Sunteți pe pagina 1din 28

Tema 2

Şoitu Daniel
POSDRU – Istorie
Grupa II
AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
1939-1945
Partea I 1939-1941
• Al doilea război mondial (1939-1945) a fost cel mai mare
conflict din istoria omenirii, implicând 56 de state.
• Deşi principala scenă a operaţiunilor militare a rămas în
Europa, luptele s-au extins aproape pretutindeni: în Asia şi
în Oceanul Pacific, în nordul Africii şi în Oc. Atlantic.

Vase
scufundate in
Al doilea
razboi
mondial
• La finalul ei, a doua conflagraţie mondială înregistra un
bilanţ cumplit, de aproape 60 de milioane de morţi. Dintre
aceştia, doar 25 milioane au fost militari, restul victimelor
aparţinând populaţiei civile. Se adăugau zeci de milioane de
răniţi şi mutilaţi.
• Toate statele beligerante, cu excepţia SUA, erau epuizate
financiar şi aveau economia distrusă în mare parte.

Cimitirul militar american din Normandia Victime ale lagărelor de concentrare


Cauzele războiului
•Politica revizionistă a Germaniei, Italiei, Japoniei;
•Dorinţa Germaniei de a-şi instaura hegemonia pe
continent, Anglia şi Franţa netolerând acest lucru;
•Politica conciliatoare a Franţei şi Angliei;
•Politica de anexare de noi teritorii;
•Semnarea Pactului de neagresiune dintre Germania şi
URSS (Pactul Ribbentrop-Molotov – 23 august 1939)
OPERAŢIUNI MILITARE
(1939-1941)
• SEPTEMBRIE 1939-INVADAREA POLONIEI
• 1940-OFENSIVA IN NORD (DANEMARCA ŞI NORVEGIA)
-OFENSIVA IN VEST -BELGIA
-OLANDA
-LUXEMBURG
-FRANŢA
-BĂTĂLIA AERIANĂ ASUPRA ANGLIEI
• 22 IUNIE 1941- OPERAŢIUNEA BARBAROSSA
• 7 DECEMBRIE 1941- PEARL HARBOUR
Declanşarea războiului

• Germania dorea
anexarea Gdansk-ului
(Danzig), oraşul liber de
pe teritoriul polonez şi a
„coridorului polonez”
prin care Polonia avea
ieşire la Marea Baltică.
• Polonia nu acceptă
pretenţiile Germaniei.
• Determinate de opinia publică şi de obligaţiile
semnate, Franţa şi Anglia au declarat, la 3
septembrie 1939, război Germaniei, fără a
întreprinde însă ceva deosebit în sprijinul Poloniei,
care, cu tot eroismul soldaţilor săi, nu a putut
rezista forţei dezlănţuite a agresorului, fiind
înfrântă în 3-4 săptămâni.
• Teritoriul său a fost împărţit între Germania, ale
cărei trupe au ocupat o suprafaţă de 187 000 km²,
şi URSS, ale cărei trupe au pătruns în Polonia la 17
septembrie şi au ocupat o suprafaţă de peste
200 000 km².
• În urma acestei duble agresiuni, Polonia a dispărut
ca stat.
• Între septembrie 1939 şi decembrie 1941(momentul
intrării SUA în război), conflictul a implicat în
principal statele europene, iar operaţiunile militare
au avut ca teatru principal continentul european şi
secundar, pe cel african (Abisinia, Somalia, Libia).
• După cucerirea unei părţi a Poloniei de către
Germania, pe frontul de Vest a domnit o totală
acalmie (toamna-iarna 1939-1940), eveniment
cunoscut sub numele de „războiul ciudat”.
• În noiembrie 1939, URSS atacă Finlanda, care cu
toate că a întâmpinat o rezistenţă înverşunată, a
fost nevoită să ceară pace şi să accepte în
primăvara anului 1940 cedările teritoriale impuse
de URSS.
Războiul fulger (Blitzkrieg)
• Germania, ţară lipsită de materiile prime necesare unei
conflagraţii de durată, a realizat că cale de a duce un război
victorios era să dea lovituri rapide, decisive.
• Războiul fulger s-a bazat pe o infanterie care ocupa teren cu
ajutorul tancurilor şi al aviaţiei.

