Sunteți pe pagina 1din 57

CUPRINS

Introducere
CAPITOLUL I: Balanta de verificare: definitie, functii, erori de calcul.
Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi
Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant
1.1 Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice
1.2 Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale
1.3 Functia de analiza a activitatii economice 
1.4 Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantei de verificare. 

CAPITOLUL II: Clasificarea si intocmirea balantelor de verificare.
2.1 Dupa natura conturilor pe care le contin
2.2 Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind
2.1.1 Balanta de verificare cu o singura egalitate
2.1.2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati
2.1.3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati
2.1.4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati
2.2. Balantele de verificare ale conturilor analitice
2.2.1. Balanta de verificare analitica pentru conturile monofunctionale
2.2.1.1. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu un singur
etalon de evidenta
2.2.1.2. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu doua
etaloane de evidenta
2.2.2. Balanta de verificare analitica pentru conturile bifunctionale
CAPITOLUL III: APLICATII
CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ

2
INTRODUCERE

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se


inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in
parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul
perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului,
dar si existentele finale.
Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor
patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a
intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod
obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii
inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia
determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor.
Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al
metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor
economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre
conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor
contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii
tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si
globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor.
Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde
provine si denumirea de ”balanta”. Balanta de verificare contine toate conturile
folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele
perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se
incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca ”pentru verificarea
inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de
verificare”. 1
Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei
de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul
modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic,
rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc..
Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de
contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare
se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de
control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.

1
Legea contabilitatii 82/91 - republicata

3
CAPITOLUL I

BALANTA DE VERIFICARE: DEFINITIE, FUNCTII,


ERORI DE CALCUL

In categoria procedeelor specifice metodei contabilitatii se curpinde si


balanta de verificare. Ea asigura respectarea in contabilitate a echilibrului
permanent impus de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale, atat cu ocazia
inregistrarii operatiilor cu elementele respective in ordine cronologica si
sistematica, cat si cu ocazia calculelor aritmetice in formulele contabile compuse
sau in conturi pentru stabilirea rulajelor, sumelor totale si a soldului, oferind prin
aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in contabilitatea curenta si a
intocmirii unor bilanturi contabile reale si complete.
Balanta de verificare se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor
conturilor din cartea-mare, care furnizeaza informatii in legatura cu soldurile
initiale, miscarile sau rulajele intervenite intr-o anumita perioada de gestiune (luna,
trimestru, semestru, an) si soldurile finale, la data intocmirii ei. Prin insumarea pe
categorii a informatiilor respective se obtine punctul de plecare al controlului
aritmetic oferit de contabilitate asupra inregistrarilor efectuate, in scopul mentinerii
egalitatii bilantiere.
In procesul muncii practice de contabilitate, balanta de verificare
indeplineste mai multe functii, dintre care:
1.1 Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice
in conturi.
Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in
conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul
balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu
ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a
nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din
Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor
calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a
soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se
semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de
verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie
dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate.
1.2 Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant
Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in
contabilitatea curenta a unitatii. Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca
datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor, preluate din
balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a
bilantului. Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din
bilantul anual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui
4
exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului
8precedent.

1.3 Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice


Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale
conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi
analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa
existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.

1.4 Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor


elementelor patrimoniale
Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si
miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe
o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la
inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de
gestiune expirate. Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura
patrimoniului economic, eficienta plasarii resurselor etc.. 2

1.5 Functia de analiza a activitatii economice


Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei
economico - financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua
bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare
conducerii operative a unitatilor patrimoniale.  3 Aceasta analiza are anumite limite
comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil, cu ajutorul
balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare a datelor
contabile.
1.6 Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantei de
verificare

Balantele de verificare indeplinesc functia de control si identificare a erorilor


de inregistrare prin intermediul egalitatilor care trebuie sa existe intre totalurile
diferitelor coloane, precum si prin intermediul corelatiilor ce se stabilesc cu
ajutorul lor. Neasigurarea unei egalitati sau a unei corelatii se datoreste existentei
unei erori.
Cu ajutorul balantei de verificare se pot descoperi o serie de erori, si anume:
- erori de intocmire a balantei de verificare
-erori de inchidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale
-erori de inregistrare in cartea-mare
-erori de stabilire a sumelor din formulele contabile compuse.
2
Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii
3
Iacob Petru Pantea (coord.) „Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania”, Ed. Intel Credo, Deva,
1995.

5
Erorile de intocmire a balantei de verificarei se produc cu ocazia adunarii
coloanelor sau transcrierii sumelor din registrul cartea-mare in formularul de
balanta (ca urmare a inversarii cifrelor, a omiterii unor cifre care fac parte din suma
respectiva sau a adaugarii unor cifre la suma respectiva, a preluarii altei sume
dintr-un rand sau coloana alaturata etc.). identificarea erorilor de calcul se face prin
repetarea calculelor, iar a celor de transcriere prin punctare, adica prin confruntarea
tuturor sumelor transcrise din registrul cartea-mare in formularul de balanta de
verificare.
Erorile de inchidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale se
datoresc calculelor gresite efectuate cu ocazia adunarii sumelor debitoare sau
creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii soldurilor finale ale acestora.
Identificarea lor se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte.
Erorile de inregistrare in cartea-mare se datoreaza reportarii gresite a
sumelor din jurnal in cartea-mare sau de la o pagina la alta a registrului cartea-
mare, ca de exemplu:
- omiterea reportarii in cartea-mare a sumei unui cont din articolele contabile
intocmite in jurnal
- reportarea de doua ori a aceleiasi sume din jurnal in cartea-mare
- inregistrarea in cartea-mare a altei sume decat cea din jurnal, fie datorita
inversarii cifrelor, fie datorita omiterii unor cifre care fac parte din suma
respectiva, fie datorita reportarii altei sume decat cea in cauza etc.
- reportarea sumei care trebuie trecuta in debitul unui cont din cartea-mare,
in credit, si invers
- reportarea gresita a totalului de pe o fila din cartea-mare pe alta fila etc.
Identificarea acestor erori se face prin punctare, adica prin confruntarea
sumelor transcrise din jurnal in cartea-mare sau a reportarilor de la o pagina la alta
a registrului cartea-mare.
Erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse se datoreaza
adunarii gresite a sumelor in aceste formule contabile. Identificarea unor astfel de
erori se asigura prin refacerea calculelor la formulele contabile compuse si prin
punctarea unor astfel de inregistrari cu documentele care au stat la baza lor.
Din cele de mai sus se observa ca posibilitatile de descoperire a erorilor cu
ajutorul balantelor de verificare sintetice, prin intermediul egalitatilor dintre
coloane sunt limitate, deoarece cu ajutorul lor se pot descoperi numai erorile care
se bazeaza pe inegalitati, nu si cele care denatureaza insusi sensul inregistrarilor
contabile.
Din categoria erorilor care nu se pot descoperi cu ajutorul balantelor de
verificare sintetice, fac parte urmatoarele: omisiunile de inregistrare a operatiilor,
erorile de compensatie, erorile de imputatie si erorile de inregistrare in registrul
jurnal.
Omisiunile de inregistrare constau in faptul ca operatia economica nu a fost
inregistrata deloc, nici in contul debitor si nici in cel creditor. Identificarea unor
astfel de erori este posibila fie in urma verificarii documentelor prin punctare
6
pentru a se vedea daca acestea au fost inregistrate in totalitate, fie in urma
descoperirii unor documente care nu poarta pe ele mentiunea de inregistrare, fie ca
urmare a reclamatiilor primite de la corespondenti in legatura cu operatiile
respective.
Erorile de compensatie se datoreaza reportarii gresite a sumelor din
documentele justificative in jurnal sau din jurnal in cartea-mare, in sensul ca s-a
trecut o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si alta suma
in minus, egala cu aceea trecuta in plus, in aceeasi parte a unuia sau a mai multor
conturi, astfel incat pe total cele doua categorii de erori se compenseaza.
Identificarea acestor erori este posibila datorita aparitiei de solduri finale nefiresti
la unele conturi, cu ajutorul balantelor de verificare analitice sau in urma
reclamatiilor primite de la terti. 15
Erorile de imputatie se datoreaza imputarii unei sume exacte ca marime din
jurnal in cartea-mare, atat la debit, cat si la credit, insa nu in conturile la care
trebuia sa fie trecuta, ci in alte conturi, care nu corespund continutului economic al
operatiei respective. Identificarea acestor erori se face ca in cazul precedent. 16
Erorile de inregistrare in registrul jurnal se pot datora stabilirii gresite a
conturilor corespondente, inregistrarii unei operatii de doua ori, atat la debit cat si
la credit, inversarii formulei contabile sau intocmirii unei formule contabile
corecte, dar cu alta suma mai mare sau mai mica, atat la debit cat si la credit. Si
identificarea acestor erori se face ca in cazul erorilor de compensatie.
Singura balanta de verificare cu ajutorul careia se pot descoperi aceste erori
care nu influenteaza egalitatile este balanta-sah, si aceasta intrucat ea reda, pe
langa cele trei serii de egalitati, si corespondenta conturilor. Astfel, balanta-sah
ofera posibilitatea identificarii corespondentelor eronate de conturi, a erorilor de
compensatie si a celor de imputatie.

15
FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II" - Editura Economica, Bucuresti,
1998
16
IANAS GH. I.- Metode De Estimare La Inventar In Perioada Instabilitatii Monetare" - Ed. Lupta, Bucuresti, 1946

7
CAPITOLUL II
CLASIFICAREA SI INTOCMIREA BALANTELOR DE
VERIFICARE

Balantele de verificare a conturilor se clasifica dupa mai multe criterii, si


anume:
2.1 Dupa natura conturilor pe care le contin pot fi balante de verificare
ale conturilor sintetice (generale) si balante de verificare ale conturilor analitice.
Balantele de verificare ale conturilor sintetice se intocmesc pe baza datelor
preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in
contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o anumita perioada de
gestiune.
Balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elborarii
balantei conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice.
Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost
desfasurat pe conturi analitice. Aceste balante se mai numesc si balante de
verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire de balanta de verificare a
conturilor sintetice, care este una singura pe intreprindere, numarul balantelor de
verificare ale conturilor analitice depinde de numarul conturilor care au fost
desfasurate pe conturi analitice.
2.2 Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind, balantele de verificare
ale conturilor sintetice pot fi: balante de verificare cu o egalitate, balante
de verificare cu doua egalitati, balante de verificare cu trei egalitati si
balante de verificare cu patru egalitati. Ele pot fi intocmite intr-o singura
varianta sau in doua variante.

2.3 Balanta de verificare cu o singura egalitate


Balanta de verificare cu o egalitate se prezinta in doua variante: fie ca
balanta a sumelor, fie ca balanta a soldurilor. Ea cuprinde numai o singura
egalitate:
Totalul sumelor debitoare (∑Tsd) = Totalul sumelor creditoare (∑Tsc)
sau:
Totalul soldurilor finale Totalul soldurilor finale
= creditoare (∑Sfc)
debitoare (∑Sfd)

2.4 Balanta de verificare a conturilor cu doua egalitati


Denumita si balanta sumelor si a soldurilor rezulta din combinarea balantei
sumelor cu balanta soldurilor. Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul
sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si
creditoare.
8
Egalitatile sunt:
A) Totalul sumelor debitoare (∑Tsd) = Totalul sumelor creditoare (∑Tsc)
B) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale
debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)

2.5 Balanta de verificare a conturilor cu trei egalitati


Balanta de verificare a conturilor cu trei egalitati se caracterizeaza prin
separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua
variante:
a.balanta tabelara

b.balanta de verificare sah.


Balanta de verificare cu trei egalitati a fost conceputa pentru sporirea
proprietatilor informative ale balantelor de verificare cu una si cu doua egalitati. Pe
baza ei se pot stabili urmatoarele egalitati:

Totalul soldurilor initiale


A) Totalul soldurilor initiale =
debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)

B) Totalul rulajelor debitoare (∑Rd) = Totalul rulajelor creditoare (∑Rc)

Totalul soldurilor finale Totalul soldurilor finale


C) = creditoare (∑Sfc)
debitoare (∑Sfd)

In plus, cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoare


corelatie: totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul
rulajelor din evidenta cronologica (din Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe
care le ofera balanta de verificare cu trei egalitati in forma tabelara, fata de balansa
de verificare cu doua egalitati, ea prezinta su neajuns, si anume: desi reda volumul
valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura
operatiilor efectuate.
Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei
egalitati in forma sah. Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care
s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic.
Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de sah, intocmita
dupa principiul matriceal. Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei egalitati, cu
deosebirea ca aceste trei egalitati nu se mai obtin intre totalurile coloanelor
perechi, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din perioada
curenta se inscriu pe conturi corespondente.

