PUBERTATEA

I. Punct de vedere cu privire la locul preadolescentei in dezvoltarea psihica umana

a) Nu se recunoaste acest stadiu: copilaria tine pana la 12 ani si urmeaza adolescenta;
b) Preadolescenta este un substadiu al adolescentei
c) Este un stadiu de sine statator pentru ca:
are o activitate fundamentala cu specific propriu
relatii largi si semnificative
dezvoltare generala fizica si psihica prin care se deosebeste de copilarie

II. Specificul activitatilor

Invatarea
diversificarea disciplinelor scolare
se cere un mai mare grad de generalizare si abstractizare pentru adaptarea la specificul cognitiv al
fiecarei discipline scolare
insusirea sistematica a notiunilor stiintifice de baza din principalele domenii ale cunoasterii
interactiunea cu multi profesori cu stil de lucru si cerinte diferite
invatarea independenta creste ca durata si implica responsabilitatea personala in desfasurarea ei
Alte activitati:
jocuri cu reguli (mai ales sportive)
munca alaturi de familie si in beneficiul acesteia
inceputul participarii sistematice la activitati culturale (cluburi, fani)

III. Specificul relatiilor sociale

In familie:
parintii se raporteaza la ei altfel decat la copii
parintii au atitudini ambigui: uneori ii considera copii si le pun interdictii, alteori ii considera mari si-i
incarca deja cu responsabilitate
In scoala:
nu mai sunt considerati copii si sunt noi asteptari fata de ei
cresc ocaziile pentru manifestarea independentei si autonomiei
In grupurile de covarstnici:
creste timpul petrecut in grupurile informale de prieteni
uneori influentele acestor grupuri le intrec pe ale familiilor
contributiile cele mai importante ale grupurilor sunt:
accentuarea socializarii
cresterea experientei sociale proprii
sustinerea autonomiei
dezvoltarea imaginii de sine
satisfacerea trebuintelor de comunicare

IV. Dezvoltarea biologica: varf deosebit al cresterii fizice

1) Factorii principali ai dezvoltarii biologice:
programul ereditar de ansamblu
transformarile hormonale
influentele mediului de viata
2) Varful de crestere in inaltime:
Baieti:
cresteri anuale de 9 cm;
cresterea deosebita de la 14 – 14,6 ani de 10 cm;
cresterea generala.
Fete:
cresteri anuale de 6 cm;
cresterea deosebita de la 12,6 ani de 9 cm;
cresterea generala.
3) Cresterea in greutate
Baieti: - in jur de 50 kg
Fete: - influentate de modelele din mass media si de idealuri de a deveni top modele, supravegheaza
regimul alimentar; pericol de anorexie nervoasa.
4) Cresterea mai rapida a membrelor (denumit stadiul paianjenului)
5) Fenomene ce insotesc varful de crestere
dureri de cap
nevoie crescuta de somn
trecerea mai dificila de la somn la starea de veghe
apetit crescut – la baieti
dureri articulare
6) Posibile dizarmonii in procesul de crestere a sistemului osos si a celui muscular
ritmul mai mare de crestere a membrelor fata de trunchi (stadiul paianjenului)
desincronizari faciale in trecerea de la figura de copil la cea a viitorului tanar. Posibila aparitia
complexelor de inferioritate
dizarmonii intre cresterea rapida a oaselor si mai putin rapida a coordonarii grupurilor musculare care
duc la neindemanare caracteristica stadiului (mai accentuata la baieti)
dizarmonii intre ritmurile de crestere a diferitelor organe interne cu efect de crestere a vulnerabilitatii
intregului organism.

