Academia de Studii Economice.

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Preturi si Concurenta

Efectele economice generate de catre o companie cu pozitie

dominanta
Studiu de caz : Walmart

Sinu Alexandra
Stefan Adriana
Stan Aura-Maria
Tanasescu Lucian Constantin

2011

1
 CUPRINS

I. Introducere ....................................................................................................................................3

II. Descrierea pietei ........................................................................................................................4

III. Extindere,competitori, marci personale............................................................................6

III.1.Extindere .............................................................................................................................6
III.2.Competitori ...........................................................................................................................6
III.3.Marci Personale..................................................................................................................7

IV. Efectele generate pe plan economic ...............................................................................8

IV.1.Efectele pe piata muncii .............................................................................................8
IV.2.Efectele asupra consumatorului .............................................................................9

V. Analiza comparativa : Walmart VS.Carrefour ............................................................10

VI. Concluzii ...................................................................................................................................15

VII. Bibliografie ..............................................................................................................................17

2
I. Introducere

Supermarket-urile netraditionale, supercentrele si magazinele de tip depozit au

crescut in popularitate si si-au crescut veniturile in ceea ce priveste cantitatea de
hrana consumata acasa in perioada 1998-2003.
Supercentrele reprezinta centre comerciale foarte mari,ce comercializeaza o
gama larga de produse. Acestea sunt diferite de supermarket-urile traditionale prin
faptul ca nu se specializeaza pe o anumita categorie, acestea comercializand atat
hrana cat si imbracaminte,produse farmaceutice, precum si produse de birotica si
electrocasnica.Aceste supercentre isi gasesc originea in sudul si sud-vestul Statelor
Unite ale Americii, indreptandu-si atentia asupra geografiei pietelor prin urmarirea
tiparelor de achizitie a bunurilor de consum.
Cel mai mare si mai controversat supercentru de acest tip este Walmart. Acesta
intampina deseori rezistenta atat din partea supermarket-urilor traditionale, cat si
din partea uniunilor sindicale. Raspunsul din partea supermarket-urilor atunci cand
piata este “cucerita” de catre Walmart este acela de a-si micsora preturile pe de o
parte,iar pe de alta parte de a scadea salariile si beneficiile angajatilor sai.
Fondata in 1962 de catre Sam Walton, Walmart este cea mai mare companiei
producatoare de locuri de munca in sectorul privat, dar si cel mai mare detailist de
alimente din SUA.
In 2002,Walmart a fost listata in clasamentul Fortune 500 pe primul loc in ceea
ce priveste cifra de afaceri a companiei, iar aceasta si-a mentinut pozitia pana in
prezent . In 2009,51% din veniturile Walmart (in cuantum de $258 mld.) au fost
generate din vanzarea de alimente.
In anul 2005, Walmart avea o cifra de afaceri de $312.4 mld., peste 3.800 de
magazine in Statele Unite si peste 2.800 in alte tari).Aceasta crestere rapida a
generat ca intr-un diametru de peste 100km sa nu mai existe decat putine magazine
mici.

3
II. Descrierea pietei

Intre anii 1990-2004, supermaket-urile netraditionale au capturat un procent

semnificativ din total comercializarii de hrana. Economistul P.Little (2004) descrie
doua categorii de comercianti, anume comerciantii de tip “consum-ridicat”,
caraterizati prin preturile cele mai mici si comerciantii de tip “consum- mediu si
mic”, caracterizati prin centre comercial ce tin mai degraba loc de “umplutura”
pentru drumul catre magazinele de “consum-ridicat”.’
In ultimii ani, Walmart a devenit cel mai mare centru de supermaket-uri in
Statele Unite, depasind vechile supercentre de acest gen inca din anul 2002
(supercentre precum Kroger, Albertsons, Safeway, care acum sunt catalogate drept
urmatoarele in domeniu dupa Wal-Mart).
O posibila explicatie a cresterii atat de rapida in vanzarile de hrana poate fi
evidentiata prin compararea indicelui preturilor de consum (CPI/IPC) si indicele
pretului producatorului (PPI/IPP) .