9
2.6 Balanta de verificare a conturilor cu patru egalitati
Aceasta balanta reprezinta o combinare a balantei de sume si solduri cu
balanta de rulaje lunare cu solduri initiale. Din acest motiv, ea mai poarta
denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obtin
urmatoarele egalitati:

A) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare


din balanta (perioada 
din balanta (perioada
precednta) (∑Tsdp) precednta) (∑Tscp)

B) = Totalul rulajelor creditoare 
Totalul rulajelor debitoare
ale lunii curente (∑Rd) ale lunii curente (∑Rc) 
C) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
la data intocmirii balantei la data intocmirii balantei
(∑Tsdf) (∑Tscf)
Totalul soldurilor finale
D) Totalul soldurilor finale = creditoare (∑Sfc)
debitoare (∑Sfd)

Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care


iau nastere din continutul diferit al primelor coloane, astfel:
a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde
soldurile initiale debitoare si creditoare, iar egalitatea se stabileste intre aceste
totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare
b) la sfirsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date
privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare.
Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare,
balanta conturilor cu patru egalitati are urmatorul neajuns: nu reflecta rulajele
conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile initiale de la
inceputul anului.
Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin intocmirea unei balante de
verificare cu cinci egalitati.
Balantele de verificare se intocmesc, de regula, la sfarsitul unei perioade de
gestiune, luna, trimestru, semestru sau an, si ori de cate ori necesitatile impun acest
lucru, in scopul verificarii exactitatii inregistrarilor contabile.
Pentru intocmirea unei balante de verificare se procedeaza astfel :
- se trec operatiile din jurnale in cartea-mare pana la data cand urmeaza sa
se intocmeasca balanta de verificare
- se totalizeaza sumele din debitul si creditul fiecarui cont deschis in
cartea-mare (solduri initiale, rulaje, solduri totale, solduri finale) in
formularul de balanta de verificare
- se aduna coloanele balantei de verificare, iar totalurile stabilite in cadrul

10
fiecarei perechi de coloane (debitoare-creditoare) trebuie sa fie egale
intre ele. De asemenea, totalul rulajelor stabilite in cadrul balantei de
verificare, trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din registrul jurnal.
Pentru exemplificarea modului de intocmire a balantelor de verificare si
elucidarea functiilor acestora, se porneste de la un bilant contabil initial si se
presupun cateva operatii economice si financiare din cadrul unui trimestru, care se
inregistreaza in ordine cronologica si sitematica.

Bilant
incheiat la data de 31 decembrie 2009

ACTIV PASIV
DENUMIREA POSTURILOR SUME (RON) DENUMIREA POSTURILOR SUME (RON)
Mijloace fixe 10.000.000 Capital social 10.100.000
Materii prime 500.000 Furnizori 600.000
Disponibil la banca 1.000.000 Creditori diversi 400.000
Numerar in casierie 10.000 Credite bancare pe termen
scurt 410.000
TOTAL ACTIV 11.510.000 TOTAL PASIV 11.510.000

Operatiile care au loc in primul trimestru al anului 2010, sunt:


IN LUNA IANUARIE:
1. Se achizitioneaza de la furnizori, mijloace fixe in valoare de 1.500.000
RON.
2. Se inregistreaza statul de plata a salariilor cuvenite personalului
intreprinderii in suma de 600.000 RON.
3. Se inregistreaza impozitul pe salarii cuvenit bugetului statului in suma
de 182.000 RON si contributia la pensia suplimentara, in suma de
18.000 RON.
4. Se ridica din disponibilul de la banca suma de 400.000 RON, necesara
pentru plata salariilor.
5. Se platesc salariile cuvenite personalului intreprinderii, in suma de
400.000 RON.
6. Se vireaza la bugetul statului si la bugetul asigurarilor sociale sumele
datorate.
Nota: Unitatea care face obiectul exemplificarii este scutita de plata TVA.
IN LUNA FEBRUARIE:
7. Se achita din disponibilul unitatii patrimoniale de la banca datoria fata
de furnizor, in suma de 100.000 RON.

11
8. Se receptioneaza materiile prime primite de la furnizor la pret de
facturare de 200.000 RON, pentru care se inmaneaza un efect
comercial de platit in suma de 100.000 RON.
9. Se achita din disponibilul intreprinderii de la banca, cheltuielile de
transport pentru materiile prime aprovizionate, in suma de 8.000
RON. Contabilitatea materialelor este organizata la costul efectiv de
aprovizionare.
10.Se achita la termenul stabilit, din disponibilul intreprinderii de la
banca, efectul comercial de platit in suma de 100.000 RON.
11.Se obtine de la banca un credit pe termen scurt, in suma de 150.000
RON.
IN LUNA MARTIE:
12.Se reduce capitalul social cu suma de 2.000.000 RON, care se va
rambursa actionarilor.
13.Se restituie din disponibilul de la banca un credit pe termen scurt, in
suma de 130.000 RON.
14.Se ridica din disponibilul de la banca suma de 8.000 RON necesara
pentru decontarea unor avansuri spre decontare.
15.Se acorda unui salariat al intreprinderii un avans spre decontare in
suma de 5.000 RON.
16.Se depune din casierie la banca suma de 3.000 RON.
17.Se achita unui creditor suma de 200.000 RON, din disponibilul
intreprinderii de la banca.
In continuare, aceste operatii economice si financiare se inregistreaza in
ordine cronologica in jurnal, sub forma de formule contabile.

Inregistrarea operatiilor economice si financiare in jurnal

Nr Data Conturi Corespondente Debit Credit


.
1 08.I „Mijloace fixe” = „Furnizori de 1.500.000 1.500.000
imobilizari”
2 19.I „Cheltuieli cu = „Personal- 600.000 600.000
remuneratiile remuneratii
personalului” datorate”
3 19.I „Personal- = „Impozitul pe 200.000 182.000
remuneratii salarii”
datorate” „Asigurari 18.000
sociale”
4 20.I „Casa” = „Conturi curente 400.000 400.000
la banci”
5 23.I „Personal- = „Casa” 400.000 400.000
remuneratii

12
datorate”
6 24.I „Impozitul pe = „Conturi curente 182.000 200.000
salarii” la banci”
„Asigurari 18.000
sociale”
7 07.II „Furnizori” = „Conturi curente 100.000 100.000
la banci”
8 17.II „Materii prime” = „Efecte de platit” 200.000 100.000
„Furnizori” 100.000
9 20.II „Materii prime” = „Conturi curente 8.000 8.000
la banci”
10 23.II „Efecte de platit” = „Conturi curente 100.000 100.000
la banci”
11 26.II „Conturi curente = „Credite bancare 150.000 150.000
la banci” pe termen scurt”
12 06.III „Capital social” = „Decontari cu 2.000.000 2.000.000
asociatii privind
capitalul”
13 14.III „Credite bancare = „Conturi curente 130.000 130.000
pe termen scurt” la banci”
14 20.III „Casa” = „Conturi curente 8.000 8.000
la banci”
15 21.III „Avansuri de = „Casa” 5.000 5.000
trezorerie”
16 22.III „Conturi curente = „Casa” 3.000 3.000
la banci”
17 25.III „Creditori = „Conturi curente 100.000 100.000
diversi” la banci”
Total la data de 31.03 6.104.000 6.104.000

Dupa inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in jurnal,


acesta se totalizeaza fila cu fila si prin reportare, pe total perioada gestiune. Sumele
din coloanele debitoare si creditoare ale jurnalului, obtinute in urma totalizarii,
trebuie sa fie egale intre ele. 4
Din jurnal, operatiile respective se reporteaza formula cu formula si se
grupeaza dupa natura si continutul lor economic in ordine sistematica, pe conturi
distincte in cartea-mare, unde sunt trecute si sumele din bilant, ca solduri initiale.
Dupa efectuarea acestor inregistrari, se totalizeaza sumele din debitul si
creditul conturilor deschise in cartea-mare si se stabileste soldul final, care
reprezinta existentul de mijloace economice si surse de finantare la un moment dat.

4
Mihai Aristotel Ungureanu (coord.) „Finante Publice”, Ed. Independenta Economica, Braila, 2000

13
Inregistrarea operatiilor economice si financiare in cartea-mare

1. „Capital social” Debit Credit


1.I Sold initial - - 10.100.000
6.III Decontari cu asociatii privind capitalul 12 2.000.000 -
31.III Sold final creditor - 8.100.000 -
10.100.000 10.100.000

2. „Mijloace fixe” Debit Credit


1.I Sold initial - 10.000.000 -
8.I Furnizori de imobilizari 1 1.500.000 -
31.III Sold final debitor - - 11.500.000
11.500.000 11.500.000

3. „Materii prime” Debit Credit


1.I Sold initial - 500.000 -
17.II Efecte de platit 8 100.000 -
17.II Furnizori 8 100.000 -
20.II Conturi curente la banci 9 8.000 -
31.III Sold final debitor - - 708.000
708.000 708.000

4. „Furnizori” Debit Credit


1.I Sold initial - - 600.000
7.II Conturi curente la banci 7 100.000 -
17.II Materii prime 8 - 100.000
31.III Sold final creditor - 600.000 -
700.000 700.000
5. „Efecte de platit" Debit Credit
17.II Materii prime 8 - 100.000
23.II Conturi curente la banci 10 100.000 -
100.000 100.000
6. „Furnizori de imobilizari” Debit Credit
8.I Mijloace fixe 1 - 1.500.000
31.III Sold final creditor - 1.500.000 -
1.500.000 1.500.000
7. „Personal-remuneratii datorate” Debit Credit
19.I Cheltuieli cu remuneratiile personalului 2 - 600.000
19.I Impozitul pe salarii 3 182.000 -
19.I Asigurari sociale 3 18.000 -
23.I Casa 5 400.000 -
600.000 600.000

14
8. „Asigurari sociale” Debit Credit
19.I Personal-remuneratii datorate 3 - 18.000
24.I Conturi curente la banci 6 18.000 -
18.000 18.000

9. „Impozitul pe salarii” Debit Credit


19.I Personal-remuneratii datorate 3 - 182.000
24.I Conturi curente la banci 6 182.000 -
182.000 182.000

10. „Decontari cu asociatii privind


capitalul” Debit Credit
6.III Capital social 12 - 2.000.000
31.III Sold final creditor - 2.000.000 -
2.000.000 2.000.000

11. „Avansuri de trezorerie” Debit Credit


21.III Casa 15 5.000 -
31.III Sold final debitor - - 5.000
5.000 5.000

12. „Creditori diversi” Debit Credit


1.I Sold initial - - 400.000
25.III Conturi curente la banci 17 100.000 -
31.III Sold final creditor - 300.000 -
400.000 400.000

13. „Conturi curente la banci” Debit Credit


1.I Sold initial - 1.000.000 -
20.I Casa 4 - 400.000
24.I Impozitul pe salarii 6 - 182.000
24.I Asigurari sociale 6 - 18.000
7.II Furnizori 7 - 100.000
20.II Materii prime 9 - 8.000
23.II Efecte de platit 10 - 100.000
26.II Credite bancare pe termen scurt 11 150.000 -
14.III Credite bancare pe termen scurt 13 - 130.000
20.III Casa 14 - 8.000
22.III Casa 16 3.000 -
25.III Creditori diversi 17 - 100.000
31.III Sold final debitor - - 107.000
1.153.000 1.153.000

15
14. „Credite bancare pe termen scurt”’ Debit Credit
1.I Sold initial - - 410.000
26.II Conturi curente la banci 11 - 150.000
14.III Conturi curente la banci 13 130.000 -
31.III Sold final creditor - 430.000 -
560.000 560.000

15. „Casa” Debit Credit


1.I Sold initial - 10.000 -
20.I Conturi curente la banci 4 400.000 -
23.I Personal-remuneratii datorate 5 - 400.000
20.III Conturi curente la banci 14 8.000 -
21.III Avansuri de trezorerie 15 - 5.000
22.III Conturi curente la banci 16 - 3.000
31.III Sold final debitor - - 10.000
418.000 418.000
16. „Cheltuieli cu remuneratiile
personalului” Debit Credit
19.I Personal-remuneratii datorate 2 600.000 -
31.III Sold final debitor - - 600.000
600.000 600.000

In continuare, pe baza datelor din cartea-mare stabilite dupa inchiderea


tuturor conturilor, se intocmeste balanta de verificare, al carei formular cuprinde
doua coloane comune pentru orice tip de balanta (numarul paginii din cartea-mare
si denumirea conturilor) si mai multe coloane-pereche specifice, in functie de
numarul egalitatilor.

2.1. Balantele de verificare ale conturilor sintetice

2.1.1. Balanta de verificare cu o serie de egalitati

a) Balanta de verificare a sumelor cuprinde pe cele doua coloane-pereche


totalul sumelor debitoare si creditoare ale conturilor din cartea-mare, la data
intocmirii ei, in care trebuie sa existe egalitatea:
Totalul sumelor debitoare (Σ d) = Totalul sumelor creditoare (Σ c)
Totalul sumelor debitoare se compune din soldurile initiale debitoare de la
inceputul anului, plus rulajele debitoare ale conturilor de la inceputul anului si
pana la data intocmirii balantei de verificare. Totalul sumelor creditoare se
compune din soldurile initiale creditoare de la inceputul anului, plus rulajele
creditoare ale conturilor de la inceputul anului si pana la data intocmirii balantei de
verificare. Inscrierea elementelor respective se face separat pentru fiecare cont.