RĂZBOIUL FULGER
Germania şi Blitzkrieg-ul
• Prima ţară care a fost supusă cu ajutorul blitzkrieg-ului a fost
Polonia.
• Au urmat Danemarca (în aprilie 1940), Norvegia (aprilie-mai
1940), iar în mai 1940 Belgia, Olanda şi Luxemburgul.
• La 22 iunie 1940, Franţa cere armistiţiu. Germania instaurează
un regim de ocupaţie militară în jumătatea de nord a Franţei
(inclusiv în Paris).
• În sudul Franţei neocupate, mareşalul Pétain conduce un
guvern francez cu sediul la Vichy, care a avut o umilitoare
colaborare cu inamicul.
Bătălia Angliei
• În vara anului 1940 Germania a încercat distrugerea
prin bombardament aerian a principalelor oraşe engleze
pentru a forţa Anglia să capituleze (Operaţiunea Leul de
mare) şi să debarce în această ţară.
• Datorită avioanelor de vânătoare ale englezilor
(huricane, spitfire), a invenţiei radarului, Germania
suferă pierderi şi opreşte bătălia Angliei.
Pactul Tripartit încheiat între Germania,
Italia şi Japonia la 27 septembrie 1940
„Art. 1. Japonia recunoaşte şi respectă conducerea de către Germania şi
Italia a operei de creare a unei noi ordini în Europa.
Art. 2. Germania şi Italia recunosc şi respectă conducerea de către
Japonia a operei de creare a unei noi ordini în marele spaţiu răsăritean
asiatic.
Art. 3. Germania, Italia şi Japonia sunt de acord să colaboreze [...]. Ele
îşi asumă în continuare obligaţia de a se sprijini una pe alta prin toate
mijloacele politice, economice şi militare [...].”

1. Ce îşi doreau să creeze Germania şi Italia? Dar Japonia?


2. În ce domenii îşi promiteau sprijin cele trei ţări?
Invadarea sud-estului Europei -
1940
• În octombrie 1940, Italia
atacă Grecia, dar trupele
italiene suferă mari
înfrângeri.
• În 1941, Germania trimite
trupe în ajutorul Italiei.
• Astfel, în aprilie-mai 1941,
Grecia şi Iugoslavia vor fi
ocupate.
Situaţia României - 1940

• La începutul războiului România se declarase neutră.


• În urma ultimatumului din 26-28 iunie 1940, adresat
României, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi
ţinutul Herţa.
• La 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, România
este nevoită să cedeze Ungariei o parte a Transilvaniei,
coborând de la nord-vest spre sud-est.
• În urma negocierilor de la Craiova, România îi cedează
Bulgariei sudul Dobrogei (Cadrilaterul) la 7 septembrie
1940.
Pierderile teritoriale româneşti -
1940
Atacul Germaniei împotriva URSS-ului (Planul Barbarossa)
• Încălcând tratatul de neagresiune încheiat cu URSS în
1939, Hitler a ordonat invadarea prin surprindere a
statului sovietic la 22 iunie 1941.
• Alături de Germania intră în război: Italia, Finlanda,
Ungaria, România (pentru recuperarea teritoriilor
pierdute în 1940).
Adolf Hitler, „Rusul este o fiinţă inferioară. Armata nu are
comandant... În primăvară [1941], nivelul
Directive de nostru (comandament, material, trupe) va fi cu
certitudine foarte ridicat, iar cel al ruşilor foarte
război scăzut. O dată marea armată rusă învinsă,
dezastrul va fi imposibil de oprit. [...]
Armata rusă trebuie decupată prin modul nostru
de atac şi fiecare parte trebuie măcelărită.
Pentru aceasta trebuie să creăm o poziţie de
plecare care să ne permită să ajungem la mari
mişcări de încercuire. Dacă ruşii sunt atacaţi în
mai multe puncte cu lovituri viguroase, se va
ajunge ca, într-un anumit moment, la fel ca şi în
Polonia, mijloacele de comunicaţie,
transmisiuni etc., să se prăbuşească pentru a
face loc unei dezorganizări complete.”

1.Cum credea Hitler că trebuie luptat în URSS?


2.Care sunt avantajele germanilor în faţa
URSS-ului?
3.La ce altă ţară ocupată face referire Hitler?