4
 In perioada de 10 ani, intre anii 1991 – 2001, profiturile au crescut in
supercentre pe masura ce pretul aplicat in acestea a crescut de doua ori mai mult
decat pretul practicat de producator ( IPC a cunoscut o crestere de 27.7%, pe cand
IPP a crescut cu doar 13.9%).
Variabile studii au demonstrat ca preturile practicate de Walmart sunt cu 8%
pana la 27% mai mici decat cele practicate in lanturile de supermarket-uri mari,
chiar si daca sunt luate in considerare discounturile. Dupa intrarea pe piata a
Walmart-ului, supermarket-urile conventionale isi micsoreaza preturile (sau mai
degraba spus, nu le cresc atat de mult pe cat le-ar creste pe o piata unde nu este
prezent un Walmart) datorita competitiei ridicate.

Un studiu realizat de Universitatea Loyola din Chicago sustine ca impactul

Walmart-ului este stras corelat cu distanta pe care o afacere locala de acesta. Acest
factor este mai degraba explicativ pentru orasele mici si nu este aplicabil la nivel
urban.

Anumiti cercetatori din cadrul Scolii de Afaceri Tuck din cadrul Colegiului
Dartmouth sustin ca in momentul penetrarii unei piete de catre Walmart, vanzarile
in hipermarket-urile locale scad cu pana la 40%, vanzarile din supermarket-uri cu
pana la 17% si cele din farmacii cu pana la 6%.

5
III. Extindere, competitori, marci personale

III.1. Extindere
Pe plan international, Walmart a intrat pe piata Marii Britanii, Asiei, Indiei si
Africai. Acesta detine peste 4200 de magazine cu aproximativ 660.000 de angajati
din 15 tari in afara Statelor Unite ale Americii. Compania reprezinta cel mai mare
furnizor de locuri de munca in sectorul privat atat in Statele Unite cat si in Mexic, si
printre cei mai mari furnizori in Canada. In anul financiar 2010, vanzarile
internationale realizate cumulau suma de 100 mld.USD, sau 24.7% din totalul
vanzarilor.
In Marea Britanie, Walmart isi marcheaza existenta prin filiala Asda (nume ce a
ramas dupa achizitionarea acesteia de catre Walmart), iar vanzarile din 2006
constituiau un procent de 42.7% din totalul vanzarilor Walmart.
In India, in 2006, Walmart a anuntat fuziunea cu Bharti Enterprises pentru a
deschide magazine cu amanuntul pe aceasta piata, dat fiind faptul ca unei companii
straine nu ii este permisa intrarea directa in sectorul de retail al Indiei.
In Asia, Walmart isi desfasoara activitatile prin filiale al caror actionar majoritar
este chiar acesta. In Japonia, spre exemplu, Walmart detine 51% din Seiyu Group, un
lant important de supermarket-uri de pe piata japoneza.

III.3. Competitori
In America de Nord, principalii competitori ai Walmart-ului ii constituie Kmart
Target, ShopKi si Meijer, magazine ale Canadei precum Zellers,Hart si Real Canadian
Superstore si magazine ale Mexicului, precum Comercial Mexicana si Soriana.In estul
Statelor Unite,Walmart intalneste competitori precum Castco.
Mai multi competitori ce detin magazine de tip “dollar store”, precum Family
Dollar si Dollar General, au reusit sa gaseasca o cale de a competitiona cu succes in
fata Walmart-ului. In 2004, si Walmart a testat conceptul de magazin de 1$, prin
introducerea unei subsectii in magazin denumite “Pennies-n-Cents”.
In Germania situatia Walmart-ului nu este comparabila cu cea din Statele Unite,
captand doar 2% din piata producatoare de hrana a Germaniei in momentul
penetrarii pietei in anul 1997, si mentinandu-se in spatele hipermarket-ului Aldi, cu
o cota de doar 19%. In 2006, Walmart si-a anuntat retragerea de pe piata germana,
magazinele fiind vandute companiei germane Metro.
In mai 2006, dupa intrarea pe piata Sudului Coreei in 1998, Walmart s-a retras si
a vandut cele 16 filiale pe care le detinea pe piata coreana catre un retailer local,
Shinsegae pentru suma de 882 de milioane USD.