16
Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si a doua corelatie,
potrivit careia, totalurile sumelor din debitul si respectiv din creditul tuturor
conturilor conturilor din cartea-mare, adica totalurile balantei de verificare a
sumelor, trebuie sa fie egale cu totalurile din coloanele de sume debitoare si
creditoare ale jurnalului, la care s-au adunat soldurile initiale luate din bilant. Daca
aceste corelatii nu sunt satisfacute, inseamna ca exista o eroare de inregistrare a
operatiilor economice, de reportare a inregistrarilor din jurnal in cartea-mare sau
chiar eventuale greseli de calcul. Deci aceasta balanta de verificare indeplineste
functia de control al exactitatii inregistrarilor efectuate. Totodata balanta de sume
indeplineste si functia de grupare si centralizare a datelor contabilitatii curente,
permitand prin aceasta conducerii unitatilor patrimoniale sa cunoasca intreaga
situatie economico-financiara a acestora la data respectiva. 5
Modelul balantei de verificare a sumelor intocmita la data de 31 martie
2010, pe baza inregistrarilor de mai sus, se prezinta astfel:

Balanta de verificare
intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag Sume totale


din cartea Denumirea conturilor Debitoare Creditoare
mare
1 „Capital social” 2.000.000 10.100.00
2 „Mijloace fixe” 11.500.000 -
3 „Materii prime” 708.000 -
4 „Furnizori” 100.000 700.000
5 „Efecte de platit” 100.000 100.000
6 „Furnizori de imobilizari” - 1.500.000
7 „Personal-remuneratii datorate” 600.000 600.000
8 „Asigurari sociale” 18.000 18.000
9 „Impozitul pe salarii” 182.000 182.000
10 „Decontari cu asociatii privind capitalul” - 2.000.000
11 „Avansuri de trezorerie” 5.000 -
12 „Creditori diversi” 100.000 400.000
13 „Conturi curente la banci” 1.153.000 1.046.000
14 „Credite bancare pe termen scurt” 130.000 560.000
15 „Casa” 418.000 408.000
16 „Cheltuieli cu remuneratiile 600.000 -
personalului”
TOTAL 17.614.000 17.614.000

5
Ristea Mihai, Oprea Calin „Contabilitate generala”, Ed. Independenta Economica, Bucuresti, 2009

17
b) Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare cu balanta de
verificare a sumelor, cu deosebirea ca in locul celor doua coloane-perechi de sume,
cuprinde doua coloane-perechi de solduri finale, una pentru soldurile finale
debitoare si cealalta pentru soldurile finale creditoare, intre care prin totalizare,
trebuie sa existe egalitatea:
Total solduri finale debitoare (Σ Sfd) = Total solduri finale creditoare (Σ Sfc)
Deci si aceasta balanta de verificare, prin egalitatea respectiva, satisface
cerintele functiei de control al exactitatii datelor inregistrate in conturi. Totodata,
prezentand situatia economico-financiara a unitatii patrimoniale la un moment dat,
prin soldurile finale debitoare si creditoare ale conturilor, aceasta balanta sta la
baza intocmirii bilantului contabil si permite conducerii unitatii sa cunoasca
rezultatele activitatii sale la perioade scurte de timp, respectiv, in intervalul dintre
doua bilanturi. 6
Modelul unei astfel de balante de verificare, intocmita la data de 31 martie,
pe baza acelorasi inregistrari se prezinta astfel:

Balanta de verificare
intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag Sume totale


din cartea Denumirea conturilor Debitoare Creditoare
mare
1 „Capital social” - 8.100.000
2 „Mijloace fixe” 11.500.000 -
3 „Materii prime” 708.000 -
4 „Furnizori” - 600.000
5 „Furnizori de imobilizari” - 1.500.000
6 „Decontari cu asociatii privind capitalul” - 2.000.000
7 „Avansuri de trezorerie” 5.000 -
8 „Creditori diversi” - 300.000
9 „Conturi curente la banci” 107.000 -
10 „Credite bancare pe termen scurt” - 430.000
11 „Casa” 10.000 -
12 Cheltuieli cu remuneratiile personalului” 600.000 -
TOTAL 12.930.000 12.930.000

6
COJOCARU D.- Consideratii Privind Bilantul Fiscal" - Revista Finante, Credit, Contabilitate, Nr. 2-3 / 1997

18
2.1.2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati

Aceasta balanta de verificare, fiind rezultatul combinarii balantei de sume cu


balanta de solduri, motiv pentru care se mai numeste si balanta de verificare a
sumelor si soldurilor, are la baza egalitatile:
Total solduri initiale debitoare (Σ Sd) = Total solduri initiale creditoare (Σ Sc)
Total solduri finale debitoare (Σ Sfd) = Total solduri finale creditoare (Σ Sfc)
De asemenea, ea cumuleaza corelatiile si functiile celor doua tipuri de
balante de verificare din a caror combinare rezulta.
Modelul unei astfel de balante de verificare, intocmita la data de 31 martie,
pe baza acelorasi inregistrari se prezinta astfel:

Balanta de verificare
intocmita la 31 martie 2010

NR. PAG DIN SUME TOTALE SOLDURI FINALE


CARTEA DENUMIREA CONTURILOR
DEBITOARE CREDITOARE DEBITOARE CREDITOARE
MARE
1 „Capital social” 2.000.000 10.100.00 - 8.100.000
2 „Mijloace fixe” 11.500.000 - 11.500.000 -
3 „Materii prime” 708.000 - 708.000 -
4 „Furnizori” 100.000 700.000 - 600.000
5 „Efecte de platit” 100.000 100.000 - -
6 „Furnizori de imobilizari” - 1.500.000 - 1.500.000
7 „Personal-remuneratii datorate” 600.000 600.000 - -
8 „Asigurari sociale” 18.000 18.000 - -
9 „Impozitul pe salarii” 182.000 182.000 - -
10 „Decontari cu asociatii privind - 2.000.000 - 2.000.000
capitalul”
11 „Avansuri de trezorerie” 5.000 - 5.000 -
12 „Creditori diversi” 100.000 400.000 - 300.000
13 „Conturi curente la banci” 1.153.000 1.046.000 107.000 -
14 „Credite bancare pe termen scurt” 130.000 560.000 - 430.000
15 „Casa” 418.000 408.000 10.000 -
16 „Cheltuieli cu remuneratiile 600.000 - 600.000 -
personalului”
17.614.000 17.614.000 12.930.000 12.930.000
TOTAL
Egalitatea I Egalitatea a II-a

2.1.3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati

Pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare si


pentru a satisface cerintele muncii de analiza si conducere la un nivel superior, s-a
creat balanta de verificare cu trei serii de egalitati. Prin faptul ca aceasta balanta
cuprinde pe coloane distincte soldurile initiale, rulajele perioadei curente si
soldurile finale ale conturilor, motiv pentru care se mai numeste si balanta de rulaje
cu solduri initiale si finale, ea exprima cu ajutorul rulajelor, mijloacele economice
si sursele de finantare in dinamica lor, adica volumul valoric al activitatii
desfasurate pe o anumita perioada, iar cu ajutorul soldurilor, existentele de

19
mijloace economice si surse de finantare la un moment dat. Astfel se inlatura
neajunsurile balantei de verificare cu doua serii de egalitati.
Indiferent de varianta in care se prezinta din punct de vedere grafic, sub
forma tabelara sau sub forma matriceala, acest tip de balanta cuprinde urmatoarele
trei serii de egalitati : 7
Total solduri initiale debitoare (Σ Sd) = Total solduri initiale creditoare (Σ Sc)
Totalul rulajelor debitoare (Σ Rd) = Totalul rulajelor creditoare (Σ Rc)
Total solduri finale debitoare (Σ Sfd) = Total solduri finale creditoare (Σ Sfc)
Deci, cu ajutorul balantei de verificare cu trei egalitati se satisfac atat
functiile balantelor precedente, cat si functia de analiza a activitatii economice la
un nivel superior. Totodata, pe baza acestei balante se pot stabili, in plus,
urmatoarele corelatii:
- egalitatea dintre totalul rulajului din balanta si totalul rulajului din registrul
jurnal
- identitatea soldurilor finale din balanta de verificare intocmita la sfarsitul
perioadei precedente cu soldurile initiale din balanta perioadei curente
- identitatea soldurilor finale din balanta perioadei curente cu soldurile
initiale din balanta de verificare a perioadei viitoare.
Modelul balantei cu trei serii de egalitati in varianta tabelara, intocmita la
data de 31 martie pe baza inregistrarilor din cartea-mare se prezinta astfel:
Balanta de verificare
intocmita la 31 martie 2010
SOLDURI INITIALE RULAJE ALE PERIOADEI SOLDURI
CURENTE FINALE
DENUMIREA CONTURILOR
D C D C D C
1 „Capital social” - 10.100.000 2.000.000 - - 8.100.000
2 „Mijloace fixe” 10.000.000 - 1.500.000 - 11.500.000 -
3 „Materii prime” 500.000 - 208.000 - 708.000 -
4 „Furnizori” - 600.000 100.000 100.000 - 600.000
5 „Efecte de platit” - - 100.000 100.000 - -
6 „Furnizori de imobilizari” - - - 1.500.000 - 1.500.000
7 „Personal-remuneratii datorate” - - 600.000 600.000 - -
8 „Asigurari sociale” - - 18.000 18.000 - -
9 „Impozitul pe salarii” - - 182.000 182.000 - -
10 „Decontari cu asociatii privind - - - 2.000.000 - 2.000.000
capitalul”
11 „Avansuri de trezorerie” - - 5.000 - 5.000 -
12 „Creditori diversi” - 400.000 100.000 - - 300.000
13 „Conturi curente la banci” 1.000.000 - 153.000 1.046.000 107.000 -
14 „Credite bancare pe termen - 410.000 130.000 150.000 - 430.000
scurt”
15 „Casa” 10.000 - 408.000 408.000 10.000 -
16 „Cheltuieli cu remuneratiile - - 600.000 - 600.000 -
personalului”
11.510.000 11.510.000 6.104.000 6.104.000 12.930.000 12.930.000
TOTAL
Egalitatea I Egalitatea a II-a Egalitatea a III-a

7
COLASSE B.- Contabilitate Generala, Editia A 4-a" - Traducere Din Limba Franceza De Tabara N., Editura
Moldova, Iasi, 1995

20
A doua varianta a balantei de verificare cu trei serii de egalitati, o constituie
balanta-sah. Necesitatea folosirii acestei variante de balanta a reiesit din faptul ca
in forma tabelara, balanta tabelara cu trei serii de egalitati reflecta numai volumul
valoric al activitatii desfasurate pe o perioada data, dar nu furnizeaza informatii
asupra naturii operatiilor efectuate, implicate de nevoile de analiza adancita a
activitatii intreprinderii. Intrucat natura operatiilor efectuate este reflectata prin
corespondenta conturilor, s-a impus necesitatea crearii balantei-sah spre a permite
redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice si
financiare ale perioadei expirate. Cu ajutorul acestui tip de balanta se descopera nu
numai daca s-a respectat dubla inregistrare, lucru ce se putea constata si cu ajutorul
balantelor prezentate anterior, ci si daca a fost debitat sau creditat contul
corespunzator continutului economic al operatiei efectuate. Deci, se face atat un
control aritmetic, cat si de fond, evitandu-se erorile determinate de nerespectarea
dublei inregistrari. Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unui tablou
intocmit dupa principiul matriceal (asemanator cu o tabla de sah).
Cu ajutorul ei, cele trei egalitati nu se mai obtin intre coloanele-perechi, ca
in varianta tabelara, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din
luna curenta sunt redate pe conturi corespondente.
Pentru exemplificarea aparitiei balantei de verificare sah si a principiului sau
de intocmire, se poate folosi oricare dintre conturile redate anterior sub forma
sistematica cu ajutorul fiselor registrului cartea-mare. In cazul de fata se va folosi
contul „Casa” care, in fisele registrului respectiv, se prezinta astfel:

„Casa” Debit Credit


Numarul Sume
Data Explicatii pozitiei in
jurnal Debitoare Creditoare
1.I Sold initial - 10.000 -
20.I Conturi curente la banci 4 400.000 -
23.I Personal-remuneratii datorate 5 - 400.000
20.III Conturi curente la banci 14 8.000 -
21.III Avansuri de trezorerie 15 - 5.000
22.III Conturi curente la banci 16 - 3.000
31.III Sold final debitor - - 10.000
TOTAL - 418.000 418.000

Din modelul acestui cont se observa ca pentru inregistrarea tuturor


operatiilor s-a indicat contul corespondent debitor sau creditor, asa cum se
procedeaza de altfel pentru fiecare cont deschis in registrul cartea-mare.
Pornind de la faptul ca in cadrul contabilitatii orice operatie economica
supusa inregistrarii este reflectata de doua ori, o data in debitul unui cont si a doua
oara in creditul altui cont, se poate trage concluzia ca aceasta dubla clasare
(inregistrare) se poate realiza cu ajutorul unei matrice, randurile corespunzand

21
primei clasari, iar coloanele celei de-a doua clasari, intrucat datele se inscriu
concomitent atat pe randuri cat si pe coloane. 8
Aplicand acest principiul de mai sus la contul ”Casa” redarea lui sub forma
de matrice se prezinta in felul urmator:

„Casa”
Credit Total Total
Conturi Personal Avansuri
Nr. Sold Casa rulaj sume
curente remuneratii de
crt initial
la banci datorate trezorerie debitor debitoare
. Debit (Σ (Σ Sd)
Rd)
1. Casa (4)
10.00 0 0 0 408.00 418.000
400.000
0 0
(14)
8.000
2. Conturi (16)
0 0 0 0 0 0
curente la 3.000
banci
3. Personal (5)
0 0 0 0 0 0
remuneratii 400.00
datorate 0
4. Avansuri (15)
0 0 0 0 0 0
de 5.000
trezorerie
5. Total rulaj 0 408.00 0 0 0 0 0
creditor 0
(Σ Rc)
6. Sold final 0 10.000 0 0 0 0 0
(Sfd)
7. Total sume 0 418.00 0 0 0 0 0
creditoare 0
(Σ Sc)

Din acest tablou rezulta ca pentru inregistrarea operatiilor economice in


matrice, este suficient sa cunoastem denumirea sau simbolul contului debitat si
denumirea sau simbolul contului creditat. Cunoscandu-se acestea, suma se inscrie
in casuta intersectiei randului (liniei) pe care este plasat contul debitat cu coloana
pe care este plasat contul creditat. Daca in casuta exista o suma inscrisa anterior,
noua suma se adauga la suma deja inscrisa. De exemplu, in casuta de la intersectia
randului contului „Casa” cu coloana contului „Conturi curente la banci”, pentru
operatia 4 se inscrie suma de 400.000 lei, iar pentru operatia 14 se inscrie suma de
8.000 lei, astfel incat in final apare suma totala de 408.000 lei in aceeasi casuta.
Totalul sumelor tuturor conturilor de pe randurile orizontale trebuie sa fie
identic cu cel din coloanele verticale, in caz contrar inseamna ca s-au comis
anumite erori.

