LUCRARE SEMESTRIALA

SEMESTRUL II - CLASA a VIII-a

"Atunci Vitoria s-a crezut datoare să spuie ce ştia. Anume că, după cumpărătura de oi de la Dorna,
Nechifor a venit pân-aici cu doi tovarăşi şi prietini, care trăiesc şi acuma peste Stânişoara, la un loc care se chiamă
Doi Meri. Acei prietini arată că au cumpărat oile lui Lipan şi i-au numărat banii. După numărătoarea banilor, care s-
a făcut sus, Lipan s-a întors, purcegând spre casă. Atunci se vede că cineva, care a fost de faţă ş-a văzut târgul şi
banii, s-a luat după el şi l-a lovit. I-a răpit banii oilor. Altfel nu se poate să fie, arăta Vitoria; căci aşa spun acei doi
prietini ai mortului, anume Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui. Deci Lipan nu şi-a pus banii la un loc cu cei care-i mai
rămăseseră; ci-i purta în mână. Ucigaşul l-a lovit şi i-a smuls banii; căci, cum l-a lovit, Lipan a căzut în râpă cu tot
cu cal. Să se fi dus după el, e greu de crezut; căci era cânele, care s-ar fi luptat cu îndârjire pentru stăpân. Ca să
jefuiască pe mort, acel care lovise trebuia să ucidă şi cânele. Însă cânele s-a aflat viu." Baltagul,
Mihail Sadoveanu
SUBIECTUL I
1.Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: purcegand, a rapit, a smuls. 1.5p
2.Transcrie din text un regionalism. 0,25p
3.Motiveaza utilizarea cratimei in structura: ci-i purta. 0,5p
4.Motiveaza intrebuintarea virgulelor: căci, cum l-a lovit, Lipan a căzut în râpă cu tot cu cal. 0,5p
5.Alcatuieste un enunt in care cuvantul viu sa fie epitet. 0,5p
6. Scrie functiile sintactice ale cuvintelor din constructia: e greu de crezut. 0,25p
6.Precizeaza functia sintactica a cuvintului subliniat in text.Realizeaza apoi expansiunea lui. 1p
7.Precizeaza felul propozitiilor subordonate: Ca să jefuiască pe mort, acel care lovise trebuia să ucidă şi cânele
0,75p
8.Realizeaza contragerea subordonatei subliniate:Atunci Vitoria s-a crezut datoare să spuie ce ştia. 0,50p
9.Precizeaza modul de expunere intrebuintat in text. 0,25p
SUBIECTUL II
Scrie o compunere de 20-25 de randuri in care sa ralizezi caracterizarea personajului Vitoria Lipan . 3p
- trasaturile genului epic; - mijloace de caracterizare; - exemplificare prin citate, referiri la secvente din text;
- sa ai o structura adecvata de text; - sa te inscrii in limita de spatiu indicat. ( 1p oficiu)