6
III.2. Marci personale
Aproximativ 40% din produsele vandute in centrele Walmart reprezinta marci
personale comercializate de acestea. In 1991, Walmart a lansat un tip de bautura cu
denumirea “Sam’s Choice” (dupa numele fondatorului), care, in 1993, a devenit a
treia cea mai populara bautura din Statele Unite.
Brand-urile principale comercializate de Walmart sunt :
 Sam’s Choice – un brand de alimente si bauturi. Preturile mici comercializate
sunt posibile datorita faptului ca nu mai exista si cheltuieli cu promovarea.
 Great Value – aceasta marca personala nu este reprezentata de bunuri
vandute, ci reprezinta un sistem de etichetare a produselor comercializate de
un numar de agricultori si coorporatii precum ConAgra si Sara Lee.
 Equate – reprezinta un brand utilizat in industria farmaceutica si a
produselor de infrumusetare.Inainte de a fi preluata de catre Walmart,
compania Equate comercializa produse atat in Walmart cat si in Target.
 Ol’Roy – marca personala creata in 1983, reprezentata prin comercializarea
hranei pentru caini.In prezenta, aceasta marca este pe locul I in SUA,
intrecand chiar si Purina.
 Parent’s Choice – este marca Walmart-ului ce distribuie produse pentru
copii nou-nascuti, precum macare, scutece, lapte praf si accesorii.Brand-ul
este comercializat si prin intermediul retelelor de socializare, precum
Facebook si Twitter cu scopul de a crea interactiuni intre noile mame.
 White Stag - este un brand destinat produselor pentru femei, cum ar fi
imbracaminte, pantofi si bijuterii.
 George – reprezinta o marca formala destinata hainelor pentru barbati, femei
si copii.Comercializeaza de asemenea si portofele, curele si cravate.
 Rival – este un brand destinat aparatelor electrocasnice de dimensiuni
reduse.

7
IV. Efectele generate in economie

IV.1. Efectele pe piata muncii

Un studiu realizat de catre Universitatea Pennsylvania demonstreaza ca zonele in
care nu exista un Walmart sunt semnificative mai “bogate” decat cele in care un
Walmart functioneaza. Acest lucru este explicat prin utilizarea unei forte de munca
mare exclusiv in cadrul supercentrelor, captand atentia departe de locurile de
munca platite mai bine.De asemenea,se observa si reducerea unui capital social
explicata prin reducerea numarului de afaceri locale independente.
Un studiu realizat chiar de Walmart prin intermediul firmei de consultanta
Global Insight, a demonstrat ca prezenta sa aduce economii in cadrul unei familii
muncitoare de pana la 2.500$ pe an, creand mai mult de 210.000 de locuri de munca
in Statele Unite. Pe de alta parte, Institutul de Politica Economica estimeaza ca peste
196.000 de locuri de munca au fost pierdute intre anii 2001-2006, majoritatea
acestora fiind din industria producatoare.Conform unui studiu realizat de
Universitatea din Missouri, pentru fiecare Walmart sunt create in jur de 100 de
locuri de munca pe termen scurt, jumatate din acestea disparand intr-o perioada de
5 ani.
Pentru a elabora efectele pe piata muncii a unui Walmart, vom face trimitere
catre un studiu realizat de catre autorii David Neumark, Jenfu Zhang si Stephen
Ciccarella, intitulat “The effects of Walmart on local labor markets”,realizat in anul
2005. Acestia gasesc ca, in medie, existenta lantului Walmart reduce rata somajului
cu aproximativ 2.7%, acest lucru insemnand ca fiecare angajat al Walmart-ului
inlocuieste 1.4 angajati la nivelul sectorului.Conduse de aceste declinuri in forta de
munca, si veniturile afacerilor locale scad la nivelul tarii cu aproximativ 1.5%.
In perioada 1961 (chiar inaintea deschiderii unui Walmart) si pana in 2004, rata
de crestere fortei de munca este de 271% in sectorul de vanzare cu amanuntul, rata
mai mare decat cea totala a gradului de ocupare al fortei de munca (242%).