V. Dezvoltarea sistemului nervos

Greutatea creierului creste pana la 1400 g
Perfectionarea functionala cerebrala care se afla la baza dezvoltarii cognitive din acest stadiu

VI. Dezvoltarea sistemului neuroendocrin

Intensificarea activitatii tiroidei care sustine varful de crestere fizica
Epifiza si suprarenalele asigura dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
Hipofiza isi intensifica actiunea asupra glandelor sexuale
Timusul (denumit glanda copilariei) aproape ca isi inceteaza activitatea
Glandele sexuale intra in actiune si se produce debutul pubertatii

VII. Fazele generale ale pubertatii

Pubertatea intre 10 si 12 ani - cand apar si se accentueaza caracterele sexuale secundare
Pubertatea intre 12 si 14 ani - cand intra in functie glandele sexuale, insotita de agitatie, neliniste,
nesiguranta, iritabilitate, explozivitate, instabilitate afectiva
Pubertatea de la 14 ani mai departe - cand se produce maturizarea functiilor sexuale si inceputul
functiei de procreare

VIII. Pubertate precoce si pubertate intarziata

Pubertatea precoce
Factorii precocitatii pubertare (fenomenele pubertare declansate la 10 – 11 ani si in cazuri
exceptionale chiar la 9 ani)
conditii de viata foarte bune care asigura o dezvoltare biologica timpurie
stimuli sexuali din ambianta si mai ales din mass-media
Tipuri de precocitate
foarte timpurie – cu 1-2 ani mai devreme fata de ceilalti de aceeasi varsta
usor in avans – cu 6 luni inainte
Starile care insotesc precocitatea foarte timpurie atat la baieti cat si la fete:
neliniste
nesiguranta
teama
izolare
intreruperea relatiilor cu ceilalti
Trairile care insotesc precocitatea in usor avans (sunt mai importante la baieti)
considera ca le confirma masculinitatea
cred ca sunt detinatori ai unor secrete (fata de ceilalti) si se grozavesc
incep sa manifeste comportamente de curtare a fetelor, dar care sunt inca insuficient adecvate

Pubertatea intarziata (la baieti cu 1,6 – 2 ani, iar la fete cu mai multi ani, mai ales daca se instaleaza
anorexia nervoasa)
Trairile care insotesc pubertatea intarziata la baieti
ii fac sa se gandeasca anxios la faptul ca ceva nu este normal la propria fiinta
devin irascibili si nelinistiti
interpreteaza defavorabil pentru sine orice cuvant sau gest al celorlalti
sunt considerati nesuferiti de catre ceilalti
tulburarea imaginii de sine
ATENTIE!!
Oricand s-ar declansa, pubertatea ii tensioneaza pe preadolescenti si ii face sa aiba nevoie de ajutor.

IX. Dezvoltarea cognitiva

Dezvoltarea perceptiilor, capacitatilor observative si a reprezentarilor
Particularitati ale perceptiilor vizuale
creste de 2 – 3 ori capacitatea de diferentiere vizuala
creste campul vizual periferic, important pentru citire
perceptia devine mai analitica si astfel se pot releva aspecte si detalii de finete privind obiectele,
oamenii si mai ales comportamentul lor
se dezvolta capacitatea de a verbaliza si de a descoperi semnificatiile celor percepute
Particularitati ale perceptiilor auditive
se inregistreaza intre 10 si 13 ani un varf de crestere a auzului muzical exprimat in finetea receptarii
muzicii si preferinta pentru ritm si intensitate
functioneaza pe deplin auzul fonematic pentru limba materna si se perfectioneaza cel pentru alta
limba
auzul fizic se dezvolta in grade diferite la grupurile de preadolescenti in functie de tipul frecvent de
solicitari din ambianta
Perceptiile tactile
devin mai fine
se investesc in activitati artizanale
Dezvoltarea capacitatilor observative
orientate spre a indeplini sarcini scolare mai ales in laborator
spre a observa mediul ambiant
spre a urmari comportamentele altora si chiar a parintilor sau profesorilor
spre propria persoana
desfasurare independenta fara supravegherea din aproape in aproape ca in copilarie,
dar au nevoie sa li se dea indicatorii pe care sa-i urmareasca
Dezvoltarea reprezentarilor
apar noi categorii de reprezentari: geografice, geometrice complexe, tehnice
creste gradul de generalizare in reprezentari
reprezentarile se organizeaza in jurul notiunilor de baza si a ideilor

