Multi dintre noi considera ca 

Operatiunile de Lohn sunt simple operatiuni de import-export. Totusi,

lucrurile nu sunt atat de simple. Operatiunile de lohn imbina operatiunile clasice de de import-export,
pur comerciale, cu anumite interdependente tehnologice.
Operatiunea de prelucrare in Lohn, numita si "vanzare de manopera" reprezinta prelucrarea
materialelor, materiilor prime si a produselor semifinite, apartinand unei dintre parti
(importator) de catre cealalta parte (exportatorul).

Cu alte cuvinte, operatiunea de prelucrare in lohn se desfasoara dupa cum urmeaza:

Un beneficiar extern (exportatorul) emite o comanda catre un producator (importator) care isi
desfasoara activitatea in alta tara decat tara de origine a beneficiarului. Producatorul duce la buna
indeplinire comanda beneficiarului utilizand manopera nationala, materii prime nationale sau materii
prime din tara beneficiarului. Dupa realizarea produselor finite, producatorul livreaza marfa
beneficiarului.

Operatiunea de prelucrare in Lohn, poate fi de doua feluri, in functie de sensul de desfasurare al

operatiunii:

· Lohnul activ
In acest tip de operatiune, exportatorul prelucreaza materialele puse la dispozitia sa de catrea
importator. Dupa realizarea produselor finite, acestea sunt reexportatebeneficiarului.

· Lohnul pasiv
Aceasta este reversul operatiunii precedente. Importatorul trimite materialele spre prelucrare in tara
exportatorului si le readuce in tara de origine in forma finita. Pe scurt, pentru beneficiar, operatiunea
se numeste "Lohn pasiv", in timp ce pentru producator, se numeste "Lohn activ". Plata in cazul
operatiunilor de prelucrare in Lohn se poate realiza printr-o suma compensatorie stabilita in valuta sau
prin livrari reciproce de marfuri ( acestea pot fi materii prime sau produse finite). Operatiunile de
prelucrare in Lohn prezinta o serie de avantaje, atat pentru importator cat si pentru exportatorul de
manopera:
· in cazul in care fac obiectul operatiiunilor de lohn, materiile prime, piesele de schimb, accesoriile au
un tratament vamal preferential.
· Exportatorul de manopera, adica beneficiarul, nu mai are responsabilitatea aprovizionarii cu materie
prima, evitand astfel cheltuielile si riscurile adiacente si nu trebuie sa se mai preocupe de prelucrarea
acestora. 
· Este posibil ca exportatorul de manopera, respectiv producatorul sa nu dispuna de materie prima
corespunzatoare, din punct de vedere al calitatii, cu cerintele beneficiarului. 
· Lohnul activ favorizeaza importul de tehnologie, largind astfel piata, ducand la cresterea calificarii
fortei de munca. 
· Importatorul de manopera poate furniza si utilitati in vederea realizarii produselor finite, poate
acorda asistenta tehnica pt calificarea fortei de munca. 
Printre potentialele riscuri pe care le poate prezenta operatiunea de prelucrare in lohn se numara:

· Riscul pt exportatorul e manopera (producatorul) ca, in cazul unei conjuncturi nefavorabile ce se

poate manifesta pe piata produselor respective, importatorul sa renunte la tranzactia in lohn.
· Riscurile legate de intarzierile ce pot aparea in transportul materiilor prime si materialelor, care pot
influenta negativ programele de productie. 
· Riscul de pret, pentru exportatorul de manopera ( producatorul) in cazul in care pretul la produsul
finit realizat are o evolutie nefavorabila in raport cu pretul fortei de munca .

Operatiunea de prelucrare in lohn s-a dezvoltat prin delocalizarea de catre firmele din tarile
dezvoltate a unor productii industriale mari consumatoare de manopera spre tari din Europa
Centrala si de Est sau din alte regiuni in curs de dezvoltare. 

Obiectul operatiunii de lohn il constituie prelucrarea de catre una din parti (producatorul) a unor
materii prime, materiale, produse semifabricate provenite de la cealalta parte 
(beneficiarul), acesta din urma preluand produsul finit in scopul desfacerii pe piata). 

Practica lohn-ului in Romania a evidentiat, pe de o parte, faptul ca acele unitati care au avut costuri
de prelucrare si functionare scazute au fost mai atractive pentru firmele straine si, pe de alta parte,
in absenta resurselor financiare intreprinderile de productie au fost nevoite sa apeleze la credite
pentru onorarea in bune conditii a contractelor convenite, fapt ce le-a generat, acestora din urma,
serioase cheltuieli suplimentare. 
Pentru evitarea in viitor a unor astfel de situatii intreprinderile de productie vor trebui sa negocieze
cu atentie cu beneficiarii externi marimea si esalonarea platilor in avans, astfel incat sa se asigure
resursele financiare necesare, iar apelarea la credite interne sa fie minima si sa fie realizata pentru
situatii de urgenta. 