8
IV.2.Efectele asupra consumatorului

In ceea ce priveste preturile, nu se poate afirma in totalitate ca acolo unde exista

un Walmart, exista si preturile cele mai mici. Un studiu realizat in Nebraska analiza
doua Walmart-uri ce coexistau pe acea piata. Unul din ele se deschisese recent si,
pentru a penetra mai bine piata, practica cele mai mici preturi posibile. Celalalt pe de
alta parte functiona de multa vreme,distrugand deja economia locala. Studiul
concluzioneaza ca preturile practicata in acea comunitate tot erau cu 17% mai mari
decat altele practicate.
Un studiu realizat de catre Institutul de Tehnologie din Massachustts in anul
2005, a masurat efectul functionarii unui Walmart asupra bunastarii
consumatorului, evidentiand ca cel mai favorizat consumator de existenta unui
Walmart este cel cu venituri reduse. Intrarea pe piata a unui lant Wal-mart conduce
atat la un efect direct asupra preturilor (manifestat prin scaderea lor direct de la
producatorul Wal-mart) cat si un efect indirect (manifestat prin scaderea preturilor
magazinelor concurente). In ceea ce priveste preferintele consumatorului, se
observa ca unii dintre acestia continua sa se aprovizioneze in exclusivitate de la
supermarket-urile traditionale , altii in exclusivitate de la Wal-mart, insa majoritatea
acestor consumatori utilizeaza ambele tipuri de aprovizionare. Autorii Jerry
Hausman si Ephraim Leibtag folosesc un model econometric pentru a estima
procentual efectul unui Walmart pentru a determina efectele pe termen lung a
cheltuielilor cu alimentele, evidentiand ca acestea cunosc o modificare de
aproximativ 25% in pietele unde a patruns un Walmart.
Anumite studii realizate de Biroul de Statistica a Muncii din Statele Unite sustin
ca un consumator nu isi ragaseste satisfactia in utilizarea unor servicii inferioare
acomodate de supercentre. Acest lucru nu este insa consistent cu “efectul indirect al
preturilor”,efect ce sustine ca atunci cand cheltuielile dintr-un astfel de supercentru
cresc(prin urmare, consumatorii isi demonstreaza preferintele, alegand aceste
supercentre cu preturile cele mai mici), cheltuielile unui supermarket traditional
scad. De exemplu, dupa ce doua magazine Walmart au fost deschise in Houston,
vanzarile unui alt hipermarket (Kroger) au scazut cu 10%. Aceasta in cele din urma
reducand orele de munca ale angajatilor cu pana la 40% si scazad
preturile.Consumatorul in cele din urma, beneficiaza atat de efectul direct al
preturilor, cat si de cel indirect.

9
 V. Analiza comparativa: Walmart VS.Carrefour

La inceput, cei doi giganti s-au evitat reciproc, Carrefour concentrandu-se pe

piata din Franta si pe cea din Europa de Sud si de Est, iar Walmart pe piata din SUA,
Marea Britanie si Germania. De mentionat ca, Carrefour a fost mai expansiv in
strainatate decat Walmart: in 1998 vanzarile din strainatate reprezentau 44% din
veniturile Carrefour si doar 9% din veniturile Walmart. Insa, incepand de prin anii ’90,
cand pietele din SUA si Europa stagnau, cele doua companii s-au indreptat catre aceleasi
piete: China, Brazilia, Argentina, etc. Asa a inceput cea mai mare batalie de pe piata de
retail. In anii 2000 deja se contura o victorie pentru grupul francez pe piata din China.
Avea 79 de magazine in 32 de orase, comparativ cu 50 de magazine in 30 de orase cat
avea Wal-Mart.
Veniturile Carrefour erau de 3,4 miliarde euro in timp ce veniturile Wal-Mart
erau de 2,2 miliarde euro. Asta insemna ca si vanzarile pe magazin ale Carrefour-ului
erau mai mari decat cele ale Walmart-ului. De atunci, Carrefour si-a consolidat pozitia si
a ajuns sa aiba peste 130 de hypermarketuri deschise in China. De asemenea, Carrefour
a mai batut Walmart in Indonesia, Taiwan, Argentina si Brazilia.
De-a lungul timpului Carrefour si Walmart au evitat confruntarea fata in fata,
expansiunea pietelor din Asia si America de Sud, a „momit” insa ambii giganti intr-o
batalie pe viata si pe moarte. Astazi, Carrefour este cel mai mare lant de hypermarket-
uri din lume ca marime, al doilea in termeni de venituri (dupa Walmart) si al treilea ca
profit (dupa Walmart si Tesco).
Primul magazin Carrefour a avut 650 de metri patrati si a fost deschis de catre
Marcel Fournier si Louis Defforey in 1960 in Annecy. Acesta a fost urmat destul de
repede de primul hypermarket din lume.  El era pozitionat la intersectia a cinci drumuri
(Carrefour in franceza inseamna intersectie) la iesirea din Paris, avea 2500 de metri
patrati si o parcare pentru 450 de masini. Magazinul era construit dupa conceptul “doar
o oprire pentru cumparaturi” si oferea posibilitatea consumatorilor de a se aproviziona
dintr-o singura locatie. Consumatorii francezi au fost entuziasti, iar vanzarile in
urmatorii cinci ani au crescut cu peste 50% pe an. In 1969 Carrefour si-a inceput
internationalizarea odata cu primul magazin deschis in Belgia.
Companiile operate de grupul Carrefour in Romania au inregistrat in 2010
incasari brute (TVA inclus) in valoare de 1,130 miliarde euro, in scadere cu 0,4%
comparativ cu anul 2009 (1,135 miliarde euro), potrivit rezultatelor anuntate de grupul
francez.
Raportate la magazinele existente in 2009, vanzarile din 2010 au scazut cu 5%,
reculul fiind atenuat cu 4,1 puncte procentuale de extinderea retelei de magazine
operate si cu 0,5 puncte procentuale de evolutia cursului de schimb leu-euro. In
2010,Carrefour a deschis in Romania un hipermarket si 7 supermarketuri. Carrefour
opereaza in Romania 23 de hipermarketuri si 32 de supermarketuri. Potrivit datelor
Piata, Carrefour detine o cota de piata cumulata de 5,51% prin cele doua lanturi de
magazine - Carrefour si Carrefour market. La nivel international vanzarile grupului