Dezvoltarea proceselor cognitive complexe

Dezvoltarea gandirii:
Factorii care explica saltul la gandirea formala:
dezvoltarea neurofunctionala programata genetic
efectul invatarii scolare de durata
Caracteristicile noi ale gandirii preadolescentilor
desprinderea de concret prin cresterea capacitatilor de abstractizare si generalizare
poate gandi bine si daca informatia este verbala
apar operatiile de gradul al II-lea, astfel ca procesarea informatiilor este mai complexa (generalizari
ale generalizarilor anterioare, abstractizari ale abstractizarilor de la nivelurile anterioare)
insusirea a numerosi algoritmi
reversibilitate deplina
manifestarea logicii implicite in structura cunostintelor
tipul de rationament dominant este cel deductiv, iar cel inductiv se consolideaza
gandirea opereaza cu notiunile stiintifice de baza din fiecare domeniu important al cunoasterii
gandirea cauzala devine mai ampla si mai profunda cu privire la fenomenele fizice, chimice,
biologice
Particularitatile memoriei preadolescentilor
varf de dezvoltare a celei spontane la 13 ani
volum crescut stimulat de invatarea scolara
creste caracterul activ si voluntar
toate procesele memoriei devin mai active si voluntare
se memoreaza mai usor laturile abstracte si generale ale cunostintelor
manifesta atitudini active in a organiza si desfasura repetarea cunostintelor de memorat
reproducerea intrece recunoasterea
reproducerea nu depaseste prea mult textualitatea materialului care a fost memorat
se dezvolta mai mult metamemoria
Particularitatile manifestarii imaginatiei la preadolescenti
expansiunea cognitiva si actionala caracteristica acestui stadiu influenteaza si amplifica imaginatia
se manifesta exuberanta imaginativa
imaginatia reproductiva se manifesta pe deplin si este necesara insusirii multor cunostinte. Permite
reflectarea trecutului apropiat si indepartat si a viitorului
imaginatia creatoare este exuberanta, dar nu are inca legaturi consolidate cu gandirea si poate aluneca
usor in fantezii gratuite
incepe sa se manifeste vidul de perspectiva
flexibilitatea in desfasurarea imaginatiei creatoare creste sensibil de-a lungul stadiului
Dezvoltarea limbajului in preadolescenta
Factorii care contribuie
solicitarile scolare din ce in ce mai mari
comunicarea intensa cu cei de aceeasi varsta
mass media
lecturile personale
Caracteristicile limbajului din acest stadiu
Volumul vocabularului
cel pasiv 14.000 cuvinte la 14 ani – asigura compenta lingvistica sporita
*) inteleg mesaje foarte variate
*) pot folosi surse de informare diferite
- cel activ – asigura performanta lingvistica si le permite sa comunice bine tot ce doresc
- aspectele calitative
*) semnificatii mai precise
*) notiunile stiintifice pot deveni nucleul semnificatiei cuvintelor
2. Vorbirea se caracterizeaza prin:
a) debit verbal aproape ca al adultului
b) propozitii si fraze bogate
c) exprimare diferentiata (in clasa dupa exigentele limbii literare, iar intre colegi folosindu-se
jargonul scolar)
d) reglata de normele gramaticale insusite in mod aprofundat in scoala
3. Discursul verbal creste ca amploare, organizare si corectitudine gramaticala si logica
4. Mijloacele non-verbale sunt folosite adecvate
5. Nu mai sunt probleme de pronuntie decat in mod exceptional
6. Limbajul scris are urmatoarele caracteristici:
*a) viteza de 3 ori mai mare ca a scolarului mic
*b) relevand deja un stil personal in formare
*c) controlat de norme gramaticale si ortografice
*d) cu folosirea de figuri de stil in textele literare
*e) respectand cerintele diferitelor forme de adresare in scris despre care invata
*f) aparitia aspectelor particulare, personale ale scrierii.