8
FELEAGA N.- Dincolo De Frontierele Vagabondajului Contabil" - Ed. Economica, Bucuresti, 1997-

22
Din prezentarea matriceala a contului „Casa” rezulta doua matrice: una sub
forma de vector-linie, iar alta sub forma de vector-coloana, care au proprietatea ca
suma elementelor fiecareia dintre ele este egala. Aceasta inseamna ca intotdeauna
sumele inregistrate in debit trebuie sa fie egale cu cele inregistrate in credit ca
rezultat al dublei inregistrari; daca cele doua matrice nu sunt egale, inseamna ca s-
au facut greseli de inregistrare si echilibrul dublei inregistrari nu a fost respectat. 10
Pe baza acelorasi inregistrari, balanta de verificare-sah intocmita la sfarsitul
lunii martie se bazeaza pe cele trei serii de egalitati care se stabilesc astfel:
a)in patratelul de la intretaierea primei coloane, in care se inscriu soldurile
initiale debitoare, cu primul rand, pe care se inscriu soldurile initiale creditoare, se
inscrie o singura data totalul soldurilor si se stabileste prima egalitate;
b)in patratelul de la intretaierea penultimei coloane, in care se inscrie, prin
insumare pe randuri, rulajul total debitor al fiecarui cont, cu penultimul rand, pe
care se inscrie prin insumare pe coloane, rulajul total creditor al fiecarui cont, se
inscrie o singura data totalul rulajelor si se obtine a doua egalitate;
c)in patratelul de la intretaierea ultimei coloane, in care se inscriu soldurile
finale creditoare, cu ultimul rand, pe care se inscriu soldurile finale debitoare, se
trece o singura data totalul soldurilor finale, marcand astfel a treia egalitate a
balantei.9

9
FELEAGA N.- Controverse Contabile" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996
10
FELEAGA N.- Imblanzirea Junglei Contabilitatii" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996

23
Balanta de verificare-sah
intocmita la 31 martie 2010

Credit Sold Capital Mijloace Materii Furnizori Efecte Furnizori Personal Asigu- Impo- Decontari Avan- Credi- Conturi Credite Casa Cheltuieli Total Sold
initial social fixe prime de de remune- rari zitul pe cu suri de tori curente bancare cu rulaj final
debitor platit imobili- ratii sociale salarii asociatii trezorerie diversi la banci pe remune- debitor creditor
(Sid) zari datorate privind termen ratiile (Σ Rd) (Sfc)
capitalul scurt persona-
Debit lului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 R S
0 Sold initial 11.510.00 10.100.00 0 0 600.000 0 0 0 0 0 0 0 400.00 0 410.00 0 0 0 0
creditor 0 0 0 0
(Sic)
1 Capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.000.00 0 0 0 0 0 0 2.000.00 8.100.000
social 0 0
2 Mijloace 10.000.00 0 0 0 0 0 1.500.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.500.00 0
fixe 0 0 0
3 Materii 500.000 0 0 0 100.000 100.00 0 0 0 0 0 0 0 8.000 0 0 0 208.000 0
prime 0
4 Furnizori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100.000 0 0 0 100.000 600.000
5 Efecte de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100.000 0 0 0 100.000 0
platit
6 Furnizori de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.500.000
imobilizari
7 Personal 0 0 0 0 0 0 0 0 18.000 182.00 0 0 0 0 0 400.00 0 600.000 0
remuneratii 0 0
datorate
8 Asigurari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18.000 0 0 0 18.000 0
sociale
9 Impozitul pe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 182.000 0 0 0 182.000 0
salarii
1 Decontari cu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.000.000
0 asociatii
privind
capitalul
1 Avansuri de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5.000 0 5.000 0
1 trezorerie
1 Creditori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100.000 0 0 0 100.000 300.000
2 diversi
1 Conturi 1.000.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 150.00 3.000 0 153.000 0
3 curente la 0
banci
1 Credite 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 130.000 0 0 0 130.000 430.000
4 bancare pe
termen scurt
1 Casa 10.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 408.000 0 0 0 408.000 0
5
1 Cheltuieli cu 0 0 0 0 0 0 0 600.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 600.000 0
6 remuneratiile
personalului
1 Total 0 0 0 0 100.000 100.00 1.500.00 600.000 18.000 182.00 2.000.00 0 0 1.046.00 150.00 408.00 0 6.104.00 0
7 rulaj 0 0 0 0 0 0 0 0
creditor
(Σ Rc)
1 Sold 0 0 11.500.00 708.00 0 0 0 0 0 0 0 5.000 0 107.000 0 10.000 600.000 0 12.930.000
8 final 0 0
debitor
(Sfd)

24
Cunoscand sensul corespondentei dintre conturi, cu ajutorul acestei balante
se obtine o informare amanuntita asupra activitatii desfasurate de întreprindere in
perioada pentru care se intocmeste ea. Pentru ca informatiile furnizate de aceasta
balanta sa conduca la concluzii exacte, se impune cu necesitate existenta prealabila
a unei corespondente-tip a conturilor pentru operatiile omogene, de acelasi fel,
deoarece in caz contrar, isi pierde caracterul analitic si poate chiar denatura
continutul informatiilor furnizate.

2.1.4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

Aceasta balanta de verificare se prezinta intr-o singura varianta sub forma


tabelara, fiind rezultatul combinarii balantei de sume si solduri, cu balanta de rulaje
cu solduri initiale. Ea mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume
precedente si a fost impusa de necesitatea compararii rulajelor de la sfarsitul lunii
curente cu sumele de la sfarsitul lunii precedente, in vederea urmaririi in dinamica
a activitatii intreprinderii si a stabilirii schimbarilor care s-au produs in starea si in
structura mijloacelor si proceselor ei economice. 12 Cele patru serii de egalitati care
se stabilesc cu acest tip de balanta, sunt urmatoarele :

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare din


din perioada precedenta (Σ Sd0) perioada precedenta (Σ Sc0)
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare ale
ale perioadei curente (Σ Rd1) perioadei curente (Σ Rc1)
Totalul sumelor debitoare (Σ Sd) = Totalul sumelor creditoare (Σ Sc)
Total solduri finale debitoare (Σ Sfd) = Total solduri finale creditoare (Σ Sfc)

Dupa cum se observa, balanta de verificare cu patru serii de egalitati


reprezinta modelul cel mai complet de balanta tabelara, intrucat satisface functiile
tuturor celorlalte balante de aceeasi forma si, in plus, ofera informatii pentru
efectuarea analizei in dinamica a situatiei economico-financiare a intreprinderii. 11

11
FELEAGA N.- Contabilitate Aprofundata" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996
12
FELEAGA N., IONASCU I.- Contabilitatea Financiara Vol. 1-4" - Ed. Economica, Bucuresti, 1992, 1994

25
- egalitatea dintre sumele totale din balanta de verificare intocmita la
sfarsitul perioadei precedente si sumele totale la sfarsitul perioadei precedente din
balanta de verificare a perioadei curente
- identitatea dintre sumele totale din balanta perioadei curente si sumele
totale la sfarsitul perioadei precedente din balanta de verificare a perioadei viitoare.
Modelul balantei de verificare cu patru serii de egalitati intocmita la data de
31 martie pe baza inregistrarilor din exemplul dat, se prezinta astfel:

26
Balanta de verificare
intocmita la 31 martie 2010

Nr. Sume din perioada Rulaje ale perioadei Sume totale Solduri finale
pag. precedenta curente
din Denumirea conturilor
Debitoare Creditoare Debitoar Creditoare Debitoare Creditoare Debitoar Creditoare
cartea- e e
mare
1 „Capital social” - 10.100.000 2.000.000 - 2.000.000 10.100.000 - 8.100.000
2 „Mijloace fixe” 11.500.000 - - - 11.500.000 - 11.500.000 -
3 „Materii prime” 708.000 - - - 708.000 - 708.000 -
4 „Furnizori” 100.000 700.000 - - 100.000 700.000 - 600.000
5 „Efecte de platit” 100.000 100.000 - - 100.000 100.000 - -
6 „Furnizori de imobilizari” - 1.500.000 - - - 1.500.000 - 1.500.000
7 „Personal-remuneratii datorate” 600.000 600.000 - - 600.000 600.000 - -
8 „Asigurari sociale” 18.000 18.000 - - 18.000 18.000 - -
9 „Impozitul pe salarii” 182.000 182.000 - - 182.000 182.000 - -
10 „Decontari cu asociatii privind - - - 2.000.000 - 2.000.000 - 2.000.000
capitalul”
11 „Avansuri de trezorerie” - - 5.000 - 5.000 - 5.000 -
12 „Creditori diversi” - 400.000 100.000 - 100.000 400.000 - 300.000
13 „Conturi curente la banci” 1.150.000 808.000 3.000 238.000 1.153.000 1.046.000 107.000 -
14 „Credite bancare pe termen scurt” - 560.000 130.000 - 130.000 560.000 - 430.000
15 „Casa” 410.000 400.000 8.000 8.000 418.000 408.000 10.000 -
16 „Cheltuieli cu remuneratiile 600.000 - - - 600.000 - 600.000 -
personalului”
15.368.000 15.368.000 2.246.000 2.246.000 17.614.000 17.614.000 12.930.000 12.930.000
TOTAL
Egalitatea I Egalitatea a II-a Egalitatea a III-a Egalitatea a IV-a

22
2.2. Balantele de verificare ale conturilor analitice

In afara de balanta de verificare a conturilor sintetice, intocmita dupa cartea-


mare, in situatia in care anumite conturi sintetice se dezvolta pe analitice, este
necesar sa se intocmeasca si balante de verificare ale conturilor analitice. Ele se
intocmesc dupa registrele dezvoltatoare ale cartii-mari si numarul lor este egal cu
cel al conturilor sintetice care se dezvolta pe conturi analitice.
Intocmirea acestor balante de verificare este impusa de necesitatea efectuarii
controlului asupra datelor reflectate in conturile analitice, intrucat cu ocazia
dezvoltarii inregistrarilor din conturile sintetice, se pot comite diverse erori. In
acest sens, balantele de verificare analitice constituie un mijloc eficient pentru
stabilirea legaturii dintre evidenta analitica si evidenta sintetica, motiv pentru care
ele mai poarta denumirea si de balante auxiliare sau secundare. Totodata, balantele
de verificare analitice sunt necesare si pentru conducerea economica, intrucat prin
ele se obtin informatii detaliate in legatura cu existenta si miscarea elementelor
patrimoniale ale intreprinderii.
Tehnica de intocmire a balantelor de verificare analitice consta in preluarea,
din registrul cartea-mare dezvoltatoare, a sumelor totale si a soldurilor tuturor
conturilor analitice, deschise in cadrul aceluiasi cont sintetic. Cu ajutorul lor se
stabilesc apoi o serie de corelatii si indicatori, care difera in functie de modul de
functionare a conturilor si de numarul de etaloane utilizate in cadrul conturilor
analitice.

2.2.1. Balanta de verificare analitica pentru conturile monofunctionale

Dupa cum se stie, conturile monofunctionale sunt acelea care la sfarsitul


perioadei de activitate au un singur fel de sold: fie numai debitor, fie numai
creditor. Prin urmare si conturile analitice deschise in cadrul lor, vor avea un
singur fel de sold, de acelasi sens cu felul soldurilor sintetice de care apartin. Din
aceasta categorie fac parte conturile: „Materii prime”, „Produse finite”, „Debitori
diversi”, „Clienti”, „Furnizori”, Creditori diversi” etc.
Ca mod de prezentare, balanta de verificare analitica pentru conturi
monofunctionale difera in functie de numarul etaloanelor de evidenta utilizate,
deoarece la unele conturi analitice se utilizeaza un singur etalon de evidenta si
anume etalonul banesc, iar la alte conturi analitice se utilizeaza doua etaloane de
evidenta, si anume pe langa etalonul banesc, si etalonul natural, cantitativ.

2.2.1.1. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu un singur


etalon de evidenta (banesc)

Aceasta balanta de verificare se prezinta ca un tabel care cuprinde o singura


pereche de coloane pentru sume (debitoare si creditoare) si o singura coloana
pentru solduri, deoarece fiind vorba de conturi monofunctionale ele nu au decat un
singur fel de sold, fie debitor, fie creditor. Spre deosebire de balantele de verificare

23
13
ale conturilor sintetice, aceasta balanta de verificare analitica nu are egalitati in
cadrul sau, decat in situatia in care conturile analitice sunt soldate, adica atunci
cand totalul coloanei de solduri este egal cu zero.
Exactitatea inregistrarilor facute in conturile analitice si in sinteticul de care
apartin se verifica prin corelatiile ce se stabilesc intre datele furnizate de catre
aceasta balanta si datele corespunzatoare din contul sintetic respectiv, astfel :
- totalul sumelor debitoare ale tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie
sa fie egal cu totalul sumelor debitoare ale contului sintetic
- totalul sumelor creditoare ale tuturor conturilor analitice din balanta,
trebuie sa fie egal cu totalul sumelor creditoare ale contului sintetic
- totalul soldurilor tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie sa fie egal
si de acelasi sens cu soldul contului sintetic.
Pentru exemplificare se reda balanta de verificare analitica a contului
„Debitori diversi”, astfel:

Balanta de verificare analitica a contului „Debitori diversi”,


intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag. din Sume totale


cartea mare Denumirea conturilor
analitice Debitoare Creditoare Solduri
dezvoltatoare
1 „Manea Ion” 2.400 1.600 800
2 „Alexandrescu Ilie” 5.000 3.400 1600
3 „Georgescu Vasile” 3.600 3.600 -
4 „S.C. FAUR S.A. 160.000 100.000 60.000
5 S.C. REPUBLICA S.A. 80.000 60.000 20.000
6 S.C. VULCAN S.A. 70.000 60.000 10.000
TOTAL 321.000 228.600 92.400
Contul sintetic „Debitori diversi” 321.000 228.600 92.400

2.2.1.2. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu doua


etaloane de evidenta (banesc si natural)

Aceasta balanta de verificare se prezinta tot sub forma tabelara si contine in


plus fata de cea precedenta, coloane pentru cantitatile intrate, cantitatile iesite si
stocul.
Ca urmare a faptului ca in cazul acestei balante pe langa etalonul valoric
intervine si cel cantitativ, ea nu se utilizeaza decat pentru verificarea conturilor in
care se reflecta bunuri economice (active) de natura materiala, care dupa functia
contabila sunt intotdeauna de activ si nu prezinta decat sold debitor.
Controlul exactitatii inregistrarilor efectuate in conturile analitice cu doua
etaloane de evidenta si sinteticul de care apartin, se executa prin intermediul
13
FELEAGA N. - Pledoarie Pentru O Doctrina Contabila" - Editura Academiei Universitare Athenaeum, Bucuresti,
1992