10
Carrefour au depasit valoarea de 100 de miliarde euro (101 miliarde euro), in crestere
cu 5,8% fata de anul 2009.

Aparentele insala

Lucrurile nu merg atat de bine si pentru actionarii grupului francez. Colony

Capital si Bernard Arnault detin 20% din actiunile companiei si trec printr-o perioada
foarte nefasta in care au nevoie urgenta de cash. Astfel ca acestia iau in considerare
vanzarea actiunilor cat mai repede si desigur Walmart incearca sa profite de ocazie sa le
cumpere. Ei au venit cu o oferta de 13 miliarde de euro in schimbul magazinelor
Carrefour din China si Brazilia.
O astfel de intelegere ar crea practic un monopol pe aceste doua piete si ar
distruge Carrefour (acesta fiind nevoit sa se multumeasca doar cu piata stagnanta din
Europa). Problema este ca si autoritatile chineze s-au autosesizat si investigheaza
legalitatea unui asftel de acord. Oficialii companiei franceze neaga informatiile si spun
ca pregatesc un atac in inima rivalului sau: SUA. Ei au anuntat la New York ca planuiesc
intrarea pe piata din SUA prin cumpararea unei alte companii. Banii desigur vor proveni
in principal din veniturile realizate pe piete precum China sau Brazilia.

In China sunt 79 de hipermaketuri Carrrefour in peste 32 de orase, iar Wal Mart

detine 50 de hipermaketuri in peste 30 de orase. Mometul de intrare pe piata chineza
este diferit pentru cei doi giganti. Aceasta diferenta se poate motiva prin:
-locatia/sediul: Walmart reuseste sa fie mult mai centralizat datorita sediul central din
Shenzen care ia deciziile importante, fata de Carrefour care imparte piata chineza in 4
regiuni fiecare avand un sediu central cu un sef cu o putere de decizie doar de 80%
-lantul de aprovizionare: Walmart este renumit pentru inalta eficienta a lantului de
aprovizonare, insa in China Walmart nu are acest avantaj, deoarece guvernul limiteaza
utilizarea prin satelit, sistemul de transport nu este la fel de bun ca cel din Statele Unite
ale Americii,
-Locatie: Carrefour se concentreaza in principal pe orase mari precum Shanghai, Beijing
si Guangzhou unde exista o putere de cumparare mare, si magazinele sale, de obicei,
sunt localizate in centrul orasului. Walmart insa utilizeaza strategii similare ca in SUA,
deschide magazine in doua orase mari, si magazinele sale sunt localizate la marginea
orasului. Din moment ce doar mai putin de 10% din chinezi au masini, nu este
convenabil pentru ei sa mearga la o suburbie in care magazinele Walmart sunt localizate
chiar daca Walmart pune la dispozitia cetatenilor autobuze pentru transportul
clientilor.
-Viteza si flexibilitate: Carrefour are o strategie riscanta in China, acesta acumuleaza
parteneriate cu anumiti comercianti cu amanuntul locali sau altele pentru a evita
politicile chineze care limiteaza investitiile straine pe piata de retail (acum este deschis
dupa aderarea la WTO). Acest lucru este foarte important pentru Carrefour, dorind sa
deschida simultan mai multe magazine dar cum am mentionat nu este posibil datorita

