseamnă personalitatea evitantă?

că vă resping. Ce înseamnă personalitatea evitantă? O persoană cu accentuate tendinţe evitante trăieşte cu

O persoană cu accentuate tendinţe evitante trăieşte cu teama de a nu părea ridicolă,

stângace, de a fi respinsă. Nu-i consideră pe ceilalţi ca fiind ostili ci crede că nu are suficiente atuuri pentru a fi agreată. Una din convingerile ei ar putea fi aceea că este inferioară celorlalţi. O personalitate evitantă se caracterizează prin:

Hipersensibilitate:

- criticile şi ironiile o înspăimântă, îi este teamă de ridicol;

- evită să intre în relaţii cu ceilalţi, câtă vreme nu e sigură de bunăvoinţa necondiţionată a

acestora;

- se simte foarte bine în compania vechilor prieteni şi foarte greu îşi face prieteni noi de-a

lungul vieţii;

- evită situaţiile în care i se pare că ar putea fi jignită sau s-ar simţi stingheră: noi cunoştinţe, o

sarcină/misiune care ar putea să o pună într-o poziţie importantă, o relaţie intimă;

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Autodepreciere:

- are o stimă de sine redusă (nu are o părere bună despre propria persoană) şi de cele mai

multe ori îşi subestimează capacităţile şi reuşitele;

- din teama de eşec, optează deseori pentru un rol mărunt sau pentru sarcini cu mult sub capacităţile sale.

Ce gândeşte, de obicei, o persoană evitantă?

- „Sunt o persoană fără valoare, un nimeni”

- „Dacă ceilalţi îşi vor da seama cum sunt cu adevărat, mă vor respinge”

Care sunt, în general, regulile proprii pe care şi le stabilesc persoanele evitante?

-

„Ceilalţi nu trebuie să afle niciodată cum sunt eu cu adevărat”

-

„Trebuie să mă ţin de-o parte, altfel nu voi fi la înălţime”

-

Ce se poate face?

altfel nu voi fi la înălţime” - Ce se poate face? Dacă aţi parcurs testul de

Dacă aţi parcurs testul de la finalul acestui capitol şi a rezultat că aveţi accentuate tendinţe evitante iată câteva elemente pe care să le consideraţi în vederea optimizării personale şi inclusiv a stilului decizional:

- Propuneţi-vă obiective de dificultate progresivă. Nu încercaţi să obţineţi totul dintr-o dată ci aplicaţi tehnica paşilor mărunţi.

- Nu uitaţi că ceilalţi sunt interesaţi de părerea dumneavoastră. Cu siguranţă că şi astăzi

a existat cineva care v-a solicitat opinia în legătură cu un anumit aspect. Analizaţi şi

veţi vedea că este adevărat.

- Deşi pare greu de crezut, ceilalţi acceptă să fie contrazişi, important este să aveţi curajul să faceţi acest lucru.

- Dacă cineva vă critică nu înseamnă că tot ceea ce aţi făcut este greşit. Gândiţi-vă că o

critică îndreptăţită, de cele mai multe ori, vă ajută mai mult decât o laudă nejustificată,

o linguşeală.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Exerciţii:

1. Aveţi trăsături de personalitate dependentă? Să aflăm!

Răspundeţi sincer, fără să cereţi părerea altcuiva, la întrebările de mai jos, cu Adevărat sau

Fals. Dacă

aveţi cel puţin 5 răspunsuri Adevărat înseamnă că aveţi trăsături de personalitate

dependentă.

1. Înainte de a lua o decizie importantă, cer şi părerea altora.

2. Îmi este greu să sfârşesc o discuţie ori să îmi iau rămas bun de la cineva.

3. Adesea mă încearcă îndoieli în privinţa valorii propriei persoane.

4. Când mă aflu într-un grup, rareori se întâmplă să propun activităţi, subiecte de conversaţie sau să vin eu cu idei noi, ci mai curând am tendinţa de a mă lăsa “dus de

val”.

5. Am nevoie de câteva persoane care să îmi fie foarte apropiate şi pe care să mă pot bizui.

6. Sunt în stare să mă sacrific pentru ceilalţi.

7. De multe ori nu îmi exprim părerea de teama unui conflict cu interlocutorii mei.

8. Nu prea uit pe nimeni şi nici nu îmi place să mă despart de nimeni.

9. Sunt foarte sensibil la critici şi dezacorduri.

10. Mi se spune adesea că merit mult mai mult decât ceea ce am.

2. Aveţi trăsături de personalitate evitantă? Să aflăm!

Răspundeţi sincer, fără să cereţi părerea altcuiva la întrebările de mai jos, cu Adevărat sau

aveţi cel puţin 5 răspunsuri Adevărat înseamnă că aveţi trăsături de personalitate

Fals. Dacă

evitantă.

1. Mi s-a întâmplat să refuz unele invitaţii de teamă să nu mă simt stingher(ă).

2. Prietenii mei sunt cei vare m-au ales pe mine, nu eu pe ei.

3. În permanenţă îmi este teamă că spun lucruri neinteresante.

4. Mi s-a întâmplat să mă simt(ă) ridicole în faţa cuiva, aşa că am preferat să nu mai văd niciodată acea persoană.

5. În compania celorlalţi sunt mai puţin destins(ă) decât majoritatea oamenilor.

6. Am ratat multe ocazii în viaţa personală sau în cea profesională, din cauza timidităţii.

7. Mă simt mult mai bine numai în familie sau ăn compania unor mai vechi prieteni.

8. Mi-e teamă să nu le par o persoană neinteresantă celorlalţi sau să îi dezamăgesc.

9. Îmi este foarte greu să încep o conversaţie cu o persoană căreia abia am fost prezentat(ă).

10. De foarte multe ori mi s-a întâmplat să doresc să amân (sau chiar să anulez, inventând diverse scuze) o întâlnire cu alte persoane.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

III. ETAPELE LUĂRII U EI DECIZII

În permanenţă, oamenii trebuie să adopte decizii. Unele decizii sunt mai importante decât altele, ceea ce înseamnă că deciziile pe care le adoptăm implică anumite consecinţe, presupun anumite costuri, pentru că nu există decizii care să nu ne coste nimic. De fiecare dată când optam pentru ceva, renunţăm la altceva. De aceea, putem considera ca cea mai bună alternativă la care am renunţat reprezintă, de fapt, costul deciziei pe care am luat-o. Pentru a reuşi să analizăm o situaţie şi să luăm o bună decizie este bine să ţinem cont de următoarele etape:

1. Care este problema?

- Ce decizie încercăm să luăm?