24
corelatiilor care trebuie sa existe intre datele din aceste balante de verificare si cele
din contul sintetic respectiv, corelatii care se stabilesc ca in cazul variantei
precedente.
Balanta de verificare analitica intocmita pentru conturi cu doua etaloane de
evidenta se prezinta astfel :

Balanta de verificare analitica a contului „Materii prime”,


intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag. Cantitati totale Sume totale Sold


din Denumirea Felul Intrate Iesite Stoc Debitoare Creditoare
cartea conturilor analitice etalonului
mare natural
dezvol-
tatoare
1 „Ciment” kg 20.000 18.000 2.000 600.000 540.000 60.000
2 „Var” kg 14.000 10.000 4.000 280.000 200.000 80.000
3 „Scanduri de brad” m3 200 160 40 400.000 320.000 80.000
4 „Cuie” kg 2.000 1.200 800 160.000 96.000 64.000
5 „Sarma” kg 6.000 4.00 2.000 720.000 480.000 240.000
TOTAL - - - 2.160.000 1.636.000 524.000
Contul sintetic „Materii prime” - - - 2.160.000 1.636.000 524.000

2.2.2. Balanta de verificare analitica pentru conturile bifunctionale

Intrucat conturile bifunctionale se abat de la regula generala a conturilor de


activ sau de pasiv, in sensul ca de la o perioada de gestiune la alta pot prezenta fie
sold debitor, fie sold creditor, verificarea contului sintetic cu analiticele sale
prezinta unele particularitati in ceea ce priveste corelatia dintre soldul contului
sintetic si al analiticelor respective. In aceasta categorie se includ conturile
sintetice: „Decontari in cadrul grupului”, „Rezultatul reportat”, „Profit si pierdere”
etc.
Ca mod de prezentare, balanta de verificare analitica a conturilor
bifunctionale cuprinde doua perechi de coloane: una pentru sume (debitoare si
creditoare) si alta pentru solduri (debitoare si creditoare). Deci ea se aseamana cu
balanta de sume si solduri intalnita la conturile sintetice, cu singura deosebire ca
intre totalurile coloanelor-perechi din balanta de verificare analitica a conturilor
bifunctionale nu exista egalitati.
Particularitatea in ceea ce priveste corelatia dintre soldul contului sintetic si
soldurile analiticelor sale este data de faptul ca, in timp ce contul sintetic are in
orice moment un singur fel de sold, conturile analitice pot avea, unele, sold
debitor, iar altele, sold creditor. Ca urmare a acestui fapt, totalul soldurilor
debitoare sau creditoare ale conturilor analitice, poate fi egal si de acelasi sens cu
soldul contului sintetic respectiv, numai prin insumarea lor algebrica.14

14
FELAGA N.- Sisteme Contabile Comparate" - Editura Economica, Bucuresti, 1995

25
Verificarea exactitatii inregistrarilor efectuate in conturile analitice si
sinteticul de care apartin, se face si in acest caz, pe baza acelorasi corelatii
prezentate la balantele analitice precedente, cu luarea in considerare a
particularitatii mentionate mai sus cu privire la solduri.
Pentru exemplificare se reda balanta de verificare analitica a contului
„Decontari in cadrul grupului”, astfel:

Balanta de verificare analitica a contului „Decontari in cadrul grupului”,


intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag. din Denumirea Sume totale Solduri


cartea mare conturilor
dezvoltatoare analitice
Debitoar Creditoare Debitoar Creditoare
e e
1 „Unitatea A” 360.000 320.000 40.000 -
2 „Unitatea B” 280.000 340.000 - 60.000
3 „Unitatea C” 300.000 280.000 20.000 -
4 „Unitatea D” 380.000 300.000 80.000 -
5 „Unitatea E” 340.000 360.000 - 20.000
TOTAL 1.660.000 1.600.000 140.000 80.000
Contul sintetic 1.660.000 1.600.000 60.000 -
„Decontari in cadrul grupului”

III. APLICATII

26
1. Pe data de 10.02.2010 S.C. SERGINIO S.R.L. achizitioneaza
materii prime de la furnizori. Valoarea totala a facturii este de
8.500.000 lei, TVA 19%. La 14.02.2010 se inregistreaza consumul de
materii prime facturate pe data de 10.02.2010. Sa se inregistreze
cronologic si sistematic operatiunile.
Rezolvare:
- Inregistrarea achizitiei de materii prime:
Formula contabila:
10.02.2010
%
8.500.000 301 - Materii prime 401 - Furnizori 10.115.000
=
1.615.000 4426 - TVAd

- Inregistrarea bonului de consum:


Formula contabila:
14.02.2010 601 – Cheltuieli cu
10.115.000

materiile prime = 301 – Materii prime 10.115.000

2. S.C. DANTE S.R.L. achizitioneaza un stoc de materii prime de


la Galati. Trimite un camion iar cheltuielile de transport la dus sunt de
1.000.000 lei. Pretul de cumparare al stocului de materii prime este de
10.000.000 lei, iar cheltuielile aferente incarcarii in camion 3.000.000
lei. Marfurile sunt asigurate pe parcursul transportului, prima de
asigurare fiind de 1.500.000 lei. Cheltuielile de transport la intoarcere
sunt de 1.200.000 lei, iar cheltuielile de descarcare de 6.000.000 lei.
Datorita unor defecte de calitate, se primeste o reducere comerciala de
1.500.000 lei. Salariul soferului ce a transportat marfa este de
2.000.000 lei.
Sa se determine costul de achizitie al stocului de materii prime si
sa se inregistreze operatiunea.
Rezolvare:
Detreminarea costului de achizitie:
Pret de cumparare al marfurilor 10.000.000 lei
+ Cheltuieli de transport (dus-intors) 2.200.000 lei
+ Cheltuieli de incarcare-descarcare 9.000.000 lei
+ Prime de asigurare 1.500.000 lei
- Reducere comerciala 1.500.000 lei
COST DE ACHIZITIE = 21.200.000 lei

- Inregistrarea facturii:
Formula contabila:

27
%
21.200.000 301 - Materii prime 401 - Furnizori 25.228.000
=
4.028.000 4426 - TVAd

- Plata furnizorului:

Formula contabila:

5121 – Conturi la banci 25.228.000


401 - Furnizori 25.228.000
= in lei

3. S.C. OLIMPIA S.R.L. depune la banca pe data de 04.03.2010 un ordin de


plata in valoare de 2.300.000 lei reprezentand avansuri acordate furnizorilor.
Pe data de 10.03.2010 SC NEBROS se aprovizioneaza cu materii prime in
valoare de 8.000.000 lei, TVA 19%; urmand ca pe data de 18.03.2010 sa achite
datoria fata de furnizori.
Sa se inregistreze plata avansului acordat furnizorului, cumpararea de
materii prime si achitarea datoriei fata de furnizor.

In data de 04.03.2010 se inregistreaza plata avansului acordat furnizorului


Formula contabila:

5121 - Conturi curente 2.300.000 lei


2.300.000 lei 409 - Furnizori-debitori = la banci

In data de 10.03.2010 se cumpara materii prime


Formula contabila:
%
8.000.000 lei 301 - Materii prime 401 - Furnizori 9.520.000 lei
1.520.000 lei 4426 - TVA deductibila =

In data de 18.03.2010 se achita datoria fata de furnizor


Formula contabila:
%
409 - Furnizori debitori 2.300.000 lei
9.520.000 lei 401 - Furnizori = 5121 - Conturi curente
la banci 7.220.000 lei

4. S.C. TOPIC S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni:

28
- 05.02.2010.. Se obtin din procesul de productie produse finite in
valoare de 18.000.000 lei – cost de productie
- 07.02.2010.. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de
vanzare fara TVA de 20.000.000 lei
- 09.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite
livrat
- 11.02.2010. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei,
TVA 19%
- 15.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de
servicii
- 19.02.2010. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de
5.200.000 lei, TVA 19%
- 24.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite
livrate
- 01.03.2010. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000
lei TVA 19%
- 03.03.2010. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de
36.000.000 lei, pret antecalculat
- 10.03.2010. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul
negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%
- 15.03.2010. Se achita furnizorilor costul materiilor prime
- 20.03.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite
livrate.
Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus. 15

Rezolvare:

05.02.2010. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de


18.000.000 lei – cost de productie

18.000.000 lei 345 - Produse finite = 711 - Variatia stocurilor 18.000.000 lei

07.02.2010. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare


fara TVA de 20.000.000 lei

%
701 - Venituri din vanzarea
23.800.000 lei 411 - Clienti = prod. finite 20.000.000 lei
4427 - TVA colectata 3.800.000 lei

15
FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II" - Editura Economica, Bucuresti,
1998

29
09.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite
livrate

23.800.000 lei 5121 - Conturi curente


la banci
= 411 - Clienti 23.800.000 lei

11.02.2010. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei,


TVA 19%
%
704 - Venituri din lucrari executate
17.850.000 lei 411 - Clienti
=
si servicii prestate 15.000.000 lei
4427 - TVA colectata 2.850.000 lei

15.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de


servicii

17.850.000 lei 5121 - Conturi curente


la banci
= 411 - Clienti 17.850.000 lei

19.02.2010. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei,


TVA 19%

%
701 - Venituri din vanzarea
6.188.000 lei 411 - Clienti = prod. finite 5.200.000 lei
4427 - TVA colectata 988.000 lei

24.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite


livrate

6.188.000 lei 5121 - Conturi curente


la banci
= 411 - Clienti 6.188.000 lei

01.03.2010. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000


lei TVA 19%

%
70.000.000 lei 301 - Materii prime = 401 - Furnizori 83.300.000 lei
13.300.000 lei 4426 - TVA deductibila
30
03.03.2010. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de
36.000.000 lei, pret antecalculat

36.000.000 lei 345 - Produse finite = 711 - Variatia stocurilor 36.000.000 lei

10.03.2010. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul


negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%

%
701 - Venituri din vanzarea
59.500.000 lei 411 - Clienti = prod. finite 50.000.000 lei
4427 - TVA colectata 9. 500.000 lei

15.03.2010. Se achita furnizorilor costul materiilor prime

83.300.000 lei 401 - Furnizori = 5121 - Conturi curente


la banci 83.300.000 lei

20.03.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite


livrate

59.500.000 lei 121 - Conturi curente


la banci
= 411 - Clienti 59.500.000 lei

5. S.C. APOGEUS S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni:

In data de 15.02.2010 produsele finite obtinute in valoare de 50.000.000 lei se


vand cu facturi ce urmeaza a se definitiva ulterior catre S.C. DENIS S.R.L., plata
fiind facuta prin efecte comerciale.
%
59.500.000 lei 418 - Clienti-facturi 701 - Venituri din vanzarea
de intocmit = prod. finite 50.000.000 lei
4428 - TVA neexigibila 9.500.000 lei

Se definitiveaza factura:
418 - Clienti-facturi
59.500.000 lei 411 - Clienti de intocmit 59.500.000 lei
=

31
Se inregistreaza efectele de primit:
59.500.000 lei 413 - Efecte de primit 411 - Clienti 59.500.000 lei
=
Incasarea efectelor:

59.500.000 lei 5121 - Conturi la banci 5112 - Cecuri de incasat 59.500.000 lei
in lei =

Transferul TVA neexigibila la TVA colectata

9.500.000 lei 4428 - TVA neexigibila = 4427 - TVA colectata 9.500.000 lei

In data de 17.02.2010 se vand catre S.C. SINGLE S.R.L. produsele reziduale


rezultate in urma procesului de productie care au fost reconditionate plata
facanduse in numerar:
%
703 - Venituri din vanzarea
1.785.000 lei 411 - Clienti prod. reziduale 1.500.000 lei
=
4427 - TVA colectata 285.000 lei

Inregistrarea platii:

1.785.000 lei 5311 - Casa in lei 411 - Clienti 1.785.000 lei


=

In data de 18.02.2010 se descarca gestiunea pentru productia stocata care a fost


valorificata
%
36.000.000 lei 711 - Variatia stocurilor 345 - Produse finite 35.000.000 lei
= 346 - Produse reziduale 1.000.000 lei

In data de 19.02.2010 se vand catre USAB animale si pasari obtinute din productie
proprie cu factura:
%
35.700.000 lei 411 - Clienti = 701 - Venituri din vanzarea
prod. finite 30.000.000 lei
4427 - TVA colectata 5.700.000 lei

Inregistrarea platii:

35.700.000 lei 5121 - Conturi la banci = 411 - Clienti 35.700.000 lei


in lei 32
In data de 20.02.2010 se descarca gestiunea pentru animalele şi pasarile care au
fost obtinute din propria productie:

30.000.000 lei 711 - Variatia stocurilor = 361 - Animale si pasari 30.000.000 lei

In data de 22.02.2006 se executa lucrari si prestari de servicii pentru S.C. GENKO


S.A.:
%
11.900.000 lei 411 - Clienti 704 - Venituri din lucrari executate
= si servicii prestate 10.000.000 lei
4427 - TVA colectata 1.900.000 lei

In data de 23.02.2010, in vederea executarii unei lucrari SC FABIUS SRL depune


un avans :
3.000.000 lei 5121 - Conturi la banci
in lei = 419 - Clienti-creditori 3.000.000 lei

Evidenta facturii pentru lucrarea prestata pentru SC FABIUS SRL:


%
7.140.000 lei 411 - Clienti
704 - Venituri din lucrari executate
=
si servicii prestate 6.000.000 lei
4427 - TVA colectata 1.140.000 lei

Incasarea facturii SC FABIUS SRL mai putin avansul care a fost incasat:

%
3.000.000 lei 419 - Clienti-creditori 411 - Clienti 7.140.000 lei
4.140.000 lei 5121 - Conturi la banci =
in lei

In data de 25.02.2010 se inregistreaza vanzari de marfuri prin magazinul propriu


si totodata se descaraca gestiunea pentru marfurile care au fost vandute:
%
707 - Venituri din vanzarea
10.710.000 lei 5311 - Casa in lei = de marfuri 9.000.000 lei
4427 - TVA colectata 1.710.000 lei
%
7.200.000 lei 607 - Cheltuieli privind

marfurile = 371 - Marfuri 9.000.000 lei


1.800.000 lei 378 - Diferente de pret la
33
marfuri
IV. STUDIU DE CAZ

Prezentarea intreprinderii, a structurii organizatorice si a obiectului


de activitate

Denumirea: S.C. DIADORA S.R.L.