LUCRARE SEMESTRIALA
SEMESTRUL II - CLASA a VIII-a
"Atunci Vitoria s-a crezut datoare să spuie ce ştia. Anume că, după cumpărătura de oi de la Dorna,
Nechifor a venit pân-aici cu doi tovarăşi şi prietini, care trăiesc şi acuma peste Stânişoara, la un loc care se chiamă
Doi Meri. Acei prietini arată că au cumpărat oile lui Lipan şi i-au numărat banii. După numărătoarea banilor, care s-
a făcut sus, Lipan s-a întors, purcegând spre casă. Atunci se vede că cineva, care a fost de faţă ş-a văzut târgul şi
banii, s-a luat după el şi l-a lovit. I-a răpit banii oilor. Altfel nu se poate să fie, arăta Vitoria; căci aşa spun acei doi
prietini ai mortului, anume Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui. Deci Lipan nu şi-a pus banii la un loc cu cei care-i mai
rămăseseră; ci-i purta în mână. Ucigaşul l-a lovit şi i-a smuls banii; căci, cum l-a lovit, Lipan a căzut în râpă cu tot
cu cal. Să se fi dus după el, e greu de crezut; căci era cânele, care s-ar fi luptat cu îndârjire pentru stăpân. Ca să
jefuiască pe mort, acel care lovise trebuia să ucidă şi cânele. Însă cânele s-a aflat viu." Baltagul,
Mihail Sadoveanu
SUBIECTUL I
1.Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: purcegand, a rapit, a smuls. 1.5p
2.Transcrie din text un regionalism. 0,25p
3.Motiveaza utilizarea cratimei in structura: ci-i purta. 0,5p
4.Motiveaza intrebuintarea virgulelor: căci, cum l-a lovit, Lipan a căzut în râpă cu tot cu cal. 0,5p
5.Alcatuieste un enunt in care cuvantul viu sa fie epitet. 0,5p
6. Scrie functiile sintactice ale cuvintelor din constructia: e greu de crezut. 0,25p
6.Precizeaza functia sintactica a cuvintului subliniat in text.Realizeaza apoi expansiunea lui. 1p
7.Precizeaza felul propozitiilor subordonate: Ca să jefuiască pe mort, acel care lovise trebuia să ucidă şi cânele
0,75p
8.Realizeaza contragerea subordonatei subliniate:
Atunci Vitoria s-a crezut datoare să spuie ce ştia. 0,50p
9.Precizeaza modul de expunere intrebuintat in text. 0,25p
SUBIECTUL II

1
Scrie o compunere de 20-25 de randuri in care sa ralizezi caracterizarea personajului Vitoria Lipan. 3p
- trasaturile genului epic; - mijloace de caracterizare; - exemplificare prin citate, referiri la secvente din text;
- sa ai o structura adecvata de text; - sa te inscrii in limita de spatiu indicat. ( 1p oficiu)
LUCRARE SEMESTRIALA
SEMESTRUL II - CLASA a VI-a
„Ma trezeste mama intr-o dimineata din somn devreme , zicandu-mi :”Scoala, duglisule, repede,
inainte de rasaritul soarelui; iar vrei sa te pupe cucul aminesc si sa te spurce inca o data, ca sa nu-ti
mearga bine toata ziua?”...Caci asa ne amagea mereu mama cu o pupaza cantatoare, care-si facea cuib de
noua ani intr-un teiu batran si scorburos acolo, pe coasta celui de al doilea deal, la fratele cel mai mic al
tatei.Si numai ce-o auzeai tare vara:”Pu-pu-pu!” des dimineata, in toate zilele, de vuia satul adormit.”
Amintiri din copilarie, Ion Creanga (adaptare)
Subiectul I
1.Scrie sinonimele cuvintelor: duglis, a amagi, a vui . 0, 50p
2. Identifica in text un adverb de mod, un altul de timp si altul de loc.Apoi analizeaza-le. 1,50p
3.Alcatuieste o propozitie in care cuvantul batran sa fie, pe rand, adjectiv si substantiv. 1p
4.Identifica in text un adverb de timp.Apoi alcatuieste un enunt in care acest cuvant sa devina substantiv.
1p
5.Analizeaza morfo-sintactic cuvintele: o data, cantatoare, noua, scorburos, al doilea, mai mic.
1.50p
6.Precizeaza ce valori morfologice au cuvintele subliniate din text. 0,50p
7.Identifica din aldoilea rand al textului un substantiv defectiv de plural. 0,25p
8.Identifica in text un epitet. 0,50p
9.Precizeaza modul de expunere predominant din text. 0,25p
Subiectul II
Scrie o compunere de 15-20 de randuri in care sa realizezi caracterizarea lui Toma Alimos, avand in
vedere: caracteristicile baladei, trasaturile fizice si morale ale lui Toma, exemplificarea hiprebolei si a
antitezei din balada. 2p (1p of.)