2. Care sunt alternativele (posibilităţile de rezolvare)? - Ce te gândeşti să faci?

3. Care sunt criteriile?

- Ce speri să realizezi luând decizia respectivă? 4. Ierarhizeaza criteriile . - Care este criteriul cel mai important? Dar cel mai puţin important? Ierarhizează criteriile în ordinea importanţei, notând cu 1 criteriul cel mai important, cu 2 pe următorul ş.a.m.d. 5. Evaluează alternativele. - Ierarhizează alternativele conform cu criteriile stabilite. Alternativele pot fi notate şi cu plus (+) sau minus (-), conform gradului de adecvare la criterii.

6. Ia decizia.

Etapele de mai sus pot fi integrate în următoarea matrice:

Criteriile

x

y

z

Ierarhia criteriilor

2(cifrele au valoare orientativă)

1

3

Alternativa 1

     

Alternativa 2

     

Alternativa 3

     

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Modelul etapelor enumerate anterior nu este singurul model orientativ de stabilire a paşilor fundamentali de adoptare a unei decizii. Multe lucrări de specialitate menţionează următoarele etape ale procesului sistematizat de luare a deciziilor:

1. identificarea problemei. Problema trebuie definită precis, fără asocierea ei cu anumite soluţii.

2. generarea de soluţii alternative. În această fază a procesului decizional este fundamentală creativitatea.

3. selectarea alternativei optime. După identificarea soluţiilor alternative acestea trebuie să fie evaluate şi comparate în funcţie de implicaţii (costuri, posibilităţi de realizare, etc) şi consecinţe. Alegerea este dificilă atunci când decizia este complexă şi implică mari grade de nesiguranţă sau risc.

4. implementarea (aplicarea ) soluţiei alese. Odată ce a fost aleasă o soluţie trebuie luate măsuri specifice de implementare a acesteia, deoarece chiar şi cea mai bună soluţie cu putinţă este inutilă dacă nu este transpusă în practică în mod eficient.

5. monitorizarea şi evaluarea. Acestă etapă este utilă în special pentru a doptarea pe viitor a deciziilor.

Exerciţii

1. Cazul „Alexandra merge la facultate” cu indici orientativi de rezolvare

Care este problema? (Răspuns: Alegerea unei facultăţi unde să-şi continue studiile.) Alexandra este elevă în clasa a XII-a de liceu. Dupa absolvirea liceului vrea să meargă la facultate. Se gândeşte să studieze literatura engleză, dar nu a luat încă o hotarâre definitivă. Ea este sora cea mai mare şi, totodată, prima din familie care ar urma o facultate. Miza este mare atât pentru ea, cât şi pentru familia ei. Banii nu sunt o problemă pentru primul an de facultate, poate nici pentru al doilea. Are ceva bani economisiţi din pensia de urmaş pe care o primeşte de 6 ani, de când i-a murit tatăl. Problema cea mare este ca nu ştie la ce facultate ar fi mai bine să se înscrie.

Care sunt alternativele? (Răspuns: SH, UB, TM.) Alexandra şi mama ei au ales trei universităţi, pe care le-au vizitat.

Universitatea Spiru Haret (SH) SH este o universitate particulară, aflată la mică distanţă de locuinţa Alexandrei. Are o reputaţie nu foarte bună. La aceasta universitate se gândesc să meargă şi câteva dintre

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

prietenele Alexandrei, dar nu şi prietenele ei cele mai bune, care au optat pentru o altă universitate. Taxa şcolara nu este mare. Alexandra ar putea locui acasă, astfel încât cheltuielile de întreţinere ar fi mici.

Universitatea Bucuresti (UB) UB este o universitate mare. Este unanim considerată cea mai bună universitate din ţară şi este renumită pentru facultăţile sale de drept şi geografie. Fiind o universitate finanţată de stat, taxele şcolare sunt mici. Totuşi, închirierea unei camere şi masa reprezintă cheltuieli suplimentare, la fel ca şi cele de transport de acasa la facultate şi invers. Cele mai bune prietene ale Alexandrei, Dana şi Maria, intenţionează să mearga la UB.

Universitatea Titu Maiorescu din Piteşti (TM) TM este o universitate mica pentru studii umaniste, cu o buna reputaţie. Facultatea de literatură engleză este cunoscută ca una dintre cele mai bune. La Universitatea Titu Maiorescu taxele şcolare sunt mari. Nici o prietena de-a Alexandrei nu se gândeşte să mearga la TM.

Care sunt criteriile Alexandrei? Alexandra s-a gândit foarte mult. Ea a stabilit patru criterii pe care le consideră cele mai importante. În primul rând, taxele şcolare sunt un criteriu foarte important, pentru că ea dispune de o suma limitată de bani. În al doilea rând, Alexandra ar prefera să nu stea acasă, pentru a avea mai multa independenţă. În al treilea rând, Alexandrei îi place compania prietenelor ei şi ar vrea să fie împreuna cu ele la facultate. În cele din urmă, Alexandra vrea să fie sigură ca va avea profesori foarte bine pregătiţi şi cărora, în plus, le pasă de studenţii lor. (Răspuns: Taxe şcolare mici, independenţă în raport cu părinţii, prietenii apropiaţi, calitatea educaţiei.)