Sediul: loc. Braila, str. Dorna, nr. 4, jud. Braila
Nr. de inregistrare la Registrul Comertului: J09/6720/2001
Cod fiscal: R 3140612
Cont: 251100910110908
Banca: B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila
Telefon/Fax : 0239/876321
E-mail: diadora_fashion@yahoo.com
S.C. DIADORA S.R.L. s-a infiintat la data de 15.12.2001, avand capitalul
social subscris si varsat in suma de 25.000 RON, reprezentand 5.000 de parti
sociale cu valoarea nominala de 5 RON. Asociatii, Alexe Octavian si Pascu Liviu,
au contribuit in mod egal la formarea capitalului social.
Obiectul de activitate este fabricarea si vanzarea de confectii pentru dame,
precum si comercializarea cu amanuntul a unui bogat sortiment de marfuri,
inclusiv din productia proprie.
Programul de productie cuprinde fabricarea mai multor categorii de produse
subtiri si groase: bluze, fuste, pantaloni, costume, etc. Materiile prime si
materialele se achizitioneaza in totalitate de la furnizorii interni. Pentru a se obtine
produsul finit acestea parcurg urmatoarele operatii succesive:
- proiectarea imbracamintei
- pregatirea materialului textil: controlul calitativ si cantitativ al baloturilor,
sortarea acestora pe latimi, calculul tiparelor pentru croit
- croirea: sablonarea, spanuirea, sectionarea spanului, decuparea detaliilor,
formarea pachetelor, controlul detaliilor, corectarea si numerotarea acestora;
- confectionarea: prelucrarea si asamblarea detaliilor
- finisarea: tratament umidotermic, aplicarea diferitelor garnituri si
accesorii, baterea butonierelor, cusut nasturi, curatat ate, controlul calitatii,
etichetarea si marcarea
- ambalarea (impachetarea)
- depozitarea.
Produsele finite sunt vandute clientilor interni si externi la preturile de
vanzare negociate, stipulate in contractele de vanzare-cumparare incheiate. O parte
din produse sunt transferate la magazinul propriu de desfacere pentru a fi vandute
cu amanuntul. In acest magazin se mai vand si alte marfuri textile achizitionate de
la diversi furnizori.
Activitatea de productie se desfasoara in doua sectii principale:

34
- sectia I este sectia de croire in care se desfasoara activitatea de pregatire
si cea de croire propriu-zisa17
- sectia II este sectia de confectionare in care se realizeaza activitatea de
confectionare propriu-zisa, precum si finisarea si ambalarea.
Activitatea auxiliara a intreprinderii, de tip „service”, se desfasoara in cadrul
atelierului mecanic, care efectueaza lucrari de intretinere si reparatii ale utilajelor,
instalatiilor si altor imobilizari. De asemenea, intreprinderea dispune de un mijloc
de transport utilizat pentru transportul de bunuri si de personal. Celelalte servicii
necesare desfasurarii activitatii sunt prestate de intreprinderi specializate, pe baza
de contracte (asigurarea energiei electrice si termice, apei, serviciilor de
telecomunicatii, etc.).
Metoda de organizare a contabilitatii sintetice a stocurilor este cea a
inventarului permanent iar evaluarea la iesire se realizeaza prin metoda FIFO.
Inregistrarile in jurnale se fac in tot cursul lunii, direct pe baza documentelor
justificative.
Studiul de caz vizeaza operatiunile pe care firma le-a realizat in perioada
01.12.2010 – 31.12.2010, cu reflectarea acestora in contabilitate si prezentarea
balantei de verificare si a bilantului contabil la sfarsitul exercitiului financiar.
Datele referitoare la unitatea economica din monografia contabila sunt ireale si
au fost redactate de catre autorul acestei lucrari.

Prezentarea soldurilor conturilor sintetice si analitice la 30.11.2010

Balanta de verificare a soldurilor conturilor sintetice la 30.11.2010

Simbol Denumire cont Sold la 30.11.2009


cont Debit Credit
1012 Capital subscris varsat - 250.000.000
1061 Rezerve legale - 50.000.000
121 Profit si pierdere - 109.265.654
201 Cheltuieli de constituire 4.200.000 -
208 Alte imobilizari necorporale 2.500.000 -
2131 Echipamente tehnologice 194.800.000 -
2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare 8.200.000 -
2133 Mijloace de transport 122.500.000 -
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire - 4.082.925
2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale - 833.256
2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, - 79.011.115
animalelor si plantatiilor
301 Materii prime 24.600.000 -
3021 Materiale auxiliare 870.000 -
3022 Combustibili 2.400.000 -
3023 Materiale pentru ambalat 150.000 -
3024 Piese de schimb 630.000 -
17
IONASCU I.- Epistemologia Contabilitatii" - Editura Economica, Bucuresri, 1997

35
3028 Alte materiale consumabile 20.000 -
303 Materiale de natura obiectelor de inventar 910.000 -
331 Produse in curs de executie 17.120.000 -
345 Produse finite 39.920.000 -
Simbol Denumire cont Sold la 30.11.2009
cont Debit Credit
371 Marfuri 25.800.000 -
378 Diferente de pret la marfuri - 5.075.000
401 Furnizori - 20.300.000
411 Clienti 14.100.000 -
421 Personal-salarii datorate - 11.275.027
4311 Contributia unitatii la asigurari sociale - 6.882.350
4312 Contributia personalului pentru pensia suplimentara - 3.442.650
4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de - 2.065.000
sanatate
4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de - 2.065.000
sanatate
4371 Contributia unitatii la fondul de somaj - 1.475.000
4372 Contributia personalului la fondul de somaj - 295.000
4423 TVA de plata - 172.000
4428 TVA neexigibila - 4.119.328
444 Impozitul pe salarii - 622.323
5121 Conturi la banci in lei 84.261.628 -
5311 Casa in lei 8.000.000 -
TOTAL 550.981.628 550.981.628

Detalii privind salarizarea angajatilor

Intreprinderea are un numar de 19 salariati cu contracte de munca cu durata


nedeterminata, salariile fiind calculate pe baza timpului efectiv lucrat. Plata se face
sub forma de avans si lichidare.
Conform contractelor de munca, salariile sunt urmatoarele:
- Ganea Daniel, administrator: 12.000.000 lei
- Dobre Alexandru, contabil: 7.000.000 lei
- Popescu George, gestionar: 5.500.000 lei
- Georgescu Stan, magazioner: 4.500.000 lei
- Gerea Diana, vanzator: 3.500.000 lei
- Ionescu Vali, casier: 4.000.000 lei
- David Ioana, lucrator: 3.500.000 lei
- Costea Anca, lucrator: 3.500.000 lei
- Avram Ana, lucrator: 3.500.000 lei
- Duta Andrei, lucrator: 3.500.000 lei
- Predescu Sanda, lucrator: 3.500.000 lei
- Grigore Geta, lucrator: 3.500.000 lei
- Spanu Aurelia, lucrator: 3.500.000 lei
- Mitrea Camelia, lucrator: 3.500.000 lei
- Bratu Alexandra, lucrator: 3.500.000 lei

36
- Bulancea Elena, lucrator: 3.500.000 lei
- Stan Adriana, lucrator: 3.500.000 lei
- Damian Nicoleta, lucrator: 3.500.000 lei
- Enache Antoaneta, lucrator: 3.500.000 lei
Operatii economice realizate de S.C. DIADORA S.R.L. in luna
decembrie 2010

02.12. – Reluarea in fabricatie a productiei neterminate la 30.11.2010.


03.12. – Achizitie materii prime de la S.C. ROMTEX S.A.:
- tesatura bumbac 300 m x 105.000 lei/m
- captuseala atlas 200 m x 30.000 lei/m
05.12. - Obtinere produse finite din fabricatie:
- panataloni stofa 50 buc. x 200.000 lei/buc.
- costume stofa 25 buc. x 400.000 lei/buc.
08.12. – Achitare avans pentru deplasarea salariatului Popescu George in
vederea procurarii de stocuri de la S.C. MUNPLAST S.A. Bucuresti, 6.000.000 lei.
08.12. – Consum materii prime si materiale:
- tesatura bumbac 280 m
- captuseala atlas 220 m
- creta de croitorie 1 cutie.
Avand in vedere ca intreprinderea aplica metoda FIFO (primul intrat -
primul iesit), valoarea stocurilor iesite se determina astfel:
- tesatura bumbac 120 m x 100.000 lei/m + 160 m x 105.000 lei/m;
- captuseala atlas 220 m x 35.000 lei/m
- creta de croitorie 1 cutie x 20.000 lei/cutie.
08.12. – Vanzarea unei masini de cusut Overlock catre S.C. NEO S.R.L.,
pretul de vanzare fiind de 13.000.000 lei.
10.12. – Justificarea avansului pentru deplasare de catre salariatul Popescu
George:
- nasturi 200 buc. x 3.000 lei/buc.
- material intaritor 250 m x 15.000 lei/m
- bilete de tren 180.000 lei
- taxa pentru transportul bunurilor la vagonul de bagaje 20.000 lei;
- diurna 1 zi x 60.000 lei/zi.
10.12. – Operatiuni cu numerar:
- ridicare numerar din contul curent 4.000.000 lei
- incasare avans neutilizat in deplasare 563.500 lei
- incasari din vanzari marfuri 10.000.000 lei
- plata facturii nr. 100648/25.11.2009 catre Directia Serviciilor
Publice 4.300.000 lei
- plata salariilor (chenzina a II-a) aferente lunii noiembrie 2009.
Se mentioneaza ca suma de 10.000.000 lei incasata din vanzarea marfurilor
reprezinta pretul de vanzare inclusiv TVA. La completarea registrului de casa se

37
18
tine cont de prevederile legale conform carora TVA trebuie sa se evidentieze
distinct fata de venitul incasat. Se colecteaza venitul incasat astfel:
TVA = 10.000.000 x 19/119 = 1.596.639 lei.
Venitul din vanzarea marfurilor = 10.000.000 – 1.596.639 = 8.403.361 lei.
10.12. – Operatiuni prin contul curent:
- incasare creanta de la S.C. DIMONDO S.R.L. 1.000.000 lei, din
factura nr. 450078/30.09.2010
- ridicare numerar din cont 4.000.000 lei
- plata contributiei unitatii la asigurarile sociale 6.882.350 lei
- plata contributiei personalului la asigurarile sociale 3.442.650 lei
- plata contributiei angajatorului la asigurari sociale de sanatate
2.065.000 lei
- plata contributiei angajatilor la asigurari sociale de sanatate
2.065.000 lei
- plata contributiei unitatii la fondul de somaj 1.475.000 lei
- plata contributiei personalului la fondul de somaj 295.000 lei
- plata impozitului pe venitul din salarii 622.323 lei
- plata comisionului bancar retinut pentru operatiunile derulate prin
contul curent 400.000 lei.
11.12. – Consum materiale consumabile pentru productie:
- nasturi 160 buc.
- fermoare 40 buc.
- pungi de plastic 80 buc.
11.12. – Vanzare produse finite catre S.C. MODA S.R.L.:
- pantaloni stofa 50 buc. x 240.000 lei/buc.
- costume stofa 10 buc. x 500.000 lei/buc.
Pentru descarcarea gestiunii de produse finite dupa metoda FIFO se fac
urmatoarele calcule:
- pantaloni stofa 44 buc. x 180.000 lei/buc. + 6 buc. x 200.000
lei/buc. 2 0
- costume stofa 10 buc. x 400.000 lei/buc.
14.12. – Obtinere produse finite din fabricatie: costume stofa 80 buc. x
410.000 lei/buc.
15.12. – Achizitie stocuri in vederea vanzarii cu amanuntul de la S.C.
TEXTIL S.A.: fuste lana 20 buc. x 180.000 lei/buc.; adaosul comercial s-a stabilit
la 20%.1 9
Pentru formarea pretului de vanzare cu amanuntul s-au efectuat urmatoarele
calcule:
Adaos comercial = Pret de cumparare x 20% = 3.600.000 x 20% = 720.000
lei. 1 9

18
PANTEA I.P.- Contabilitatea Financiara A Agentilor Economici Din Romania" - Editura Intelcredo, Deva, 1995
19
PANTEA I.P.- Managementul Contabilitatii Romanesti Vol.i Si II" - Editura Intelcredo, Deva, 1998
20
RISTEA M.- Contabilitatea Rezultatului Intreprinderii" - Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1997

38
TVA neexigibil = (Pret de cumparare + Adaos comercial) x 19% =
(3.600.000 + 720.000) x 19% = 820.800 lei.
Pret de vanzare total = Pret de cumparare +Adaos comercial + TVA
neexigibil = 5.140.800 lei.
Pret de vanzare unitar = Pret de vanzare total ÷ Cantitate = 5.140.800 ÷ 20
= 257.040 lei/buc.
15.12. – Descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute (s-a presupus ca
pana la sfarsitul lunii decembrie nu se mai realizeaza alte operatii cu marfuri).
Nota: In mod normal aceasta operatie se realizeaza in ultima zi a fiecarei
luni, deoarece pana la sfarsitul intervalului calendaristic se mai pot realiza si alte
operatii cu marfuri (achizitii, vanzari, schimbari de preturi, transferuri de produse
finite la magazin etc.). Avand in vedere ca in luna decembrie se realizeaza
inventarierea patrimoniului, este necesar sa se cunoasca soldul scriptic al contului
de marfa inainte de inventariere pentru a se putea face comparatia cu soldul faptic.
De aceea trebuie ca descarcarea gestiunii sa se faca inainte de inventariere. In
exemplul prezentat se presupune ca pana la 31.12.2010 nu se mai efectueaza
operatii cu marfuri.
La descarcarea gestiunii s-au efectuat calculele:
Rc 371 = (Pret de vanzare inclusiv TVA) = 10.000.000 lei
Rd 4428 = Rc 371 x 19/119 = 10.000.000 x 19/119 = 1.596.639 lei