IX. Dezvoltarea componentelor stimulative si reglatoare

AFECTIVITATEA – particularitati caracteristice adolescentei
Influentata de fenomenele pubertare, deci:
iritabilitate
instabilitate
explozivitate
Mai bogata si mai variata pentru ca:
se imbogatesc activitatile si se largesc relatiile
implicarea mai puternica a eu-lui
provocata intens de:
competitii scolare
succese si insuccese scolare
relatii cu parintii si profesorii
Se petrec primele investitii afective extrafamiliale in relatiile cu prietenii, insotite de complexe de
vinovatie
Se dezvolta sentimente noi
Reglarea comportamentelor emotional expresive (cu exceptia inrosirii si palorii, caracteristice
anumitor emotii)
Confruntarea cu acceptorii morali
Cresterea gradului de constientizare

MOTIVATIA
Motivatia pentru invatarea scolara
Apar motive extrinseci mai valoroase pentru invatarea scolara
Se dezvolta mai intens motivatia intrinseca: interese mai stabile, preferinte selective
Trebuintele de autorealizare si autoafirmare se satisfac prin invatare, cel putin la unii preadolescenti
Dar in clasa a VI-a scade motivatia generata pentru invatare.
Motivatia pentru alte activitati
Interese culturale stabile (ex.: devin fani ai cantaretilor sau sportivilor de renume)
Atractia fata de grup este maxima
Interese mai constante pentru viata interioara
Interesele pentru tehnica se intensifica (automobile si calculator)
Interese pentru jocuri sportive, cu reguli si complexe
Interese pentru lectura, dar diminuate la generatia actuala
Interese pentru colectionare, dar fac unele din cele mai valoroase
VOINTA
Sunt mai capabili sa-si urmareasca scopurile si sa reziste tentatiilor
Mai capabili sa urmareasca scopurile pana la capat
Mai bine dezvoltata frana voluntara
Inceputul investirii eficiente, a vointei in activitati autoformative si autoeducative

IX. Dezvoltarea personalitatii in adolescenta

Noi factori care contribuie la dezvoltarea personalitatii:
dezvoltarea capacitatilor de autoformare si autodeterminare
intensificarea constiintei de sine
grupurile de egali
Cele mai importante particularitati de ansamblu ale personalitatii
Temperamentul este subordonat caracterului
Aptitudinile mai dezvoltate si se exprima in rezultate remarcate la nivelul scolii si localitatii
Inceputul identificarii vocationale
Caracterul suporta transformari pentru ca se accentueaza tendintele catre autonomie si independenta
Constiinta morala intra in etapa autonomiei morale, adica sunt orientati de convingerile morale in
proces de formare
Intensificarea constiintei de sine sub influenta urmatorilor factori
transformari biologice ample
schimbarea atitudinilor celor din jur
dezvoltarea cognitiva
Se produc modificari semnificative la nivelul imaginii de sine:
- Eul fizic este puternic reliefat in structura imaginii de sine – narcisism preadolescentin
alternativ de incantare si dezamagire; inceputurile optimizarii lui
- Eul social este in mare dezvoltare sub influenta grupurilor si a clarificarii locului in grup si
reputatiei
- Eul spiritual este mai putin expansiv
- isi dau seama de propriile calitati
- nu mai interiorizeaza neconditionat aprecierile celorlalti
- doresc sa se cunoasca singuri
- isi propun optimizari
Cristalizarea initiala a idealului de viata care are urmatoarele particularitati:
- este o prelucrare relativ simpla a modelelor din jur fara o potrivire totala cu sine
- relativ instabil: incercari variate si frecvente
- fantezist
- unilateral
Rolurile sale sunt de orientare a propriilor capacitati si energii.
Interes pentru unicitatea si originalitatea propriei fiinte.
Accentuarea aspectelor diferentiale.