Efectul : Contractarea creditelor de catre intreprinderea de productie pentru lohn antreneaza o

serie de inregistrari contabile suplimentare, dintre care unele sunt la limita legalitatii (garantarea
de mai multe ori si la mai multe banci cu aceleasi active ; folosirea 
viitoarelor marfuri, care nu sunt proprietarea intreprinderii de productie, drept garantie pentru
contractarea de credite etc.). 

Inregistrarea acestor operatii in contabilitatea intreprinderilor de productie antreneaza deschiderea

unor conturi suplimentare si specifice privind evolutia creditelor si dobanzilor aferente acestora ;
pentru aceste inregistrari de regula nu se fac note explicative, deoarece acestea nu pot fi justificate
la eventualele controale financiare care se efectueaza.

Operatiunile de lohn sunt reglementate de Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei,
publicata in Monitorul Oficial nr. 180 din 1 august 1997 si Regulamentul din 2001 de aplicare a
Codului vamal, publicat in Monitorul Oficial nr. 735 din 19 noiembrie 2001. In aceste acte
normative, operatiunile de lohn sunt intalnite sub denumirea de perfectionare activa/pasiva si se
incadreaza in asa-numitele regimuri vamale suspensive.

Operatiunea comerciala in lohn consta in prelucrarea, pe baza contractuala, de catre o

intreprindere a materiilor prime furnizate de o firma beneficiara, potrivit indicatiilor sau modelelor
puse la dispozitie de catre aceasta din urma.

Pentru prestator, o atare operatie prezinta avantaje cum sunt: acoperirea capacitatilor sale de
productie; degrevarea balantei de plati pentru unele importuri; utilizarea fortei de munca,
perfectionarea procedeelor de productie si ridicarea calificarii personalului prin insusirea de
produse noi, cerute pe piata externa.

Dezavantajul principal il reprezinta limitarea exporturilor la manopera si cheltuieli generale si

amortismente, fapt ce duce la un aport valutar mai redus.

Reorientarea, in proportie de 70%, a exporturilor romanesti catre Uniunea Europeana ar

parea ca este un pas important in calea integrarii europene a tarii noastre, sugerand ca
integrarea prin exporturi o ia oarecum inaintea integrarii formale. Nu este deloc asa. Din
pacate, Romania poate intra pe piata UE tocmai pentru ca nu este membra a Uniunii.
Peste doua treimi din exporturile romanesti in UE sunt constituite din productie in lohn, in
domenii dintre cele mai diverse, de la imbracaminte si incaltaminte si pana la productia
de autovehicule. O data cu integrarea europeana, productia pe baza de lohn se va reduce
simtitor. Un argument important este acela ca forta de munca calificata va putea migra in
alte zone ale UE, mai bine platite, si astfel excesul relativ de forta de munca, usor de
fructificat acum, va disparea. La acestea se adauga si faptul ca pe pietele care folosesc
acest tip de activitate economica apar noi competitori care folosesc forta de munca mult
mai ieftina decat cea romaneasca. In acest sens operatiunile desfasurate in sistem lohn
in Romania vor disparea in urmatorii cinci-zece ani si vor fi transferate catre pietele
asiatice, a declarat Silvia Ciornei, ministrul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si
Cooperatie, informeaza Mediafax. "Sistemul lohn se orienteaza dupa pietele care asigura
forta de munca ieftina si calificata, iar, cu timpul, forta de munca in Romania nu va mai fi
la fel de ieftina", a spus Ciornei. Pietele din Asia, in special cea chineza, au atras in
ultimul timp operatiuni din ce in ce mai semnificative legate de acest sistem, traiectorie
prevazuta sa continue in urmatorii ani. "Acest sistem nu a permis agentilor economici din
Romania sa constituie resursele care sa le permita realizarea unor investitii in
modernizarea proceselor de productie, iar perspectiva transferului acestui sistem impune
realizarea unor investitii pentru producerea unor marci proprii de catre societatile
romanesti, promovate pe piata internationala", a subliniat ministrul MIMMC. Ceea ce nu
ne spune ministrul Silvia Ciornei este impactul semnificativ pe care aceasta tendinta o va
avea asupra unor regiuni ale tarii. Potrivit studiilor de profil, zona cea mai expusa in
situatia restrangerii activitatilor in lohn este Moldova, zona care si asa se confrunta cu un
grad relativ mai mare de somaj si saracie.