LUCRARE SEMESTRIALA
SEMESTRUL II - CLASA a VI-a
„Ma trezeste mama intr-o dimineata din somn devreme , zicandu-mi :”Scoala, duglisule, repede,
inainte de rasaritul soarelui; iar vrei sa te pupe cucul aminesc si sa te spurce inca o data, ca sa nu-ti
mearga bine toata ziua?”...Caci asa ne amagea mereu mama cu o pupaza cantatoare, care-si facea cuib de
noua ani intr-un teiu batran si scorburos acolo, pe coasta celui de al doilea deal, la fratele cel mai mic al
tatei.Si numai ce-o auzeai tare vara:”Pu-pu-pu!” des dimineata, in toate zilele, de vuia satul adormit.”
Amintiri din copilarie, Ion Creanga (adaptare)
Subiectul I
1.Scrie sinonimele cuvintelor: duglis, a amagi, a vui . 0, 50p
2. Identifica in text un adverb de mod, un altul de timp si altul de loc.Apoi analizeaza-le. 1,50p
3.Alcatuieste o propozitie in care cuvantul batran sa fie, pe rand, adjectiv si substantiv. 1p
4.Identifica in text un adverb de timp.Apoi alcatuieste un enunt in care acest cuvant sa devina substantiv.
1p
5.Analizeaza morfo-sintactic cuvintele: o data, cantatoare, noua, scorburos, al doilea, mai mic.
1.50p
6.Precizeaza ce valori morfologice au cuvintele subliniate din text. 0,50p
7.Identifica din aldoilea rand al textului un substantiv defectiv de plural. 0,25p
8.Identifica in text un epitet. 0,50p
9.Precizeaza modul de expunere predominant din text. 0,25p
Subiectul II

2
Scrie o compunere de 15-20 de randuri in care sa realizezi caracterizarea lui Toma Alimos, avand in
vedere: caracteristicile baladei, trasaturile fizice si morale ale lui Toma, exemplificarea hiprebolei si a
antitezei din balada. 2p (1p of.)

3
 LUCRARE SEMESTRIALA
SEMESTRUL II - CLASA a VIII-a
"Atunci Vitoria s-a crezut datoare să spuie ce ştia. Anume că, după cumpărătura de oi de la Dorna,
Nechifor a venit pân-aici cu doi tovarăşi şi prietini, care trăiesc şi acuma peste Stânişoara, la un loc care se chiamă
Doi Meri. Acei prietini arată că au cumpărat oile lui Lipan şi i-au numărat banii. După numărătoarea banilor, care s-
a făcut sus, Lipan s-a întors, purcegând spre casă. Atunci se vede că cineva, care a fost de faţă ş-a văzut târgul şi
banii, s-a luat după el şi l-a lovit. I-a răpit banii oilor. Altfel nu se poate să fie, arăta Vitoria; căci aşa spun acei doi
prietini ai mortului, anume Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui. Deci Lipan nu şi-a pus banii la un loc cu cei care-i mai
rămăseseră; ci-i purta în mână. Ucigaşul l-a lovit şi i-a smuls banii; căci, cum l-a lovit, Lipan a căzut în râpă cu tot
cu cal. Să se fi dus după el, e greu de crezut; căci era cânele, care s-ar fi luptat cu îndârjire pentru stăpân. Ca să
jefuiască pe mort, acel care lovise trebuia să ucidă şi cânele. Însă cânele s-a aflat viu." Baltagul,
Mihail Sadoveanu
SUBIECTUL I
1.Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: purcegand, a rapit, a smuls. 1.5p
2.Transcrie din text un regionalism. 0,25p
3.Motiveaza utilizarea cratimei in structura: ci-i purta. 0,5p
4.Motiveaza intrebuintarea virgulelor: căci, cum l-a lovit, Lipan a căzut în râpă cu tot cu cal. 0,5p
5.Alcatuieste un enunt in care cuvantul viu sa fie epitet. 0,5p
6. Scrie functiile sintactice ale cuvintelor din constructia: e greu de crezut. 0,25p
6.Precizeaza functia sintactica a cuvintului subliniat in text.Realizeaza apoi expansiunea lui. 1p
7.Precizeaza felul propozitiilor subordonate: Ca să jefuiască pe mort, acel care lovise trebuia să ucidă şi cânele
0,75p
8.Realizeaza contragerea subordonatei subliniate:Atunci Vitoria s-a crezut datoare să spuie ce ştia. 0,50p
9.Precizeaza modul de expunere intrebuintat in text. 0,25p
SUBIECTUL II
Scrie o compunere de 20-25 de randuri in care sa ralizezi caracterizarea personajului parintele Trandafir . 3p
- trasaturile genului epic; - mijloace de caracterizare; - exemplificare prin citate, referiri la secvente din text;
- sa ai o structura adecvata de text; - sa te inscrii in limita de spatiu indicat. ( 1p oficiu)