Si 378 + Rc 378 5.075 .000 + 720 .000


K 378 = ( Si 371 + Rd 378 ) faraTVA
= 21 .680 .672 + 4.320 .000
= 0,22

Sfc 378 = K 378 x Sfd 371 (fara TVA) = 0,22 x 17.597.311 = 3.871.408
Rd 378 = Si 378 + Rc 378 – Sfc 378 = 5.075.000 + 720.000 – 3.871.408
= 1.923.592
Rd 607 = Rc 371 – Rd 4428 – Rd 378 = 10.000.000 – 1.596.639 – 1.923.592
= 6.479.769
16.12. – Operatiuni cu numerar:
- incasare creanta S.C. MODA S.R.L. 12.000.000 lei, factura nr.
450174/11.12.2010
- plata avans chenzinal pentru decembrie 2009 (chenzina I)
11.800.000 lei (calculat aplicand procentul de 40% la fondul total de
salarii).
20.12. – Inregistrarea facturii pentru:
- energie electrica ELECTRICA S.A. 350.000 lei
- reclama la postul de radio local RADIOTON S.R.L. 200.000 lei
- taxe de telecomunicatii ROMTELECOM S.A. 180.000 lei.
21.12. – Vanzare produse finite catre S.C. DIMONDO S.R.L.: costume stofa
100 buc. x 500.000 lei/buc.
Pentru descarcarea gestiunii de produse finite dupa metoda FIFO se fac
urmatoarele calcule:

39
- costume stofa 95 buc. x 400.000 lei/buc. + 5 buc. x 410.000
lei/buc.21
27.12. – In perioada 22 – 26 decembrie 2010 s-a realizat inventarierea
patrimoniului. Comisia de inventariere a stabilit plusurile si minusurile, precum si
cauzele care le-au determinat. Conducerea intreprinderii a decis recuperarea
prejudiciilor prin imputarea acestora persoanelor vinovate si retinerea creantelor
din salarii.

La S.C. DIADORA S.R.L. au rezultat urmatoarele diferente de


inventar:

- Tesatura bumbac:
sold scriptic 140 m x 105.000 lei/m
sold faptic 150 m x 105.000 lei/m
La tesatura de bumbac se constata un plus de 10 m rezultat din masurarea
eronata a tesaturii date in consum, existand diferente intre metrajul consumat
efectiv (mai mic) si cel inscris in bonul de consum (mai mare).
- Etichete carton:
sold scriptic 1.000 buc. x 50 lei/buc.
sold faptic 1.000 buc. x 50 lei/buc.
Nu au existat diferente dar comisia a constatat ca etichetele sunt deteriorate
integral, nemaiputand fi utilizate la ambalare, deoarece magazionerul Georgescu
Stan le-a depozitat incoirect. S-a propus scaderea acestora din patrimoniu si
recuperarea pagubei prin imputare
- Pantaloni stofa:
sold scriptic 44 buc. x 200.000 lei/buc.
sold faptic 40 buc. x 200.000 lei/buc.
S-a constatat ca lipsesc 4 perechi de pantaloni, lipsa provenita din
sustragerea produselor de catre vanzatoarea Gerea Diana. S-a propus imputarea
prejudiciului si sanctionarea salariatei prin mustrare scrisa cu avertisment.
La inventarierea celorlalte elemente patrimoniale nu s-au constatat diferente
cantitative si valorice.
31.12. – Inregistrarea amortizarii lunare a imobilizarilor corporale si
necorporale.

21
RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale, Vol.ii" - Ceccar, Bucuresti, 1996
22
RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale Vol.i" - Ceccar, Bucuresti, 1995

40
31.12. – Inregistrarea salariilor pentru luna decembrie, precum si a
contributiilor sociale si fiscale aferente datorate de întreprindere si salariati. 2 2
31.12. – Regularizarea TVA, respectiv determinarea situatiei fiscale fata de
bugetul statului.
31.12. – Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
31.12. – Calculul si inregistrarea impozitului pe profit.
Determinarea impozitului pe profit necesita urmatoarele explicatii si calcule:
Impozitul pe profit se determina si se inregistreaza trimestrial dar avandu-se
in vedere veniturile si cheltuielile cumulate de la inceputul anului.

Situatia defalcata a veniturilor, cheltuielilor si rezultatului brut


Venituri Cheltuieli Rezultat brut
01.01 – 30.09.2010 953.247.273 866.002.600 87.244.673
01.10 – 30.11. 2010 211.832.727 168.000.578 43.832.149
Total 1.165.080.000 1.034.003.178 131.076.822
01.12 – 31.12. 2010 70.963.361 99.241.887 -28.278.526
Total 1.236.043.361 1.133.245.065 102.798.296
Desi in luna decembrie intreprinderea a inregistrat pierdere, exercitiul
financiar 2010 s-a incheiat cu profit.
Impozit pe profit inregistrat pana la 30.09.2009: 21.811.168 lei (87.244.673
x 25%).
Impozit pe profit datorat pentru exercitiul financiar 2010: 25.699.574 lei
(102.798.296 x 25%).
Diferenta de inregistrat pentru trim. IV: 3.888.406 lei (25.699.574 –
21.811.168).
31.12. – Repartizarea profitului net in suma de 77.098.722 lei. Asociatii au
hotarat urmatoarele destinatii:
- rezerve statutare 7.098.722 lei
- dividende 14.000 lei/parte sociala.
Avand in vedere participarea egala la capitalul social, dividendele vor reveni
in proportie de 50% fiecarui asociat. Se retine impozitul pe dividende (5%).
Prezentarea Registrului-jurnal
Registrul-jurnal pe luna decembrie 2010
Nr. Document Simbol conturi Sume
crt. Data fel nr. Explicatia D C D C
1 02.1 PV 11 Reluarea in fabricatie a productiei 711 331 17.120.000 17.120.000
2 in curs de executie
2 03.1 Nrcd 214 Achizitie materii prime % 401 44.625.000
2 301 37.500.000
4426 7.125.000
3 05.1 Bptr 162 Obtinere produse finite 345 711 20.000.000 20.000.000
2
4 08.1 Disp. 85 Achitare avans pentru deplasare 542 5311 6.000.000 6.000.000
2 plata
5 08.1 Bon 411 Consum materii prime 601 301 36.500.000 36.500.000
2 cons.

41
6 08.1 Bon 411 Consum alte materiale 6028 3028 20.000 20.000
2 cons. consumabile
7 08.1 Fact. 450 Vanzare imobilizare corporala 461 % 15.470.000
2 173 7583 13.000.000
4427 2.470.000
8 08.1 Fact. 450 Scaderea din patrimoniu a % 2131 14.100.000
2 173 imobilizarii vandute 2813 2.820.000
6583 11.280.000
9 10.1 Ord. 38 Justificare avans pentru deplasare % 542 5.436.500
2 depl. 3021 4.350.000
4426 826.500
625 260.000
10 10.1 Reg. 301 Incasari numerar 5311 % 14.563.500
2 casa 581 4.000.000
542 563.500
707 8.403.361
4427 1.596.639
11 10.1 Reg. 301 Plati in numerar % 5311 15.575.027
2 casa 401 4.300.000
421 11.275.027
12 10.1 Extr. 289 Incasari in contul curent 5121 411 1.000.000 1.000.000
2 cont

Nr. Document Simbol conturi Sume


crt. Data fel nr. Explicatia D C D C
13 10.1 Extr. 289 Plati prin contul curent % 5121 21.247.323
2 cont 581 4.000.000
4311 6.882.350
4312 3.442.650
4313 2.065.000
4314 2.065.000
4371 1.475.000
4372 295.000
444 622.323
627 400.000
14 11.1 Bons. 412 Consum materiale auxiliare 6021 3021 680.000 680.000
2 cons.
15 11.1 Bon. 412 Consum materiale pentru ambalat 6023 3023 8.000 8.000
2 cons.
16 11.1 Fact. 450 Vanzare produse finite 411 % 20.320.000
2 174 701 17.000.000
4427 3.230.000
17 11.1 Fact. 450 Descarcarea gestiunii de produse 711 345 13.120.000 13.120.000
2 174 finite
18 14.1 Bptr. 163 Obtinere produse finite 345 711 32.800.000 32.800.000
2
19 15.1 Nrcd 216 Achizitie marfuri % 401 4.284.000
2 371 3.600.000
4426 684.000
20 15.1 Nrcd 216 Formarea pretului de vanzare cu 371 % 1.540.000
2 amanuntul 378 720.000
4428 820.800

42
21 15.1 Nota 21 Descarcarea gestiunii de marfuri % 371 10.000.000
2 cont. 378 1.923.592
607 6.479.769
4428 1.596.639
22 16.1 Reg. 302 Incasari prin casierie 5311 411 12.000.000 12.000.000
2 casa
23 16.1 Reg. 302 Plati prin casierie 425 5311 11.800.000 11.800.000
2 casa
24 20.1 Centr Inregistrare centralizator facturi % 401 868.700
2 servicii executate de terti 605 350.000
623 200.000
626 180.000
4426 138.700
25 21.1 Fact. 450 Vanzare produse finite 411 % 59.500.000
2 175 701 50.000.000
4427 9.500.000
26 21.1 Fact. 450 Descarcarea gestiunii de produse 711 345 40.050.000 40.050.000
2 175 finite
27 27.1 PV Plus de materii prime 301 601 1.050.000 1.050.000
2
28 27.1 PV Materiale pentru ambalat 6023 3023 50.000 50.000
2 deteriorate
29 27.1 PV Minus produse finite 711 345 800.000 800.000
2
30 27.1 Dec. Imputarea minusurilor de stocuri 4282 % 1.011.500
2 Imp. 7581 850.000
4427 161.500

Nr. Document Simbol conturi Sume


crt. Data fel nr. Explicatia D C D C
31 31.1 Scad. Amortizare imobilizari 6811 % 186.513
2 necorporale 2801 117.075
2808 69.438
32 31.1 Scad. Scaderea din patrimoniu a 2801 201 4.200.000 4.200.000
2 cheltuielilor de constituire
complet amortiozate
33 31.1 Scad. Amortizarea imobilizarilor 6811 2813 3.775.255 3.775.255
2 corporale
34 31.1 Stat. Inregistrare salarii decembrie 641 421 29.500.000 29.500.000
2 sal.
35 31.1 Stat. Inregistrarea contributiei unitatii 6451 4311 6.882.350 6.882.350
2 sal. la asigurari sociale
36 31.1 Stat. Inregistrarea contributiei unitatii 6452 4371 1.475.000 1.475.000
2 sal. la fondul de somaj
37 31.1 Stat. Inregistrarea contributiei unitatii 6453 4313 2.065.000 2.065.000
2 sal. la asigurari sociale de sanatate
38 31.1 Stat Retineri din salarii datorate de 421 % 19.236.473
2 sal. personal 425 11.800.000
4282 1.011.500
4312 3.442.650
4314 2.065.000
4372 295.000
444 622.323

43
39 31.1 Nota 39 Regularizare TVA 4427 % 16.958.139
2 cont. 4426 8.774.200
4423 8.183.939
40 31.1 Nota 40 Inchidere conturi de venituri % 121 89.253.361
2 cont. 701 67.000.000
707 8.403.361
711 18.290.000
7581 850.000
7583 13.000.000
41 31.1 Nota 41 Inchidere conturi de cheltuieli 121 % 99.241.887
2 cont. 601 35.450.000
6021 680.000
6023 58.000
6028 20.000
605 350.000
607 6.479.769
623 200.000
625 260.000
626 180.000
627 400.000
641 29.500.000
6451 6.882.350
6452 1.475.000
6453 2.065.000
6583 11.280.000
6811 3.961.768
42 31.1 Nota 42 Inregistrare impozit pe profit 691 441 3.888.406 3.888.406
2 cont.

Nr. Document Simbol conturi Sume


crt. Data fel nr. Explicatia D C D C
43 31.1 Nota 43 Inchidere cont de cheltuieli cu 121 691 3.888.406 3.888.406
2 cont. impozitul pe profit
44 31.1 PV Repartizarea profitului net 129 % 77.098.722
2 1063 7.098.722
457 70.000.000
45 31.1 Stat Inregistrare impozit pe dividende 457 446 3.500.000 3.500.000
2 plata
div.

Prezentarea Balantei de verificare

Unitatea: S.C. DIADORA S.R.L.