11
politicilor din China. Walmart pare insa mai dornic sa astepte eliberarea acestei politici,
si sa deschide un singur magazin si nu doua simultan cum doreste Carrefour.
- preturile: Cea mai buna arma utilizata de Walmart este "pretul cel mai scazut in
fiecare zi" din lume, dar nu pare atat de puternic in China. Exista trei motive, unul este
sensibilitatea la pret. Magazinele Carrefour sunt situate in centrul orasului unde clienti
au o putere de cumparare relativ puternica, un alt motiv este pretul. Walmart nu are
avantaj mare in aprovizionarea pentru piata locala, astfel incat diferenta de pret dintre
Walmart si Carrefour este foarte mica. Ultimul motiv: chiar daca unii clienti sunt
sensibili la pret ei nu vor sa-si petreaca mult timp pe drum pentru a cumpara doar
cateva produse.
     "Carrefour" este cel mai mare grup de retail din Europa, respectiv al doilea din
lume, dupa "Walmart". Ingrijorat de presiunile provocate de cresterea preturilor,
guvernul chinez face deseori verificari ale preturilor din magazine inaintea sarbatorilor,
in special intr-o perioada in care tara lupta cu inflatia. 
Astfel un numar de 19 magazine apartinand lanturilor de distributie "Carrefour"
SA (Franta) si "Wal-Mart Stores" Inc. (SUA) au fost amendate cu 9,5 milioane de yuani
(1,4 milioane de dolari) in China pentru ca si-au inselat clientii in legatura cu preturile
produselor comercializate, anunta Comisia pentru Dezvoltare Nationala si Reforma de
la Beijing. Comisia a stabilit o amenda de 500.000 de yuani pentru fiecare magazin.
Comisia a precizat ca cele doua companii au pretins preturi mai mari decat cele
inscriptionate pe etichete sau care apareau in reclame. Carrefour si Walmart s-au
angajat in astfel de practici in diferite orase din China, inclusiv Shanghai, Kunming,
Shenyang, Harbin si Chongqing.

Influenta directa a Walmart-ului asupra altor branduri existente

Numai o companie de dimensiunile Walmart-ului poate deveni un paradox

global. Cu un numar masiv de consumatori la nivel global,dar si cu o si mai mare
capacitate de a oferi produse la preturile cele mai mici, Walmart se confrunta cu o
singura problema : Cum competitioneaza cu brand-urile care si-au creeat deja un
renume in trecut?

Urmatoarele considerente sunt relevante pentru a descrie puterea in domeniul

de retail a Walmart-ului :

 Peste 138 de milioane de consumatori de aprovizioneaza de la Walmart

saptamanal;
 Walmart are peste 1.6 milioane de angajati in prezent, angajand peste 600.000
de oameni anual;
 Vanzarile walmart au depasit 300 miliarde USD, cu un profit de peste 11
miliarde.

12
 1. Walmart si Levi Strauss

In anul 2002, Walmart a anuntat ca va distribui prin reteau sa de magazine

articole vestimentare comercializate de catre Levi Strauss. In acel moment, Levi
suferise o drastica scadere a cotei de piata, inchizand peste 50 de fabrici de
productie numai din Statele Unite ale Americii. Problema insa a survenit in conditiile
in care pretul unei perechi de blugi pe piata era in medie de 20$, iar cea mai iefina
pereche de blugi comercializata de Levi costa peste 30$. Levi a trebuit sa dezvolte o
linie de blugi pentru a se putea incadra in cerintele pietei,dar si cele ale Walmart-
ului care nu era interesat sa distribuie o linie de blugi premium la preturi pe
masura. Desigur, efectul sperat a avut loc si vanzarile Levi au crescut, insa atentia nu
a mai fost orientata catre produsele “premium” . Aceasta asociere cu Walmart nu a
constituit numai un dezastru din punct de vedere al vanzarilor cat a si denigrat
imaginea simbolului american vechi de peste un secol si jumatate.