LUCRARE SEMESTRIALA
SEMESTRUL II - CLASA a VIII-a
"Atunci Vitoria s-a crezut datoare să spuie ce ştia. Anume că, după cumpărătura de oi de la Dorna,
Nechifor a venit pân-aici cu doi tovarăşi şi prietini, care trăiesc şi acuma peste Stânişoara, la un loc care se chiamă
Doi Meri. Acei prietini arată că au cumpărat oile lui Lipan şi i-au numărat banii. După numărătoarea banilor, care s-
a făcut sus, Lipan s-a întors, purcegând spre casă. Atunci se vede că cineva, care a fost de faţă ş-a văzut târgul şi
banii, s-a luat după el şi l-a lovit. I-a răpit banii oilor. Altfel nu se poate să fie, arăta Vitoria; căci aşa spun acei doi
prietini ai mortului, anume Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui. Deci Lipan nu şi-a pus banii la un loc cu cei care-i mai
rămăseseră; ci-i purta în mână. Ucigaşul l-a lovit şi i-a smuls banii; căci, cum l-a lovit, Lipan a căzut în râpă cu tot
cu cal. Să se fi dus după el, e greu de crezut; căci era cânele, care s-ar fi luptat cu îndârjire pentru stăpân. Ca să
jefuiască pe mort, acel care lovise trebuia să ucidă şi cânele. Însă cânele s-a aflat viu." Baltagul,
Mihail Sadoveanu
SUBIECTUL I
1.Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: purcegand, a rapit, a smuls. 1.5p
2.Transcrie din text un regionalism. 0,25p
3.Motiveaza utilizarea cratimei in structura: ci-i purta. 0,5p
4.Motiveaza intrebuintarea virgulelor: căci, cum l-a lovit, Lipan a căzut în râpă cu tot cu cal. 0,5p
5.Alcatuieste un enunt in care cuvantul viu sa fie epitet. 0,5p
6. Scrie functiile sintactice ale cuvintelor din constructia: e greu de crezut. 0,25p
6.Precizeaza functia sintactica a cuvintului subliniat in text.Realizeaza apoi expansiunea lui. 1p