Balanta de verificare
Incheiata la 31.12.2010
Simb. Denumire Sold la 30.11.2010 Rulaj decembrie 2010 Sold la 31.12.2010
cont C D C D C D
1012 Capital subscris - 250.000.000 - - - 250.000.000
varsat

44
1061 Rezerve legale - 50.000.000 - - - 50.000.000
1063 Rezerve - - - 7.098.722 - 7.098.722
statutare
121 Profit si - 109.265.654 121.420.293 89.253.361 - 77.098.722
pierdere
129 Repartizarea - - 77.098.722 - 77.098.722 -
profitului
201 Cheltuieli de 4.200.000 - - 4.200.000 - -
constituire
208 Alte imobilizari 2.500.000 - - - 2.500.000 -
necorporale
2131 Echipament 194.800.000 - - 14.100.000 180.700.000 -
tehnic
2132 Aparate si 8.200.000 - - - 8.200.000 -
instalatii
2133 Mijloace de 122.500.000 - - - 122.500.000 -
transport
2801 Amortiz. ch. de - 4.082.925 4.200.000 117.075 - -
constituire
2808 Amortiz. altor - 833.256 - 69.438 - 902.694
imobilizari
necorporale
2813 Amortiz. - 79.011.115 2.820.000 3.775.255 - 79.966.370
instalatiilor,
mijl. de
transport
301 Materii prime 24.600.000 - 38.550.000 36.500.000 26.650.000 -
3021 Materiale 870.000 - 4.350.000 680.000 4.540.000 -
auxiliare
3022 Combustibili 2.400.000 - - - 2.400.000 -
3023 Materiale pt. 150.000 - - 58.000 92.000 -
ambalat
3024 Piese de 630.000 - - - 630.000 -
schimb
Simb. Denumire Sold la 30.11.2010 Rulaj decembrie 2010 Sold la 31.12.2010
cont C D C D C D
3028 Alte materiale 20.000 - - 20.000 - -
consumabile
303 Mat. de natura 910.000 - - - 910.000 -
ob. de inventar
331 Prod. in curs de 17.120.000 - - 17.120.000 - -
executie
345 Produse finite 39.920.000 - 52.800.000 53.970.000 38.750.000 -
371 Marfuri 25.800.000 - 5.140.800 10.000.000 20.940.800 -
378 Dif. de pret la - 5.075.000 1.923.592 720.000 - 3.871.408
marfuri
401 Furnizori - 20.300.000 4.300.000 49.777.700 - 65.777.700
411 Clienti 14.100.000 - 79.730.000 13.000.000 80.830.000 -
421 Personal-salarii - 11.275.027 30.511.500 29.500.000 - 10.263.527
datorate
425 Avansuri - - 11.800.000 11.800.000 - -
acordate
personalului
4282 Alte creante in - - 1.011.500 1.011.500 - -
leg. cu
personalul
4311 Contrib. unit. la - 6.882.350 6.882.350 6.882.350 - 6.882.350
asig. soc.
4312 Contrib. pers. - 3.442.650 3.442.650 3.442.650 - 3.442.650
pt. pens.
suplim.

45
4313 Contr. - 2.065.000 2.065.000 2.065.000 - 2.065.000
angajator pt.
asig. de
sanatate
4314 Contr. angajati - 2.065.000 2.065.000 2.065.000 - 2.065.000
pt. asig. de
sanatate
4371 Contr. unit. la - 1.475.000 1.475.000 1.475.000 - 1.475.000
fond somaj
4372 Contr. pers. la - 295.000 295.000 295.000 - 295.000
fond somaj
441 Impozitul pe - - - 3.888.406 - 3.888.406
profit
4423 TVA de plata - 172.000 - 8.183.939 - 8.355.939
4426 TVA deductibil - - 8.774.200 8.774.200 - -
4427 TVA colectat - - 16.958.139 16.958.139 - -
4428 TVA neexigibil - 4.119.328 1.596.639 820.800 - 3.343.489
444 Impozitul pe - 622.323 622.323 622.323 - 622.323
salarii
446 Alte impozite si - - - 3.500.000 - 3.500.000
taxe
457 Dividende de - - 3.500.000 70.000.000 - 66.500.000
plata
461 Debitori diversi - - 15.470.000 - 15.470.000 -
5121 Conturi la 84.261.628 - 1.000.000 21.247.323 64.014.305 -
banci
5311 Casa in lei 8.000.000 - 26.563.500 33.375.027 1.188.473 -
542 Avans. de - - 6.000.000 6.000.000 - -
trezorerie
581 Viramente - - 4.000.000 4.000.000 - -
interne
601 Chelt. cu - - 36.500.000 36.500.000 - -
materii prime

Simb. Denumire Sold la 30.11.2010 Rulaj decembrie 2010 Sold la 31.12.2010


cont C D C D C D
6021 Chelt. cu - - 680.000 680.000 - -
materiale
auxiliare
6023 Chelt. privind - - 58.000 58.000 - -
mat. pt.
ambalat
6028 Chelt. privind - - 20.000 20.000 - -
alte mat.
consumabile
605 Chelt. cu - - 350.000 350.000 - -
energia si apa
607 Chelt. cu - - 6.479.769 6.479.679 - -
marfuri
623 Chelt. de - - 200.000 200.00 - -
protocol,
reclama,
publicitate
625 Chelt. cu - - 260.000 260.000 - -
deplasari
626 Chelt. postale - - 180.000 180.000 - -
627 Chelt cu - - 400.000 400.000 - -
servicii bancare
641 Chelt. cu salarii - - 29.500.000 29.500.000 - -
6451 Contrib. unit. la - - 6.882.350 6.882.350 - -
asig. soc.

46
6452 Contrib. unit. la - - 1.475.000 1.475.000 - -
fond somaj
6453 Contrib. - - 2.065.000 2.065.000 - -
angajator la
asig. sanatate
6583 Chelt. cu - - 11.280.000 11.280.000 - -
activele cedate
6811 Chelt. expl. - - 3.961.768 3.961.768 - -
priv. amort.
imobil.
691 Chelt. cu imp. - - 3.888.406 3.888.406 - -
pe profit
701 Venituri din - - 67.000.000 67.000.000 - -
vanzarea prod.
finite
707 Venituri din - - 8.403.361 8.403.361 - -
vanz.
marfurilor
711 Variatia stoc. - - 71.090.000 71.090.000 - -
7581 Venituri din - - 850.000 850.000 - -
despagubiri
7583 Venituri din - - 13.000.000 13.000.000 - -
vanzarea
activelor
Total 550.981.628 550.981.628 800.889.862 800.889.862 647.414.300 647.414.300

Prezentarea Bilantului

Unitatea: S.C. DIADORA S.R.L.

Bilant
Incheiat la 31.12.2010
Nr. Sold la sfarsitul
rd. Indicatori anului
-mii lei-
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizari necorporale
01 1. Alte imobilizari necorporale 1.597
(ct. 208-2808)
02 Total (rd. 01) 1.597
II. Imobilizari necorporale
03 1. Instalatii tehnice si masini 231.434
(ct. 2131+2132+2133-2813)
04 Total (rd. 03) 231.434
05 Active imobilizate-total 233.031
(rd. 02+04)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri
06 1. Materii prime si materiale consumabile 35.222

47
(ct. 301+3021+3022+3023+3024+303)
07 2. Produse finite si marfuri 52.476
(ct. 345+371-378-4428)
08 Total (rd. 06+07) 87.698
II. Creante (ct. 411+461)
09 1. Creante comerciale 80.830
(ct. 411)
10 2. Alte creante 15.470
(ct. 461)
11 Total (rd. 09+10) 96.300
12 III. Casa si conturi la banci 65.203
(ct. 5121+5311)
13 Active circulante-total 249.201
(rd. 08+11+12)
14 C. CHELTUIELI IN AVANS -
(ct. 471)
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN
15 1. Datorii comerciale 65.778
(ct. 401)
16 2. Alte datorii 109.355
(ct. 421+4311+4312+4313+4314+4371+4372+441+4423+444+446+457)
17 Total (rd. 15+16) 175.133
18 E. ACTIVE CIRCULANTE NETE 74.068
(rd. 13+14-17-22)
19 F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 307.099
(rd. 05+18)
20 G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE -
UN AN
21 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI -
22 I. VENITURI IN AVANS -
J. CAPITAL SI REZERVE
23 I. Capital (rd. 24), din care:
24 - Capital subscris varsat (ct. 1012) 250.000
25 II. Rezerve (ct. 106) (rd. 26+27) 57.099

26 1. Rezerve legale 50.000


(ct. 1061)
27 2. Rezerve statutare 7.099
(ct. 1063)
28 III. Rezultatul exercitiului (Sold C) 77.099
(ct. 121)
29 Repartizarea profitului 77.099
(ct. 129)
30 Total capitaluri proprii 307.099
(rd. 23+25+28+29)
TOTAL CAPITALURI (rd. 30) 307.099

48
A NEXE

Anexa nr. 1 aferenta studiului de caz reprezentand AVIZ DE INSOTIRE A MARFII din data de
03.12.2010 pentru achizitie de materii prime.

AVIZ DE INSOTIRE Seria BA Nr. 011321


Furnizor S.C.ROMTEX S.A.
Cumparator S.C. DIADORA S.R.L
(denumire, forma juridica) A MARFII (denumire, forma juridica)
Nr. ord. reg.com/an J09/5421/1992
Nr. ord. reg.com/an J09/6720/2001
Cod fiscal R3126744
Cod fiscal R 3140612
Sediul Iasi, str. Aviatorilor, nr. 4
Sediul Braila, str. Dorna, nr. 4
Judetul Iasi
Judetul Braila
Contul 351345912444906
Contul 251100910110908
Banca B.C.R.. Suc. Iasi Nr. 011321
Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila
Data (zi, luna,an) 03.12.2010

Nr. SPECIFICATIA U.M. Cantitatea livrata Pretul unitar Valoare


crt. (produse, ambalaje, etc.) (fara T.V.A.) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5
1. Tesatura bumbac m 300 105.000 31.500.000
2. Captuseala atlas m 200 30.000 6.000.000

Total 37.500.000
Date privind expeditia:
Semnatura si  Numele delegatului Buzea Paul
ştampila  B.I. seria G.X. nr. 502314 eliberat Pol. Braila Semnatura
Mijlocul de transport Auto nr. BR-02-PWS de primire
furnizorului Expedierea s-a facut in prezenta noastra la
data de 3.12.2010 ora 9:25 AM Buzea Paul
S.C. ROMTEX S.A. Semnaturile: Costea L. - Eremia E.

49
Anexa nr. 2 aferenta studiului de caz reprezentand FACTURA FISCALA din data de
03.12.2010 pentru achizitie de materii prime.

Seria BRACA Nr. 8231262

Furnizor S.C.ROMTEX S.A.


(denumire, forma juridica) FACTURA Cumparator S.C. DIADORA S.R.L
(denumire, forma juridica)
Nr. ord. reg.com/an J09/5421/1992
Cod fiscal R3126744
FISCALA Nr. ord. reg.com/an J09/6720/2001
Cod fiscal R 3140612
Sediul Iasi, str. Aviatorilor, nr. 4
Sediul Braila, str. Dorna, nr. 4
Judetul Iasi
Judetul Braila
Contul 351345912444906
Nr. facturii 8231262 Contul 251100910110908
Banca B.C.R.. Suc. Iasi
Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila
Data (zi, luna,an) 03.12.2010
Nr. aviz insotire a marfii 011321
(daca este cazul)

Cota T.V.A. 19%

Nr. SPECIFICATIA U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoare Valoarea


crt. (produse, ambalaje, etc.) (fara T.V.A.) -lei- T.V.A.
-lei- -lei-

0 1 2 3 4 5 (3x4)
1. Tesatura bumbac m 300 105.000 31.500.000 5.985.000
2. Captuseala atlas m 200 30.000 6.000.000 1.140.000

Se achita cu OP in 30
de zile de la livrare

Total 37.500.000 7.125.000


Date privind expeditia: din care:
Semnatura si  X
Numele delegatului Buzea Paul accize
ştampila  B.I. seria G.X. nr. 502314 eliberat Pol. Braila
furnizorului Mijlocul de transport Auto nr. BR-02-PWS Semnatura Total de plata
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la de primire (col.5 + col.6)
S.C. data de 05.10.2010 ora 09:25 AM 44.625.000
ROMTEX S.A. Semnaturile: Costea L. - Eremia E.
Buzea Paul

50
Bibliografie

1. *** Legea contabilitatii 82/91 - republicata


2. *** Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii
3. Iacob Petru Pantea (coord.) „Contabilitatea financiara a agentilor economici din
Romania”, Ed. Intel Credo, Deva, 1995.
4. Mihai Aristotel Ungureanu (coord.) „Finante Publice”, Ed. Independenta
Economica, Braila, 2000
5. Ristea Mihai, Oprea Calin „Contabilitate generala”, Ed. Independenta
Economica, Bucuresti, 2009

51
6. COJOCARU D.- Consideratii Privind Bilantul Fiscal" - Revista Finante, Credit,
Contabilitate, Nr. 2-3 / 1997
7. COLASSE B.- Contabilitate Generala, Editia A 4-a" - Traducere Din Limba
Franceza De Tabara N., Editura Moldova, Iasi, 1995
8. FELEAGA N.- Dincolo De Frontierele Vagabondajului Contabil" - Ed.
Economica, Bucuresti, 1997-
9. FELEAGA N.- Controverse Contabile" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996
10. FELEAGA N.- Imblanzirea Junglei Contabilitatii" - Ed. Economica, Bucuresti,
1996
11.FELEAGA N.- Contabilitate Aprofundata" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996
12.FELEAGA N., IONASCU I.- Contabilitatea Financiara Vol. 1-4" - Ed.
Economica, Bucuresti, 1992, 1994
13.FELEAGA N. - Pledoarie Pentru O Doctrina Contabila" - Editura Academiei
Universitare Athenaeum, Bucuresti, 1992
14.FELAGA N.- Sisteme Contabile Comparate" - Editura Economica, Bucuresti,
1995
15 FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II"
- Editura Economica, Bucuresti, 1998
16 IANAS GH. I.- Metode De Estimare La Inventar In Perioada Instabilitatii
Monetare" - Ed. Lupta, Bucuresti, 1946
17. IONASCU I.- Epistemologia Contabilitatii" - Editura Economica, Bucuresri,
1997
18 PANTEA I.P.- Contabilitatea Financiara A Agentilor Economici Din Romania"
- Editura Intelcredo, Deva, 1995
19. PANTEA I.P.- Managementul Contabilitatii Romanesti Vol.i Si II" - Editura
Intelcredo, Deva, 1998
20. RISTEA M.- Contabilitatea Rezultatului Intreprinderii" - Ed. Tribuna
Economica, Bucuresti, 1997
21. RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale, Vol.ii" - Ceccar,
Bucuresti, 1996
22.RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale Vol.i" - Ceccar, Bucuresti,
1995

52