Folosiţi matricea pentru adoptarea unei decizii şi decideţi, pe baza criteriilor Alexandrei, ce ar trebui să facă aceasta. De exemplu, facultatea care corespunde în cea mai mare măsură cerinţei referitoare la taxele şcolare ar putea notata cu 1; următoarea cu 2; iar ultima cu 3. În cazul în care exista egalitate, diferenţierea se va face cu ajutorul punctajului total. Se procedează la fel pentru toate criteriile şi toate facultăţile.Dupa completarea matricei, se stabileşte scorul final obţinut de fiecare facultate. Este cea mai buna alternativă cu punctajul cel mai mic.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Criteriile

Taxe mici

Independenţă

Prieteni

Calitatea

educaţiei

Ierarhia

2

3

4

1

criteriilor

SH

1

1

2

3

UB

2

1,5

1

2

TM

3

1,5

3

1

2. Cazul “să se angajeze sau nu Vasile cu jumătate de normă?”

Care este problema? Vasile este elev la Liceul „M. Eminescu”. Anul acesta el are mare nevoie de bani. Se gândeste să-şi găseasca un serviciu, cu jumătate de normă, la fel ca mulţi dintre prietenii săi. Slujba l-ar ajuta să câştige banii necesari pentru cheltuielile proprii. S-a săturat să depindă de

mica alocaţie pe care i-o acorda tatăl său şi de banii împrumutaţi de la prieteni. (Tatăl şi prietenii lui Vasile s-au cam saturat şi ei.) Situaţia este însă complicată, pentru că Vasile nu învaţă prea bine. El îşi face griji că s-ar putea să nu promoveze clasa, mai ales daca va munci mai mult de 20 ore pe saptamână. Riscă inclusiv să nu termine liceul. Fără diploma de bacalaureat nu ar putea să-şi continue studiile şi nici să-şi găsească un serviciu decent.

Care sunt alternativele? Vasile are trei posibilităţi. 1) să se angajeze la METRO. Ar lucra 15-20 de ore pe săptămână şi ar fi plătit cu $ 3.50 pe oră. 2) Ar putea lucra la un atelier auto. Patronul îi cere să lucreze 25 de ore pe săptămână, pentru $ 3.50 pe oră. 3) Ar putea alege ca totul să ramâna ca pâna acum.

Ce criterii are Vasile? Vasile este interesat să aiba mai mulţi bani, să fie mai puţin dependent de familie şi de prieteni. Dar nu vrea să abandoneze şcoala. Completaţi o matrice -model pentru a-l ajuta pe Vasile să ia o decizie.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

IV. DECIZIILE PRIVI D COMPORTAME TELE DE RISC: CO SUMUL DE ALCOOL ŞI DE DROGURI

Unele dintre cele mai importante decizii pe care tinerii, şi nu numai, trebuie să le adopte sunt cele referitoare la gestionarea comportamentelor de risc: consumul de alcool, fumatul, consumul de droguri, implicarea fără discernământ şi pregătire psihică, fizică şi emoţională în relaţii intime, etc. Unul dintre cele cele mai frecvente comportamente de risc pe care le adoptă tinerii se referă la consumul de alcool şi de droguri (inclusiv fumatul).

Iată câteva realităţi despre alcool:

(inclusiv fumatul). Iată câteva realităţi despre alcool: • Oamenii încep să consume alcool de la o

Oamenii încep să consume alcool de la o vârstă mult mai fragedă decât în anii anteriori.

Tinerii consumă alcool în cantităţi mult mai mari decât ceilalţi.

Din nefericire, mulţi tineri care sunt răniţi sau ucişi în accidente de maşină au un nivel foarte ridicat de alcool în sânge.

Dat fiind faptul că tinerii au în corp o cantitate mult mai mare de apă şi o cantitate mai redusă de grăsime şi masă musculară comparativ cu adulţii, ei tind să fie mult mai mult afectaţi de alcool şi devin mult mai rapid dependenţi de acesta decât adulţii.

În foarte multe ţări, tinerii care consumă alcool sunt mult mai puternic tentaţi să fumeze dar şi să consume droguri ilegale.

Alcoolul creează grave probleme de sănătate, afectând întreg organismul dar mai ales funcţionarea ficatului.

Este demonstrat că alcoolul distruge neuroni (celulele creierului).

Alcoolul afectează puternic discernământul, judecata unei persoane. Mulţi tineri, sub influenţa alcoolului se implică în comportamente riscante (ca de exemplu acte de violenţă, raporturi sexuale) pe care în mod obişnuit nu ar dori să le facă. Despre fumat: sunt binecunoscute efectele devastatoare pe care fumatul le are asupra sănătăţii. Conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cca 30% din tinerii cu vârste între 15 şi 18 ani sunt fumători. În plus, începand cu 1995, numărul tinerilor care fumează a crescut. În România, se constată aceeaşi accentuare a deprinderii de a fuma în rândul tinerilor şi chiar a minorilor.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian Să ne reamintim faptul că nu mai

Să ne reamintim faptul că nu mai este pentru nimeni o noutate că fumatul asociază rate înalte de boală şi deces la actuali şi foşti fumători. Mai mult decât atât, fumatul este principala cauză de deces ce poate fi prevenită. Şi cu toate acestea, numărul fumătorilor este într-o îngrijorătoare creştere, în special în rândul tinerilor. Multe afecţiuni importante sunt determinate de fumat, incluzând afecţiuni cardiovasculare, respiratorii, reproductive, precum şi cancere afectând diverse organe şi zone ale corpului. în plus faţă de bine cunoscutele consecinţe privind cancerul pulmonar şi bolile respiratorii, există o legătură cauzală între fumat şi diverse morbidităţi, cum ar fi osteoporoza, cataracta, cancerul vezical şi reducerea fertilităţii. Alte studii au pus în evidenţă legătura dintre fumat şi demenţa vasculară sau arteriopatia periferică. Aceste patologii pot afecta fumători tineri şi de vîrstă medie şi, în general, pe măsură ce vârsta fumătorului creşte, creşte şi frecvenţa bolilor determinate de fumat.

Persoanele care fumează au un risc crescut de boli musculoscheletale, gastrointestinale şi cutaneo-mucoase, precum şi alte afecţiuni, cum sînt diabetul zaharat şi afecţiunile tiroidiene. Este evident faptul că fumatul şi consumul de alcool sunt activităţi periculoase prin ele însele. Urmările pot însă fi mult mai grave atunci când, sub influenţa alcoolului sau drogurilor tinerii, şi nu numai, iau decizii necugetate de tipul: implicarea în acte de violenţă, întreţinerea de raporturi sexuale neprotejate care pot duce la o sarcină nedorită sau la boli cu transmitere sexuală, SIDA, etc. În şcoala, comunitatea în care trăiţi, sunt mulţi tineri care consumă alcool şi droguri? Care credeţi că sunt motivele pentru care aceştia adoptă astfel de comportamente de risc? Iată o listă cu posibile răspunsuri:

Plictiseala

Presiunea grupului, a anturajului

Singurătatea

Sărăcia sau sentimentul disperării

Părinţii care sunt consumatori

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Eşecuri repetate în activitatea şcolară şi cea personală

Dorinţa de „senzaţii tari” („E distractiv!”)