4
7.Precizeaza felul propozitiilor subordonate: Ca să jefuiască pe mort, acel care lovise trebuia să ucidă şi cânele
0,75p
8.Realizeaza contragerea subordonatei subliniate:
Atunci Vitoria s-a crezut datoare să spuie ce ştia. 0,50p
9.Precizeaza modul de expunere intrebuintat in text. 0,25p
SUBIECTUL II
Scrie o compunere de 20-25 de randuri in care sa ralizezi caracterizarea personajului parintele Trandafir. 3p
- trasaturile genului epic; - mijloace de caracterizare; - exemplificare prin citate, referiri la secvente din text;
- sa ai o structura adecvata de text; - sa te inscrii in limita de spatiu indicat. ( 1p oficiu)
LUCRARE SEMESTRIALA
SEMESTRUL II - CLASA a VI-a
I. Se da textul:
„Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoinţă din partea unor tineri politicoşi, cari merg
până la o staţie apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Mam' mare îşi face cruce,
apoi aprinde o ţigară... Goe nu vrea să intre în cupeu; vrea să şadă în coridorul vagonului cu
bărbaţii.
- Nu!... nu e voie să scoţi capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre tineri lui d. Goe, şi-l
trage puţin înapoi.
- Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se.
Şi după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândouă mânile de vergeaua de alamă şi
scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul, şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol
înăuntru şi-ncepe să zbiere.
- Mamiţoo! mam' maree! tantii!
- Ce e? Ce e? sar cocoanele.
- Să oprească! zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare. Mi-a zburat pălăria! să
opreascăăă!!!”
(D-l Goe, I.L. Caragiale)
1. Precizeaza sinonimele contextuale ale cuvintelor: se spânzură, cupeu. 0.50p
2. Identifică, în text, un adverb de loc şi unul de timp. 0.50p
3. Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul gol să fie, pe rând, adjectiv şi substantiv. 0.5p
4. Analizează morfosintactic cuvintele: de alamă, -l (şi-l trage). 1p
5. Precizeză valoarea morfologică a cuvintelor subliniate. 0.5p
6. Precizeză modurile de expunere din fragmentul dat. 0.5p
7. Din ce moment al subiectului face parte fragmentul? 0.5p
8. Exemplifică două elemente ale genului epic în textul dat. 1p
9. Exemplifică două modalităţi de caracterizare diferite precizând şi trăsăturile astfel
evidenţiate. 1p

II. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri în care să realizezi descrierea unui peisaj de
munte. 3p
Vei avea în vedere:
- precizarea cadrului spaţio-temporal;
- alegerea perspectivei descriptive şi ordonarea detaliilor;
- folosirea figurilor de stil;
- respectarea normelor de exprimare, ortografice şi de punctuaţie;
- încadrarea în limita spaţiului indicat.

1p din oficiu

5
 LUCRARE SEMESTRIALA
SEMESTRUL II - CLASA a VII-a

I. Se da textul:
„ Pe Argeş în gios, Domnul o privea
Pe un mal frumos, Şi se-nveselea
Negru-vodă vine Şi astfel grăia:
Ca să se închine - Voi, meşteri zidari,
La cea monastire, Zece meşteri mari!
Falnică zidire, Spuneţi-mi cu drept,[...]
Monastire naltă De-aveţi meşterie
Cum n-a mai fost altă. Ca să-mi faceţi mie
Altă monastire.”
(Monastirea Argeşului, baladă populară)

1. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. 0,5p

2. Analizează morfosintactic cuvintele: falnică, voi; 0,5p
3. Acatuieşte o propoziţie in care cuvântul mie să aibă două valori morfologice. 0,5p
4. Identifică, în text, un substantiv derivat. 0,5p
5. In ce moment al subiectului se încadrează fragmentul dat? 0,5p
6. Exemplifică, din text, o figură de stil. 0,5p
7. Menţionează două trăsături ale baladei pe baza textului dat. 1p
8. Precizează două trăsături ale literaturii populare. 0,5p
9. Comentează, în 3-5 rânduri, dorinţa lui Negru-vodă de a ridica altă mănăstire. 1,5p

II. Demonstrează intr-o compunere de 15-20 de rânduri că textul Mănăstirea Argeşului e o

baladă populară. 3p
Vei avea în vedere:
- precizarea a două-trei trăsături ale speciei;
- exemplificarea trăsăturilor menţionate;
- evidenţirea limbajului artistic;
- evidenţierea tipurilor de conflict;
- respectarea normelor de exprimare, ortografice şi de punctuaţie;
- încadrarea în limita spaţiului indicat.

1p din oficiu