Adolf Hitler - Speech.flv


Atacul Germaniei împotriva URSS-ului
(Planul Barbarossa)
• În primele luni de război, Armata Roşie suferit un lung şir
de grave înfrângeri, pierzând mari cantităţi de armament şi
un număr considerabil de soldaţi făcuţi prizonieri.
• Germanii produc grele pierderi sovieticilor cu ajutorul
aviaţiei şi al blindatelor.
• În octombrie 1941, armatele germane ajung la porţile
Moscovei.
• Înaintarea pe un spaţiu atât de întins, rezistenţa înverşunată
a Armatei Roşii şi venirea iernii excesiv de friguroase au
slăbit forţa de atac a armatei germane.
• URSS-ul trece la contraofensivă în decembrie 1941 şi
respinge trupele germane ajunse aproape de periferiile
Moscovei.
• Bătălia Moscovei (prelungită până la începutul anului 1942)
a spulberat mitul invincibilităţii armatei germane.
Luptele din Africa
• Italienii, intraţi în război în iunie 1940, pornind din Libia, i-au
atacat pe englezi în Egipt.
• Italienii au fost respinşi şi nu au reuşit să se menţină în Africa de
nord decât cu ajutorul trupelor germane conduse de generalul
Erwin Rommel.
• Corpul expediţionar german a obţinut unele succese importante,
dar apoi a fost nevoit să bată în retragere, fiind înfrânt de marea
ofensivă britanică de la El’Alamein (Egipt, octombrie 1942).
• Debarcarea anglo-americană în Maroc şi Algeria (noiembrie
1942) a încercuit şi nimicit forţele germano-italiene şi a pus capăt
războiului din Africa (mai 1943).
Soluţia finală
• În programul regimului nazist a figurat şi Soluţia
finală, adică exterminarea evreilor din Europa.
• Naziştii au înfiinţat lagăre de concentrare şi de
exterminare, unde au deportat şi au exterminat
prin gazare şi malnutriţie populaţii întregi.
• Circa 6 milioane de evrei, bărbaţi, femei şi copii
au pierit în acest fel pe parcursul războiului.
• Singura lor vină a fost aceea că aberanta ideologie
nazistă îi considera o rasă inferioară şi un pericol
pentru „puritatea sângelui” german.
• Şi alte populaţii nevinovate, cum erau ţiganii, au
suferit un genocid asemănător.
Măsuri împotriva evreilor
„Duminică, 23 august 1942
Nimic nou pe fronturi.
Săptămâna încheiată azi ne-a adus trei măsuri
antisemite: pâine scumpă, biciclete confiscate şi –
alaltăieri – interzicerea de a avea servitori începând
de la 1 octombrie. Neliniştitor e faptul că se
stabileşte un fel de serie, în care noi măsuri de
oprimare devin automate. Te întrebi ce va urma.”
(Mihail Sebastian, Jurnal, 1935-1944)

1.Ce măsuri antisemite sunt amintite în text?


2.Ce observaţie face autorul la final?
3.Ce stare de spirit denotă aceasta?
GHETOURI
Constituirea Coaliţiei Naţiunilor Unite
• Statele ameninţate de agresiunea Germaniei, Italiei şi
Japoniei şi-au concentrat forţele într-o largă coaliţie în care
s-au impus, prin contribuţia lor, URSS, Anglia şi SUA.
• Livrările de armament american către Anglia şi creditele de
miliarde de dolari acordate în cadrul legii de împrumut şi
închiriere (Lend and Lease) au fost printre primele
manifestări ale colaborării.
• Acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc (iulie 1941) şi
mai ales Carta Atlanticului (august 1941) – prin care
Anglia şi SUA şi-au declarat ţelurile politice comune – au
grăbit încheierea oficială a coaliţiei prin Declaraţia
Naţiunilor Unite (1 ianuarie 1942, Washington), semnată
de 26 de state, care şi-au luat angajamentul de a colabora şi
de a nu încheia pace separată cu agresorul.
• Naţiunile Unite reprezentau o alianţă a ţărilor democratice,
iubitoare de libertate, hotărâte să salveze omenirea.
Carta Atlanticului
„1. Ţările lor nu urmăresc nici o mărire teritorială sau
de altă natură.
2. Ei nu doresc să vadă nici o modificare teritorială
care să nu fie în acord cu voinţele liber exprimate ale
popoarelor interesate.
3. Ei respectă dreptul ce are fiecare popor de a alege
forma de guvernământ sub care vrea să trăiască; ei
doresc să fie redate drepturile suverane şi liberul
exerciţiu de guvernare celor care au fost privaţi de ele
prin forţă.”
(„Carta Atlanticului”, adoptată de F.D. Roosevelt şi W.
Churchill, la 14 august 1941)

1. Ce îşi propun ţările semnatare ale acestui document?


Intrarea SUA în război (decembrie 1941)
• Japonia dorea să-şi asigure dominaţia în Asia şi Oceanul Pacific, să pună mâna
pe piaţa Chinei şi Asiei de sud-est, să folosească imensele resurse de materii
prime din teritoriile aflate în mările sudului.
• Războiul început de Japonia împotriva Chinei (1937) trebuia extins.
• Atacul aerian asupra bazei aeronavale a SUA de la Pearl Harbor (Hawaii) la 7
decembrie 1941 a marcat extinderea agresiunii.
• Armatele japoneze au ocupat Indochina, Thailanda, Malaya, Singapore,
Indonezia, Birmania, Filipine, Hong Kong.
Reactualizarea conoştinţelor

• Care au fost principalele operaţiuni


militare până la sfarsitul lui 1941?
• Ce a însemnat războiul fulger?
• Care erau statele care formau Pactul
Tripartit?