Încercarea de a uita anumite probleme

Dorinţa de a părea „adulţi”, etc

Continuaţi această listă cu motivele pe care le-aţi identificat la tinerii din comunitatea voastră.

Exerciţii:

Pornind de la un exerciţiu de brainstorming analizaţi consecinţele posibile ale consumului de alcool şi de droguri. Luaţi în considerare următoarele elemente:

- Decizii eronate

- Afectarea gravă a stării de sănătate

- Eşec şcolar

- Necazuri cu poliţia

- Probleme în familie

- Furat

- Raporturi sexuale neprotejate şi întâmplătoare (sarcină nedorită, boli cu transmitere sexuală)

1.

2. Joc de rol – „Povestea lui Marcel”

sexuală) 1. 2. Joc de rol – „Povestea lui Marcel” Marcel, un adolescent în vârstă de

Marcel, un adolescent în vârstă de 15 ani, a fost arestat pentru că a pătruns ilegal într-o locuinţă şi a furat un televizor. Anterior furtului, el a consumat alcool şi a fumat cu o gaşcă de amici. La un moment dat, au hotărât că au nevoie de mai mulţi bani pentru alcool şi droguri. Au planificat să spargă o locuinţă şi să fure un televizor pentru a face rost de bani. Poliţia i-a urmărit dar l-a prins numai pe Marcel. Unul dintre personajele acestui joc de rol va fi un celebru reporter de televiziune (Cătălin Radu Tănase, de exemplu). Acesta îl va intervieva pe Marcel, puştiul de 15 ani, care a fost arestat pentru spargere de locuinţă şi furt. Reporterul va avea un microfon şi va fi însoţit de un cameraman pentru a filma interviul. Marcel va răspunde întrebărilor acestuia. Actorii trebuie să îşi folosească imaginaţia, creativitatea şi informaţiile pe care le au

despre consumul de alcool şi droguri pentru a răspunde unor întrebări de tipul:

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

„Marcel, eşti foarte tînăr şi mai mult ca sigur că vei ajunge în închisoare. Ce te-a determinat să spargi acea locuinţă?” „Ai luat această decizie de unul singur? Te-a influenţat cineva?” „Regreţi decizia luată atunci?” „De ce ai început să consumi alcool şi să fumezi?” „Cum te fac te simţi alcoolul şi tutunul?” „De unde ai cumpărat alcool şi tutun? Se ştie că vânzarea acestora către persoane minore este interzisă.” „De unde ai avut bani pentru alcool şi tutun?”. Şi întrebările de genul acesta vor continua.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

V. DECIZIILE PRIVI D CARIERA

Deciziile privind viitoarea carieră a adolescentului, a tinerilor în general, sunt definitorii pentru existenţa să ulterioară şi de aceea educaţia pentru carieră trebuie să fie prezentă pe tot parcursul traseului educaţional al elevilor (ciclul primar; ciclu gimnazial; liceu /şcoala profesională; universitate şi educaţia pe tot parcursul vieţii). Pe de-o parte, fiecare materie inclusă în curricula şcolară trebuie să introducă concepte legate de carieră şi să prezinte aplicaţiile temelor abordate în context profesional. Pe de alta parte, este nevoie de asistarea elevilor în luarea deciziilor legate de carieră. În gimnaziu se impune susţinere elevilor în alegerea tipului de şcolarizare ulterioară care să îi avantajeze maxim. Liceul este locul privilegiat în care asistarea carierei prin diverse mijloace se poate realiza cu rezultate optime, având în vedere interesul crescut al elevilor pentru acest subiect şi nevoia de adecvare a expectanţelor lor la contextul ocupaţional existent. Mai mult, liceul este momentul în care elevii deţin maturitatea psihologică necesară unui demers de autoconştientizare.

Cum decide majoritatea elevilor români în probleme legate de carieră? În majoritatea cazurilor, elevii amână luarea unei decizii până în ultima clipă (clasle XI-XII). Astfel, constrânşi de rezultatele lor şcolare de până atunci şi de iminenţa examenelor, ei se îndreaptă spre domeniile cele mai “accesibile” (concurenţă slabă, admitere uşoară), chiar dacă acestea nu se potrivesc cu abilităţile şi interesele lor. De multe ori, există un conformism social în rândul liceenilor care îi determinî să aleagă acele profesii valorizate la un moment dat de societate, fără a realiza un discernamânt personal. Dincolo de dificultăţile datorate unei lipse în educaţie, există şi o problemă obiectivă care condiţionează alegerea carierei şi anume contextul socio-economic al unei societăţi în tranziţie. Într-un astfel de context elevii nu gândesc pe termen lung şi fac alegeri care să le aduca beneficii economice imediate, ceea ce se justifică în situaţia dată. Experienţa ne arată că, pe termen lung, în majoritatea cazurilor aceste alegeri duc la insatisfacţii şi frustrări profesionale datorate inadecvării pe care o percepe individul legat de profesia aleasă. Având în vedere că nu putem schimba condiţiile socio-economice după cum am dori fiecare dintre noi, soluţia ar fi focalizarea pe schimbarea mentalităţii: tinerii trebuie să cunoască situaţia în termeni de costuri şi beneficii având suficiente informaţii ca să aleagă în cunoştinţă de cauză cât şi strategii de management al conflictului, de adaptare la condiţiile date fără a renunţa la idealurile lor. Autoconştientizarea este foarte importantă pentru alegerea tipului de şcolarizare şi ulterior a viitoarei cariere. Autoconştientizarea este procesul care presupune cunoaşterea

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

propriilor caracteristici de personalitate, abilităţi şi limite, deprinderi, interese, valori, convingeri, în vederea luării unei decizii de carieră. Personalitatea, definită ca un patern relativ stabil de comportament, gândire, afectivitate şi relaţionare cu mediul ocupă un rol central în teoriile despre dezvoltarea carierei. Cu siguranţă ea influenţează orientarea indivizilor spre o anumita profesie, dar dupa cum demonstrează cercetările mai recente, nu este o variabilă care să constrângă individul într-o anumita direcţie. S-a constatat ca indivizi cu caracteristici de personalitate similare pot avea satisfacţii în ocupaţii diferite şi că cei cu caracteristici diferite pot profesa cu succes aceeaşi meserie (Brown & Brooks, 1991). În ciuda rolului central pe care personalitatea îl are în teoriile despre dezvoltarea carierei, există puţine instrumente de măsurare a relevanţei constructelor de persoanlitate pentru o meserie. Unul dintre cele mai cunoscute este Chestionarul de Autoevaluare propus de Holland care identifica 6 tipuri de personalitate: realist, investigativ, artistic, social, intreprinzator, convenţional. Evaluarea personalităţii se face în următoarele scopuri:

- Creşterea autoconştientizării

- Identificarea rolurilor profesionale, funcţiilor şi mediilor de muncă preferate

- Determinarea surselor de insatisfacţie profesională.