2. Walmart si Vlasic

In anul 2003, Walmart a stabilit pretul unui borcan cu capacitate de 5litri de

muraturi la valoarea de 2.97USD, ceea ce era mai putin decat pretul de vanzare a
unui borcan de 1litru practicat de ceilalti comercianti. Cel mai important comerciant
de muraturi, Vlasic, petrecuse ani incercand sa-si consolideze pozitia pe piata si sa
devina sinonim cu “muraturile”. In cele din urma, Vlasic nu a avut alta alegere decat
sa isi comercializeze produsele exclusiv prin reteaua Walmart, in caz contrar cota de
piata a sa ar fi scazut dramatic.

3. Walmart si Apple

Asocierea cu Walmart nu este intotdeauna fortata de pierderea unei cote de

piata, ci poate fi mai mult decat voluntara, in scopul de a obtine profit. Firma de
calculatoare Dell si-a comercializat doua dintre cele mai ieftine produse ale sale in
cadrul Walmart, insa un succes real, in ceea ce priveste aparatura electronica, l-a
avut compania Apple, avand o crestere de peste 80% in sectorul de retail odata cu
afilierea cu Walmart.

4. Wal-mart vs American Drugs, Inc

Walmart a fost acuzat de a vinde marfa la costuri atat de reduse incat concurentii
au incercat sa dea in judecata pentru preturi de ruinare (de vanzare in mod intentionat
un produs la costuri reduse, in scopul de a conduce concurentilor de pe piata). In 1995,
in cazul de magazinelor Wal-Mart. Inc vs. American Drugs, Inc, retailerul american
American Drugs, Inc a acuzat Walmart de a vinde produse la un cost prea mic in scopul
de a rani concurenta si a o distruge. Curtea Suprema de Arkansas a decis in favoarea
Walmart spunand ca preturile sale nu a fost preturilor de ruinare.

13
 5.Walmart vs Crest Foods

In 2000, Departamentul Wisconsin de agricultura, comert, si Protectia

Consumatorului a acuzat Walmart de vanzare de unt, lapte, detergent de rufe, si alte
bunuri la un cost scazut, cu intentia de a forta falimentarea concurentei si de a obtine un
monopol pe pietele locale. Crest Foods depus un proces similar in Oklahoma, acuzand
Walmart de preturi de ruinare pe mai multe din produsele sale, intr-un efort de a
conduce la falimentarea Crest Foods. Ambele cazuri au fost solutionate in afara
instantei.

6. Walmart vs Mexic

In 2003, agentia de antitrust din Mexic a investigat Walmart pentru "practici

monopoliste", determinata de faptul ca tarifele de retailerul a facut presiuni asupra
furnizorilor pentru a vinde bunuri la un pret cat mai scazut cost sau la preturi
semnificativ mai mici decat cele disponibile la alte magazine. Autoritatile mexicane nu
au gasit cazut dovezi petnru a sustine acuzatia. Cu toate acestea, in 2003, Inalta Curte a
Germaniei a decis ca strategie de reducere a preturilor a "subminat concurenta" si a
propus ca Walmart si alte doua supermarketuri sa ridice preturile lor. Walmart a
castigat apelul la recurs, apoi Curtea Suprema din Germania a anulat recursul. Walmart
a vandut magazinele sale din Germania..

7.Walmart vs Kraft Foods

Walmart a fost acuzat de a folosi puterea de monopson pentru a forta furnizorii

sai in utilizarea de practici autodistructive. De exemplu: Barry C. Lynn, sustine ca
cererea constanta facuta de Walmart pentru preturi cat mai mici a dus la inchiderea a
39 de fabrici ale firmei Kraft Foods si la concedierea a 13500 de muncitori. Kraft a fost
in imposibilitatea de a concura cu alti furnizori si a estimat ca costul de productie a
crescut din cauza mai costurilor materiilor prime. Lynn sustine ca intr-o piata libera,
Kraft ar fi putut trece aceste costuri la distribuitorii si consumatorii In cele din urma.