Interesele ar putea fi definite ca şi predilecţii spre aprofundarea anumitor domenii. Ele

provoacă şi menţin atenţia individului asupra obiectului spre care sunt orientate. Simplu spus, ele se referă la ceea ce îţi place sau nu-ţi place. Includerea evaluării intereselor în programul de educaţie pentru carieră are următoarele scopuri (Brown & Brooks,1991):

- dezvoltarea autoconştientizării

- identificarea alternativelor ocupaţionale

- diferenţierea între preferinţele ocupaţionale şi hobby-uri

- identificarea surselor de insatisfacţie ocupaţională/educaţională

- stimularea explorării educaţionale

Distincţia dintre interese şi valori nu este întotdeauna evidentă. Unii autori consideră că interesele, valorile şi nevoile nu sunt dimensiuni separate (Oispow 1983, apud Brooks & Brown, 1991). Totuşi Kratz (1983, apud Brooks & Brown, 1991) insistă asupra diferenţierii între aceste concepte. Astfel, valorile se referă la ce doresc oamenii, ce aşteptări au de la viitor pe când interesele se referă la modalităţile practice prin care se poate răspunde la aceste aşteptări.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Valorile sunt convingeri bazale ale indivizilor care influenţează motivaţia şi implinirea personală. Ele determină de asemenea standardele de performanţă individuală. Evaluarea valorilor se face în următoarele scopuri:

- Dezvoltarea autoconştientizării

- Determinarea surselor de insatisfacţie profesională

- Determinarea surselor de conflict între roluri (eg. Conflictul munca-familie)

- Identificarea surselor care determină demotivarea individului. Mituri în alegerea carierei

demotivarea individului. Mituri în alegerea carierei Exista situaţii în care tinerii nu iau deciziile optime

Exista situaţii în care tinerii nu iau deciziile optime legate de carieră deoarece sunt ghidaţi de anumite idei şi convingeri iraţionale. Pentru a conştientiza şi a înlătura astfel de bariere ce îi împiedică în parcurgerea unui proces eficient de luare a deciziei, vom prezenta mai jos câteva din aceste convingeri (mituri) şi varianta raţionala de abordare a lor.

Exemple de mituri despre carieră:

1. Există o singură profesie/ ocupaţie care mi se potriveşte.

o singură profesie/ ocupaţie care mi se potriveşte . FALS : Orice individ are diverse abilităţi,

FALS : Orice individ are diverse abilităţi, interese, valori. Nici una nu va exploata întregul potenţial, dar bineînţeles că vor exista unele mai potrivite decât altele. Important este să fii convins că ai decis în cunoştinţă de cauză şi că interesele, abilităţile şi valorile tale se încadrează în cerinţele ocupaţiei alese.

2. Părinţii, un test sau un expert ştiu mai bine decât mine ce ar trebui să fac.

alese. 2. Părinţii, un test sau un expert ştiu mai bine decât mine ce ar trebui

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

FALS: Într-adevar, părinţii, testele, consilierii te pot ajuta să te cunoşti mai bine şi te pot îndruma, dar nu uita că decizia îţi aparţine. Pentru aceasta trebuie să dai dovadă de încredere în capacitatea ta de a lua decizii legate de viitorul tău.

3. Toată lumea trebuie să aiba succes în carieră chiar dacă aceasta înseamnă să facă lucruri care nu îi interesează.

înseamnă să facă lucruri care nu îi interesează . FALS : Este foarte important ca profesia

FALS: Este foarte important ca profesia sau ocupaţia pe care o ai să îţi placă, să o faci cu plăcere. În caz contrar să ştii că eşti aproape de eşec în carieră. Trebuie să analizezi ce înseamnă succes pentru tine: bani, putere, statut, faimă. Uneori poţi atinge toate aceste repere şi totuşi să nu fii mulţumit de cariera ta.

4. Profesia mea trebuie să fie ideală, să îmi satisfacă toate dorinţele şi nevoile.

ideală, să îmi satisfacă toate dorinţele şi nevoile. FALS : Fii îţi alegi profesia care îţi

FALS: Fii

îţi alegi profesia care îţi satisface cele mai multe nevoi, interese şi contribuie la dezvoltarea

realist! Orice profesie are aspecte pozitive şi aspecte negative. Este important să

aptitudinilor tale.

5. Oamenii fie au succes în carieră, fie eşuează total.

important să aptitudinilor tale. 5. Oamenii fie au succes în carieră, fie eşuează total . 25
important să aptitudinilor tale. 5. Oamenii fie au succes în carieră, fie eşuează total . 25

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

FALS: Învaţă să îţi evaluezi cariera în termeni relativi şi nu în termeni de “ totul sau nimic”. De cele mai multe ori, eşecurile sunt cele din care învăţăm cel mai mult, cele care reprezintă sămânţa viitoarelor succese.

6. imeni altcineva nu este indecis.

FALS: Majoritatea tinerilor sunt indecişi raportat la ce fel de muncă vor presta. Nu e nimic rău în a fi indecis, atâta timp cât te preocupi să strângi informaţiile da care ai nevoie pentru a

alege la timpul potrivit.

Iată, în continuare aveţi prezentat un chestionar care să vă ajute să vă orientaţi cât mai aproape de un domeniu de activitate care să vă avantajeze. Pe elevii de gimnaziu îi poate ajuta să se orienteze către o viitoare formă de şcolarizare potrivită iar pentru liceeni poate fi un instrument util care să faciliteze apropierea către facultatea sau slujba potrivită.

CHESTIO AR DE I TERESE (TIP HOLLA D)

potrivită. CHESTIO AR DE I TERESE (TIP HOLLA D) În chestionarul care urmează sunt date mai
potrivită. CHESTIO AR DE I TERESE (TIP HOLLA D) În chestionarul care urmează sunt date mai
potrivită. CHESTIO AR DE I TERESE (TIP HOLLA D) În chestionarul care urmează sunt date mai

În chestionarul care urmează sunt date mai multe activităţi. Va trebui să treci în dreptul fiecăreia dintre acestea, în căsuţa cu romb negru din dreptul ei, o cifră care semnifică dacă activitatea respectivă îţi place, îţi displace sau îţi este indiferentă, astfel:

2 puncte dacă îţi place acea activitate

1 punct dacă ea îţi este indiferentă

0 puncte dacă acea ocupaţie îţi displace.

In final se va face suma pe fiecare din cele 6 coloane de pe fişa de răspuns. Important este cel mai mare scor obţinut şi următorul în ordinea mărimii. Coloanele corespund fiecare câte unui tip de personalitate, pus apoi în legătură cu diferite domenii profesionale posibile, după cum apare în tabelul ce urmează chestionarului :

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

r.

Activitatea

1

2

3

4

5

6

1.

Să repari ceasuri şi bijuterii

         

2.

Să fii numărător de bani (casier la o bancă)

         

3.

Să intrevievezi persoane în legătură cu problemele comunitare

     

   

4.

Să faci experienţe ştiinţifice

 

       

5.

Să conduci un departament administrativ

       

 

6.

Să cânţi pe o scenă

   

     

7.

Să repari motoare de automobile

         

8.

Să înregistrezi datele financiare ale unei companii

         

9.

Să ajuţi persoanele handicapate fizic să se pregătească pentru o meserie

     

   

10.

Să foloseşti microscopul pentru a studia celulele şi bacteriile

 

       

11.

Să cumperi marfă pentru un magazin mare

       

 

12.

Să fii artist

   

     

13.

Să faci mobilier

         

14.

Să lucrezi cu maşini de calculat şi de copiat într-un birou

         

15.

Să fii lucrător social

     

   

16.

Să citeşti cărţi şi reviste ştiinţifice

 

       

17.

Să fii un manager de vânzări

       

 

18.

Să scrii istorii scurte

   

     

19.

Să lucrezi pe o macara

         

20.

Să faci rezervări pentru zboruri pe avioane, pentru hoteluri într-un birou de voiaj

         

21.

Să fii profesor sau învăţător

     

   

22.

Să faci muncă de cercetare într-un laborator fizic

 

       

23.

Să intervievezi muncitori care au nemulţumiri la locul de muncă

       

 

24.

Să faci desene animate

   

     

25.

Să fii dulgher

         

26.

Să fii expert contabil care stabileşte taxele returnate altora

         

27.

Să studiezi sociologia, adică modul cum trăiesc oamenii împreună

     

   

28.

Să faci studii ştiinţifice despre soare, lună, planete, stele

 

       

29.

Să faci bani prin comerţ sau prin bursa de valori

       

 

30.

Să predai cursuri de muzică în şcoli

   

     

31.

Să asamblezi componentele unui echipament stereo

         

32.

Să examinezi bugetul unei companii

         

33.

Să dai sfaturi oamenilor săraci privind legislaţia

     

   

34.

Să studiezi cauzele bolilor de inimă

 

       

35.

Să conduci un mare restaurant

       

 

36.

Să scrii un roman

   

     

37.

Să fii electrician

         

38.

Să ţii evidenţa mărfurilor, rechizitelor

         

39.

Să ai grijă de oamenii bolnavi

     

   

40.

Să utilizezi matematică pentru a rezolva probleme

 

       

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

 

tehnice şi ştiinţifice

           

41.

Să te ocupi de politică administrativă

       

 

42.

Să organizezi / regizezi piese de teatru

   

     

43.

Să conduci un tractor cu remorcă

         

44.

Să lucrezi cu cifre într-un birou de afaceri

         

45.

Să ajuţi persoanele care au ieşit din închisoare să-şi găsească un loc de muncă

     

   

46.

Să fii medic chirurg

 

       

47.

Să fii vicepreşedinte la o bancă

       

 

48.

Să fii muzician de jazz

   

     

49.

Să refaci, repari, să refinisezi mobilă

         

50.

Să studiezi o companie şi să elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare

         

51.

Să înveţi şi să califici adulţi pentru o meserie

     

   

52.

Să fii biolog maritim

 

       

53.

Să fii jurisconsultul unei companii

       

 

54.

Să citeşti articole despre muzică şi artă

   

     

55.

Să utilizezi şi să repari echipamente de radio

         

56.

Să supraveghezi personalul administrativ al unui birou

         

57.

Să ajuţi oamenii la alegerea unei cariere

     

   

58.

Să examinezi efectul aerului poluat asupra mediului

 

       

59.

Să ocupi o poziţie de lider

       

 

60.

Să faci designul reclamelor pentru reviste sau televiziune

   

     

61.

Să instalezi sau să repari telefoane

         

62.

Să urmezi un curs de matematică pentru afaceri

         

63.

Să garantezi sau să supraveghezi persoane care au încălcat legea

     

   

64.

Să inventezi un nou tip de echipament tehnic

 

       

65.

Să fii agent imobiliar

       

 

66.

Să asculţi mari muzicieni

   

     

67.

Să lucrezi în construcţii

         

68.

Să controlezi declaraţiile băncilor pentru a descoperi greşeli

         

69.

Să ajuţi la creşterea fondului de caritate

     

   

70.

Să faci cercetări ştiinţifice asupra utilizării energiei solare pentru încălzirea caselor

 

       

71.

Să lucrezi pentru a convinge guvernul să voteze o lege

       

 

72.

Să scrii o piesă de teatru

   

     

73.

Să monteti dispozitive electrice

         

74.

Să foloseşti calculatorul pentru a păstra datele contabile

         

75.

Să planifici activitatea altora

     

   

76.

Să lucrezi la realizarea unei inimi artificiale

 

       

77.