14
 VI. Concluzii

In concluzie inalta productivitate a unei companii precum Walmart contribuie la

bogatia generala de construire a societatii noastre. Walmart si companii precum
aceasta, contribuie la cresterea venitului real pentru persoanele din America (prin
oferirea de preturi mai mici), contribuie la inovatii care cresc productivitatea si permite
economiei sa creasca in mod continuu.
Walmart a inregistrat unele dintre cele mai mari avansuri inovatoare in
productivitate in istorie. Motivul pentru care Walmart are preturi mai mici este faptul ca
este mai productiv sau mai eficient decat concurentii sai. A fost una dintre primele
companii care a avut propriul centru principal pentru celelalte centre de distributie, si
linia sa de camioane proprii. A fost una dintre primele companii de a adopta EDI ca o
metoda de plata. Aceasta a contribuit la dezvoltarea Universal Product Code (UPC). Ea
are una dintre cele lanturilor de aprovizionare cele mai sofisticate din lume.
Un dezavantaj major a unei comparnii precum Walmart, este abuzul asupra
furnizorilor sai, fortandu-i sa accepte preturi cat mai mici, si ii obliga sa creze locuri de
munca in alte tari. Walmart afecteaza in mod semnificativ si afacerile locale, in
momentul in care se deschide un nou magazin, el forteaza miile de magazine deja
existente la faliment
Mai mult de 70% din produsele Walmart sunt produse in China, si se bazeaza pe
atmosfera de abuz si de opresiune, specifica Chinei, pentru a mentine costurile de
productie reduse. Majoritatea lucratorilor le este prea frica sa se ridice in picioare
pentru conditii mai bune de munca. Desigur, daca se imbunatesc conditiile de munca si
legislatia se schimba in China pentru a mentine un mediu normal de munca atunci
Walmart va fi obligat sa treca la o alta tara in care conditiile de munca raman medievale
si drepturile lucratorilor "sunt inexistente.
Walmart poate fi considerat cu usurinta un distrugator de companii americane.
Multe firme americane au dat faliment sau au fost nevoite sa-si inchida fabricile. In
dorinta sa de a avea "preturi scazute," Walmart a stors furnizorii sai, cat si producatorii
pana la punctul in care acestia trebuie sa mearga in strainatate pentru a gasi forta de
munca ieftina daca doresc sa ramana in afaceri. Si o data peste mari, chiar si atunci
companiile sunt in mod continuu stoarse pana la punctul in care cauta forta de munca si
mai ieftina in alte parti ale globului pentru a satisface cererea Walmart de a taia
costurile lor cu 10% fata de anul precedent. 
In noiembrie 2003 Toys „R” Us a anuntat ca va inchide 146 de magazine din
subdiviziunea Kids „R” Us, care se ocupa cu vanzarea de imbracaminte, si de asemenea
36 de magazine Imaginarium (care se ocupa cu vanzarea de jocuri educationale).
Si mai mult, Walmart a lansat o campanie agresiva, prin stabilirea de preturi
“cut-throat”, pentru a distruge societatea-mama, Toys "R" Us, al doilea vanzator de
jucarii (dupa Wal-Mart), in America. Ca un exemplu pentru modul in care aceasta
strategie functioneaza: popularele jocuri Hot Wheels T-Wreck Play Set se vand in

15
magazinele Toys „R” US pentru 42 dolari en-gros. Cu toate acestea, conform Wall Street
Journal, Wal-Mart are acelasi produs la vanzare la pretul de 29.74 dolari, o pierdere de
mai mult de 10 dolari pe unitate. Wal-Mart vinde 21% din toate jucariile vandute In
America, si daca ar putea sa si elimie competitorul principal ar avea o cota de 30%.

16
 VII. Bibliografie

1. Articole stiintifice

 „The Evolving Food Chain: Competitive Effects of Wal-Mart's Entry Into The
Supermarket Industry” , Noel Michael, Basker Emek,2007
 „Consumer benefits from increased competition in shopping outlets: Measuring the
effect of Wal-Mart” , Jerry Hausman, Ephraim Leibtag,2005
 „The effects of Wal-Mart on Local Labor Markets” , David Neumark, Junfu Zhang,
Stephan Ciccarella, 2005

2. Site-uri web

 www.wikipedia.com : Private Label Brands

 www.allbusiness.com : „Competitive strategy and the Wal-Mart threat: positioning
for survival and success.”
 www.labortribune.com : „Walmart, the whole truth”
 www.walmartstores.com : Wal-Mart Annual Report
 www.antitrustinstitute.com : Buyer Power and Economic Policy

17