Să promovezi dezvoltarea unei pieţe de aprovizionare a populaţiei

       

 

78.

Să compui sau să faci aranjamente muzicale

   

     

79.

Să construieşti etajere pentru cărţi

         

80.

Să urmezi un curs de contabilitate

         

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

81.

Să dai primul ajutor

     

   

82.

Să fii asistent medical de laborator

 

       

83.

Să faci o afacere, să faci comerţ

       

 

84.

Să dirijezi o orchestră simfonică

   

     

85.

Să construieşti case ca antrepenor de clădiri

         

86.

Să utilizezi tastatura unui calculator pentru a introduce informaţii

         

87.

Să lucrezi în calitate de consilier familial

     

   

88.

Să urmezi un curs de bilogie la şcoală sau la universitate

 

       

89.

Să fii legiuitorul care să medieze disputele dintre sindicate şi patroni

       

 

90.

Să scrii reportaje pentru reviste

   

     

91.

Să confecţionezi animale din lemn

         

92.

Să fii funcţionarul care păstrează datele cu privire la câştigurile lucrătorilor

         

93.

Să ajuţi copiii cu tulburări mentale

     

   

94.

Să cauţi un remediu contra cancerului

 

       

95.

Să fii judecător

       

 

96.

Să pictezi animale sau peisaje

   

     

97.

Să lucrezi ca paznic

         

98.

Să operezi într-un registru de încasări

         

99.

Să înveţi şi să ajuţi oameni din ţările în curs de dezvoltare

     

   

100.

Să conduci studii ştiinţifice privind controlul bolilor plantelor

 

       

101.

Să recrutezi şi să angajezi oameni pentru o companie mare

       

 

102.

Să scrii scenarii de televiziune

   

     

103.

Să conduci un autobuz

         

104.

Să fii recepţioner al unui hotel

         

105.

Să studiezi psihologia

     

   

106.

Să fii medic care ajută la prevenirea bolilor

 

       

107.

Să călătoreşti prin ţară pentru a vinde produsele companiei

       

 

108.

Să faci scenografia pentru piese de teatru

   

     

109.

Să repari lucrurile din juru casei

         

110.

Să fii funcţionar administrativ

         

111.

Să coordonezi şi să conduci programul sportiv pe un teren de sport

     

   

112.

Să faci studii ştiinţifice despre natură

 

       

113.

Să organizezi şi să coordonezi afaceri

       

 

114.

Să aranjezi muzica de fond pentru un film

   

     

115.

Să repari mecanisme

         

116.

Să operezi cu cifre pe un computer

         

117.

Să conduci discuţiile de grup pentru copiii delicvenţi

     

   

118.

Să ajuţi cercetătorii ştiinţifici în laboratoarele lor experimentale

 

       

119.

Să fii manager de producţie

       

 

120.

Să faci recenzia unei cărţi ca un critic literar

   

     
 

Total puncte

           

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Coloa-

Tip de

Caracteristici

Posibile profesii

na

personalitate

 

1 Realist

Tipul practic, îi plac activităţile în aer liber, are dificultăţi în comunicarea sentimentelor, respinge ideile radicale, îi place să construiască şi să repare, îi place să muncească folosind mâinile

Mecanic, arheolog, inginer mecanic, tâmplar, constructor, tehnician dentar, electrician, fermier, pompier, bijutier, optician, poliţist, instalator etc.

 

2 Investigativ

Îi plac activităţile intelectuale, rezolvări de probleme, nu îi plac regulile, are înclinaţii spre ştiinţă, nu e interesat de munca în colaborare, este original şi creativ, este independent, raţional, curios, pasionat de probleme teoretice

Antropolog, biolog, chimist, fizician, informatician, inginer de sistem, economist, geograf, geolog, consultant management, farmacist, psiholog etc.

 

3 Artistic

Sensibil, preferă să lucreze singur, nu îi plac mediile structurate, neconvenţional, are nevoie de exprimare şi comunicare individuală, original

Designer în publicitate, de modă, de interioare, actor, arhitect, profesor de teatru, dans, jurnalist, fotograf, grafician, editor etc.

4 Social

 

Abilităţi de a stabili relaţii interpersonale, de a se implica în activităţi de ajutorare a altora, este preocupat de starea celorlalţi, responsabil, comunică bine cu oamenii, este sociabil, îi place să i se dea atenţie, este popular, îi place să fie lider

Antrenor, profesor, psiholog, asistent medical, medic, poliţist, coafor, asistent social, logoped etc.

 

5 Întreprinzător

Îi place să domine, are dorinţă de putere şi statut social, se pricepe să vorbească, are energie, este entuziast, încrezător în sine, convingător.

Manager, publicitate, vânzător de automobile, agent de asigurări, jurnalist, avocat, procuror, agent de turism, relaţii cu publicul etc

 

6 Convenţional

Este stabil, are respect faţă de lege, autorităţi, îi displac muncile fizice, preferă activităţile bine definite, structurate, are autocontrol puternic, nu caută roluri de lider, vrea să ştie ce se aşteaptă de la el.

Asistent administrativ, contabil, casier, operator calculator, analist financiar, secretară, bibliotecar, operator telefonie etc.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Exerciţii:

1. Care sunt scopurile mele?

Acesta este un exerciţiu care vă va ajuta să analizaţi proiectele, deciziile de viitor din

diferite domenii ale vieţii, inclusiv cele legate de carieră.

Pentru a reuşi să realizaţi scopurile de viitor pe care le aveţi este bine să stabiliţi un

plan de acţiune şi să puneţi în aplicare acest plan. Evident, asta înseamnă luarea unor bune

decizii.

Scopurile fiecăruia dintre noi sunt de 2 tipuri:

- pe termen scurt (un proiect ce poate fi realizat într-o perioadă de până la 6 luni: să iau

note de peste 7 la tezele de peste 2 luni, să îmi ordonez materialele de şcoală în birou,

să îmi ajut părinţii cu muncile de primăvară, etc)

- pe termen lung (un proiect ce poate fi realizat într-o perioadă de un an sau mai mult: să

fac facultatea de medicină şi să devin medic, să mă casătoresc şi să am trei copii).

Se împarte foaia de lucru şi se explică fiecare secţiune în parte. La final se analizează

câteva fişe completate.

Care sunt scopurile mele?

Foaie de lucru

Scop pe termen scurt

Scop pe termen lung

Beneficii ca urmare a realizării scopului

Beneficii ca urmare a realizării scopului

Ce ar putea să mă împiedice în realizarea scopului?

Ce ar putea să mă împiedice în realizarea scopului?

Ce trebuie să învăţ sau să fac?

Ce trebuie să învăţ sau să fac?

Cine mă va încuraja?

Cine mă va încuraja?

Plan de acţiune- paşii ce trebuie urmaţi

Plan de acţiune- paşii ce trebuie urmaţi

Data realizării scopului

Data realizării scopului

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

2. Stilul de viaţă dorit Marcheaza importanţa pe care o are pentru tine fiecare aspect şi încearcă să identifici dacă

stilul de viaţă pe care ţi-l doreşti este compatibil cu cariera vizată.

 

Trăsături sau stil de viaţă

Foarte

Importanţă

Puţin

 

important

medie

important

A trăi într-o zona rurală

     

A avea timp pentru familie

     

A călători mult

     

A avea multe proprietăţi

     

A avea mulţi bani

     

A avea mult timp pentru hobby-uri

     

Activitatea politică

     

Activitatea civică

     

Timp pentru sine

     

Acces la educaţie permanentă

     

Siguranţa

     

A

locui aproape de locul de muncă

     

Program flexibil

     

3. Exerciţiu de autocunoaştere

Obiective :

identificarea scalei de valori personale discutarea rolului pe care-l au valorile după care ne conducem viaţa identificarea unor caracteristici personale cântărirea aspectelor pozitive şi a celor negative

Activitatea 1 : Lista valorilor mele

Materiale necesare: fişele elevilor Se distribuie fişele (ANEXA 1). Fiecare elev va ordona afirmaţiile prezentate în funcţie de importanţa pe care le-o acordă. După completarea fişelor de către toţi elevii se poate realiza o discuţie pe grupuri în care elevii vor împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. Este bine să se analizeze diferenţele şi asemănările care apar şi impactul pe care acestea le-ar putea avea asupra alegerii tipului de şcolarizare sau a unei profesii şi asupra modului de viaţă în general.

32

LUAREA DECIZIILOR

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Discuţia se poate extinde la diferenţele de perspectivă asupra vieţii pe care le aduce a te conduce după valoarea „a-mi dedica timpul creşterii personale sau spirituale” comparativ cu „a trăi într-o casă cu multe facilităţi” sau „ a avea mult timp liber să fac ce vreau”

Activitatea 2 : Punctele tari şi slăbiciunile mele

Materiale necesare: fişele elevilor

Într-o primă fază se distribuie fişe cu „Punctele male tari şi slabe” (ANEXA 2), care vor fi completate de fiecare elev. După completarea fişelor de către toţi elevii se poate realiza o discuţie pe grupuri în care elevii vor împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. Se poate începe o discuţie despre cât le-a fost de uşor sau dificil să realizeze acest exerciţiu şi de ce, dacă este sau nu important să ne cunoaştem pe noi înşine şi să putem discuta sau împărtăşi altora atât punctele tari cât şi punctele noastre slabe. Se va încerca deplasarea discuţiei pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane.

Acest exerciţiu pune accent pe punerea în balanţă a calităţilor şi defectelor noastre; se recomandă ca discuţia să fie dirijată pe valoarea asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni, precum şi pe importanţa autocunoaşterii.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

A EXA 1

LISTA VALORILOR MELE

Mai jos este o listă cu lucrurile pe care tinerii le consideră importante. Aşează-le în

ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă) pe care le-o acorzi tu, personal. Care este cea mai importantă pentru tine? Încearcă să evaluezi ceea ce este cu adevărat important pentru tine, nu ceea ce spun alţii că este important. A avea unul sau mai mulţi prieteni buni

A avea bani să merg la film, să mănânc în oraş şi să-mi cumpăr mici lucruri care îmi plac

A avea note mari A avea un prieten / o prietenă A avea mult timp liber să fac ceea ce vreau

A avea o relaţie bună cu părinţii A trăi într-o casă mare cu multe facilităţi (piscină, TV color, mobilă frumoasă, camere mari, camera mea, etc.) A-mi dedica timpul creşterii personale sau spirituale A deveni un bun atlet

A învăţa multe lucruri noi

A fi de ajutor prietenilor sau familiei

A fi cinstit în viaţă, cu familia, prietenii şi munca pe care o fac.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

PU CTELE MELE TARI ŞI SLABE

1. Mă simt mândru/ă când

spune că eu

2. Mă simt marginalizat şi singur când

3. Mă simt fericit când

4. Mă enervez când

5. Cred că mă pricep bine la

6. Sunt dezamăgit când

7. Indiferent cât de mult încerc, niciodată

8. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este

9. Punctele mele tari

Punctele mele slabe

A EXA 2

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Bibliografie

1. Brown, D. & Brooks, L. (1991). Career Conseling Technique, Allyn and Bacon (a division

fo Simon & Schuster, Inc.)

2. Honore, M. H., (1990) TOWARD TOMORROW: CAREER EDUCATION FOR THE

SECONDARY SCHOOL. Guidance & Counselling, 6 (1)

3. Ordinul nr. 3064/18,01,200 privind orientarea şcolară şi profesională în învăţământul din

România, se poate găsi la www.edu.ro/bul003.htm

4. Panta, D. (1999). Career Guidance in the Greek Secondary Schools. Educational &

Vocational Ghidance, 63.

5. www.stopfumatul.ro

6. Adrian Neculau, „Cunoaşte-te pe tine însuţi”, ed Polirom, Iaşi, 2003

7. Francoise Leleord, Christophe Andre, „Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile”,

ed.Trei, Bubureşti, 1996

8. Emil Verza, „Psihologia vârstelor”, ed.Hyperion, Bucureşti, 1993

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul:

Facilitatea de Tranziție 2007/19343.03.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparținând minorităților și grupurilor dezavantajate

Material editat de Asociația Formare, Dezvoltare, Asistenţă - FORDA Buzău Iunie 2010 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene Pentru eventualele informații și sesizări legate de proiectele PHARE contactați: cfcu.phare@mfinante.ro